Sunteți pe pagina 1din 3

Cinema-Verite poate fi definita ca o filmare, o metoda de utilizare

a camerii de miina. Aceasta descriere este incompleta insa


datorita faptului ca se pune accent pe tehnologii in detrementul
filmului filosofic, cinema-verite indica o pozitie a regizorului in ce
priveste lumea filmelor. Acest termen cu timpul a degradat din
cauza criticilor, ba chiar si distinctia dintre filmele cinema-verite si
tehnici cinema-verite este de multe ori pierduta. Aceste tehnici
sunt aplicabile in multe momente de filmare, dar preucuparea
noastra este mai mult pentru documentarea cinema-verite . Chiar
daca sa admitem in mai multe tipuri de filme in spectrul cinemaverite ( ca de exemplu unde cel mai mult in filmele Warhol) , inca
este posibil sa se vorbeasca despre cinema-verite ca despre o
abordare separata de elemente fictionale. Influenta dispozitivelor
fictive pe documentarea cinema-verite este un aspect important,
dar despre cele doua se poate de discutat si separat.
Incepind cu sfirsitul anilor 1950 s-a descoperit un numar mare de
tehnologii monumentale din echipamentele de filmare. Aceste
inovatii au schimbat directia filmului documentarinclusiv:
aspectul, abordarea si continutul de documentare.

Inainte de anii 1950 filmul documentar si cinematografic inafara


studioului, in general au fost istoric impiedicate din cauza
greutatii si stingaciei echipamentului de filmare. Dezvoltarea
aparatului de fotografiat de 16 mm in 1922 a facut aparatul de
fotografiat mai portabil, dar problema de sincronizare a sunetului
si a imaginii au ramas pentru urmatoarele trei decenii.
Filmele sonore se realizau printr-o pista de sunet optic in care
sunetul era inregistrat separat si apoi adaugat filmului ca pe o
piesa separata sincronizata. Pentru inregistrarea sunetului sincron
era necesar de un echipament destul de greoi incit pina si locatia
de fotagrafiere era aproape imposibil de gasit dar cel putin o
parte din preferinte pentru Voice Over au fost restrictionate
din aceasta cauza.

La sfirsitul anilor 50 si inceputul anilor 60, o serie de inovatii


tehnologice au schimbat radical toate acestea:
- s-a dezvoltat camera din plastic , a aparut echipament pentru
umar mult mai usor si mai silentios decit inainte.
- aproximativ in aceiasi perioada sau dezvoltat si aparatele de
inregistrare audio usoare, bazate pe baterii cu banda magnetica.
-chiar mai monumental a fost dezvoltarea unei tehnologii pentru
a obtine n sunet sincron de inregistrare.
-stocul de filme devine din ce in ce mai sensibil, permite
fotografierea la o lumina mai scazuta.
-aceste tehnologii noi permit cineastului sa circule liber in rindul
supusilor sai fara ca sa intrerupa actiunea.
Inca din 1958 doi tineri Michel Brault si Gilles Groulx de la
Consiliul National de Film din Canada, au realizat un film mai mult
sau mai putin in secret despre o cursa cu rachete de zapada in
Quebec. Acest film Les Raquetteurs este realizat in MRC. Cele
mai insemnate evenimente cinematografice au avut loc in SUA si
Franta in acelasi timp.

In Franta , terenul cinematografic era rupt de un tip pe nume Jean


Rouch , un regizor care s-a distins fata de filmele etnografice din
Africa in anii 1950 in Niger si Ghana. In 1960 el a fost convins de
catre un sociolog francez Edgar Morin , ca sa intreprinda un
experiment de film mai aproape de casa. Morin a sugerat sa faca
un film despre troburile ciudate care traiesc in Paris. Rouch cu un
an mai devreme la intilnit pe Brault in Clifornia unde ia propus sa
colaboreze cu el. La efectuarea acestui film , Rouch a vrut sa
experimenteze cu o serie de abordari si teorii noi cu privire la
formele de film etnografice , care au fost gindite cu mult inainte.
Fiind tulburat de problemele etnice si artistice intilnite incercind
sa documenteze o alta viata si cultura , Rouch a experimentat in

mai multe filme etnografice de ale sale unde :


-observatiile cu privire la actiune avind loc in film cu o voce peste.
-sau a folosit filmarea ca pe o modalitate de a actiona asupra
vietilor personale si culturale.
Pentru Rouch a devenit evident ca orce incercare de a filma un
subiect asa in cit camera nu ar fi acolo , era imposibila, o
minciuna totala. Camera foto a creat intodeauna propria sa
realitate, propriul set de adevaruri care ar putea fi mai revelator si
interesant.
Interesant este faptul ca termenii cinema-verite si direct-cinema
sunt deseori folosite ca o alternativa-initiala, filosofiile si
strategiile a acestor doua miscari cinematografice, au fost doi poli
opusi chiar daca aspectul de suprafata a filemelor a fost de multe
ori similare.

S-ar putea să vă placă și