Penal -cursul 6

Participatia penala -Instigarea si complicitatea

Notiunea de instigare -este o forma a participatiei penale constand in fapta
unei persoane ,instigator care cu intentie determina prin orice mijloace pe o
alta persoana ,instigat sa savarseasca o fapta prev de legea penala .Ceea ce
caracterizeaza instigarea este faptul ca instigatorul este cel dintai care ia
hotararea de a savarsi infractiunea dar nu trece la savarsirea faptei ci
transmite aceasta hotarare altei persoane ,care determinata sa sav.fapta
prev.de legea penala ,trece in mod concret la comiterea ei .
Instigatorul este cel care fara a participa fizic la infractiune a sugerat
autorului material sa o comita.Instigatorul este unul dintre cazurile
generatoare ale infractiunii si poate fi considerat ca autor moral sau
intelectual .
SUBIECTII INSTIGARII - instigarea ca forma a participatiei penale presupune
existenta a doua persoane .O prima persoana care desfasoara activitatea de
instigare denumita instigator sau atutor moral; si a doua persoana asupra
careia se exercita actiunea de instigare denumita instigat sau autor
material .Instigator poate fi orice persoana care indeplineste conditiile de
varsta si responsabilitate cerute de lege pentru a putea fi subiect al unei
infractiuni .Instigarea este posibila la oricare din faptele prev.de legea
penala .
Instigarea poate fi savarsita de catre mai multe persoane ,simultan sau
succesiv determinand aceeasi persoana la savarsirea aceleiasi infractiuni .
Referitor la persoana instigata nu se cere sa se indeplineasca conditiile de
responsabilitate si varsta cerute de legea penala .In cazul neindeplinirii
acestor conditii participatia va fi improprie .
Conditiile instigarii : a) sa existe o activitate de determinare din partea unei
persoane ( instigator ) asupra altei persoane (instigat) la savarsirea unei
fapte prev.de legea penala .Actiunea de determinare il diferentiaza pe
instigator ,atat de autor care savarseste in mod nemijlocit fapta prevazuta de
legea penala cat si de complice care inlesneste sau ajuta la savarsirea faptei
prevazuta de legea penala .
Hotararea de a savarsi infractiunea trebuie sa apartina instigatorului ,care
prin actiunea de determinare o transmite autorului. Este posibil ca ideea
savarsirii infractiunii sa fi preexistat in mintea autorului ,dar el sa nu fi trecut
la actiune decat in urma indemnului sau vointiei instigatorului .Pentru
existenta instigarii se cere ca determinarea sa se refere la o fapta concreta
prevazuta de legea penala . Actele de instigare pot fi realizate prin

cuvinte,prin scris ,prin gesturi sau orice alte acte cu semnificatie

neindoielnica .
In raport cu mijloacele folosite in activitatea de determinare,facem
deosbirea intre instigarea simpla la care nu se folosesc mijloace materiale de
idetificare a vointei instigatului (rugaminti ,indemnuri ,insinuari)si instigare
calificata la care se folosesc mijloace cum ar fi promisiuni de daruri sau alte
foloase sau exercitarea de represiuni sub diverse forme .
Ordinul superiorului daca este contrar legii si subordonatul executa desi este
constient de ilegalitatea acestuia constituie instigare .Nu este posibila
instigarea negativa in care instigatorul ii spune instigatului sa nu comita o
infractiune contand tocmai pe contrariul .Intr-un asemenea caz exista
instigare pozitiva cu caracter ascuns sau insinuios .
Activitarea de instigare poate fi savarsita direct asupra persoanei ce
urmeaza sa savarseasca fapta prev.de legea penala (instigare imediata)sau
asupra unei persoane ce urmeaza sa determine la randul sau pe cel ce v-a
savarsi fapta prev.de legea penala (instigare mediata) .
Obiectivul activatii de determinare trebuie sa constituie o fapta prevazuta
de legea penala .
b) Inexistenta unei hotarari anterioare a instigatului de a savarsi fapta
prev.de legea penala -activatea instigatorului trebuie sa fie anterioara
hotararii autorului de a savarsi fapta prev.de legea penala .
Nu exista instigare in cazul in care indemnul a fost adresat unei persoane
care luase deja hotararea de a savarsi fapta prev.de legea penala .
c)Activitatea de determinare sa se efectueze cu intentie -activitatea de
instigare implica intentie din partea instigatorului ,intrucat instigarea
presupune luarea unei hotarari pe car e sa o transfere altei persoane
.Dispozitiile art 47.din Codul Penal impun conditia intentiei numai in ceea ce
priveste activitatea instigatorului ,nu si a instigatului a carui activitate poate
imbraca fie forma intentiei ,fie a culpei ,ori chiar a lipsei totale de vinovatie .
Rezultatul mai grav in cazul actiunilor preterintentionate constituie o
imprejurare reala care se rasfrange si asupra instigatorului in masura in care
a cunoscut-o sau a avut posibilitatea sa o cunoasca .
d) Activitatea de determinare sa fie urmata de executare -Instigarea implica
cu necesitate ca autorul sa fi dat curs instigarii prin savarsirea faptei in forma
consumata sau a unei tentative pedepsibile .In cazul in care instigarea s-a
referit la o infractiune mai usoara ,iar instigatul a savarsit o infractiune mai
grava ,INSTIGATORUL va raspunde pentru actiunea la care a instigat ,iar
instigatul va raspunde pentru infractiunea comisa .Daca autorul comite o
infractiune mai usoara decat la cea la care a fost determinat ,instigatorul va
raspunde in raport cu fapta savarsita si nu cu cea la care a instigat.

In situatia in care inculpatul comite atat acte de instigare cat si acte de

autorat va raspunde numai ca autor ,iar in situatia in care sav .concomitent
acte de instigare si de complicitate privitor la aceeasi infractiune ,va
raspunde numai pentru instigare.
Forme ale instigarii : Instigarea se prezinta sub mai multe forme :
a ) in functie de numarul persoanelor fata de care se efectuaza activitatea de
determinare ,se face deosebire intre instigare individuala si instigare
colectiva.
Instigarea individuala se adreseaza unei sau unor persoane determinate ,in
timp ce instigarea colectiva se adreseaza unui numar nedeterminat de
persoane si este incriminata distinct sub denumirea de instigare publica .(art
368 COD PENAL)
b)In raport cu modul in care este comunicata ideea infractionala distingem
intre instigare implicita sau deschisa si instigare ascunsa sau insidioasa .
c) dupa modul direct sau mediat al autorului se face distinctie intre instigare
mediata si imediata .
d) dupa criteriul mijloacelor folosite de instigator pentru determinarea
autorului distingem intre instigare simpla si instigare calificata .
In cazul instigarii simple ,instigatorul foloseste mijloace simple ca rugaminti
,indemnuri ,prezentarea unor argumente ,spre deosebire de aceasta
instigarea calificata presupune darea de daruri sau avantaje.
e) dupa cum sunt sau nu definite exact ,fapta si conditiile in care urmeaza sa
fie savarsita ,facem distinctie intre instigare determinata cand instigatorul
precizeaza fapta si conditiile in care urmeaza sa fie comisa si instigare
nedeterminata cand instigatorul indeamna la anumite fapte prev.de legea
penala si lasa persoanei instigate posibilitatea alegerii faptei ce urmeaza a fi
savarsita
f) in functie de forma de vinovatie -cu care autorul sav. fapta distingem intre
instigare proprie sau perfecta si instigare improprie sau imperfecta .
Instigarea proprie se carac.prin concordanta sub aspect subiectiv intre
instigator si instigat .Atat instigarea cat si fapta fiind sav. cu intentie
.Instigarea proprie sau imperfecta are ca specific o actiune de determinare cu
intentie si o fapta prev.de legea penala sav.de inculpa sau fara vinovatie .
g) tinand seama de efectul obtinut distingem intre instigare cu efect pozitiv
( reusita ,urmata de executare) si instigare cu efect negativ ( nereusita ,
neurmata de executare).
Complicitatea - este definita ca forma a participatiei penale ce consta in
fapta persoanei care cu intentie inlesneste sau ajuta in orice mod la

savarsirea unei fapte prev de legea penala ori promite inainte sau in timpul
sav.faptei ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe
faptuitor chiar daca dupa indeplinirea faptei prev. de legea penala
,promisiunea nu este respectata .Complicitatea reprez.o contributie indirecta
la savarsirea infractiunii intrucat complicele nu determina si nici nu realizeaza
in mod nemijlocit fapta prev.de legea penala ci inlesneste autorului aceasta
realizare .
Conditiile complicitatii - a)savarsirea de catre autor a unei fapte prev.de
legea penala ca forma de participatie accesorie ,complicitatea nu este de
conceput fara savarsirea in mod nemijlocit de catre o alta persoana a unei
fapte prev.de legea penala .Fapta trebuie sa corespunda laturii obiective a
unei infractiuni consumate sau cel putin a unei tentative pedepsibile .
b)savarsirea de catre complice a unor acte de sprijinire a savarsirii faptei de
catre autor .Actele de sprijinire pot fi acte de inlesnire sau de ajutor ,in
vederea realizarii laturii obiective a faptei prevazute de legea penala
(complicitate materiala )sau acte de inlesnire sau de ajutor in vederea
realizarii laturii subiective (complicitate morala) .Art. 48 prevede doua
modalitati de complicitate : a) inlesnirea sau darea de ajutor in orice mod la
savarsirea unei fapte prev.de legea penala si b) promisiunea de dainuire a
bunurilor provenite din savarsirea unei fapte prev.de legea penala sau
promisiunea de defavorizare a faptuitorului ,chiar daca aceasta promisiune
nu este indeplinita.
Inlesnirea se refera la acte de dinaintea inceperii executarii sau la acte
preparatorii constand in procurarea de mijloace ,luarea de masuri sau
crearea unor conditii de natura sa faciliteze savarsirea faptei .Ajutorul se
refera la acte indeplinite de complice chiar in cursul executarii de catre autor
a actiunii incriminate ,aceastea pot consta in : inmanarea armei ,asigurarea
pazei ,deschiderea unei usi etc.
Actele de ajutor consitutie asa numita complicitate concomitenta .
Promisiunea de tainuire sau de favorizare constituie un mijloc de intarire a
hotararii infractionale si un sprijin de care autorul are nevoie dupa executarea
faptei .Acest sprijin poate consta fie in tainuirea bunurilor ,fie in favorizarea
infractorului ,adica in fapte care atunci cand sunt savarsite ,fara o intelegere
prealabila ,constituie infractiuni de sine statatoare :tainuirea art 270 si
favorizarea infractorului art 259 lit C .
Contributia complicelui sa fi servit efectiv la savarsirea faptei .Contributia
complicelui in oricare dintre modurile prevazute de art 48. trebuie sa fie
efectiva si sa fi folosit autorului la savarsirea faptei prev.de legea penala .
Formele complicitatii : complicitatea este susceptibila de numeroase
variatiuni in raport cu natura sprijinului acordat de complice ,cu momentul si
modul de care este dat acest sprijin a) in functie de natura sprijinului acordat

-complicitatea poate fi materiala sau morala

Complicitatea materiala- presupune o activitate de ajutorare ,inlesnire sau
sprijinire materiala ,a pregatirii sau executarii faptei savarsite de autor
,aceasta presupune procurarea pentru autor a unor instrumente sau mijloace
cu ajutorul carora acesta savarseste fapta penala , astfel fapta proprietarului
autoturismului care in baza unei intelegeri prealabile cu inculpatii i-a
transportat la locul faptei ,le asigura paza si i-a transportat din nou cu marfuri
necurate constituie complicitate la infractiunea de furt .
Complicitate morala -presupune acte de natura sa consolideze rezolutia
infractionala a autorului ,sa confere acestuia siguranta in savarsirea faptei
,astfel activitatea unor persoane de a insosti inarmate pe inculpat ,cunoscand
intentia lui ,constituie complicitate deoarece a inlesnit fapta prin intarirea si
intretinerea autorului .
b)in raport de momentul in care este realizata contributia complicelui - se
face distinctie intre complicitate anterioara si complicitate
concomitenta.Complicitatea anterioara materiala sau morala se
caracterizeaza prin aceea ca actele complicelui sunt efectuate inainte de
executarea faptei de catre autor si constau in pregatirea conditiilor de
savarsire a acesteia .
Complicitatea concomitenta materiala sau morala presupune efectuarea de
acte de ajutor de catre complice in timpul comiterii infractiunii de catre autor
cum ar fi paza locului faptei ,incurajarea autorului ,asezarea unei arme la
indemana autorului .
c) in functie de forma in care se prezinta ajutorul dat autorului exista
complicitate prin actiune si complicitate prin inactiune -complicitatea prin
actiune consta in desf. unor actiuni de inlesnire sau ajutare la savarsirea
faptei de catre autor ex ajutorul dat la suprimarea copilului nou
nascut,asigurarea pazei in timpul sustragerii de bunuri,oferirea de relatii cu
privire la bunurile detinute de pers . vatamate constituie tot atatea forme de
complicitate prin actiune .
Complicitatea prin inactiune presupune neindeplinrea de catre complice a
unor activitati pe care avea obligatia sa le indeplineasca si prin aceasta ajuta
la savarsirea de catre autor a faptei prev.de legea penala .
Dupa modul direct sau indirect in care este data contributia complicelui la
savarsirea faptei se face diferenta intre complicitate mijlocita si complicitate
nemijlocita .
Exista complicitate mijlocita sau mediata cand sprijinul este acordat de
complice autorului prin intemerdiul altui complice .Complicitatea la
complicitate constituie tot complicitate ,adica nu schimba natura
complicitatii.Exista complicitate nemijlocita sau imediata cand sprijinul a fost
acordat de complice direct autorului infractiunii .

Actul de complicitate -in oricare din modurile in care s-a manifestat ,trebuie
sa fie efectuat cu intentie .Sub aspect subiectiv trebuie sa fie efectuat cu
intentie .Sub aspect subiectiv complicele trebuie sa cunoasca actiunea sau
inactiunea care constituie elementul material al infractiunii ce urmeaza a fi
comisa de catre autor ,urmarile acesteia si ca actul sau se alatura actiunii
autorului .
Sprijinul acordat de complice poate fi cu intentie directa sau indirecta si
evidentiaza legatura psihica dintre acesta si autor .Aceasta legatura poate fi
bilaterala cand se manifesta sub forma unei intelegeri exprese sau tacite
,prealabila sau concomitenta ,ori unilaterala cand se stabileste de la complice
la autor .
De esenta complicitatii este vointa complicelui de a-si uni contributia sa cu
activitatea autorului indiferent daca acesta are sau nu cunostinta de ajutorul
dat .