Sunteți pe pagina 1din 5

PADURI

1. Generalitati, fondul forestier national


Sistemul informational al fondului forestier (silvic) se ocupa cu evidenta si inventarierea
sistematica a terenurilor cu destinatie forestiera (TDF) sub aspect tehnic, economic si jurdic.
Fondul forestier national este format din totalitatea padurilor, a terenurilor destinate
impaduririi, a celor care servesc nevoilor de cultura, productie sau administratie silvica, a
iazurilor, a albiilor paraielor si a altor terenuri cu destinatie foresstiera si neproductiva.
Regimul silvic reprezinta sistemul unitar de norme tehnice sivice, economice si juridice
privind amenajarea, cultura, exploatarea, protectia si paza fondului forestier, in scopul
asigurarii si gestionarii durabile.
Fondul forestier national este, dupa caz, proprietate publica sau privata si constituie bun de
interes national care include:
a) pdurile;b) terenurile in curs de regenerare si plantatiile cu scopuri forestiere; c)
terenurile destinate impaduririi;d) terenurile care servesc nevoilor de cultura;e) terenurile care
servesc nevoilor de productie silvica;f) terenurile care servesc nevoilor de administratie silvica;g)
terenurile ocupate de constructii si curtile aferente acestora;h) iazurile, albiile praielor, precum
i terenurile neproductive incluse in amenajarile silvice;i) perdelele forestiere de protectie; j)
jnepeniurile;k) pdurile mpdurite cu constisten mai mare sau egal cu 0.4 calculat
numai pentru suprafaa ocupat efectiv de vegetaia forestier.
Sunt considerate pduri terenurile cu o suprafa de cel puin 0.25ha acoperite cu arbori.
Arborii trebuie s ating o inaltime minima de 5m la maturitate in conditii normale de
vegetatie.
Padurile Romaniei sunt formate preponderent din:
- specii de foioase 69.3% (fagul are ponderea cea mai mare) (predomin molidul i bradul)

specii de rinoase 30.7%

In prezent terenurile silvice sunt in administrarea Regiei Nationale a Padurilor


(ROMSILVA).
Sistemul informational al fondului forestier are ca punct de plecare datele din
amenajamente silvice, care cuprind:
- planuri si harti amenajistice (partea tehnica)
- descrierea statiunii si arborelui in cadrul unui sistem de clasificare propriu (partea
economica)
- descrierea hotarelor, dreptul de administrare operativa a ocolului (partea juridica)

2. Organizarea si amenajarea silvica a teritoriului, planuri si harti folosite la


evidenta fondului silvic
P l a n ur i i h r i f o l o s i t e l a e v i de n a f o n d u l u i s i l v i c
Pentru reprezentarea grafic a suprafeelor ocupate cu vegetaie forestier este de indicat
1

s se utilizeze forme digitale obinute prin utilizarea acelor metode care asigur o precizie ct
mai mare de determinare a punctelor caracteristice.
Planurile topografice de baz, cu curbe de nivel, la scara 1:5000 sunt obinute prin metode
fotogrametrice sau, uneori, sunt rezultate n urma ridicrilor n teren.
Hrile la scara 1:20000 se utilizeaz pentru eviden i exploatare.
Un amenajament conine urmtoarele hri:
-

harta
harta
harta
harta

unitilor forestiere cu mprirea n uniti de producie (UP) la scara 1:100000


claselor de vrst la scara 1:20000
exploarrilor la scara 1:20000 - harta mpduririlor la scara 1:20000
fondului silvic de vntoare i pescuit la scara 1:20000

La nivel de ocol silvic i unitate de producie sunt gestionate date generale i detaliate.
Or g a n iz a r e a i am e n a j a r e a s i l v i c a t e ri t or i u l u i
Pdurile Romniei ocup dup datele statistice 6.4mil ha ceea ce reprezint 26.3% din
teritoriul rii. Romnia se situeaz pe locul 12 printre rile din Europa.
Cu anul 1990 au fost restituite fotilor proprietari sau urmailor acestora suprafee
importante, nregistrndu-se o mare frmiare a pdurilor n cauz.
Reducerea suprafeei pdurilor constituie un pericol pentru echilibrul hidrologic, pentru
protecia solului i a mediului nconjurtor precum i pentru baza de producie forestier.

3. Organizarea teritorial a pdurilor n cadrul sistemului de amenajare pe


ocoale silvice, pe uniti de producie (UP) i serii de gospodrie
Or g a n iz a r e a t e r i t o r i a l a p d u r i l o r i n c a d r u l s i s t e m u l u i d e a m e na j a r e p e o c o al e
si l vi c e
S-a conturat ideea ca in anumite situatii s se constituie in cadrul ocolului silvic serii de
gospodarire, omogene din punct de vedere floristic si formate din parti de padure similare sub
aspect stational si structural.
In al doilea rand, s-a convenit ca partile de padure deosebite in ceea ce priveste conditiile
stationale, structura si destinatia lor, sa fie constituite in subunitati de productie, daca
suprafata lor este de miinimum 400ha, 300ha si 100ha.
Pentru o mai buna organizare s-ar putea renunta deci la notiunea de subunitate de
productie, distingandu-se dupa cadrul teritorial in care se constituie, doua feluri de serii:
serii constituite in cadrul unei singure unitati de productie
serii constituite in cadrul mai multor unitati de productie, respectiv pe ocol
n concluzie, n amenajamentul romnesc organizarea teritoriului pdurilor se face fie pe
uniti de producie, fie pe serii, fie pe uniti de producie i serii.
Or g a n iz a r e a t e ri t o r i a l a p d uri l o r u n u i o c o l si l vi c p e u n i t a t i d e p r o d u c t i e ( U . P . )
2

Unitatile de productie sunt subdiviziuni teritoriale ale ocolului silvic, cuprinzand paduri
situate intr-un cadru geografic bine determinat, a carui marime se stabileste pe temeiuri de ordin
practic.
Conditiile de constituire a unitatilor de productie sunt:
- sa aiba limite evidente (naturale sau artificiale)
- trupurile de padure dintr-o unitate de productie sa fie cat mai omogene din punctul de
vedere al conditiilor naturale
Unitatile de productie (U.P.) se constituie prin impartirea teritoriala a ocolului silvic,
acestea fiind de fapt simple diviziuni ale ocolului silvic. Ele sunt concentrate pe bazine
hidrografice.
Daca in cadrul unei unitati de productie exista arborete carora urmeaza sa li se aplice un
regim de gospodarire diferit de regimul comun stabilit, pentru majoriatea arboretelor din
unitatea respectiva, acelea pot constitui subunitati de productie.
Or g a n iz a r e a t e ri t or i a l a a p a d uri l o r u n u i o c o l s i l v i c p e s e r i i ( d e g os p o da r ir e )
Specializarea padurilor pentru anumite functiuni constituie un insemnat mijloc de marire a
productivitatii lor.
Seriile se formeaza n procesul ogranizarii padurilor. Suprafetele de padure din care se
compun seriile trebuie sa se caracterizeze prin conditii de productie similare, dar nu este
necesar sa fie alaturate.
Nu se recomanda formarea de serii, decat daca in padurea ce se amenajeaza apar deosebiri
insemnate in conditiile naturale si pe intinderi suficient de mari.
Marimea seriilor se stabileste, in general, pe temeiuri de ordin practic. Limita unei serii este
determinata de interesul ce exista de a se asigura continuitate produciei pe un teritoriu
restrans.
In cazul ocoalelor silvice cu intinderi mari, pentru a nu se dispersa prea mult partile
componente ale unei serii, se poate imparti ocolul in sectoare numite sectoare
administrative gospodaresti.

4. mprirea pdurilor n parcele i subparcele, proiectarea i aplicarea


parcelarului
I m p a r tir e a p a d u ri l o r i n p a r c e l e s i s u b p a r c e l e
Mijlocul prin care gospodarirea silvica isi asigura conditiile necesare pentru orientare si prin
aceasta posibilitatea de a sesiza si urmari cu usurinta fenomenele din padure, este
impartirea in parcele. Ea se obtine prin fixarea si deschiderea unui sistem de linii denumite linii de
parcelare. Acestea au urmatoarele caracteristici:
- impart padurea in parcele, parti usor de studiat in care procesele de munca pot fi usor
organizate si conduse;- constituie spatii libere; - au un caracter stabil.
Acestea indeplinesc urmatoarele functiuni:
3

usureaza studierea padurii

- inlesnesc scosul materialului lemnos iar in zona de campie servesc totdeauna ca


drumuri de scoatere;
- servesc ca baza pentru asezarea si conducerea taierilor; - servesc ca baza pentru
ridicarile topografice;
- usureaza practicarea vanatorii etc.
Parcela este o diviziune a padurii, nascuta din nevoia de a se crea in aceste conditii proprii
de orientare, de desfasurare a lucrarilor silvice si de protectie.
O parcela se caracterizeaza prin marime, forma si continut (arboret).
In zona de ses, datorita uniformitatilor terenului, se folosesc exclusiv linii artificiale. Dupa
natura liniilor, parcelarul insusi se numeste natural, artificial sau combinat.
Inainte de a se proceda la impartirea unei paduri in parcele trebuie fixate conditiile cu
privire la marimea si forma acestora, care pot varia.
In conditiile actuale marimea cea mai potrivita a parcelelor compatibile cu o cultura silvica
ar fi de 20-30ha.
In zona de munte parcelele au in general, forma neregulata, care le-o imprima liniile
naturale de teren pe care se sprijina.
Subparcela este o portiune de padure distincta din cadrul unei parcele, avand in procesul
de productie forestiera o insemnatate proprie sau indeplinind o functie sociala ori de
protectie diferita de aceea a portiunilor de padure vecina si constituind din aceasta cauza obiect
independent de cultura, exploatare si conducere.
Ca parte de padure, o subparcela se caracterizeaza prin doua aspecte principale: o anumita
marime si o anumita vegetatie forestiera care constituie un arboret.
Forma subparcelelor trebuie sa fie simpla. Limitele de subparcele trebuie sa aiba un
caracter mai stabil.
In interiorul parcelelor si subparcelelor pot aparea portiuni de padure de mica intindere
care nu pot constitui subparcele.
D e t a l i i p r a c t ic e p ri v i n d p r oi e c t a r e a s i a p l i c a r e a p a r c ela r u l u i , c u r e f e rir i
s pe c i a l e l a a m en a j a m e n t u l r o m a n e s c
Parcelarea se proiecteaza intai pe plan topografic, pe care sunt figurate curbele de nivel
sau cel putin detaliile topografice importante. Proiectul se definitiveaza dupa confruntarea lor cu
realitatea apoi se aplica pe teren.
La proiectare se cauta ca liniile de parcelare sa corespunda pe cat se poate cu liniile
naturale ale terenului sau cu liniile artificiale cu caracter permanent (drumuri, cai ferate etc)
Subliniem c amenajamentele silvice se elaboreaza pe ocoale silvice si unitati de productie
cu respectarea metodologiei unitare si a prevederilor normelor tehnice de amenajare a
4

padurilor, urmarind asigurarea continuitatii functiilor ecologice si social-economice.


Proprietarii de paduri si alte terenuri din fondul forestier privat au obigatia sa le
gospodareasca in conformitate cu regimul silvic si cu regulile privind protectia mediului.
Este interzisa defrisarea vegetatiei forestiere pe terenuri din afara fondului forestier in
urmatoarele situatii:
- in zonele in care indeplineste functii speciale de protectie - pe terenurile cu inclinare
mai mare de 30 de grade
- inainte de atingerea varstei exploatabilitatii stabilita prin norme tehnice

5. Administrarea fondului forestier national Administrarea fondului national forestier


se realizeaza diferentiat:
Administrearea fondului forestier proprietate publica a statului se administreaza potrivit
Codului Silvic de catre Regia Nationala a Padurilor (ROMSILVA).
Administrearea fondului forestier proprietate publica a comunelor, oraselor si
municipiilor si a celui proprietate privata indiviza se administreaza de catre proprietari prin
structuri silvice proprii similare cu cele ale statului.
Pdurile apartinand detinatorilor particulari se organizeaza pe cantoane silvice conduse de
padurari cu studii specializate. Pentru indeplinirea conditiilor de suprafata proprietarii
padurilor se pot asocia in functi de vecinatati sau de interesele economice ale acestora.
Prin contractul incheiat intre parti se stabilesc drepturile si obligatiile proprietarilor
padurilor si ale ROMSILVA, fiind stipulat in mod obligatoriu:

drepturile materiale ale proprietarilor de paduri, in natura sau in bani;

obligatia ROMSILVA de a sigura paza padurilor si de a executa lucrarile tehnice silvice


de ingrijire;

modalitatile financiare de a suporta costul lucrarilor de intocmire a amenajamentelor


silvice.
A d m i n is t r a r e a f o n d u l u i f or e s t i e r p ro p r i e t a t e p ri v a t a a p e r s o a n e l o r f i z i c e
Padurile proprietate privata a persoanelor fizice sunt supuse regimului silvic. Proprietarii
acestora au obligatia sa execute prin mijloace proprii sau unitati silvice specializate
lucrarile necesare impuse de regimul silvic.
A d m i n is t r a r e a p d uri l o r p r o p ri e t a t e p ri v a t a a u n it a t i l o r d e cu l t , a i n stit u t ii l o r
d e i n v a t a ma n t s a u a a l to r p e rso an e j u ri d i c e
Se face de catre acestea angajand personal silvic specializat. Proprietarii pot solicita ca
padurile ce le apartin sa fie administrate pe baza contractuala de catre ROMSILVA.