CAPITOLUL I IMPORTANTA LAPTELUI ECOLOGIC

Bogat n vitamine i proteine, laptele ecologic asigur necesarul de

vitamine al unei zile i este cutat din ce n ce mai mult n rile
occidentale. n Romnia, lipsete de pepia pentru c este foarte scump.
Laptele nu trebuie sa lipseasca dintr-o alimentatie sanatoasa. Este bogat
inproteine, calciu, fosfor, vitamine din grupul B, vitaminele A, D i E, are
potasiu, sodiu si cantiti mici de zinc, fier, seleniu, magneziu, cupru i
vitamina C. Iar laptele obtinut de la animale crescute n sistem ecologic,
fr antibiotice i chimicale de sinteza periculoase, este mult mai sanatos
dect cel convenional, fiind mai bogat n acizi grai benefici, antioxidani i
vitamine.
Nutriionitii susin c laptele produs n condiii ecologice conine niveluri
mai mari de nutrieni i vitamine fa de cel nonorganic. E foarte bogat n
acizii grai eseniali omega 3 ivitamina E. Beneficiile laptelui bio pot fi
explicate prinmodul n care sunt hrnite animalele. Acestea au o diet
natural ntr-o msur mai mare, fiind hrnite cu iarb proaspt sau furaje
Ecologitii afirm c producerea laptelui organic e benefic pentru mediu.
Pentru a hrni animalele, fermierii eco nu folosesc pesticidele i erbicidele
care rmn n aer, sol i ap mult timp dup ce sunt folosite. Pentru a fi
certificate pentru producia de lapte organic, animalele trebuie s fie hrnite
cu cel puin 80% nutreuri organice pe o perioad de minimum 9 luni
naintea certificrii, apoi pentru nc 3 luni cu 100% nutreuri organice.
Dei antibioticele sunt folosite peste tot acum, laptele organic e produs fr
antibiotice. Laptele organic provine de la vaci care nu au fost tratate cu
antibiotice, deci laptele lor nu contribuie la creterea rezistenei bacteriene.
Laptele bio nu conine nici pesticide. Animalele sunt hrnite cu iarb
proaspt, care este surs important de acid linoleic, ce previne bolile de
inim i diabetul. De asemenea, este bogat n calciu, un pahar de lapte
coninnd aproximativ 300 mg de calciu.

CAPITOLUL II ADAPOSTIREA SI HRANIREA VACILOR IN SISTEM

ECOLOGIC
Vacile trebuie s provin din gospodrii care practic agricultura ecologic.
Introducerea animalelor (vaci i juninci) din fermele neconvenionale nu
trebuie s depeasc 10% din efectivul total. Taurii de reproducie pot fi
procurai din gospodriile convenionale dac dup cumprare sunt furajai
conform regulilor ecologice.
In fermele ecologice de cretere a vacilor de lapte tehnologia de cretere
se realizeaza n regim extensiv. Vacile trebuie s aib acces obligatoriu la
pune iar ntreinerea are loc n sistem nelegat. Vacile de la fermele
ecologice nu sunt inute permanent legate sau departe de zonele verzi
unde pot s pasc iarba curat i natural. Fermierii care in aceste vaci
respect anumite regulipentru a se asigura c animalele au confortul
necesar i c acestea dau lapte proaspt i de calitate superioar.
Mrimea fermei depinde de resursele furajere, dar se poate admite o
ncrctur mai mare de 2 UAM/ha.
Condiiigenerale de baz
n creterea animalelor n sistem ecologic, trebuie s fie luate n
considerare urmtoarele condiii generale:
trebuie s fie asigurat suficient lumin i ventilaie natural i acces
nelimitat la hran i adpare;
spaiul de odihn trebuie s fie uscat (nu se recomand pardoseal
din scndur);
n grajd este prescris un minim de spaiu pentru toate speciile de
animale;.
Hrnirea
Hrnirea se face pe baza furajelor obinute n ferm sau cu furaje
concentrate. Furajele trebuie s fie din producia ecologic. Dac furajele
nu sunt ecologice, pot fi achiziionate maxim 5% furaje convenionale (fr
influena ingineriei genetice), pe baza unui certificat de scutire, n cazul n
care a fost obinut permisiunea de la autoritatea de reglementare.
O hrnire variat i echilibrat este garania sntii animalelor. Astfel,
pentru vacile de lapte cel puin 60% din cantitatea zilnic a ratiei const din
furaje proaspete, uscate sau nsilozate.Numai pentru vacile de lapte cu o
producie mare de lapte, n primele trei luni de lactatie pentru o perioad
limitat de timp este permis o cot de 50%, astfel nct s nu se ajung la
un deficit de aprovizionare. Vieii trebuie s fie hrnii timp de trei luni cu

lapte integral, de preferin cu lapte matern. Aceasta nseamn c vieii

trebuie alptai de vac saus fie hrnii cu lapte integral.
Nu este permis folosirea aditivilor furajeri sintetizai chimic pentru
stimularea creterii animalelor, manipularea proceselor metabolice de
digestive sau tratamentele de prevenire a bolilor. Acetia ditivi interzii sunt
antibioticele, factorii de performan i de cretere, vitaminele sintetice i
aminoacizii, organismele modificate genetic i derivatele lor.
ntreinerea
Punatul n timpul perioadei de vegetaie este un obiectiv n creterea
ecologic a animalelor. Pentru vacile de lapte sunt necesari cel puin ase
metri ptrai de spaiu n grajd pe cap de animal. Podeaua din adpostul
animalelor poate consta din podea perforat sau podea grtar, cel puin
50%. Podeaua trebuies fie antiderapant, boxele de odihn s fie
prevzute cu aternut natural. Accesul la furaje i la ap trebuies se fac
uor pentrufiecare animal.
n agricultura ecologic este interzis ntreinerea legat a animalelor pe tot
timpul anului. Adposturile moderne, sunt n mod frecvent prevzute cu
padoc sau cu deschidere parial.Ecornarea sistematic a vacilor nu este
permis. Creterea vieilor singuri nboxe este interzis, fiind necesar
contactul social ntre animale.
n scopul de a organiza adposturile pentru animale n conformitate cu
regulamentele UE, mai multe obiective trebuie s fie luate n considerare i
unele cerine trebuie s fie ndeplinite.
Obiective privind adposturile potrivite pentru creterea animalelor:
Efectivele de animale trebuie micarea i contactele sociale ntre
animale. Starea de sntate a animalelor trebuies fie mbuntit
(printer alte lucruri, s existe zone potrivite pentru adpostire,
animalele s aib libertatea de a allege s stea n adpost, n padoc
sau la pune).
S fie mbuntit calitatea muncii cresctorului (de exemplu,
instalarea de standuri de muls, furnizarea de hrana variat pentru
animale, paie pentru aternut).
Cerine pentru creterea vacilor de lapte n conformitate cu regulamentele
UE:
Adposturile pentru animale trebuie s fie adecvate specie i s
corespund nevoilor lor biologice i etologice. Animalele trebuie s
aib acces nelimitat la locul de hrnire i de adpare din adpost.
Adposturile trebuie s asigure efectivelor de animale o
aprovizionare suficient cu aer proaspt, un system adecvat de
3

ptrundere a luminii naturale, concentraie sczut de praf,

temperatur
adecvat
n
funcie
de
vrst,
umiditate
corespunztoare i concentraii de gaze toxice sczute.
zonele de punat trebuie s fie prevzute, n funcie de condiiile
climatic i de speciile de animale, cu dispozitiv de protecie mpotriva
ploii, vntului, soarelui i a temperaturilor extreme. Creterea
animalelor n aer liber este posibil tot sezonul, dar n regiunile
climatic adecvate.
Densitatea animalelor n adpost trebuie s asigure confort i
bunstare animalelor. n special, s se acorde atenie spaiului de
cazare din adpost, s fie sufficient loc pentru micarea natural a
animalelor n toate poziiile naturale.
Monta natural trebuie s aib prioritate, inseminarea artificial este
permis, i transferul de embrioni este interzis.
Un singur arc pentru creterea vieilor este permis doar pentru
maxim 1 sptmn.
Ecornarea sistematic a animalelor este interzis.
Provenienta animalelor
Animalele sunt cumprate de la alte ferme ecologice. n caz de conversie a
unei exploataii convenionale de creterea vacilor de lapte n una
ecologic, efectivele de animale existente pot fi convertite cu permisiunea
organelor de control. n caz de transformare simultan a ntregii exploataii,
perioada de conversie se ridic pn la 24 de luni. n cazul n care,
efectivele de animale din ferma ecologic nu sunt disponibile n cantitate
suficient, maxim 40% din efectivul de animale poate fi achiziionat
convenional, cu permisiunea organelor de control.
Altfel, pentru maxim 10% din efectivul de vaci de lapte se pot cumpra
juninci din sistemul convenional pentru completarea lotului pentru un an.
Pentru o astfel de achiziie animalele pot avea vrsta de maxim 6 luni.
Pentru achiziionarea masculilor de reproducie, nu exist restricii, att
timp ct sunt ntreinui n condiii corespounztoare cu regulamentele pe
toat durata exploatrii lor.
Adpostirea i confortul animalelor. Principiul de baz n zootehnia
ecologic este apropierea animalelor de mediul natural, aplicarea de
metode i tehnici care respect tehnologia normal a animalelor.
Adposturile trebuie s corespund cerinelor fiziologice, igienice i de
producie. Se vor respecta normele de suprafa i de volum: 6 metri
ptrai/cap de vac; 10 metri ptrai/cap de taur; 1,5-5 metri ptrai/cap de
tineret; 25 metri cubi/cap (volum).
4

Animalele trebuie s aib acces la padoc. Se prefer ntreinerea nelegat.

Priponitul animalelor pe pune este interzis. Pardoseala trebuie s fie
ntreag cu aternut bogat. Se admite i grtar pe zone limitate de
depunere a dejeciilor.
Microclimatul adpostului. Acesta trebuie s ofere confort astfel:

temperatura 5-25 grade C;

umiditate 55-75%;

cureni de aer 0,1- 0,5m/s;

gazele nocive n limitele admise; lumina 60 - 70 de luci, cu o durat

maxim de 16 ore/zi;

aeromicroflora redus;

ventilaia natural trebuie s asigure schimbul de aer curat, cca 120250 mc/cap de vac i ora;

la pune animalele trebuie ferite de insolaii, ploi reci cu vnt

puternic i grindina.
Ingrijirea adaposturilor
Un adapost pentru animale oricat de bine ar fi construit in scopul
respectarii normelor zootehnice si sanitar-veterinare nu poate asigura
conditii optime de cazare pentru animale decat daca este bine intretinut. In
primul rand asternutul trebuie scos de 2-3 ori pe zi, pe aleea de serviciu se
va pastra zilnic var nestins, in amestec cu rumegus din lemn, care are rolul
de a micsora umiditatea in adapost, acest amestec se va schimba ori de
cate ori este nevoie dar nu se va duce la platforma de gunoi. Pe platforma
de gunoi se va depozita numai balegarul si asternutul murdar. Gunoiul se
va folosi dupa fermentare in agricultura, legumicultura, pomicultura. Pentru
o mai buna luminozitate la fiecare doua saptamani se vor spala geamurile,
iar saptamanal se va curata praful. Nutreturile nu se vor depozita in
podurile adaposturilor, pentru evitarea incendiilor si deprecierea furajului
prin aparitia mucegaiului. Furajele vor fi depozitate separat in adaposturi
special amenajate. Vara se vor face reparatii, igienizare prin varuirea
peretilor cu var alb care va asigura o lumina corespunzatoare in adaposturi.
5

Adaposturile neangrijite influenteaza negativ starea de sanatate a

animalelor prin: aparitia imbolnavirilor, scaderea rezistentei la boli si sporuri
scazute in greutate.
Amplasarea adaposturilor
In alegerea locurilor pentru amplasarea adaposturilor se va tine seama de
conditiile sanitar-veterinare astfel:
terenul sa fie salubru cu o structura uniforma si permeabila,
neinundabil, care sa se situeze cu cel putin 0,5 m deasupra nivelului maxim
posibil al apelor freatice;
sa nu fie situat la baza pantelor, pe vai inguste si neansorite, in
apropierea baltilor si a mlastinilor, fara protectie naturala impotriva
vanturilor naturale;
sa existe surse suficiente de apa potabila;
terenul sa fie liber de orice infectie sau infestatie provenite dintr-o
exploatatie anterioara ;
prin perimetrul amplasamentului sa nu treaca sosele, drumuri, cai
ferate, linii de inalta tensiune, conducte subterane, canalizari;
acces la caile de comunicatie, pasuni si culturi furajere;
zona sa fie lipsita de factori nocivi: fum, pulberi, gaze, praf;
sa se cunoasca si sa se tina seama de caracteristicile climatice ale
zonei;
amplasarea trebuie sa permita dezvoltarea de perspectiva a fermei
zootehnice
pentru evitarea epizootiilor si apararea sanatatii publice se vor
respecta distantele fata de zonele de locuit, respectandu-se zonele de
protectie sanitara stabilite de catre Ministerul Sanatatii;
amplasarea si constructia fermelor cu sistem de crestere
semiintensiva si intensiva se face cu avizul Autoritatii Sanitar-Veterinare.
Orientarea adaposturilor
Orientarea adaposturilor are drept scop protectia fata de vanturile
dominante, asigurarea unui bun iluminat natural si imbunatatirea bilantului
termic al adapostului.
Adaposturile inchise cu ferestre pe ambii pereti longitudinali se
orienteaza cu axul longitudinal paralel cu directia vantului dominant in
zona.
Adaposturile inchise cu ferestre pe un singur perete se orienteaza cu
acestea pe directia opusa vantului dominant.

Adaposturile cu o latura deschisa se orienteaza cu aceasta pe

directia opusa vantului dominant
Pentru imbogatirea bilantului termic al adapostuluise recomanda orientarea
axului longitudinal dupa meridianul locului. Aceasta expunere evita
pierderile mari de caldura iarna si supraancalzirea vara.
CERINTE DE MICROCLIMAT
Ventilatia adaposturilor
Ca urmare a proceselor metabolice ale animalelor, a fermentarii sau uscarii
dejectiilor si a activitatii tehnologice aerul isi modifica proprietatile.
Schimburile de aer dintre adapost si mediu se realizeaza prin intermediul
amenajarilor si instalatiilor pentru ventilatie. Schimburile de aer viciat din
adapost si mediu se poate realiza simplu si consta din guri deasupra
fiecarei ferestre sau la o distanta de 2-4 m una de alta, cu dimensiuni de
25/25 cm la partea superioara a peretilor sau prin cosuri de aerisire ce
pornesc din tavan si ies deasupra coamei cu 0,5 m, confectionate din doua
randuri de scandura in care se pune un izolant rumegus de lemn cu
dimensiunea deschiderii de 50/50 cm. Pentru a asigura ventilatia optima
este necesar sa se cunoasca volumul de ventilatie, cubajul adapostului si
coeficientul de schimb.
Volumul de ventilatie reprezinta cantitatea de aer care trebuie
introdusa permanent in adaposturi, se exprima in m3/ora/animal.
Temperatura in adapost
Bovinele sunt animale care isi asigura temperatura optima din
adapost. Nerealizarea temperaturilor optime in adaposturi influenteaza
sanatatea animalelor prin producerea de boli, duce la scadereaproductiilor
si intarzie reproductia la animale. Temperatura se poate determina in
adapost de 3 ori pe zi: dimineata, la pranz si seara.
Umiditatea relativa a aerului in adapost
Dintre conditiile de microclimat pe care trebuie sa la indeplineasca
adaposturile de animale se numara si realizarea unei umiditati normale in
interiorul acestora. Din cercetarile facute rezulta ca o vaca in greutate de
450 kg elimina in 24 de ore prin transpiratie 7,56 litri apa la o temperatura
in adapost de 1,5 grade si 5,56 litri in cazul unei temperaturi de 4,5 grade.
Normele tehnologice admit pentru tineretul bovin o umiditate cuprinsa intre
70-75%, in adaposturi neancalzite de 85-90%, iar pentru adaposturile
neancalzite pentru bovinele adulte aceasta trebuie sa fie de 75-90%.
Practic orice crescator de animale poate constata depasirea umiditatii din
adapost peste limitele admise prin aceea ca la intrarea in grajd constata un
miros greu, jilav, geamurile sunt aburite, animalele au parul umed, iar la
deschiderea usii pe timp friguros se observa iesirea de aburi. Pentru
7

eliminarea excesului de umiditate din adapost este necesar ca sistemul de

aerisire sa functioneze corect.

Iluminarea adaposturilor
Lumina este un factor deosebit de important in cresterea anumalelor.
Lipsa luminii influenteaza functionarea normala a glandei tiroide care duce
la depunerea excesiva a grasimii. Lumina care o primeste un adapost se
exprima intr-un coeficient de luminozitate care de fapt reprezinta raportul
dintre suprafata geamului si suprafata interioara a adapostului. De exemplu
1 m2 de geam asigura lumina pentru 20 m2 de pardoseala. Iluminarea
adaposturilor se face natural prin folosirea radiatiilor solare sau artificial
prin folosirea lampilor incandescente, fluorescente sau mixt.

CAPITOLUL III RECOLTAREA LAPTELUI ECOLOGIC (MULSUL)

Igiena personala a mulgatorului Mulgatorul trebuie sa se spele pe maini,
inclusiv pe antebrate, cu apa calda si sapun, pentru a indeparta toate
particulele de mizerie din piele. Mulgatorul trebuie sa evite contactul intre
mainile sale si lapte si totodata trebuie sa aiba grija ca laptele sa nu atinga
echipamentele de muls.
Ustensilele folosite la mulsul manual Laptele care paraseste ugerul vine
in contact cu ustensilele de muls si poate fi astfel contaminat. In general,
laptele care provine de la un animal sanatos si curat, muls in mod
corespunzator cu ustensile curate, contine sub 280 bacterii/ml. Mulgerea
necorespunzatoare si folosirea unor ustensile murdare creste considerabil
numarul bacteriilor din lapte, neacceptat de UE si cu efecte negative
asupra procesului de fabricare a produselor lactate. Bidoanele de lapte
trebuie sa fie curatate corespunzator si pastrate in locuri uscate, ferite de
praf. Folosirea unui filtru de tifon poate contamina laptele, daca nu este
spalat si pastrat in conditii corecte. Temperatura laptelui (aproximativ 36 de
grade Celsius) este propice multiplicarii germenilor, iar bacteriile ramase pe
filtru se multiplica si contamineaza laptele filtrat ulterior. Filtrul trebuie
schimbat cel putin o data pe luna.
Echipamentul de muls In cazul folosirii echipamentului mecanic de muls,
se impune un sistem adecvat de igienizare si curatare. Daca nu se
indeparteaza in totalitate, in timpul spalarii, urmele de lapte sau daca pe
conducte ramane apa, aceste situatii devin surse de contaminare cu
bacterii. Toate imbinarile trebuie deschise in timpul spalarii saptamanale
sau daca apar scurgeri imediat dupa muls. Ciorapii de muls trebuie
spalati si verificati zilnic, in vederea indepartarii urmelor de lapte. O atentie
speciala trebuie acordata partilor flexibile; in timp, apar crapaturi in care
raman urme de lapte ce cauzeaza contaminarea. Dupa spalare, se
urmareste eliminarea totala a apei si dezinfectantilor din sistem.
Bidoanele si tancul de racire Laptele din tancul de racire trebuie sa
ajunga la temperatura de 4 grade Celsius, in decurs de 2 ore de la muls si
trebuie sa ramana la aceasta temperatura pana cand este receptionat de
fabrica procesatoare. Prin pastrarea la rece, viteza cresterii numarului de
bacterii este redusa. Tancurile de racire trebuie curatate si dezinfectate
corespunzator, inainte de stocarea laptelui muls. In timpul spalarii, se
acorda o atentie deosebita agitatorului. La spalarea automata a tancului
(CIP), agitatorul va functiona in timpul ciclurilor de spalare. De asemenea,
9

o atentie speciala se acorda valvei prin care iese laptele, zona ce trebuie
verificata riguros dupa spalare, datorita urmelor de lapte ce raman in acel
spatiu.
Se va acorda o atenie deosebit condiiilor de microclimat
(ventilaie,iluminat etc.) i de igien din adpost precum i igienei mulsului.
Materialele i ustensilele de muls trebuiesc s fie adecvate i meninute
n condiii optime de funcionare. Curirea materialelor i ustensilelor de
muls se va realiza prin utilizarea unor substane bazice (sod ori potasiu
caustic) sau acide (acid ortofosforic ori nitric), n concentraiile prescrise de
productor. Curirea ustensilelor va fi urmat n mod obligatoriu de o
cltire insistent cu ap.
Controlul periodic al pH-lui apei de cltiteste indispensabil. Dup splatul
complet al materialelor i ustensilelor se impune o dezinfecie att a
materialelor ct i a spaiului destinat depozitrii acestora, de preferat cu
ap oxigenat, proces urmat de asemenea de o cltire intens cu ap.O
atenie deosebit se va acorda igienei ugerului naintea executrii
mulsului propriu-zis.
Depozitareai conservarea laptelui n ferme
Laptele proaspt muls se va depozita n vase ori bidoane
Individualizate i va fi refrigerat la temperaturimaimici de + 40C.
Laptele poate fi depozitat i n cisterne izoterme.Laptele crud destinat
prelucrrii, ca atare, nu poate fi depozitat n unitate mai mult de 24 de ore,
n astfel de cazuri se va efectuan mod regulat contolul temperaturii de
depozitare a laptelui.n situaiile n care laptele se prelucreaz
proaspt i intr imediat n procesul de fabricaie (la cel mult 4 ore de
la ncheierea mulsului), n ateptarea colectrii, laptele poate fi rcit
numaipn la temperatura de + 80C, + 100C.
n cazuln care laptele urmeaz a fi prelucrat n cadrul fermei, se admite
aplicarea uneiperioade de maturare a laptelui, prin meninerea acestuia la
o temperatur mai mic de + 140C, n primele 12 ore de la ncheierea
mulsului.n aceast situaie
laptele poate fi pstrat maximum 48 de ore dup efectuarea
primului muls.Colectarea laptelui ecologic se va efectua cu vehicule
destinate n exclusivitate acestui scop. Acestea nu pot efectua colectarea
n paralel a produciei de lapte provenit de la animale exploatate n sistem
convenional.Splareai dezinfectarea cisternelor se va efectua regulat
comform reglementrilor.

10

Igiena transferului,stocrii i procesrii laptelui n unitile de

prelucrare
Laptele provenit din sistemul de producie ecologic trebuie s poat fi
identificat icontrolat n orice clip i n orice faz tehnologic, din
momentul intrrii n unitatea de prelucrare.

11

CAPITOLUL IV RASE DE VACI CRESCUTE IN SISTEM ECOLOGIC

Cele mai raspandite rase care se cresc in prezent in Romania sunt:
-Rasa Baltata cu Negru Romaneasca raspandita in special in zona de sud
si sud-est a tarii.
-Rasa Baltata Romaneasca raspandita in Transilvania, Banat si Bucovina.
-Rasa Bruna de Maramures raspandita in zona Subcarpatica.
-Rasa Pinzgau de Transilvania are o arie mica de raspandire in zona
muntilor Apuseni, in partea de sud a Transilvaniei.
Principalele caracteristici ale raselor de taurine din Romania:
RASA BALTATA ROMANEASCA
- tip mixt lapte carne, talie mai redusa fata de Simmental
- constitutie robusta
- precocitate scazuta (prima fatare la 32-33 luni)
- potential genetic ridicat pentru lapte (4.000-5.000 litri)
- productie de lapte variabila in functie de zona (2.700-2.800 litri in
gospodariile populatiei)
- aptitudini deosebite pentru productia de carne foarte buna (randament 5458%)
RASA BRUNA DE MARAMURES
- precocitate medie prima fatare la 33 luni
- capacitate buna de valorificare a furajelor
- lapte 2.700 2.800 l in gospodarii (potential 4.000 4.500 l)
- randament la taiere 54-55%
RASA BALTATA CU NEGRU RAMANEASCA
-omologata in 1987
- mai robusta, precoce
- tip mixt lapte carne
- conformatie tipica de lapte
- potential 5.500 6.000 lit
- in gospodarii 3.500-4.000 l
RASA PINZGAU DE TRANSILVANIA
- se poate creste la altitudine
- valorifica furajele din zona de munte
- rezistenta la boli
- lapte, carne, munca
- culoare rosie cu dunga alba pe spinare
12

CAPITOLUL V MASURI DE PROTECTIE A MUNCII

1. Se va respecta distantele de protectie sanitara recomandate fata de

locuinte, cantine, birouri, pentru a preveni transmiterea bolilor si a
evita mirosul produs de balegar;
2. efectuarea instructajelor de protectia muncii legate de abordarea si
contentia animalelor, instruirea asupra modului de transmitere a
bolilor infectioase, virotice si parazitare de la animale si asupra
principalelor lor caracteristici;
3. purtarea de halate si echipamente speciale;
4. existenta, organizarea si functionarea corespunzatoare a camerelorfiltru;
5. asigurarea unui microclimat corespunzator (umiditate, temperatura,
concentratie gaze, praf), nu numai pentru animale si pasari ci si
pentru om prin: functionarea corespunzatoare a instalatiilor speciale,
evacuarea permanenta a dejectiilor si a animalelor moarte, repararea
usilor si si ferestrelor;
6. interzicerea venirii in stare de ebrietate, a consumarii bauturilor
alcoolice si a alimentelor in timpul lucrului;
7. iluminarea corespunzatoare a spatiului de lucru;
8. luarea tuturor masurilor pentru evitarea pericolelor de accidentare la
lucrarile executate cu mijloacele mecanice;
9. interzicerea accesului persoanelor straine si a copiilor in adaposturile
si padocurile de animale;
10.
efectuarea controlului
respectarea vaccinarilor;

medical periodic

13

al

oamenilor

si

11.
amenajarea pentru ingrijitori a unor locuri speciale pentru
odihna si servirea meselor, cu: instalatii de spalare a mainilor,
recipiente cu solutii dezinfectante, trusa medicala de prim ajutor;
12.

utilizarea in mod judicios a pauzelor si a orelor de odihna;

13.
executarea sistematica a actiunilor de dezinfectie, dezinsectie
si deratizare in adaposturi, folosind echipamentul de protectie
specific;
14.
stabilirea unor norme corespunzatoare de munca pentruca
personalul sa lucreze cu intensitate si ritm normal;
15.
precizarea unui program zilnic de lucru care sa aibe in vedere
aplicarea corespunzatoare a tehnologiilor de crestere a animalelor,
pauze corespunzatoare pentru odihna si servirea meselor de catre
lucratori, folosirea integrala a timpului de lucru realizand astfel si un
nivel ridicat al productivitatii muncii;
16.
camerele-filtru reprezinta o componenta obligatorie a oricarei
unitati zootehnice, organizarea si functionarea corespunzatoare a
acestora impiedica transmiterea de boli la animale si oameni (pesta,
febra aftoasa, pseudoturbare, etc);
1. in camere filtru se asigura dezbracarea echipamentului cu care
personalul a venit la lucru (inclusiv tehnicienii, inginerii
zootehnisti, medicii veterinari), imbracarea echipamentului de
lucru la inceputul programului si efectuarea acestor operatii in
sens invers la sfarsitul programului;
2. aceste camere filtru trebuie dotate cu baie sau dus (utilizate la
terminarea programului) cu gratare speciale care contin
substante dezinfectante ca: var cloros, soda caustica in
concentratie de 3% sau alte substante.
17.
la intrarea in fiecare adapost de animale trebuie amplasate
dezinfectoare pentru picioare, iar la intrarea in unitatea zootehnica un

14

dezinfector tip sant, prin care in mod obligatoriu trebuie sa treaca

orice mijloc de transport care intra sau iese.

15