Sunteți pe pagina 1din 39

PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Clasificarea tipurilor
I. Patologia cortexului posterior
II. Patologia cortexului anterior
III. Patologia limbajului

I. Patologia cortexului posterior

Patologia
Patologia
Patologia
Patologia
Patologia

cortexului
cortexului
cortexului
cortexului
cortexului

vizual
auditiv
somatosenzorial
gustativ
olfactiv

Patologia cortexului vizual

Agnozia vizuala
= afectarea functionarii cognitive la
nivelul vederii
Cauza: lezarea cortexului vizual tertiar
(si a zonei subcorticale aferente) din
lobii occipitali, precum si a unor
regiuni din lobii temporal si parietal

Patologia cortexului vizual


Agnozia culorii
- pacientul este capabil sa discrimineze culorile
prin sortare si imperechere, dar pare incapabil sa
lege culorile potrivite de obiecte, sau sa sorteze
culorile in grupuri, dupa anumite criterii
- Pacientul este, deasemenea, incapabil sa
opereze cu codurile de baza ale culorilor (ex.
culori calde, culori reci) sau sa extraga
intelesul asocierilor dintre culori (ex. rosu si
galben pot fi culorile unei flori, verde este
culoarea pe care traversam la trecerea de
pietoni etc)
Anomia culorii
- Pacientul este incapabil sa numeasca culorile
- Depinde de afectarea punctului de jonctiune
temporo-parieto-occipital stang, unde se afla

Patologia cortexului vizual


Acromatopsia
- Pacientul percepe lumea ca fiind fara culoare,
in tonuri de gri sau, ocazional, in tonurile unei
singure culori
Agnoziile spatiale vizuale
- Pacientul percepe lumea inconjuratoare doar
bidimensional, fiind incapabil sa traga
concluzii despre cea de-a treia dimensiune
- Cauza: afectarea conexiunilor spleniale
interemisferice, care leaga ariile 18 si 19 ale
celor doua emisfere

Patologia cortexului vizual


Agnozia vizuala asociativa
- Pacientul poate copia corect un desen, dar este
incapabil sa spuna numele obiectelor desenate sau
sa indice utilizarea lor in practica
- Pare legata de lezarea profunda a lobilor occipitali,
desi se poate produce si prin lezarea lobilor temporali
Simultagnozia
- Pacientul este incapabil sa formuleze simultan mai
mult de un percept (se diagnosticheaza cu testul
figurilor ascunse in alte figuri Embedded figures
Test)
Prosopagnozia
- Incapacitatea de a recunoaste fete familiare, inclusiv
propria fata (cauza: lezarea unei circumvolutii situate

Patologia cortexului vizual


Vederea oarba (blindsight)
- A fost denumita si observata inca de la inceputul
secolului 20.
- Pacientii, desi se declara ca fiind orbi (nu vad nimic),
par sa posede totusi anumite aspecte de
responsivitate vizuala (pot face evaluari vizuale, fara a
avea vreo experienta perceptuala)
- Cauze: TCC, AVC, leziuni chirurgicale
- Abilitatile conservate pot varia foarte mult:
orientarea privirii catre sursa de lumina, indicarea (cu
degetul) a sursei de lumina, diferentierea orientarii
liniilor, a marimii literelor, precum si o acuitate vizuala
cu putin doar mai slaba decat la subiectii normali
- Explicatia conservarii acestor abilitati: mentinerea
functionarii sistemului vizual secundar (tectopulvinar), care continua sa opereze chiar in conditiile
afectarii sistemului primar, fara a putea insa furniza si

Patologia cortexului auditiv

Agnozia auditiva
= inabilitatea pacientului de a interpreta intelesul
sunetelor din afara vorbirii, si de a spune ceva
semnificativ despre ele (nu poate spune ca ceea
ce se aude este apa care curge, si nici ca apa se
foloseste la baut, spalat sau inotat).

Tipuri de agnozie:
- O forma este legata de perceperea si
discriminarea sunetelor (pacientul recunoaste un
obiect prin forma sau atingerea lui, nu prin
sunetul pe care il produce)
- Alta forma se refera la asocierile generate de
sunete

Patologia cortexului auditiv

Ambele forme de agnozie auditiva sunt


legate si de dificultati in receptia
limbajului vorbit (afazii de tip senzorial).
Cauza: leziuni la nivelul cortexului auditiv
tertiar (circumvolutia temporala
superioara, zona anterioara)
Amuzia
- Pacientul este incapabil sa recunoasca
sau sa discrimineze anumite ritmuri,
tempouri sau masuri muzicale

Patologia cortexului somatosenzorial


- Consta in lezarea cortexului senzorial primar si a
celui secundar, cu consecinte asupra modului in
care sunt receptionate senzatiile corporale:
alterare sau pierdere completa a sensibilitatii
(anestezie) pentru anumite parti ale corpului, fie
pentru anumite tipuri de senzatii cutanate
(atingere, presiune, temperatura) sau pentru
toate acestea
- Poate fi afectata si informatia cu privire la
pozitia membrelor, ceea ce poate duce la erori
de apreciere a pozitiei corpului fata de anumite
obiecte.

Patologia cortexului somatosenzorial

Asomatognozia
= Incapacitatea pacientului de a-si simti
propriul corp sau parti ale sale
Sunt doua tipuri:
1. Anosognozia
2. Autotopagnozia
1. Anosognozia
- Pacientul devine inconstient de jumatatea
stanga a corpului (consecutiv lezarii corticale
drepte) si isi neaga aceasta parte
2. Autotopagnozia
- Consta in slaba capacitate sau incapacitatea
pacientului de a numi parti ale propriului
corp, de a le identifica pe desen sau de a le
misca

Patologia cortexului olfactiv

Anosmia
= Incapacitatea pacientului de a
identifica mirosuri sau de a le asocia
cu un obiect, mancare, actiune (ex.
pregatirea mesei, prezenta gunoiului)
Cauza: lezarea cortexului olfactiv (fata
mediala a EC)

II. Afazia - descriere

Este cea mai comuna tulburare de


limbaj, din cauza corticala,
Clasificarea afaziilor a cunoscut
multe variante
Cea mai simpla clasificare imparte
afaziile in:
- Receptive si expresive (Weisenberg,
McBride, 1935)
- Fluente si nonfluente (Howes si
Geschwind, 1964)
- Anterioare si posterioare (Benson,

Tipuri de afazie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Afazia Broca (motorie, non-fluenta)


Afazia Wernicke (senzoriala)
Afazia de conducie
Afazia anomic (centrala)
Afazia anomica (amnezica)
Afazia motorie transcorticala
Afazia senzoriala transcorticala (sindromul
de izolare)
8. Afazia globala
9. [Alexia]
10. [Agrafia]

Afazia Broca
- Este asociata cu lezarea ariei Broca, din lobul
frontal inferior posterior
- Este cea mai comuna forma de afazie, nonfluenta
- Semnul principal: vorbirea este profund
afectata (articolele, adverbele,
adjectivele,etc) astfel incat vorbirea tinde sa
fie redusa doar la substantive si la verbe
- In cazurile extreme se ajunge la absenta
pronuntarii cuvintelor functionale, iar
substantivele si verbele sunt folosite doar in
forma de baza (vorbire telegrafica)
- Pot aparea si alte erori in producerea de
cuvinte (parafazii) pacientul foloseste
cuvinte cu sens asemenator celui de baza,
sprijinindu-se pe contex pentru ca ceilalti sa
inteleaga mesajul

Aria Broca

Broca (cont.)

- apar, deasemenea, dificultati cu


repetarea si cu numirea cuvintelor
(suflarea primei litere poate ajuta)
- Uneori, in afara de lezarea limbajului
vorbit poate fi afectat si limbajul scris
(prin afectarea acelorasi
mecanisme?)
- In toate cazurile, intelegerea
limbajului este intacta
- Se poate insoti cu sentimente de
furie si frustrare din cauza inabilitatii
de a comunica normal

Afazia Wernicke
- Este lezata aria Wernicke
- Este o afazie fluenta, caracterizata printr-un
deficit sever de intelegere auditiva
- Pacientii pot face distinctia intre vorbire si
non-vorbire, dar nu pot extrage inteles din
mesajul vorbit
- Cu toate ca este o afazie fluenta, nu
inseamna ca vorbirea este normala, ea
putand fi normala (sau excesiva) cantitativ,
dar neinteligibila
- Vorbirea este afectata de parafazii, de data
aceasta de natura semantica (inlocuirea unor
cuvinte cu altele, din aceeasi categorie,
rosu in loc de verde, sau crearea unor
cuvinte noi, neologisme), capatand numele

Aria Wernicke (zona albastra)

Wernicke (cont.)
- Jargonul nu are inteles, inclusiv pentru pacient,
poate avea accentul corect pentru limba
respectiva, chiar daca sunt produse non-sensuri
- Unele expresii lingvistice indelung folosite,
automatizate, pot fi conservate
- Un mod de a intelege aceasta problema in
vorbire este de a o considera ca fiind produsa,
cel putin partial, de un deficit de intelegere
(mecanismele care monitorizeaza producerea
vorbirii sunt comune cu cele care interpreteaza
mesajul abia sosit, astfel incat pacientul pierde
controlul exprimarii lingvistice, nefiind in stare sa
verifice ce anume este produs). Rezultatul se
numeste salata de cuvinte.

Afazia de conducie (central)


- Localizare: n profunzimea zonei nervoase din
preajma fasciculului arcuat (care conecteaz
zonele posterioare i anterioare ale centrilor
limbajului, adic recepia i producerea
limbajului)
- Nu exist un model unanim acceptat al acestei
afazii; se presupune c MSD ar fi afectat
- Caracteristica principal este afectarea
sever a repetrii cuvintelor, att n vorbire
ct i n citirea cu voce tare
- Pacienii au att vorbirea ct i scrisul n limite
normale,
- Vorbirea: destul de fluent, nelesul cuvintelor
este corect iar sintaxa este, de asemenea,
corect; ocazional, pot aprea parafazii fonemice

Afazia anomic (amnezic)


- Localizare lezional: circumvoluia angular,
partea mijlocie a circumvoluiei temporale
posterioare
- Este, probabil, cea mai frecvent form de
afazie, aprnd i ca form rezidual de afazie
dup vindecarea altor forme
- Caracteristica principal: este afectat
denumirea obiectelor (utilizarea substantivelor);
n formele uoare poate trece neobservat n
vorbirea obinuit; n formele grave apare
vorbirea goal, pentru c lipsesc principalele
substantive
- Sugerarea contextului pentru reamintire sau
suflarea primelor litere nu sunt suficiente;
uneori, persoana poate folosi acelai cuvnt ca

Afazia motorie transcortical


- Localizare lezional: n cortexul frontal de
asociaie, anterior sau superior fa de centrul
Broca, cu care este conectat
- Formele complexe (senzorio-motorii) implic
afectarea ampl a vorbirii i scrisului dar poate
aprea un fenomen ciudat: afazia ecolalic
(poate repeta ceea ce i se spune, fr
greeal, cu toate c, altminteri, nu poate
vorbi); mai pot rmne relativ intacte:
capacitatea de a completa proverbe, propoziii
simple, de a njura i de a cnta
- Predomin deficitele n producerea de limbaj,
n condiiile conservrii pariale a nelegerii
limbajului auzit i citit
- Furnizarea de indicii poate ajuta pacienii n ce
privete recuperarea fluenei vorbirii

Afazia senzoriala transcorticala

- Localizarea lezional: n cortexul de


asociaie peri-Sylvian, n jurul graniei
dintre lobul parietal i cel temporal
- Se mai numete uneori sindromul de
izolare, implicnd faptul c sistemul
vorbirii a fost izolat de celelalte
elemente ale limbajului; pacientul
poate repeta ce i se spune, dar
nelege nimic sau foarte puin din
ceea ce repet sau citete
- Vorbirea produs este fluent, uor mai
inteligibil dect cea produs n afazia

Afazia globala

Consta in pertubarea masiva a


limbajului din toate punctele de
vedere (intelegere si producere)

Alexia / Dislexia
Tipuri de dislexii:
- Dislexie de dezvoltare (nu se dezvolta
capacitatea de citire)
- Dislexie achiziionat (acquired) se pierde
capacitatea de a citi, deja achizitionata
O alta clasificare include: dislexia profunda,
dislexia fonologica (vizeaza citirea noncuvintelor), citirea litera-cu-litera, dislexia de
suprafata (citirea este afectata pentru
cuvintele la care scrierea nu este identica cu
pronuntia)

Agrafia / Disgrafia

Tipuri de disgrafii:
- Disgrafia de dezvoltare (nu se poate
dezvolta capacitatea de a scrie)
- Disgrafia achiziionat (acquired)
se pierde capacitatea de a scrie, deja
achizitionata

II. Patologia cortexului anterior

Apraxia
= pierderea capacitii de a efectua micri
voluntare (intenionate)
- poate s apar n absena paraliziilor sau a
oricrei alte alterri funcionale senzoriale sau
motorii,
- poate s vizeze oricare dintre micrile voluntare,
micrile mari i cele ale membrelor fiind ns
primele vizate
- cele mai frecvente micri afectate: micrile de
imitare faciale, ale minii, tapping, precum i
micri complexe manuale

Apraxia (cont.)
- pacientul este incapabil s organizeze o sarcin
motorie (s efectueze o micare) dac este nevoit s
porneasc de la o descriere abstract a sarcinii
respective sau,
ALTFEL SPUS,
- pacientul poate fi perfect capabil s realizeze o
micare n mod automat (s bea dintr-o can, de ex.)
dar, dac i se cere s arate CUM face acel lucru (cum
bea din can), s fie incapabil s arate /
demonstreze micarea; uneori poate fi de ajutor
pentru el s aib alturi obiectul (cana) ns, n
absena acestuia, poate eua.

Apraxia (cont.)
Cauze probabile (Geschwind):
- Lezarea cailor de legatura intre regiunea parietala
posterioara stanga si lobul frontal stang (calea
fasciculului arcuat), cu implicarea probabila si a
mecanismelor verbale
- Lezarea partii stangi implica aparitia apraxiei
bilaterale, in vreme ce lezarea partii drepte
implica apraxie unilaterala (doar a partii stangi
a corpului)

Apraxia - tipuri
1.
2.
3.
4.

Apraxia mbrcrii
Apraxia constructiv
[Apraxia ideationala]
[Apraxia ideomotorie]
1. Apraxia mbrcrii
Este o form particular de apraxie,
manifestat ca incapacitate a pacientului de
a se mbrca. Acesta poate deveni confuz n
privina etapelor mbrcrii, a hainelor pe
care ar trebui s le aleag, finalmente
rezultatul fiind bizar.

2. Apraxia constructiv
- Este o form mai frecvent ntlnit de apraxie
- Este incapacitatea de a sintetiza modul n care se
duce la bun sfrit o sarcin practic, care
presupune mai multe elemente i etape (ex.
construcia unui castel din cuburi de lemn)
- Cauza celor mai severe forme de apraxie
constructiv: lezarea unor regiuni frontale i
parietale drepte

Dificultile n desenarea obiectelor


Erorile de desenare pot fi cauzate de leziuni ale
lobilor occipital sau parietal.
Leziunile parietale produc defecte de aranjare i
inter-relaionare a prilor desenului
Leziunile parietale drepte produc desene
fragmentate, cu componente aezate n poziii
greite, cu orientare greit, cu o multitudine de
linii adugate ulterior pentru a corecta desenul
Leziunile parietale stngi produc deseori o
simplificare a desenului (probabil pentru c
pacientul nu poate formula un plan pentru a-l
pune n practic, astfel nct rezultatul este
corect dar simplu, fr detalii)

Diagnoza apraxiilor (testele seriale ale


miscarilor mainilor si ale fetei)

Ataxia
Consta in slaba capacitate sau incapacitatea de a
finaliza o sarcina conform cu planificarea initiala.
Cu toate ca majoritatea formelor de ataxie apar in
relatie cu afectarea cerebeloasa, anumite ataxii
insotesc apraxiile (lezare corticala).
Lezarea unor arii din cortexul parietal superior
poate produce ataxie optica (incapacitatea
subiectilor de a atinge obiecte in conditii de
autoghidaj vizual, fara afectarea recunoasterii
obiectelor si a pozitiei acestora).

Sindromul Gerstmann
Const din patru simptome:
1. Agrafie
2. Acalculie
3. Confuzie stnga-dreapta
4. Agnozia degetelor (incapacitatea de a numi
degetele de la mini)
Cauza probabil (Gerstmann): lezarea circumvoluiei
angulare din lobul parietal stng.
Cercetri extinse au fost efectuate pentru a
demonstra existena acestui sindrom i implicaiile
sale. Rezultatele sunt in discutie.

Concluzii cu privire la funcionarea lobilor


cerebrali
Lobii frontali
Lobii temporali
Cortexul motor i premotor

Auzul

-control motor de nivel primar i secundar


-fluen verbal i de desen
-pronunarea cuvintelor pe litere

-Recepia

Cortexul prefrontal

senzorial
-Percepia senzorial auditiv
-Cogniia asociat evenimentelor auditive
-Abiliti muzicale (lob temporal drept)

-Controlul

Vzul

motor teriar
-Adaptabilitatea rspunsului motor
-Planificarea secvenelor comportamentale
-Reglarea verbal
-Rezolvarea de probleme
-Micarea voluntar a ochilor
-Judecata perceptual
-Memoria (efectul de recen)

-Funcia

vizual teriar
-Percepia feelor

Limbajul
- Recepia i nelegerea vorbirii i scrisului

Atenia
Memoria

Cortexul orbital

amnezic
-Memorie verbal de lung durat - TS
-Memorie spaial de lung durat TD
-nvare asociativ

-Personalitatea

Personalitatea

Aria lui Broca


-Vorbirea

expresiv

-Comportamentul

social

-Sindromul

-Percepie

experienial
-Comportament sexual

Concluzii cu privire la funcionarea lobilor cerebrali


(cont.)
Lobii parietali
Lobii occipitali
Anterior
-Percepii

somatosenzoriale
-Percepie tactil
-Simul corpului
-Recunoaterea vizual a obiectelor

Posterior
-Limbaj

(recepia limbajului vorbit,

citirea)
-Orientarea spaial i atenia
(urmrirea traseului, discriminarea
stnga-dreapta)
-Sinteze simbolice (calculul aritmetic)
-Micarea voluntar
-Abiliti constructive (desenul)
-Integrarea vz-sim tactil
-Memorie auditiv de scurt durat

-Producerea

senzaiilor vizuale primare


(puncte luminoase, forme simple),
completarea formei
-Percepia

vizual (contururi, mrime,


orientare, adncime, stereopsis,
luminozitate, culoare, micare)
-Conotaiile

vizuale
-Citirea

semantice ale obiectelor