ateroscleroza,
anevrisme,
varice
neoplazii maligne,
infarctul miocardic
ateromatoza arteriala;
infarctul miocardic
ereditare
dobandite de natura:
Toxica
Toxiinfectioasa
Imunitara
Carentiala
hipoxica
SINDROAMELOR HEMORAGIPARE
Clasificare:
1. Spontane
2. Provocate
accidental
II.
III.
CONSECINTELE HEMORAGIILOR
Consecinte locale
- constau in fenomene de compresiune ce apar in hemoragiile mai importante
- se resfrang asupra tesuturilor inconjuratoare, provocand eventual leziuni distrofice
sau atrofice ale acestora.
Exemple:
- Hemoragiile cerebrale produc pe langa fenomene de compresiune si leziuni
degenerative in substanta nervoasa. Apar tulburari functionale care ajung pana la
suprimarea unora din functii.
- Hemoragiile din cavitatile seroase produc compresiuni asupra organelor invecinate
precum si tulburari functionale, uneori deosebit de grave, de natura neurorefloxa
(Ex: hemopericard)
Consecintele generale
- depind in cea mai mare parte de cantitatea de sange pierdut, de viteza sangerarii
si durata acesteia.
Hemoragiile mari si acute
- se insotesc de stare de soc cu colaps;
- tegumentele, mucoasele si viscerele sunt palide si mai uscate decat in mod
normal
- hemoragiile ce intereseaza 40-50% din masa sanguina sau mai mult pot produce
moartea bolnavului
Mecanisme compensatorii- refacerea initiala a volumului sanguina pe seama
lichidelor tisulare este insotita de hemodilutie; apoi, prin regenerarea de hematii
intr-un ritm care depaseste pe acela al formarii de hemoglobina este urmat de
aparitia unei anemii hipocrome, care este corectata progresiv. In conditiile unei
maduve normale, volumul eritrocitar poate fi facut in aproximativ 33 de zile.
Hemoragiile mici, repetate, inclusiv anemiile oculte sunt adesea urmate de
anemie feripriva, hipocroma, datorita pierderilor de fier din organism.
Tulburarile circulatiei limfatice
Prezinta numeroase analogii cu cele ale circulatiei sanguine, dar caracterele
anatomice si functionale proprii acestei circulatii imprima o serie de particularitati
tulburarilor sale patologice.
Astfel circulatia limfatica se deosebeste de cea sanguina prin aceea ca nu se
desfasoara intr-un sistem circulator inchis, ci ea incepe cu capilarele limfatice la
nivelul tesuturilor si organelor, continua cu venele limfatice, pe traiectul carora se
gasesc ganglionii limfatici, si se termina cu marile trunchiuri limfatice colectoare,
care se varsa in sistemul venos cav superior. Circulatia limfatica poate fi, de aceea,
influentata de circulatia venoasa.
neoplasmul de prostata,
limfatici mastectomiile
largite, cu evidare
axilara, cand se asociaza
si si procese inflamatorii
ale cailor limfatice
-
Intreruperea tranzitorie
dupa fracturi ale
membrelor, in special
cele de la nivelul coapsei.
Cel mai frecvent este edemul dezvoltat in tesuturile moi, asa cum se observa
la nivelul extremitatilor si, indeosebi, la memmbrul superior dupa
mastectomia largita. In asemenea cazuri, membrul superior este tumefiat,
pastos, de culoare albicioasa. Edemul foarte acccentuat produce jena
functionala si durere.
LIMFEDEMUL
2) Edemul limfatic inflamator
tromboze,
tumefierea endoteliului.
apare dupa sarcini, traumatisme minore sau infectii trecatoare (mai ales
genitale).
Macroscopic
afecteaza unul sau ambele membre inferioaare
forma heredo-familiala
polidactilie,
sindactilie
Limfangiografic si microscopic
LIMFORAGIA
Definitie - revarsarea de limfa in:
1. cavitatea peritoneala (ascita chiloasa sau chiloperitoneu) sau
2. cavitatea toracica (chilotorax).
Se produce prin lezarea vaselor limfatice in neoplaziile cu invazie limfatica
sau prin traumatisme.
Diagnosticul diferential - extravazarea de limfa, produsa prin staza
limfatica si cu care se poate confunda cu usurinta.
Se mai descrie chilotoraxul spontan congenital si ascita chiloasa idiopatica cu
etiologie inca neelucidata
Macroscopic
Lichidul revarsat prin limforagie si acumulat in, cavitatile seroase are un aspect
caracteristic alb-laptos. Ajunge, de obicei, la cantitati importante si se reface
rapid dupa evacuare.
Examenul microscopic, pe frotiuri, arata numeroase picaturi si rare leucocite,
cu predominanta elementelor mononucleare
permeabilitatea capilara,
presiunea hidrostatica sanguina si tisulara,
presiunea coloid-osmotica sanguina si tisulara,
factori renali
permeabilitatea glomerulara si