CUPRINS

1. CAPITOLUL 1 : STATUL SI AJUTOARELE DE STAT

1.1 : STATELE MEMBRE SI PIATA COMUNA
1.2 : NOTIUNEA AJUTORULUI DE STAT

2. CAPITOLUL 2 : REGIMUL COMUNITAR APLICABIL

AJUTOARELOR DE STAT
2.1 : CONSIDERATII PRELIMINARE
2.2 : ART. 87 ALIN. 1
2.3 : ART. 87 ALIN. 2
2.4 : ART. 87 ALIN. 3

3. CAPITOLUL 3 : REGULI PROCEDURALE

4. CAPITOLUL 4 : CONCLUZII

CAPITOLUL I
Statul si ajutoarele de stat
1. Statele membre si piata comuna
n sisteme economice mixte este de regula acceptat ca statul sa joace un rol
activ n piata nationala. Motivul, precum si justificarea legala a acestei imixtiuni poate
varia. De exemplu, n trecut, era des ntlnit ca statul sa detina monopolul asupra
anumitor sectoare de importanta vitala pentru stat, respectiv, ca toate ntreprinderile din
acele sectoare sa fie nationalizate, sau sa aiba un statut de monopol privilegiat sau
cvasi-monopol n relatie cu statul. n prezent, nsa, se doreste o implicare mai restrnsa
ale statului, si astfel s-a tins spre privatizarea ntreprinderilor nationalizate, si n
liberalizarea sectoarelor economice. n pofida acestor schimbari, statul continua sa
detina un statut privilegiat n piata sa interna.
Ca reglementare de principiu n legislatia comunitara primara se afla articolul
295 care stabileste ca reglementarile Tratatului Uniunii Europene nu vor afecta n nici
un mod legislatiile interne ale statelor membre privind regimul proprietatii. Asadar,
simplul fapt ca anumite activitati fac parte din sectorul public sau din cel privat, nu
constituie, prin el nsusi, o ncalcare a normelor comunitare. Articolul 295 trebuie totusi
interpretat. n acest sens, articolul 157 stabileste ca statele membre si Comunitatea
europeana vor asigura conditiile necesare concurentei si competitivitatii n piata
comuna. Acest articol este, n mod explicit, formulat n termenii unor piete deschise si
competitive. Printre actiunile promovate pentru a atinge acest obiectiv la cote cat mai
nalte se numara ncurajarea initiativelor si dezvoltarii ntreprinderilor n comunitatea
europeana, n special a celor mici si mijlocii.
In concluzie, n timp ce art. 295 poate fi vazut ca un argument al agnosticismului
comunitatii n ceea ce priveste regimul proprietarii n statele membre, totusi, multe alte

reglementari ale tratatului se mpotrivesc autocratiei care poate uneori sa acompanieze

dreptul de proprietate publica. Se mpotrivesc de asemenea acordarii de beneficii sau
pozitii privilegiate unor companii, lucru ce ar putea avea un efect distructiv asupra
mecanismului competitiv n interiorul comunitatii.
2. Notiunea ajutorului de stat
n prezent, reglementarile comunitare privind ajutoarele de stat sunt invocate din
ce n ce mai mult n fata Curtii Europene. Probleme a prezentat faptul ca definirea
notiunii de ajutor de stat este dificila.
Chiar naintea atacurilor de la 11 Septembrie 2001, se prezicea ca ajutoarele de
stat vor creste ca rezultat al uniunii monetare, pe masura ce guvernele se vor confrunta
cu ajustarile structurale necesitate de convergenta la o unica moneda. Dupa acel atac
terorist asupra World Trade Center, multiple cereri au fost adresate Comisiei pentru
autorizarea ajutoarelor de stat, nu doar pentru liniile aeriene europene si pentru
producatorii de aeronave, dar si n domeniul asigurarilor de calatorie si turistice.
Frecventa cu care companii europene si faceau publice cererile de ajutoare de
stat a venit acompaniata de o crestere a ritmului de lucru al institutiilor comunitare. Intrun singur an de zile Comisia a adoptat Regulamente privind ajutoarele pentru formarea
si aplicarea principiului de minimis la ajutoarele de stat, si aplicarea regulilor privind
ajutoarele de stat asupra ntreprinderilor mici si mijlocii; Instructiunile privind ajutoarele
de stat pentru protectia mediului si ajutoarele de stat pentru pescuit si culturi acvatice.
La Curtea de Justitie Europeana numarul litigiilor privind ajutoarele de stat a crescut n
ultimii ani, la Tribunalul de prima instanta deciziile n aceasta materie crescnd de la un
numar de 16 n 1998 la 80 n 2000 si la 92 in anul 2006.
Potrivit Art. 87 al Tratatului CE, va fi considerat incompatibil cu piata comuna
orice ajutor acordat de un stat membru sau din resursele de stat, sub orice forma, care
distorsioneaza sau ameninta sa distorsioneze concurenta prin favorizarea anumitor
ntreprinderi sau productia anumitor bunuri atta timp ct afecteaza comertul dintre

statele membre. Jurisprudenta recenta a atras atentia asupra dificultatilor decurgnd

din natura concisa a articolului 87, alin. 1.
Problemele de interpretare se ridica referitor la notiunile de anumite
ntreprinderi si anumite bunuri. De asemenea este dificil uneori sa fie identificat cu
exactitate avantajul conferit ntreprinderii respective, sau productiei de bunuri.
Alte probleme au aparut datorita manifestarii n ultimii ani a tendintei de a invoca
reglementarile comunitare privind ajutoarele de stat n sectoare n care rolul statului a
fost ntotdeauna unul predominant: televiziuni publice, servicii postale, medicina,
educatie si taxe si impozite.
Notiunea ajutoarelor de stat poate fi raportata la aceea de subventie, definita de
catre Curte n aplicarea art. 4 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana a
Carbunelui si Otelului. O subventie este definita n mod normal ca fiind o plata n
numerar sau n orice alta forma, alta dect plata cumparatorului pentru bunurile sau
serviciile oferite de producator. Ajutorul este un concept similar, care se evidentiaza prin
efectul sau. Astfel, notiunea ajutoarelor de stat este mult mai larga dect cea a
subventiilor deoarece nglobeaza nu doar masuri cu efecte directe, precum subventiile,
ci si interventii care, prin efectele pe care l au asupra bugetului unei ntreprinderi, ii
ofera acesteia o pozitie privilegiata.
Reglementrile privind ajutoarele de stat se aplic doar msurilor care
ndeplinesc toate criteriile enumerate la articolul 87 alineatul (1) din Tratatul CE,
respectiv:

(a) Transfer de resurse de stat

Normele privind ajutorul de stat cuprind exclusiv msuri care implic transferul
de resurse de stat (inclusiv de la autoriti naionale, regionale i locale, bnci i fundaii

publice etc.). Mai mult, nu este necesar ca ajutorul s fie acordat de stat ca atare.
Ajutorul poate fi acordat de un organism intermediar public sau privat desemnat de
ctre stat. Acest aspect privete, de exemplu, cazurile n care o banc privat are
responsabilitatea de a gestiona o schem de ajutor pentru IMM-uri, finanat de stat.

Transferurile financiare care constituie ajutor pot lua mai multe forme: subvenii
sau reducerea dobnzii, garanii pentru mprumuturi, provizioane aferente metodei de
amortizare accelerat, injecii de capital, scutiri fiscale etc.

(b) Avantaj economic

Ajutorul trebuie s se materializeze ntr-un avantaj economic de care ntreprinderea
nu ar fi beneficiat n mod normal. Exemple mai puin evidente de tranzacii care
ndeplinesc aceast condiie sunt date mai jos:

O firm achiziioneaz/nchiriaz teren aflat n proprietate public, la un pre mai mic

dect nivelul pieei;
O societate comercial vinde statului un teren la un pre mai mare dect nivelul pieei;
O societate comercial se bucur de acces privilegiat la infrastructur fr a plti vreo
tax;
O ntreprindere obine capital de risc de la stat n condiii care sunt mai avantajoase
dect cele pe care le-ar obine de la un investitor privat.

(c) Selectivitate

Ajutorul de stat trebuie s fie selectiv, afectnd astfel echilibrul ntre anumite
firme i competitorii acestora. Selectivitatea este ceea ce difereniaz ajutorul de stat
de aa-numitele msuri generale, respectiv msurile care se aplic tuturor firmelor din
toate sectoarele economice dintr-un Stat Membru (de exemplu, majoritatea msurilor
fiscale naionale).

O schem este considerat selectiv dac autoritile care o gestioneaz se

bucur de o anumit putere discreionar. Criteriul selectivitii este de asemenea
ndeplinit dac schema se aplic doar unei poriuni din teritoriul unui Stat Membru.

(d) Efectul asupra concurenei i al comerului

Ajutorul trebuie s aib un efect potenial asupra concurenei i comerului ntre

Statele Membre. Este suficient dac se poate arta c beneficiarul este implicat ntr-o
activitate economic i c activeaz pe o pia n care exist activiti de comer ntre
State Membre.

Natura beneficiarului nu este relevant n acest context (chiar i o organizaie non-profit

se poate angaja n activiti economice).

Comisia este de prere c ajutorul constituit din sume mici (ajutor de minimis) nu are
un efect potenial asupra concurenei i comerului ntre Statele Membre. Comisia
consider aadar c un asemenea ajutor nu intr sub incidena articolului 87 alineatul
(1) din Tratat.

CAPITOLUL II
Regimul comunitar aplicabil ajutoarelor de stat
1. Consideratii preliminare
Ca o etap a preliminara, trebuie mentionate cteva detalii, pentru a ntelege mai
bine regulile privind ajutoarele de stat.
In primul rnd, Comisia, ca factor de decizie principal, va elabora politica
substantiala generala n domeniu. Deciziile Comisiei vor fi obiectul controlului judiciar
exercitat de Curtea de Justitie Europeana si de Tribunalul de Prima Instanta.
In al doilea rnd, Comisia poate decide sensul de evolutie al politicii substantiale
prin legislatie formala sau prin reglementari informale (in general prin Instructiuni), si
prin decizii individuale. Varietatea instrumentelor legislative utilizate de Comisie n acest
domeniu este prin ea nsasi problematica, uneori fiind pus n discutie caracterul
obligatoriu al unora din aceste instrumente. n Deufil, CJE a refuzat sa accepte ca
absenta mentionarii unui tip de ajutor de stat intr-un anumit capitol al unor instructiuni
elaborate de comisie nseamna ca respectivul tip de ajutor era de fapt permis. n IjsselVliet, Curtea a statuat ca instructiunile Comisiei cuprinse n schema olandeza a
ajutoarelor de stat erau obligatorii pentru guvernul olandez. n Vlaams Gewest,

Tribunalul de Prima Instanta a decis ca instructiunile adoptate de Comisie trebuiau

aplicate n conformitate cu principiul nediscriminarii.

2. Articolul 87 alin.1
Articolul 87 cuprinde conditiile principale pentru ajutoarele de stat. Acopera
ajutoarele de stat acordate sub imperiul art. 86, cat si ajutoarele date ntreprinderilor
private. Articolul are trei parti: alin. 1 stabileste principiul general ca ajutoarele de stat
sunt incompatibile cu piata comuna, alin. 2 reglementeaza anumite exceptii pentru
situatiile n care ajutorul va fi considerat a fi compatibil cu piata comuna, iar alin. 3
enumera cazurile n care ajutorul va putea fi considerat compatibil cu piata comuna.
Alin. 1 este n mod frecvent mpartit n patru componente, reprezentnd si
conditiile lui de aplicare:
-

trebuie sa existe un ajutor;

trebuie sa fie acordat de catre un stat membru sau din resursele de stat sub
orice forma;

trebuie sa distorsioneze sau sa ameninte sa distorsioneze concurenta prin

favorizarea anumitor ntreprinderi sau productia anumitor bunuri;

si ajutorul trebuie sa fie incompatibil cu piata comuna ntruct afecteaza

comertul dintre statele membre.
A devenit n timp din ce n ce mai evident faptul ca aceste elemente sunt

interdependente.
n legatura cu prima conditie, art. 87 nu ofera o definitie a ajutoarelor de stat.
Curtea de Justitie Europeana si Comisia au interpretat acest concept, asa cum era de
asteptat, ntr-un sens larg: el include orice ajutor public sau orice ajutor acordat de

autoritati, locale sau regionale. Ajutorul poate proveni chiar de la organisme private
(societati comerciale private sau societati publice ce opereaza n regim comercial) sau
de la alte organisme asupra carora statul, o institutie publica sau o autoritate locala sau
regionala exercita o influenta puternica n mod direct sau indirect. Interdictia este
aplicata unui numar foarte mare de masuri de sprijin de toate tipurile, fie ele directe sau
indirecte. Forma si scopul ajutorului, precum si motivul acordarii lui, sunt irelevante. Tot
ceea ce conteaza sunt efectele acestuia asupra concurentei, de aceea nu numai
contributiile propriu-zise (precum subventiile) sunt considerate ca ajutor de stat, ci si
alte masuri ce reduc povara financiara a unei firme. Comisia a ntocmit o lista a
variatelor tipuri de ajutoare de stat, printre care se numara: subventiile directe, scutiri de
taxe, scutiri de la alte obligatii fiscale, o rata a dobnzii preferentiala, garantii pentru
mprumuturi favorizatoare, indemnizari pentru pierderi, conditii preferentiale pentru
contractarea cu statul, garantii pentru dividende, amnarea colectarii contributiilor
fiscale sau sociale si regimuri juridice speciale aplicabile terenurilor sau cladirilor.
Aceasta este o lista evident exemplificativa si nu limitativa.
Masuri de politica economica cu caracter general, precum reducerea ratei
dobnzii, nu vor fi calificate prin ele insele drept ajutoare de stat. n acest sens, o
masura generala de politica fiscala va ramne n competenta suverana a statului
membru. Este totusi clar ca o masura va fi calificata drept ajutor de stat chiar daca
beneficiaza o un numar mare de ntreprinderi, precum ar fi un ajutor general la export.
O ncercare de a extinde efectele unei subventii la ntreaga economie nu va face ca
avantajul acordat unei anumite ntreprinderi sa nu fie calificat drept ajutor de stat. Mai
mult dect att, linia despartitoare ntre masuri generale de politica economica si
ajutoarele de stat poate fi una deosebit de fina. Acele elemente ale infrastructurii care
sunt n mod normal asigurate de catre stat precum sosele, poduri, tuneluri, vor forma
parte din politica de transport si mediu a unui stat si nu vor fi privite drept ajutor de stat,
chiar daca ar beneficia de ele n special anumite ntreprinderi. Pe de alta parte, daca
aceste mbunatatiri ar fi parte a unui plan regional sau de sector, si nu al unui plan
general de transport si mediu, s-ar putea regasi n ele un element al ajutoarelor de stat.

O problema a constituit ipoteza n care statul este actionar intr-o ntreprindere

privata, acest aspect genernd multa jurisprudenta. CJE a stabilit ca tratatul se aplica
ajutoarelor acordate de stat sau prin resursele statului, n orice forma. Nu se poate face
nici o distinctie dupa cum ajutorul este acordat sub forma de subventii sau mprumuturi
sau sub forma achizitiei de actiuni intr-o ntreprindere.
Privatizarea unei ntreprinderi a ridicat de asemenea ntrebari privitoare la
ajutorul de stat, depinznd de conditiile privatizarii. Comisia a elaborat Instructiuni pe
aceasta tema.
A doua conditie a art. 87 alin. 1 este aceea ca ajutorul trebuie sa fie acordat de
un stat membru sau prin resursele statului. Doar avantajele acordate direct sau indirect
prin resursele statului sunt considerate drept ajutoare de stat. Acestea pot viza att
autoritatile centrale cat si cele regionale. Pot include avantaje oferite de o entitate
publica cat si de una privata, constituita de stat. Elocventa este speta Kwerkerij
Gebroeders Van der Kooy v. Comisia (1988 ECR 219), n care Gasunie era o companie
privata, dar 50 % din actiunile sale erau detinute de guvernul olandez, iar tarifele
ncasate de catre Gasunie trebuiau sa fie aprobate de un ministru al Guvernului.
Comisia a decis ca tarifele aplicate de Gasunie unor firme erau preferentiale si
constituiau ajutor de stat conform art. 87. Unul din argumentele aduse de statul olandez
a fost acela ca tarifele nu constituiau o masura luata de stat. Curtea a precizat ca nu
trebuie sa se retina nici o distinctie ntre cazurile n care ajutorul este acordat direct de
catre stat, si cele n care este oferit prin entitati publice sau private. n speta, Gasunie
actioneaza sub controlul si coordonarea autoritatilor publice. Prin urmare, este vorba
despre ajutoare de stat acordate de guvernul olandez n intelesul art. 87.
A treia conditie este aceea ca ajutorul trebuie sa distorsioneze sau sa ameninte
sa distorsioneze concurenta prin favorizarea anumitor ntreprinderi sau productia
anumitor bunuri. n majoritatea cazurilor, aceasta conditie nu ridica probleme. Acordarea
unei subventii l va plasa, n mod indubitabil, pe beneficiarul ei intr-o pozitie mai
avantajoasa dect cea n care s-ar fi aflat fara acest beneficiu financiar. Curtea va lua n
considerare pozitia ntreprinderii respective nainte de primirea ajutorului, si daca

aceasta s-a mbunatatit, atunci conditia art. 87 se va considera mplinita. Statul nu se

poate apara spunnd ca ajutorul este justificat pentru ca este menit sa coboare costurile
unui anumit sector al industriei, care, n termeni relativi, ar avea costuri mai mari dect
celelalte sectoare. si nici nu constituie o scuza pentru statul n cauza faptul ca alte state
au acordat ajutoare similare companiilor din tarile respective.
Ultimul element al art. 87 alin. 1 este afectarea pietei comune. Daca ajutorul de
stat ntareste pozitia financiara a unei companii, n comparatie cu altele similare n
Comunitatea Europeana,atunci piata comuna va fi afectata. Mai mult dect att, CJE a
fost ferma n a preciza ca suma minora ce constituie ajutor, sau dimensiunea micuta a
companiei care primeste ajutorul, nu exclude doar prin dimensiunea sa cantitativa faptul
ca piata comuna ar putea fi afectata. Comisia nu trebuie sa faca dovada ca piata
comuna a fost sau va fi afectata, e suficient sa releve faptul ca ar putea fi afectata.
3. Articolul 87 alin. 2
Articolul 87, alin.2 enumera trei tipuri de ajutoare de stat care, prin exceptie, vor
fi considerate compatibile cu piata comuna:
a. ajutorul de stat cu caracter social acordat consumatorilor individuali, sub garantia
nediscriminarii legate de originea produselor n cauza;
Aceasta norma legitimeaza ajutorul de stat doar daca nu exista nici o
discriminare privind originea bunurilor. Aceasta limiteaza numarul cazurilor n care statul
va putea sa beneficieze de aceasta exceptie, avnd n vedere faptul ca majoritatea
ajutoarelor de stat sunt directionate exclusiv unei anumite ntreprinderi din statul
membru care acorda ajutoarele.
b. ajutorul acordat pentru repararea daunelor cauzate de dezastre naturale sau de
situatii exceptionale;
Ratiunea acestei exceptii este evidenta. Limitele acestui alineat sunt n schimb
neclare. Desi notiunea de dezastru natural este aparenta, semnificatia sintagmei de

situatie exceptionala este deschisa interpretarii. De exemplu, este discutabil daca

aceasta sintagma s-ar referi si la dificultati economice sau nu.
c. ajutorul acordat zonelor din Germania afectate de divizarea tarii (dupa
reunificarea acesteia).
4. Articolul 87 alin. 3
Exceptiile cuprinse n alin. 3 sunt situatii pe care Comisia le poate declara ca
fiind compatibile cu piata comuna, puterea Comisiei fiind una discretionara. Alineatul 3
cuprinde urmatoarele prevederi:
a. ajutorul pentru promovarea dezvoltarii anumitor activitati sau regiuni;
b. ajutorul pentru promovarea executarii unui proiect important de interes european
sau de remediere a unor perturbari grave n economia statelor membre;
c. ajutorul pentru facilitarea dezvoltarii anumitor activitati economice sau anumitor
sectoare economice, daca respectivul ajutor nu afecteaza comertul intr-un mod
contrar interesului comunitar;
d. ajutorul pentru promovarea culturii si conservarea patrimoniului;
e. alte categorii de ajutor specificate de catre Consiliul UE.
Att litera a cat si litera c se refera intr-un mod general la dezvoltarea regionala.
Reiese clar totusi ca aceste exceptii pot fi invocate doar intr-o zona n care problemele
au atins o anumita gravitate. Comisia a adoptat opinia, agreata si de Curte, conform
careia gravitatea unei probleme regionale trebuie apreciata la nivel comunitar si nu
national. n acest scop, Comisia a publicat criteriile pentru a decide asupra dezvoltarii
relative a diferitelor regiuni prin comparare cu media comunitara. Cazul Philip Morris
Holland ofera un exemplu n acest sens: Guvernul olandez a acordat ajutor de stat unui
producator olandez de tutun. Comisia a decis ca ajutorul contravenea dispozitiilor art.
87. n hotarrea sa, CJE a facut o analiza detaliata a art. 87 alin. 3 lit. a, mentionnd ca
zona Bergen-op-Zoom din Olanda, nu putea fi considerata o regiune subdezvoltata,

ntruct aceasta apreciere trebuie facuta n raport cu standardul de viata al Comunitatii

europene, si nu doar la nivel national.
Litera b a art. 87 acopera doua tipuri de situatii: promovarea unui proiect
important si remedierea unor perturbari grave. Prima situatie reglementata a fost
invocata intr-un caz mpotriva guvernului belgian, n care acesta acorda ajutoare unor
producatori de sticla, invocnd faptul ca noua tehnologie, obtinuta n urma ajutorului de
stat acordat, ar reduce dependenta europeana de producatorii americani si japonezi n
acest domeniu, si ca ar putea fi astfel ncadrat n lit. b a art. 87 alin. 3. Curtea a retinut
ca simplul fapt ca investitia ducea la descoperirea unei noi tehnologii nu este suficient
pentru ca proiectul sa fie considerat a fi de interes european; mai ales avnd n vedere
ca, n speta, produsele obtinute ar urma sa fie vndute pe o piata deja saturata.
Comisia, n argumentele sale, a subliniat faptul ca pentru a fi considerat de interes
european, un proiect trebuie aiba caracter transnational, si sa fie sustinut de mai multe
guverne ale statelor membre, sau sa se nasca dintr-o preocupare a statelor membre
privind combaterea unei amenintari comune precum poluarea.
A doua situatie cuprinsa n art. 87 alin.3 lit. b privind remedierea unor perturbari
grave n economia statelor membre va fi invocata rar, ntruct respectivele probleme
trebuie sa afecteze economia nationala per ansamblu.
Lit. c este din multe perspective cea mai importanta dintre exceptiile art. 87 alin.
1 ntruct permite ajutoarele de stat n functie de un anume sector industrial si de
anumite activitati, care pot avea o dimensiune nationala, si nu una comunitara. Astfel,
lit. c este modalitatea prin care un stat poate justifica ajutorul acordat unei anumite
regiuni subdezvoltate prin raportare la standardul de viata national. Este n continuare
necesar, totusi, sa fie avut n vedere impactul ajutorului asupra pietei comune, si
repercusiunile sectoriale la nivel comunitar. Astfel, Comisia va avea n vedere
problemele regionale ale statului n cauza si le va plasa n contextul comunitar: cu ct
statul membru respectiv este mai bine plasat n contextul economiei comunitare, cu att
i va fi mai greu sa justifice ajutorul acordat uneia din regiunile sale. Criteriile aprecierii
dezvoltarii regionale n contexte nationale a suferit modificari pe parcursul timpului.

nainte de 1998, primul criteriu luat n considerare era procentul regiunii respective n
produsul intern brut precum si rata somajului. Dupa Instructiunile adoptate n 1998, un
mecanism similar este utilizat pentru a determina ce procent din ajutorul total acordat
pentru astfel de regiuni la nivel comunitar va fi alocat unui anume stat membru.
Comisia si CJE au fost clare n a statua ca ajutoarele de stat se vor ncadra n
aceasta exceptie doar daca vizeaza investitii initiale, creare de locuri de munca, sau o
restructurare a activitatii ntreprinderii vizate. Scopul ajutorului trebuie sa fie dezvoltarea
unei regiuni sau a unui sector economic si nu doar a unei ntreprinderi. CJE a specificat
ca ajutorul sub forma investitiilor de capital n ntreprinderi proprietate de stat va fi
ncadrat n art. 87 alin 3 lit. a sau c doar daca este menit sa restabileasca rentabilitatea
ntreprinderii respective, si astfel sa efectueze activitatile necesare dezvoltarii regiunii
respective.
Art. 87 alin. 3 lit. d a fost introdus de Tratatul UE. Prevede ca ajutorul pentru
promovarea culturii si conservarea patrimoniului ar putea fi compatibil cu piata comuna,
daca nu afecteaza comertul si concurenta dintre statele membre si daca nu este contrar
interesului comun.
Art. 87 alin. 3 lit. e este o reglementare cu rol preventiv, mentionnd ca alte
categorii de ajutor pot fi exceptate ca fiind compatibile cu piata comuna, prin decizie a
Consiliului, adoptata printr-o majoritate calificata, la propunerea Comisiei. n aplicarea
acestui articol au fost adoptate mai multe directive privind ajutorul n materia
constructiei de nave maritime.

CAPITOLUL III
Reguli procedurale

Articolul 88 prevede obligatia statelor membre de a informa Comisia n legatura

cu orice planuri de a acorda orice fel de ajutor de stat. n baza Regulamentului nr.
994/98/CE Comisia Europeana poate excepta anumite tipuri de ajutor de stat orizontal
de la cerintele de notificare: ajutorul pentru ntreprinderile mici si mijlocii, pentru
cercetare si dezvoltare, pentru protejarea mediului, pentru ocuparea fortei de munca si
pentru formare; ajutorul conform cu harta aprobata de Comisie pentru fiecare stat
membru referitoare la acordarea ajutorului regional.
Comisia va trebui sa-si exprime aprecierile, pe care statul respectiv va trebui sa
le respecte. Astfel, daca va considera ca un anumit ajutor nu este n conformitate cu
articolul 87 si nici nu face parte din exceptiile prevazute expres, va cere statului membru
justificari. daca acestea nu sunt suficiente pentru a face ajutorul compatibil cu piata
comuna, Comisia va impune statului membru sa elimine respectivul ajutor intr-o
anumita perioada de timp (de obicei 2 luni). daca statul membru nu se conformeaza
Comisia sau orice alt stat membru interesat va putea aduce problema n fata Curtii de
Justitie. Statul care a acordat ajutorul interzis va putea de asemenea contesta
aprecierile Comisiei n fata Curtii.
Comisia are dreptul de a emite regulamente de exceptare pe categorii cu privire
la anumite feluri de ajutoare. Regulamentul nr. 994/98/CE cu privire la aplicarea
articolelor 92 si 93 din Tratatul CE la anumite categorii de ajutoare de stat orizontale
reglementeaza acest drept. Comisia va trebui sa specifice pentru fiecare categorie
scopul lor, beneficiarii, pragurile valorice, conditii cu privire la cumulul si la controlul lor.
Comisia va mai putea decide si ca notificarea nu este necesara n legatura cu anumite
ajutoare ce nu depasesc un plafon.
Regulamentul nr. 70/2001/CE cu privire la aplicarea articolelor 87 si 88 ale
Tratatului CE ajutoarelor de stat destinate ntreprinderilor mici si mijlocii ofera o definitie
a ntreprinderilor mici si mijlocii. El enumera categoriile de ajutoare care pot fi
acordate, destinatia lor si plafoanele acestora, calculate n functie de indicatori
determinati. Se instituie, de asemenea, masuri de transparenta si control.

Regulamentul nr. 1407/2002/CE privind ajutoarele de stat n sectorul carbonifer

stabileste regulile pentru acordarea ajutoarelor de stat care au ca obiect restructurarea
industriei extractive a carbunelui. Regulamentul porneste de la premisa luarii n
considerare a aspectelor sociale si regionale si de la necesitatea mentinerii, ca masura
de precautie, a unei productii minime interne care sa permita garantarea accesului la
rezerve. Regulamentul enumera si categoriile de ajutoare care pot fi acordate, precum
si procedurile de notificare, examinare si autorizare cu privire la aceste ajutoare.
CAPITOLUL IV
Concluzii
Prin acordarea unui tratament favorizator anumitor ntreprinderi sau produse, n
detrimentul altor ntreprinderi sau produse, ajutorul de stat afecteaza n mod serios
fortele competitive normale intr-o piata functionala. Nici beneficiarii ajutorului si nici
competitorii lor nu obtin beneficii pe termen lung de pe urma lui. Cel mai des, orice
forma de subventii publice au ca unic efect amnarea unor restructurari inevitabile ale
unui sector sau ale unei companii, fara sa ajute neaparat beneficiarul sa redevina
competitiv.
ntreprinderile care trebuie sa concureze cu cele ce beneficiaza de ajutoare de
stat ntlnesc dificultati, devin mai putin competitive, lucru care foarte des duce la
pierderea de locuri de munca. n timp, ntreaga piata a produselor si a serviciilor sufera
ca efect al acordarii ajutoarelor de stat, si concurenta la nivel comunitar este afectata.
De aceea, ca regula generala, ajutoarele de stat sunt interzise de TCE.
Totusi o interzicere absoluta ar fi nerealista, ntruct chiar si n cel mai liberal
sistem posibil, este greu de imaginat ca un guvern se va abtine de la oportunitatea de a
finanta anumite activitati economice. Daca ar face aceasta, ar putea chiar sa-si ncalce
una din obligatiile principale ale unui stat, aceea de a asigura satisfacerea deplina a
nevoilor cetatenilor sai, corectnd eventuale dezechilibre, si intervenind n cazul unor
situatii exceptionale. De aceea, TCE prevede si acele exceptii de la regula generala
conform careia ajutoarele de stat sunt interzise.

BIBLIOGRAFIE
I.

Pascal, S. Deaconu, C. Vrabie, N. Fabian Politica n domeniul

II.

concurentei, Bucuresti, 2002:

P. Craig, G. de Burca EU Law: Text, Cases and Materials, third

III.

edition, Oxford University Press, 2003

Hans Friederizsick, L. Roller, V. Verouden - European State Aid
Control: an economic framework