Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
4. CAPITOLUL 4 : CONCLUZII
CAPITOLUL I
Statul si ajutoarele de stat
1. Statele membre si piata comuna
n sisteme economice mixte este de regula acceptat ca statul sa joace un rol
activ n piata nationala. Motivul, precum si justificarea legala a acestei imixtiuni poate
varia. De exemplu, n trecut, era des ntlnit ca statul sa detina monopolul asupra
anumitor sectoare de importanta vitala pentru stat, respectiv, ca toate ntreprinderile din
acele sectoare sa fie nationalizate, sau sa aiba un statut de monopol privilegiat sau
cvasi-monopol n relatie cu statul. n prezent, nsa, se doreste o implicare mai restrnsa
ale statului, si astfel s-a tins spre privatizarea ntreprinderilor nationalizate, si n
liberalizarea sectoarelor economice. n pofida acestor schimbari, statul continua sa
detina un statut privilegiat n piata sa interna.
Ca reglementare de principiu n legislatia comunitara primara se afla articolul
295 care stabileste ca reglementarile Tratatului Uniunii Europene nu vor afecta n nici
un mod legislatiile interne ale statelor membre privind regimul proprietatii. Asadar,
simplul fapt ca anumite activitati fac parte din sectorul public sau din cel privat, nu
constituie, prin el nsusi, o ncalcare a normelor comunitare. Articolul 295 trebuie totusi
interpretat. n acest sens, articolul 157 stabileste ca statele membre si Comunitatea
europeana vor asigura conditiile necesare concurentei si competitivitatii n piata
comuna. Acest articol este, n mod explicit, formulat n termenii unor piete deschise si
competitive. Printre actiunile promovate pentru a atinge acest obiectiv la cote cat mai
nalte se numara ncurajarea initiativelor si dezvoltarii ntreprinderilor n comunitatea
europeana, n special a celor mici si mijlocii.
In concluzie, n timp ce art. 295 poate fi vazut ca un argument al agnosticismului
comunitatii n ceea ce priveste regimul proprietarii n statele membre, totusi, multe alte
Normele privind ajutorul de stat cuprind exclusiv msuri care implic transferul
de resurse de stat (inclusiv de la autoriti naionale, regionale i locale, bnci i fundaii
publice etc.). Mai mult, nu este necesar ca ajutorul s fie acordat de stat ca atare.
Ajutorul poate fi acordat de un organism intermediar public sau privat desemnat de
ctre stat. Acest aspect privete, de exemplu, cazurile n care o banc privat are
responsabilitatea de a gestiona o schem de ajutor pentru IMM-uri, finanat de stat.
Transferurile financiare care constituie ajutor pot lua mai multe forme: subvenii
sau reducerea dobnzii, garanii pentru mprumuturi, provizioane aferente metodei de
amortizare accelerat, injecii de capital, scutiri fiscale etc.
(c) Selectivitate
Ajutorul de stat trebuie s fie selectiv, afectnd astfel echilibrul ntre anumite
firme i competitorii acestora. Selectivitatea este ceea ce difereniaz ajutorul de stat
de aa-numitele msuri generale, respectiv msurile care se aplic tuturor firmelor din
toate sectoarele economice dintr-un Stat Membru (de exemplu, majoritatea msurilor
fiscale naionale).
Comisia este de prere c ajutorul constituit din sume mici (ajutor de minimis) nu are
un efect potenial asupra concurenei i comerului ntre Statele Membre. Comisia
consider aadar c un asemenea ajutor nu intr sub incidena articolului 87 alineatul
(1) din Tratat.
CAPITOLUL II
Regimul comunitar aplicabil ajutoarelor de stat
1. Consideratii preliminare
Ca o etap a preliminara, trebuie mentionate cteva detalii, pentru a ntelege mai
bine regulile privind ajutoarele de stat.
In primul rnd, Comisia, ca factor de decizie principal, va elabora politica
substantiala generala n domeniu. Deciziile Comisiei vor fi obiectul controlului judiciar
exercitat de Curtea de Justitie Europeana si de Tribunalul de Prima Instanta.
In al doilea rnd, Comisia poate decide sensul de evolutie al politicii substantiale
prin legislatie formala sau prin reglementari informale (in general prin Instructiuni), si
prin decizii individuale. Varietatea instrumentelor legislative utilizate de Comisie n acest
domeniu este prin ea nsasi problematica, uneori fiind pus n discutie caracterul
obligatoriu al unora din aceste instrumente. n Deufil, CJE a refuzat sa accepte ca
absenta mentionarii unui tip de ajutor de stat intr-un anumit capitol al unor instructiuni
elaborate de comisie nseamna ca respectivul tip de ajutor era de fapt permis. n IjsselVliet, Curtea a statuat ca instructiunile Comisiei cuprinse n schema olandeza a
ajutoarelor de stat erau obligatorii pentru guvernul olandez. n Vlaams Gewest,
2. Articolul 87 alin.1
Articolul 87 cuprinde conditiile principale pentru ajutoarele de stat. Acopera
ajutoarele de stat acordate sub imperiul art. 86, cat si ajutoarele date ntreprinderilor
private. Articolul are trei parti: alin. 1 stabileste principiul general ca ajutoarele de stat
sunt incompatibile cu piata comuna, alin. 2 reglementeaza anumite exceptii pentru
situatiile n care ajutorul va fi considerat a fi compatibil cu piata comuna, iar alin. 3
enumera cazurile n care ajutorul va putea fi considerat compatibil cu piata comuna.
Alin. 1 este n mod frecvent mpartit n patru componente, reprezentnd si
conditiile lui de aplicare:
-
trebuie sa fie acordat de catre un stat membru sau din resursele de stat sub
orice forma;
interdependente.
n legatura cu prima conditie, art. 87 nu ofera o definitie a ajutoarelor de stat.
Curtea de Justitie Europeana si Comisia au interpretat acest concept, asa cum era de
asteptat, ntr-un sens larg: el include orice ajutor public sau orice ajutor acordat de
autoritati, locale sau regionale. Ajutorul poate proveni chiar de la organisme private
(societati comerciale private sau societati publice ce opereaza n regim comercial) sau
de la alte organisme asupra carora statul, o institutie publica sau o autoritate locala sau
regionala exercita o influenta puternica n mod direct sau indirect. Interdictia este
aplicata unui numar foarte mare de masuri de sprijin de toate tipurile, fie ele directe sau
indirecte. Forma si scopul ajutorului, precum si motivul acordarii lui, sunt irelevante. Tot
ceea ce conteaza sunt efectele acestuia asupra concurentei, de aceea nu numai
contributiile propriu-zise (precum subventiile) sunt considerate ca ajutor de stat, ci si
alte masuri ce reduc povara financiara a unei firme. Comisia a ntocmit o lista a
variatelor tipuri de ajutoare de stat, printre care se numara: subventiile directe, scutiri de
taxe, scutiri de la alte obligatii fiscale, o rata a dobnzii preferentiala, garantii pentru
mprumuturi favorizatoare, indemnizari pentru pierderi, conditii preferentiale pentru
contractarea cu statul, garantii pentru dividende, amnarea colectarii contributiilor
fiscale sau sociale si regimuri juridice speciale aplicabile terenurilor sau cladirilor.
Aceasta este o lista evident exemplificativa si nu limitativa.
Masuri de politica economica cu caracter general, precum reducerea ratei
dobnzii, nu vor fi calificate prin ele insele drept ajutoare de stat. n acest sens, o
masura generala de politica fiscala va ramne n competenta suverana a statului
membru. Este totusi clar ca o masura va fi calificata drept ajutor de stat chiar daca
beneficiaza o un numar mare de ntreprinderi, precum ar fi un ajutor general la export.
O ncercare de a extinde efectele unei subventii la ntreaga economie nu va face ca
avantajul acordat unei anumite ntreprinderi sa nu fie calificat drept ajutor de stat. Mai
mult dect att, linia despartitoare ntre masuri generale de politica economica si
ajutoarele de stat poate fi una deosebit de fina. Acele elemente ale infrastructurii care
sunt n mod normal asigurate de catre stat precum sosele, poduri, tuneluri, vor forma
parte din politica de transport si mediu a unui stat si nu vor fi privite drept ajutor de stat,
chiar daca ar beneficia de ele n special anumite ntreprinderi. Pe de alta parte, daca
aceste mbunatatiri ar fi parte a unui plan regional sau de sector, si nu al unui plan
general de transport si mediu, s-ar putea regasi n ele un element al ajutoarelor de stat.
nainte de 1998, primul criteriu luat n considerare era procentul regiunii respective n
produsul intern brut precum si rata somajului. Dupa Instructiunile adoptate n 1998, un
mecanism similar este utilizat pentru a determina ce procent din ajutorul total acordat
pentru astfel de regiuni la nivel comunitar va fi alocat unui anume stat membru.
Comisia si CJE au fost clare n a statua ca ajutoarele de stat se vor ncadra n
aceasta exceptie doar daca vizeaza investitii initiale, creare de locuri de munca, sau o
restructurare a activitatii ntreprinderii vizate. Scopul ajutorului trebuie sa fie dezvoltarea
unei regiuni sau a unui sector economic si nu doar a unei ntreprinderi. CJE a specificat
ca ajutorul sub forma investitiilor de capital n ntreprinderi proprietate de stat va fi
ncadrat n art. 87 alin 3 lit. a sau c doar daca este menit sa restabileasca rentabilitatea
ntreprinderii respective, si astfel sa efectueze activitatile necesare dezvoltarii regiunii
respective.
Art. 87 alin. 3 lit. d a fost introdus de Tratatul UE. Prevede ca ajutorul pentru
promovarea culturii si conservarea patrimoniului ar putea fi compatibil cu piata comuna,
daca nu afecteaza comertul si concurenta dintre statele membre si daca nu este contrar
interesului comun.
Art. 87 alin. 3 lit. e este o reglementare cu rol preventiv, mentionnd ca alte
categorii de ajutor pot fi exceptate ca fiind compatibile cu piata comuna, prin decizie a
Consiliului, adoptata printr-o majoritate calificata, la propunerea Comisiei. n aplicarea
acestui articol au fost adoptate mai multe directive privind ajutorul n materia
constructiei de nave maritime.
CAPITOLUL III
Reguli procedurale
BIBLIOGRAFIE
I.
II.
III.