Plantarea pomilor

Inainte de inceperea plantarii pomului sau pomilor, daca este vorba de o livada, aveti nevoie de:

balegar fermentat: 1 galeata/pom);

balega proaspata de vita: 1 galeata/pom;
apa;
pamant galben: 1 galeata/25 pomi;
200 g ingrasamant complex: (N, P, K)/pom.

Intr-una din gropile sapate in vederea plantarii si aflata in centrul terenului se va pregati o mocirla formata din 1 parte
balega proaspata de vita, 1 parte apa peste care se adauga pamant galben pana cand, prin amestecare continua, se obtine o
pasta de consistenta medie. In aceasta pasta se vor cufunda complet radacinile pomului sau pomilor fasonati, atatia cati
incap in groapa (in cazul ca infiintati o livada).
Fasonarea pomilor se executa cu o foarfeca de pomi bine ascutita. Se aplica atat la radacini, cat si la ramificatiile
trunchiului, daca exista. Astfel, prin taiere, se elimina DOAR radacinile uscate, rupte sau ranite. Daca, in momentul
plantarii, pomul tanar se prezinta ca o varga neramificata aceasta se va reteza, deasupra unui mugure, la o inaltime de 1-1,25
m. Aceasta e inaltimea de prioectare a trunchiului si, in functie de optiuni, dimensiunea indicata poate fi mai mare sau mai
mica.
Daca insa pomul are deja ramificatii laterale, atunci se va aplica taierea reductiva, care are in principal doua scopuri:

reducerea masei vegetale care va trebui hranita in viitoare perioada de vegetatie de catre radacina si asa slabita prin
operatia de dezgropare;
incepera taierilor de formare a coroanei pomului.

Prima ramificatie care se va indeparta de la inel este lastarul concurent (in cazul in care acesta nu a fost indepartat in
pepiniera). Lastarul concurent este prima ramificatie crescuta imediat sub cresterea anuala a varfului. Acesta are, de regula,
o orientare verticala si poate fi la fel de viguros ca si varful insusi. In situatia in care lastarul concurent are o crestere mai
convenabila decat varful, din punctul de vedere al pozitiei, vigorii, etc., acesta va fi oprit si se va elimina varful.
In acest caz va trebuie eliminata ramificatia de sub lastarul concurent ales ca ax de prelungire. Se va verifica daca in acest
caz mai raman suficiente ramificatii pentru proiectarea primului etaj de ramificatii principale.
Urmatorul pas este alegerea celor cateva ramificatii principale (dintre cele care exista) care vor constitui sarpantele viitoarei
coroane. In acest moment este absolut obligatoriu sa va fi hotarat deja asupra formei de coroana dorita.
Revenind, pomii care nu incap in groapa cu ingrasamant se depoziteaza intr-un loc umbros si se invelesc cu saci umeziti.
Plantarea incepe de la capatul primului rand in cazul livezilor, unde se va aduce un pom bine mocirlit si o galeata de balegar.
Tot timpul vor fi respectate urmatoarele reguli importante:

in zona de deasupra punctului de altoire se poate observa, pe o parte a tulpinii, o zona mai inchisa uneori,
pigmentata cu muschi. Aceasta este partea dinspre nord orientata in pepiniera. Si in livada sau gradina, indiferent
unde plantati pomul, aceasta orientare trebuie respectata, in sensul ca pomul trebuia plantat cu acea parte indreptata
spre nord;
punctul de altoire, vizibil fara dificultate, va trebui sa se situeze la suprafata solului, dau nu mai sus de aceasta.

Cu respectarea acestor reguli se va trece la plantarea pomului. O persoana va aseza pomul mocirlit si fasonat, cat mai pe
centrul gropii. Daca varfurile radacinilor se aseaza pe fundul gropii, iar punctul de altoire este la nivelul solului se vor
arunca mai multe lopeti de pamant luat pentru a face groapa si acesta se va tasa cu piciorul peste radacini.
Peste acest prim strat gros de aproximativ 5 cm de pamant se va presara un strat tot de 5 cm de balegar fermentat. Se va
continua cu adaugarea si tasarea straturilor de pamant de suprafata (dat la o parte cand s-a facut groapa) si balegar si apoi
doar cu a pamantului scos din fundul gropii, atunci cand a fost sapata. Daca groapa este cu mult mai adanca decat inaltimea
radacinii, atunci ea se va umple cu pamant de suprafata pana la inaltimea necesara. Acesta se va tasa usor. In continuare se
va proceda ca mai sus. In cazul plantarilor de primavara, la radacina fiecarui pom se va face cate un dig circular, menit sa
dirijeze apa catre radacina pomului, iar la plantarile de toamna, la radacina fiecarui pom se va face cate un musuroi de
pamant de 30-40 cm, menit sa protejeze zona de altoire impotriva inghetului.
In cazul livezilor, pe masura ce operatia de plantare evolueaza este bine sa se faca o verificare vizuala, pe randuri, ca toti
pomi sa fie in linie, inainte de a-i planta. Se va elimina astfel neajunsul ca la incheierea unui rand sa se constate ca unul sau
mai multi pomi nu sunt aliniati perfect cu ceilalti.
Urmatoarea actiune este fixarea in pamant a tutorilor (bete ajutatoare de care se leaga tulpina pomului). Inainte de aceasta,
este indicata cufundarea varfurilor tutorilor in gudron, smoala topita sau arderea superficiala a acestora. Este recomandabil
ca tutorii sa se amplaseze in partea de nord a pomilor lasand un spatiu de doua degete intre tutore si pom. In cazul
plantarilor de toamna, inainte de legarea pomului de tutore se va proteja tulpina acestuia impotriva rozatoarelor prin
infasurarea cu folie de polietilena sau alte materiale de protectie. Dupa plantarile de primavara aceasta operatie poate fi
facuta sau nu, dupa situatia existenta in zona. Legarea puietilor de tutore se poate face cu sfoara, rafie, benzi de plastic,
nuiele de rachita, etc. Se va asigura cel putin o zona de tampon formata din paie, iarba uscata, foi, etc. Aceasta trebuie sa
impiedice ranirea scoartei prin contact cu tutorele in timpul vanturilor puternice.
Lucrarile specifice in primul an de la plantare
Sfaturile urmatoare se aplica pomilor plantati toamna si se refera la ingrijirea pomului in iarna ce urmeaza plantarii. In ceea
ce priveste pomii plantati primavara, lucrarile despre care se vorbeste in continuare se vor aplica din primavara viitoare.
Puietii plantati toamna au stat peste iarna in repaus vegetativ, la fel ca si cei plantati primavara. In iarna ce urmeaza plantarii
de toamna se va aplica un tratament cu un insecticid.
Administrarea acestuia se face in lunile ianuarie februarie, intr-o zi cu temperaturi de peste 0 grade Celsius si cu vant slab.
In vara ce urmeaza dupa plantarea pomilor, plivitul lastarilor in tinerele coroane trebuie facut cu multa atentie, dar el este
necesar in mod obligatoriu. Acum vor fi franati in crestere lastarii concurenti prin ciupirea varfurilor acestora atunci cand au
deja lungimi de 15-20 cm (sfarsitul lunii mai si inceputul lui iunie). Tot acum vor fi indepartati complet lastarii crescuri
inspre interiorul coroanei sau cele atacate de boli sau colonii de daunatori. Tocmai tarziu in vara, adica atunci cand
formatiunile scurte au deja un mugure terminal se pot aplica taierile de vara (sfarsitul lui iulie). Astfel lastarii laterali
crescuti pe ramificatiile principale vor fi eliminati pentru aerisirea interiorului coroanei. Lastarii cu lungimi medii, crescuti
vertical se vor reduce pana la jumatate din lungime. Lastarii subtiri, dar foarte lungi (peste 30 cm) vor fi scurtati dupa 8-9
frunze de la baza. Acolo unde se remarca aglomerari de vegetatie se vor opera rariri.
Daca in vara s-au aplicat taieri corespunzatoare, in iarna nu mai sunt necesare decat taierile de reducere a prelungirii
ramurilor de schelet. In anii care urmeaza anului plantarii lucrarile in livada se diversifica si prezinta particularitati legate de
specie, soi, etc. Ele nu mai pot fi tratate global cum s-a procedat pana acum cu pregatirea terenului si plantarea propriu-zisa.

Stropirea pomilor fructiferi

In pomicultura, dupa efectuarea taierilor si stropirilor de iarna urmeaza o serie de lucrari si stropiri care vor asigura recoltele
acestui an.
La mar se aplica doua tratamente de baza cand:

10-20% din mugurii florali sunt la inceputul infrunzirii (sunt cat o urechiusa de iepure);
10-15% din flori si-au scuturat petalele.

Ambele tratamente se executa impotriva rapanului si a fainarii. La aceste stropiri, se folosesc unul dintre urmatoarele
produse: Benlate 50WP 0,05-0,07%, Punch 40EC 0,005 0,0075%, Rasumin 0,15%, Systane 0,1 0,125%.
Este indicat sa folositi solutiile alternative pentru o mai mare eficienta.
La prun de o importanta covarsitoare sunt in aceasta perioada urmatoarele tratamente:

Pentru reducerea rezervei de daunatori, stropirea se aplica intre fazele de buton verde si inaltarea inflorescentelor.
Tratamentul se aplica cu zeama bordeleza 1% sau Turdacupral 50 PV 0,5%.
La caderea petalelor, prunii se stropesc cu unul din urmatoarele produse: Dithane M45 0,2% sau Vondozeb 0,2%.

La par in aceasta perioada este obligatoriu tratamentul pentru rapan si defoliatoare care se executa cu Dithane M45 0,2% sau
Vondozeb 0,2% si se efectueaza in intervalul dintre inflorirea corolei si deschiderea primei flori.
La cires si visin se folosesc aceleasi produse ca la par, impotriva moniliozei si antracnozei si se aplica la scuturarea
petalelor.
La piersic si cais se aplica o stropire impotriva moniliozei, fainarii cu Dithane M45 0,2% sau Vondozeb 0,2% sau Sumilex
0,1%, atunci cand 10-15% din flori si-au scuturat petalele.
Este bine de retinut ca in perioada de vegetatie piersicul nu suporta stropiri cu zeama bordeleza.
Cresterea si intretinerea pomilor

Taierile la pomii fructiferi se efectueaza in functie de mai multi factori. Astfel, la inceput, dupa plantare, in functie de forma
de coroana pe care vrem s-o obtinem se fac taierile pentru formarea coroanei. De obicei, formarea unei coroane se obtine in
3-4 ani de la plantare, prin operatii de modificare a pozitiei de crestere a ramurilor si lastarilor (prin aplecare, arcuire etc.) si
prin taieri propriu-zise, prin scurtari si suprimari de ramuri.
Pe parcursul formarii coroanei sunt executate si unele lucrari in verde, cum ar fi suprimarea mugurilor, ciupitul si plivitul
lastarilor. Odata formata coroana pomilor, ea trebuie mentinuta prin taierile de intretinere si fructificare.
Taierile anuale
sunt necesare pentru a reduce incarcatura excesiva cu muguri de rod in anii cand este nevoie, pentru a preveni alternanta de
rodire si a stabili marimea ramurilor, pentru a evita alungirea si intrepatrunderea lor, fiind stiut ca in coroanele dese, in care
nu patrunde suficienta lumina, se formeaza un mediu propice pentru inmultirea si dezvoltarea bolilor si a unor daunatori.

De asemenea, la pomii cu coroana deasa stropirile se efectueaza mult mai greu, existand riscul ca solutia de stropit sa nu
poata fi aplicata pe toate ramurile. Tot prin taierile de intretinere se urmareste echilibrarea vegetatiei intre baza si varful
coroanei.
Taierile de fructificare
au rolul de a mentine pomii intr-un echilibru fiziologic timp mai indelungat. La pomii aflati in plina rodire, se urmareste
normarea incarcaturii cu muguri floriferi in raport cu potentialul pomilor.
Fiecare specie pomicola are particularitatile sale pentru taierile de fructificare.
O data cu inaintarea in varsta, pomii fructiferi au cresteri vegetative slabe si productii scazute. Pentru cresterea duratei de
viata si a potentialului productiv al acestor pomi se aplica taieri de intinerire.
Taierile de intinerire
dau rezultate bune cand volumul coroanei se reduce considerabil si semischeletul se intinereste in mare majoritate. Taierile
pomilor fructiferi se efectueaza in principal in perioada de repaus.
Taierile facute primavara tarziu sunt recomandate numai cand pomii au suferit de ger, pentru a putea deosebi mugurii
sanatosi de cei atinsi de ger.
Taierile in verde
se executa la unele specii: cires, piersic (timpuriu), dupa culesul fructelor.
1. SOIUL C

LINA (SIN. HC. 840820)

Principalele caracteristici:

Pom de vigoare medie, cu ramuri de rod predominante mijlocii

i buchete de
mai. Suport

bine gerul

i seceta;

Soiul este autosteril, cei mai buni polenizatori fiind soiul, Boambe de Cotnari,
Stella, Van i Maria;
Fructul este mare (7,8-8,4 g), rou purpuriu, pulp roie semipietroas, cu gust
dulce, acidulat. Se matureaz ntre 30 mai 7 iunie;
Rezistent la Monillia pe fructe i tolerant la Coccoyces hiemalis pe frunze;
Capacitatea de producie: 13,3 t/ha;
Destinaia de valorificare: consum n stare proaspt