-CLRAI-
ndrumtor:
Absolvent:
2015
CUPRINS
CAP. I. Argument
CAP. II. Densitatea solului
1.Densitatea fazei solide a solului
2. Densitatea aparenta
3. Determinarea densitatii
CAP. III. Textura solului
1.Textura (componena granulometrica)
2. Determinarea texturii solului
CAP. IV. Structura solului
1. Structura solului, originea i nsemnatatea
2. Rolul structurii n crearea fertilitaii solului
CAP. V. Porozitatea
1. Porozitatea sau spatiul lacunar al solului
2. Porozitatea drenanta, utila si inactiva
CAP. VI. Concluzii
CAP. I. Argument
s =
V
1,00-1,30g/cm 3
1,00-1,40g/cm 3
Soluri nisipo-lutoase
1,20-1,45g/cm 3
Soluri nisipoase
1,25-1,60g/cm3
Calculul rezultatelor:
Valoarea densitii solului se calculeaz dup relaia:
G
d ( g / cm 3 )
G1 G G2
unde:
G masa probei de sol perfect uscat (g);
G1 masa picnometrului plin cu ap (g);
G2 masa picnometrului cu sol i ap, (g);
d densitatea apei n momentul determinrii, g/cm 3.
Densitatea apei distilate poate fi considerat egal cu 1,
modificarea volumului n funcie de temperatur nefiind prea mare.
Cap. III. Textura solului
1.Textura (componena granulometrica)
Faza solida a solului este formata din particule elementare de
diferite marimi. Cantitaile procentuale cu care aceste particule intra in
alcatuirea solului definesc textura solului. Diferenele care exista ntre
soluri, datorita deosebirilor de textura, sunt surprinse la clasificarea
solurilor n specii sau n clase texturale, n funcie de procentul de
Kacinski i clasificarea
utiliznd
clasele
texturale,
definite
prin
coninuturile
Procesele
de
aglutinare-cimentare,
constau
dupa
Legarea
particulelor
componente
ale
elementelor
principal,
aceste
procese
sunt
determinate
de
i se
materiei
organice,
cimenteaza
fraciunile
prin
sinteza diferitelor
substane
lipicioase de
tipul
scade pana la 10%, atingnd limite sub care culturile ncep sa sufere.
n acelasi timp, scade viteza de infiltraie i crete evaporaia apei la
suprafaa solului.
Solulul nestructurat se caracterizeaza prin prezenta numai a porilor
capilari si nu permite, decat cu mare greutate, patrunderea apei, care
se pierde foarte repede prin evaporare. Are, ca urmare, un grad sporit
de aeratie.
Datorita acestei situatii, procesele de descompunere ale
resturilor vegetale sunt aerobe si rezulta cantitati mari de substante
nutritive, care insa datorita lipsei de umiditate, nu pot fi folosite de
catre plante. Distrugerea prin eroziune superficiala a orizontului
structurat, necesita o viteza si o energie a apei mult mai mare,
comparative cu orizontul nestructurat.
Putem concluziona ca rolul ecologic al structurii solului este
extrem de mare. In consecinta, este necesar ca solul sa pastreze in
mod permanent o stare de structurare. In etapa actuala, cand solul
este puternic afectat de lucrarile agricole, se face simtita o actiune
continua de degradare a structurii.
Procesul de degradare a structurii solului este determinat de mai
multi factori si anume:
a) de utilizarea intensa a terenurilor in agricultura; Introducerea
care
servesc
ca
sursa
de
energie
pentru
CAP. V. Porozitatea
1. Porozitatea sau spatiul lacunar al solului
Vp
DA
100 (1
) 100 48,07%
Vt
D
Vp
Vs
PT
0.93
100 PT
PT
si
e 100
1 e
corespun,
BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
Florea N. - Florea N., Munteanu I., Rapaport O., Chitu C., Oprea
M. - Geografia solurilor Romniei. Editura stiintifica, Bucuresti,
1968.
4.
Florea N., Dumitru M. - Stiinta solului n Romnia n secolul al-XXlea, Editura Cartea pentru toti, Bucuresti, 2002.
5.
Jigu Gh.
Chiinu. 1998.
6.
Jigu Gh.
Chiinu. 1990
7.
Puiu St., Tesu C., Sorop Gr., Dragan I., Miclaus - Pedologie - Ed.
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993.
8.
1998.
9.