Sunteți pe pagina 1din 3

Societatea in participaiune

Printre formele de societate prevazute de codul civil se regsete si societatea in


participaiunea caruia legiuitorul ii consacra in 1949-1954 o sumara reglementare punnd
accentul pe caracterul sau esenialmente contractual si pe flexibilitatea ce ar trebui sa
caracterizeze aceasta forma de societate.
1849-societatea in participaiune este un comtract prin care 2 sau mai multe persoane
convin ca una dintre acestea sa acorde celelalilalte sau celorlalte o participare la beneficiile
si pierderile ce ar putea rezulta din realizarea in comun a unei activitati economice in
schimbul participrii la desfasurarea acestor activitati prin aportul in numerar, natura sau
industrie.
Trebuia subliniata incertitudinea legiuitorului in ceea ce priveste denumirea si natura
acestei forme de societate pe care de cele mai multe ori nu o denumete societate ci
asociere.
Astfel de pe de o parte atunci cand enumera formele de societate respectiv in 1958 cod
civil, denumirea folosit extragerea de societate in participaiune. Cu toate acestea
sectiniunea care ii este dedicat se intituleaz asocierea in participaiune, denumire care
este utilizata apoi in toate textele de lege care fac referire la aceasta forma de societate.
Denumirea de asociere este una greita deoarece societatea in participaiune este in
mod cert o societate si ea sre un scop lucrativ, asociatii urmrind desfasurarea unei activitati
comune si contribuind la aceasta prin aporturi in scopul mpririi beneficiilor ori a economiei
ce ar putea rezulta.
Principala sa caracteristica rezulta din faptul ca aceasta forma de societate nu are
personalitate juridica.
Ca urmare contractul de societate in participaiune produce efecte intre asociati insa nu
da nastere unei persoane juridice noi distincte de membrii sai. Potrivit prevederilor legale,
absenta personalitii juridice se impune atat intre asociati cat si fata de terti.
O consecinta importanta a absentei personalitii juridice o constituie lipsa formalitilor
necesare pentru constituirea societatilor cu personalitatejuridica si in special nmatricularea
in registrul comertului ceea ce este un avantaj important al acestei forme de societate.
Totodata fiind lipsita de personalitate juridica, societatea in participaiune nu are nici
denumire sociala nici sediu social si nici patrimoniu social propriuzis, ci un patrimoniu de
afectaiune afectat desfasurarii activitatilor economice care au stat la baza constituirii
societatii.
Cu toate acestea trebuie subliniat ca formalitile de publicitate impuse de lege in cazul
societatilor cu personalitate juridica au rolul de a asigura o protectie adecvat a intereselor
tertilor. Ca atare lipsa acestora in cadrul societatii in participaiune conduce la imposibilitatea
protejrii tertilor de buna credinta pe aceasta cale, ,priv pentru care legiutorul a ales sa
prevad un sistem de garanii pentru acestia ntemeiat pe raspunderea asociatilor pentru
obligatiile rezultnd din actele juridice incheiate in contul societatii.
Astfel asociatul care contracteaz cu tertul raspunde personal pentru obligatiile
asumate pe aceasta cale indiferent daca si-a declarat sau nu calitatea in care actioneaza,
mai mult decat atat toti asociatii vor raspunde solidar pentru obligatii contractate de oricare
dintre ei in masura in care au adus la cunostinta tertilor calitatea de asociati.

Tocmai pentru a sublina importanta regulilor privitoare la raspunderea asociatilor fata


de terti, legea, respectiv codul civil interzice limitarea prin contractul de societate a
rspunderii asociatilorr fata de terti, orice clauza stipulat in acest sens fiind inopozabilitate
terelor persoane.
Contractul de participative
Prin contractul de societate se desemneaz numele, durata, participarea asociaiilor la
activitatea comun, participarea la profit si pierdere, cauzele de lichidare sub rezerva dei
coninute n art 1949-1953.
Aceasta flexibilitate prezint un avantaj in sensul ca se educaionale ce se va intampla
in cazul in care asociatii nu convin prin contractul de societate cu privire la toate aspectele cu
privire la raporturile dintre ei, la funcionarea, conducerea, administrarea si funcionarea
societatii n participatiune
Codul civil nu contine o dispoziie expres in acest sens care sa se regseasc in
sectiunea dedicata societatii n participatiune, cu toate acestea fa de art 1887 alin 1 Cod
civil care prevede c testele de lege coninute n capitolul 7 Ale contractului desocietate
reprezinta dreptul comun in materie societara, tinand cont si ca societatea simpla reprezinta
prototipul de societate, intr-o atare situatie vor fi aplicabile dispozitiile din codul civil care
reglementeaz societatea simpla in masura in care acstea nu contravin art 1949-1953.
Funcionarea societatii n participatiune
In legatura cu sporturile asociaiilor, codul civil renunta regula de principiu potrivit creia
asociatii rmn titularii dreptului de proprietate asupra bunurilor aduse ca aport. Aceasta
inseamna ca asociatii care face aportul transmite dreptul de follsinta in vederea realizrii
activitatii societatii ns i pstreaz dreptul de proprietate. In egala masura ns, asociatii
pot conveni ca atat bunurile raportate cat si cele care rezulta in urma folosirii lor sa faca
obiectul dreptului lor de proprietatecomuna urmand ca la momentul rezolvrii si lichidrii
societatii sa aiba loc la etajul si sistarea dei a strii de proprietate.
Totodata se poate conveni prin contractul de societate ca bunurile raportate sa devina
proprietatea unuia dintre asociai in vederea realizrii obiectului societatii, titularul initial al
dreptului de proprietate putand sa dobndeasc bunul la ncetarea societatii n conditiile
stipulate de partid n contractul de societate.
Dei legea nu o prevede expres la constituirea societatii n participatiune, unii dintre
asociai pot contribui si cu spoturi in industrie in conformitate cu clauzele convenite n
contractul de societate.
In ceea ce priveste raporturile asociaiilor cu tertii datorita faptului ca soc in part nu da
nastere unei personalitati juridice distincte in asa fel in cat aceasta sa poata asuma obligaii,
legea instituie regula potrivit creia fiecare dintre asociai chiar acionnd pe contul societatii
va raspunde personal pentru obligaiile pe care el le a contractat, testul contractat nu are nici
un drept decat fa de asociatii cu care care a contractat cu exceptia situatiei in care a
cunoscut calitatea in care acesta funcionarea la momentul ncheierii contractului.
Dac asociatii isi dezvaluie calitatea fa de teri, fiecare va raspunde solidar pentru
obligaiile derivate din actele juridice ncheiate de oricare dintre ei
Cu referire la raporturile dintre asociai legea face referire in acest sens pentru a
sublinia ca acestia sunt liberi sa stabileasca in cuprinsul contractului de societate drepturile si
obligatiile lor reciproc n ceea ce privete desfasurarea activitatii ce face obiectul societatii.

art 1953 alin 3 Cod civil prevede interdicia de a stabili din contractul de societate o limita
minima garantat de beneficii pentru unul dintre asociai dei o astfel de clauza a fost
recunoscut ca valabil in practica judiciar sub imperiul vechii reglementari nefiind
considerata o clauza leonida.
Ca atare impartirea beneficiilor si pierderilor ntre asociai se va face conform
conventiei prilor sub rezerva clauzelor leonide
Daca nu exista stipualatie in acest sens in contractul de societate, impartirea se ca face
conform aporturile de la constituirea soc.
In ceea ce priveste administrarea societatii prin comtractul de societate partile pot
desemna unul sau mai multi administratori, modul de organizare al acestora, limitele
mandatului acordat s.a.
In lipsa unei clauze in acest sens devin aplicabile dispozitiile codului civil pentru
societatea simpla care dispun ca administrarea societatii se va efectua de oricare dintre
asociati care sunt considerai a avea un mandat reciproc de a administra unul pentru altul in
interesul societatii.