Rezervatiile naturale din RM

1.REZERVATIA STIINTIFICA ,,CODRU

-Sediul central al rezervatiei se afla in vecinatatea comunei
Lozova ,or.Straseni.
-A fost create in 1971 pe o suprafata de 5177 ha.
-Flora : In rezervatie sunt inregistrate 60 de specii de plante rare, dintre care 23 sunt incluse in
Cartea Rosie a Republicii Moldova.
Vegetatia zonala este reprezentata prin paduri de foioase de tipul celor din Europa Centrala cu
formatiunile: Fagus sylvaticae, Querceta petraeae si Querceta roburis.
Vegetatia interzonala s-a format in vagauni, fiind reprezentata prin fasii inguste si palcuri de plopisuri,
salcisuri, rachitisuri si pajisti mezofile. Aici si-au gasit extremitatea estica a arealului unele specii central
europene (fag, ferigi, orhidee, etc.) si extremitatea sudica (Eriophorum latifolium, Padus avium, etc.).

-Fauna : Reprezinta aproape in totalitate fauna padurilor Europei Centrale si de Vest. S-au format
conditii favorabile de crestere si de reproducere pentru reprezentantii faunei din muntii Carpati si Balcani,
din Asia Mica, care intrunesc circa 52 de specii de mamifere, 151 de specii de pasari, 8 specii de reptile,
10 specii de amfibieni si peste 8000 de specii de insecte. Se intalnesc specii rare, precum jderul de
padure, pisica salbatica, chitcanul cu abdomen alb, usturoaia, vipera.

2.REZERVATIA NATURALA PLAIUL FAGULUI

Rezervatia naturala Padurea Domneasca este cea mai mare rezervatie naturala de pe teritoriul Moldovei,
in care pot fi intalnite specii de plante si animale pe cale de disparitie. In mare parte rezervatia este
acoperita cu padure de zavoi, care s-a pastrat cel mai bine din toate padurile din Moldova. Rezervatia
naturala "Padurea Domneasca" reprezinta un tezaur national, care urmeaza sa fie imbogatit, valorificat si
extins in tot arealul Prutului de Mijloc, de la Criva pana la Pruteni.
Padurea din lunca Prutului, luata sub protectia statului din anul 1993, este una dintre cele mai valoroase
si batrane paduri de lunca din Europa.
Suprafaa - 6039 ha, din care 3054 ha sunt pduri. Rezervaia se ntinde pe o suprafa de 40 km. De la
intrarea r.Prut n Moldova (satul Criva) i pn n aval de satul Pruteni, unde se termin rezervaia, pe un
teren relativ restrns, se afl adevarate perle ale naturii moldoveneti, care, de regul, sunt luate formal
sub protecia statului. Rezervaiile peisagistice i monumentele naturii cuprinse n acest areal sunt
dispersate i separate unul de altul, fr s fie unite ntr-un sistem unic de protejare i valorificare
ecologic. Rezervatia gazduieste arboretele de stejar, de plop alb, salcie, plop negru, se intalnesc, de
asemenea, rachitisuri, sectoare de plop tremurator, gorun, alun, paducel, clocotici, sanger, vita-de-vie
salbatica, liane si altele. In invelisul ierbos predomina racotelul, piciorul caprei, lacramioarele. Primavara
domina viorelele, brebeneii, toporasii, floarea vantului. Ambianta tocmai potrivita pentru a face o surpriza
persoanei dragi.

3.REZERVATIA STIINTIFICA PLAIUL FAGULUI

Plaiul Fagului, creat n 1992 n partea de nord-cest a codrilor din jud. Ungheni, pe baza fostei
rezervaii cinegetice de stat Rdenii Vechi (5526 ha), fondate n 1976. Actuala rezervaie a fosc creat
n scopul de a ocroti fgetele preioase de unicat i alte specii de copaci pe o suprafa de 5642 ha
(inclusiv 96,4% ocupate de pduri). Regimul de rezervaie iniial a fost instituit datorit obiectivelor
botanice, hidropedologice i geologice de aici. Teritoriul rezervaiei este foarte fragmentat., drept
consecin a eroziunilor i alunecrilor de teren. Altitudinea max este de 408,6 m. De aici i iau cursurile
rul Bc i mai multe priae. Flora rezervaiei include peste 900 specii de plante (dintre care 77 rare,
aflate pe cale de dispariie), inclusiv plante vasculare - 639, macromicete - 151, licheni - 48, briofite - 65.
Conform datelor din anul 1985, suprafaa pdurrilor spontane din rezervaie constituia 4639,2 ha
(83,3%). Cele mai mari suprafee de pdure natural snt ocupate de gorunete (31,5%), frsiniuri
(20,6%) i crpinete (18,6%). Fgetele ocup o suprafa comparativ modest - 256,7 ha (4,6%),
pdurile de stejar - doar 232 ha (4,2%). Numai n aceste locuri din republic s ntlnesc mlinul, periorul,
pana zburtorului, anumite specii rare de ferigi. Fauna este reprezentat de aproape 200 specii de
animale.

4.REZERVATIA FETESTI
Rezervaia Feteti (555 ha la nord-est de satul cu acelai nume) este situat ntre satele Trinca i
Feteti, unde rul Draghite (afluent din dreapta Racovului) meandreaz printre locuri calcaroase,
formnd un defileu cu maluri nalte i abrupte, cu o nlime de pn la 250 de metri. Ea include de
asemenea masivul de pdure Feteti i mprejurimile lui cu vegetaia ierboas. Dintre arbori predomin
stejarul pufos i gorunul. Flora ierboas este reprezenmtat de peste 160 specii de plante, dintre care
multe snt de provenien meditaranian. Dintre speciile rarentlnite aici pot fi menionate dracila,
caprifoiul, veriganul, migdalul pitic, ruscua, laleaua pestri, schiverechia .a.

5.REZERVATIA NATURALA PRUTUL DE JOS

Rezervatia naturala Prutul de Jos este sinonimul virginitatii naturii. Ea este amplasata in cursul de jos al
raului Prut. In componenta sa intra lacul Beleu si o retea de balti care, in ansamblu, formeaza un
ecosistem unic de importanta nu numai nationala, dar si internationala si se intinde de la Cahul pana la
Giurgiulesti.
Rezervatia stiintifica Prutul de Jos a fost creata in scopul ocrotirii florei si faunei din lacul Beleu si a luncilor
inundabile din imprejurimile lui. Suprafata rezervatiei este de 1691 hectare, circa1/3 din suprafata rezervatiei este
ocupata de apele lacului Beleu, restul teritoriului este prezentat prin vegetatia palustra si de lunca inundabila. Dupa
provenienta lacul Beleu este un relict al Dunarii si are o varsta de 5-6 mii ani. Lungimea lacului este de 5 km,
latimea - 2km, adancimea medie 0,5-1,5 m, adancimea maxima fiind de 2,5 m. Nivelul apei din lacul Beleu in mare
masura depinde de nivelul apei din Dunare si din Prut. Complexul faunistic este specific ecosistemelor acvatice care
servesc ca loc de cuibarire a pasarilor, iar in perioada migratiilor sezoniere acest ecosistem acvatic serveste ca loc de
odihna si hrana a pasarilor migratoare. Tot aici au fost evidentiate peste 20 specii de pesti. Lacul Beleu serveste
drept mediu preferat de depunere a icrelor, pentru speciile de pesti care traiesc in lac, precum si pentru speciile
migratoare de pesti din Dunare. Se intalnesc astfel de specii ca crapul, platica, vaduvita, salaul etc. Asadar, pescarii
amatori la sigur isi vor gasi revelatia aici printre cele mai selecte specii de pesti.