Sunteți pe pagina 1din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:

Managementul proiectelor educaionale

CAPITOLUL 1: UNIUNEA EUROPEANA SI FINANTAREA


PRIN PROGRAME
1.1.: Ce este Uniunea Europeana?
1.1.1.: Definitie
Uniunea Europeana [UE] este rezultatul unui process de cooperare si integrare care a
inceput in 1951 intre sase tari (Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda).
Dupa mai mult de cincizeci de ani, cu sase valuri de extindere, Uniunea Europeana
numara astazi (anul 2011) 27 de State Membre:
1973: Danemarca, Irlanda si Regatul Unit al Marii Britanii
1981: Grecia;
1986: Spania si Portugalia;
1995: Austria, Finlanda si Suedia;
2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia si Ungaria;
Al saselea val de extindere a fost realizat odata cu aderarea Romaniei si Bulgariei la
UE la 1 ianuarie 2007.
In prezent (2011), trei state au statutul de stat candidat: Croatia, Fosta Republica
Iugoslava a Macedoniei si Turcia.
Nota:
Evident, exista mai multe definitii pentru UE, ca de exemplu:
este o familie de tari democratice europene, devotate telului comun de a lucra impreuna
pentru pace si prosperitate.
(medicines.mhra.gov.uk/ourwork/licensingmeds/types/thmpd/glossary.htm)
reprezinta un cadru institutional de 15 tari (27 din ianuarie 2007) care impartasesc
politici si institutii comune, pentru constructia unei Europe unite.
(www.grid.unep.ch/product/publication/freshwater_europe/glos.php)
este cadrul institutional (politic si economic) care include cele mai importante tari
europene (denumit formal Comunitatea Europeana), creat prin Tratatul de la Paris (1951) si
Tratatele de la Roma (1958.
(www.equanto.com/glossary/e.html)
este o federatie economica de 27 tari europene (din ianuarie 2007), creata in 1993 in care
miscarea bunurilor, a serviciilor, a capitalului si a muncii este libera in tarile membre.
(www.agtrade.org/glossary_search.cfm)
Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relatiile dintre statele membre si intre
popoarele acestora, intr-o maniera coerenta, avand drept suport solidaritatea.
Principalele obiective ale UE sunt:
- promovarea progresului economic si social (piata unica a fost instituita in 1993, iar moneda
unica a fost lansata in 1999);
- sa afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internationala (prin ajutor umanitar pentru
tarile nemembre, o politica externa si de securitate comuna, implicare in rezolvarea crizelor
internationale, pozitii comune in cadrul organizatiilor internationale);
- sa instituie cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o completeaza,
conferind un numar de drepturi civile si politice cetatenilor europeni);
- sa dezvolte o zona de libertate, securitate si justitie (legata de functionarea pietei interne si in
particular de libera circulatie a persoanelor);
Pagina 1 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
- sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar (corpul legislatiei adoptate de catre
institutiile europene, impreuna cu tratatele fondatoare).
Referinte bibliografice:
Reprezentanta EC in Romania, http://www.infoeuropa.ro/jsp/page.jsp?cid=59&lid=2
1.1.2.: Simboluri ale UE
Simbolurile Uniunii Europene sunt: drapelul, imnul, deviza, moneda unica euro si
Ziua Europei, 9 mai. (Art. I-8, Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa)
Steagul

Steagul, cu cele 12 stele, asezate in cerc, pe un fond albastru, inseamna unitatea si


identitatea popoarelor Europei. Cercul reprezinta solidaritatea si armonia, iar stelele, in numar
de 12, reprezinta perfectiunea (si nu numarul statelor membre UE cum s-ar putea crede).
Istoria steagului incepe in 1955. Intai, el a fost folosit de Consiliul Europei,
organizatie internationala aparatoare a drepturilor omului si valorilor culturale europene. In
anul 1985, statele membre UE l-au adoptat ca steag al Comunitatilor Europene (CEE),
incepand cu 1986 el este utilizat de catre toate institutiile Uniunii Europene.
Imnul
Tot Consiliul Europei a fost cel care a decis, in 1972, ca Oda bucuriei (ultima parte
a Simfoniei a IX-a de Beethoven) sa devina imnul sau, iar in 1985, Statele Membre UE l-au
adoptat, si ele, ca imn oficial al Uniunii Europene.
Uniunea Europeana nu a urmarit, prin aceasta decizie, sa inlocuiasca imnurile
nationale ale Statelor Membre. Alegerea acestei melodii ca imn subliniaza aspiratia spre
valorile comune, unitatea in diversitate si idealurile de libertate, pace si solidaritate care stau
la baza Uniunii Europene.
Imnul Uniunii Europene / EU Anthem
Deviza - Unita in diversitate

"Unita in diversitate" este deviza Uniunii Europene. A fost folosita pentru prima data
in 2000 (cu aproximatie) si a fost pentru prima data mentionata oficial in Tratatul de instituire
Pagina 2 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
a unei Constitutii pentru Europa, incheiat in 2004. Articolul I 8 enumera simbolurile UE.
Semnificatia devizei este ca, prin Uniunea Europeana, europenii isi unesc eforturile
pentru a lucra impreuna pentru mentinerea pacii si pentru prosperitate, si ca numeroasele
culturi, traditii si limbi diferite care coexista in Europa sunt un atu pentru continentul nostru.
Deviza apare in cele 20 de limbi oficiale in postere publicate cu ocazia zilei de 9 mai, Ziua
Europei, pe care le puteti vedea accesand linkul http://www.europa.eu.int/abc/symbols/9may/gallery_en.htm
Moneda unica euro

La originea conceptului de moneda unica se afla tratatele care stau la baza Uniunii
Europene. Tratatul de la Roma (1957) declara ca piata comuna este unul dintre obiectivele
Comunitatii Europene ce va contribui la o uniune mai stransa intre popoarele Europei.
Tratatul Uniunii Europene (1992 - Maastricht) introduce Uniunea Economica si Monetara si
pune bazele monedei unice. Iar in decembrie 1995, Consiliul European de la Madrid decide ca
moneda unica sa poarte numele de euro.
Incepand cu 1 ianuarie 2002, Euro a intrat propriu-zis in circulatie si in buzunarele
cetatenilor europeni. In acel moment, doar 12 din cele 15 state membre au adoptat-o, ulterior
li s-a alaturat Grecia. Euro a devenit un simbol al Uniunii Europene. Monedele si bancnotele
nationale ale statelor din Zona Euro au fost scoase din circulatie pe 28 februarie 2002.
Reprezentarea grafica a monedei unice a fost inspirata de litera greceasca epsilon, ea
trebuind sa faca legatura atat cu leaganul civilizatiei si democratiei europene, cat si cu prima
litera din cuvantul Europa. Cele doua linii paralele din simbolul grafic sunt un indicator al
stabilitatii euro.
Ziua Europei - 9 mai

Ziua de 9 mai 1950 a reprezentat primul pas catre crearea a ceea ce este astazi
Uniunea Europeana.
In acea zi, la Paris, Ministrul de Externe al Frantei, Robert Schuman, a citit presei
internationale o declaratie prin care chema Franta, Germania si celelalte popoare ale Europei
sa isi uneasca productiile de otel si carbune, ca prima fundatie concreta a unei federatii
europene.
Propunerea lui avea ca scop crearea unei comunitati in cadrul careia membrii sa isi
puna sub control comun productia de otel si carbune ca baza a puterii lor militare -, in
scopul evitarii izbucnirii unui nou razboi. Tarile carora li se adresa in primul rand aceasta
provocare Franta si Germania fusesera in razboi timp de aproape 100 de ani, iar cel de-al
doilea razboi mondial aproape ca le distrusese.
In 1985, cand proiectul constructiei europene era deja clar conturat, cele zece state
membre care formau la acea data Comunitatea Europeana, au hotarat ca ziua de 9 mai sa
devina Ziua Europei.
Pagina 3 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale

Referinte bibliografice:
http://www.infoeuropa.ro/jsp/page.jsp?cid=1087&lid=1
1.1.3.: Scurt istoric
Istoria Uniunii Europene prezinta cronologia realizarilor importante ale Uniunii si ale
institutiilor acesteia: de la declaratia lui Robert Schuman din 1950 la primele valuri de
extindere din anii 70 si 80; de la stabilirea Pietei Comune In 1993 la lansarea monedei Euro
la data de 1 ianuarie 1999 si la inceperea negocierilor de aderare cu tarile Europei Centrale si
de Est.
Tentative de unificare a natiunilor europene au existat inca dinaintea aparitiei statelor
nationale moderne. Acum trei mii de ani, Europa era dominata de celti, iar mai tarziu a fost
cucerita si condusa de Imperiul Roman, centrat In Mediterana. Aceste uniuni timpurii au fost
create cu forta. Imperiul Franc al lui Carol cel Mare si Sfantul Imperiu Roman au unit zone
Intinse sub o singura administratie pentru sute ani. Uniunea vamala a lui Napoleon si mai
recentele cuceriri ale Germaniei naziste din anii 1940 au avut doar o existenta tranzitorie.
Data fiind diversitatea lingvistica si culturala a Europei, aceste Incercari au implicat de obicei
ocupatia militara a natiunilor, conducand la instabilitate; unele Incercari, Insa, au durat mii de
ani si au fost Insotite de progrese economice si tehnologice, asa cum s-a Intamplat cu Imperiul
Roman In timpul asa-numitei Pax Romana. Una dintre primele propuneri pentru o unificare
pasnica prin cooperare si egalitatea statutului de membru a fost facuta de Victor Hugo In
1851. In urma catastrofelor provocate de primul si al doilea razboi mondial, necesitatea
formarii unei (ce a devenit mai tarziu) Uniuni Europene a crescut, din cauza vointei de a
reconstrui Europa si de a elimina posibilitatea unui nou razboi. Acest sentiment a dus in cele
din urma la formarea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului de catre Germania (de
vest), Franta, Italia si tarile din Benelux. Acest lucru a fost posibil prin semnarea In aprilie
1951 a Tratatului de la Paris, care a intrat In vigoare In iulie 1952.
Prima uniune vamala totala, denumita initial drept Comunitatea Economica
Europeana (informal chiar si Piata Comuna), a fost creata prin Tratatul de la Roma in 1957
si implementata la 1 ianuarie 1958. Aceasta din urma s-a transformat In Comunitatea
Europeana care este in prezent "primul pilon" al Uniunii Europene. UE a evoluat dintr-un
organ comercial intr-un parteneriat economic si politic. Definitivarea Uniunii Europene s-a
facut prin ratificarea de catre ansamblul tarilor membre ale Comunitatii Europene a Tratatului
de la Maastricht (Olanda), pe 7 februarie 1992. Ca presedinte al Conventiei pentru Viitorul
Europei, fostul presedinte francez Valry Giscard d'Estaing a propus schimbarea numelui
Uniunii Europene in Europa Unita, dar aceasta motiune nu a fost aprobata.
Referinte bibliografice:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83#Istorie
1.1.4.: Structuri specifice ale UE
Trasaturile unice ale constructiei europene sunt visibile in primul rand si mai ales in
organizarea sa institutionala. Tarile care constituie UE (statele membre ale UE) isi
comaseaza suveranitatea in institutii comune stabilite de catre tratatele fondatoare, care sunt
amendate periodic. Scopul acestor institutii este de a asigura participarea democratica la
procesul decizional al UE.
Cinci institutii sunt implicate in conducerea Uniunii Europene: Parlamentul European
(ales de catre popoarele Statelor Membre), Consiliul Uniunii Europene (reprezentand
Pagina 4 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
guvernele Statelor Membre), Comisia Europeana (executivul si organismul cu drept de a initia
legislatie), Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene (care asigura compatibilitatea cu
dreptul comunitar), Curtea de Conturi Europeana (responsabila de controlul folosirii
fondurilor comunitare).
Aceste institutii sunt sprijinite de alte organisme: Comitetul Economic si Social
European si Comitetul Regiunilor (organisme consultative care acorda sprijin ca pozitiile
diferitelor categorii sociale si regiuni ale Uniunii Europene sa fie luate in considerare),
Ombudsmanul European (care se ocupa de plangerile cetatenilor cu privire la administratia la
nivel european), Banca Europeana de Investitii (institutia financiara a UE) si Banca Centrala
Europeana (raspunzatoare de politica monetara in zona euro).
Nota:
Tratatul Constitutional integreaza Conciliul Europei printer institutiile sale principlae.
Mai multe detalii la:
http://www.infoeuropa.ro/jsp/page.jsp?cid=190&lid=2&id=4706
http://www.infoeuropa.ro/jsp/page.jsp?cid=190&lid=2&id=4738
http://www.infoeuropa.ro/jsp/page.jsp?cid=190&lid=2&id=796
http://www.infoeuropa.ro/jsp/page.jsp?cid=190&lid=2&id=4743
http://www.infoeuropa.ro/jsp/page.jsp?cid=190&lid=2&id=4746

1.2: Comisia Europeana (CE):


1.2.1.: Rolul Comisiei Europene
Comisia indeplineste patru functii de baza:
1. Dreptul de initiativa: rolul sau de initiator al politicilor comunitare este unic.
In plus, Comisia functioneaza ca organ executiv al Uniunii Europene, veghind la respectarea
Tratatelor incheiate. Ea reprezinta interesul comun si in mare masura, semnifica personalitatea
Uniunii. Principala sa preocupare este aceea de a apara interesele cetatenilor Europei.
Membrii Comisiei sunt alesi din tarile UE, insa fiecare dintre ei depune un juramant de
independenta.
2. O alta functie a Comisiei este aceea de control, de a veghea la respectarea tratatelor UE,
astfel incat legislatia UE sa fie corect aplicata de catre Statele Membre, iar toti cetatenii si
participantii la Piata Unica sa poata beneficia de conditiile unitare asigurate.
3. Cea de-a treia functie a Comisiei este aceea de executie, CE fiind organul executiv al
Uniunii, si avind responsabilitatea implementarii si coordonarii politicilor. Una dintre
atributiile sale executive consta in gestionarea bugetului anual al Uniunii si al Fondurilor
Structurale, al caror principal scop este de a elimina decalajele economice dintre zonele mai
bogate si cele mai sarace ale Uniunii.
4. Cea de-a patra functie este aceea de reprezentare:
a) interna - intrucat ambasadorii pe langa UE ai diferitelor state isi prezinta scrisorile de
acreditare presedintelui Comisiei
b) externa - intrucat Comisia are delegatii cu rang de Ambasada in state terte, precum si
Birouri in statele membre ale UE.

Pagina 5 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
Referinte bibliografice:
http://www.infoeuropa.ro/jsp/page.jsp?cid=190&lid=1&id=796
http://ebooks.unibuc.ro/StiintePOL/anghel/4.htm
1.2.2.: Structura Comisiei Europene
Comisia Europeana este compusa din 27 de Comisari (cate unul din fiecare tara
membra a UE), inclusiv un Presedinte si doi Vice-Presedinti. Toti acestia sunt numiti de catre
Consiliul Uniunii Europene pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reinnoit. Presedintele si
membrii Comisiei sunt supusi impreuna, colectiv, votului de aprobare din partea
Parlamentului European.
Comisionarii sunt asistati de catre o administratie constituita din Directorate Generale
si departamente specializate.
(a) Presedintele
Actualul Presedinte al CE este Jos Manuel Barroso (nascut la Lisabona in 1956).
Presedintele Comisiei este numit de catre guvernele Statelor membre, si apoi aprobat
de catre Parlamentul European. Aceasta dubla legitimitate confera Presedintelui autoritate
politica, pe care acesta o exercita printr-o diversitate de cai.
Mai multe detalii la: http://ec.europa.eu/commission_barroso/president/index_en.htm
(b) Comisarii
De la ultima extindere a UE la 1 ianuarie 2007, Colegiul numara 27 de Comisari.
Fiecare este responsabil cu anumite politici. Comisarii se intalnesc in cadrul Colegiului
Comisarilor. Inainte de ultima extindere UE, tarile mai mari aveau cate doi Comisari si
celelalte cate unul. Din motive practice, acum fiecare tara are cate un singur Comisar.
Secretariatul general raspunde de organizarea practica a muncii Comisiei si de relatiile
acesteia cu alte institurii, cat si de coordonarea dintre diferitele departamente ale Comisiei.
(c) Directoratele Generale (DG)
CE este divizata in 26 de Directorate Generale si 9 servicii, la randul lor sub-impartite
in unitati. Extra-structuri pot fi stabilite la nevoie.
Pentru a asigura eficienta si colegialitatea actiunilor Comisiei, Directoratele generale
sunt solicitate sa lucreze in stransa colaborare si sa coordoneze pregatirea si implementarea
deciziilor Colegiului.
Pe langa Directoratele Generale, Comisia mai include in structurile sale Servicii
Generale si Servicii Interne.
Mai multe detalii la: http://ec.europa.eu/dgs_en.htm
1.2.3.: Mecanisme ale Comisiei Europene
Vom prezenta pe scurt in continuare rolul CE in procesul legislativ European si
mecanismele prin care functioneaza.
O propunere a Comisiei trebuie sa fie bazat pe interesul comun European si trebuie sa
respecte principiul subsidiaritatii si proportionalitatii. Ce inseamna acest lucru? Comisia
lucreaza pentru binele UE ca intreg si nu in beneficiul vreunui anumit Stat Membru sau grup
de interese. CE consulta in mod extensiv, astfel incat partile interesate de legislatia respectiva
Pagina 6 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
sa aiba un cuvant de spus in pregatirea ei. Adesea se realizeaza o evaluare a impactului
economic, de mediu si social al initiativei legislative propuse, evaluare care este facuta
publica impreuna cu propunerea legislativa. Respectarea principiilor subsidiaritatii si
proportionalitatii inseamna totodata ca vor fi propuse de catre Comisie doar acele initiative
legislative care sunt cele mai eficiente la nivel UE si care au forta necesara atingerii
obiectivelor dorite. Daca o lege are mai multa eficienta la nivel national, regional sau local,
Comisia nu va propune aceasta lege.
Ce se intampla exact cu o propunere de lege?
O propunere de lege reglementare, directive sau decizie este in mod normal
pregatita de serviciul responsabil numai dupa o consultare interna a tuturor serviciilor conexe
din cadrul Comisiei si dupa o consultare externa cu autoritatile nationale, partidele interesate
si factorii de decizie.
Procedura legislativa de decizie depinde de ce anume prevede Tratatul din aria
respectiva de activitate. In cele mai multe cazuri se aplica procedura de co-decizie, care
inseamna ca propunerea formala, asa cum e adoptata de Colegiul de Comisari, este examinata
de Parlamentul European si de Consiliu, care impreuna au rolul de generator de legislatie
europeana. In unele cazuri, Comitetul Economic si Social European si Comitetul Regiunilor
sunt consultate si ele in cadrul procesului legislativ.
In procedura de co-decizie, legiuitorul UE examineaza propunerea in una, doua sau
trei citiri/examinari, avand CE drept mediator, si controleaza respectarea interesului european,
pana cand propunerea de lege este adoptata.
Legea adoptata in final de legiuitorul UE este apoi transpusa in legislatia nationala
(daca este o directiva) si aplicata de catre Comisie si Statele Membre.
Cum ia Comisia Europeana deciziile?
Deciziile sunt luate colectiv pe baza propunerilor venite de la unul sau mai multi
membri ai Comisiei. Comisia decide prin majoritate simpla; daca este egalitate de voturi,
vocea Presedintelui este decisiva.
Exista patru moduri de luare a deciziilor:
la reuniuni/sedinte (convenite in mod normal o data pe saptamana) votul poate fi solicitat
de catre orice membru al Comisiei;
prin procedura scrisa propunerea este circulata in scris la toti membri Comisiei, care
comunica apoi rezervele si/sau amendamentele lor intr-un timp limita. Un membru al
Comisiei poate solicita discutarea, daca el/ea considera ca acest lucru este necesar. Daca nu
sunt comunicate rezerve sau amendamente, propunerea este adoptata de catre Comisie.
prin imputernicire Comisia poate imputernici unul sau mai multi dintre membri sai sa ia o
decizie, atata vreme cat principiul responsabilitatii colective este respectat. Acesta putere de
decizie poate fi, in anumite conditii, sub-delegata catre directorii-general sau catre sefii de
servicii in acelasi mod;
prin delegare Comisia poate delega luarea anumitor decizii catre directorii-general sau
catre sefii de servicii, care vor actiona atunci in numele Comisiei.
Referinte bibliografice:
http://ec.europa.eu/atwork/basicfacts/index_en.htm

1.3: Bugetul Uniunii Europene si executia lui de catre Comisia Europeana


Bugetul CE este executat de catre directorate specializate (DG-uri) prin programme
specifice fiecareia dintre ele.
Pagina 7 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
In cadrul acestei discipline ne vom focaliza atentia asupra acelor programme care sunt
de interes major si imediat pentru:
- educatia in Romania;
- mediul socio-economic.
Astfel, in capitolele urmatoare, vom analiza dezvoltarea, implemntarea si
managementul proiectelor nationale si internationale luand in considerare cele doua domenii
de interes mentionate anterior, si anume:
- educatia in Romania;
- mediul social si economic.
si urmatoarele programe:
Programul Sectorial Comenius (din cadrul Programului Lifelong Learning)
Programul Sectorial Leonardo da Vinci (din cadrul Programului Lifelong Learning)
Programul Sectorial Grundtvig (din cadrul Programului Lifelong Learning)
Programul Cultura
Programul Tineret in Actiune
Programul PHARE (Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy)
FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regionala)
FSE (Fondul Social European)
FC (Fondul de Coeziune)

Pagina 8 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale

CAPITOLUL 2: DRUMUL DE LA IDEE LA


CONCEPTUALIZAREA EI
2.1.: Aplicarea pentru obtinerea de fonduri europene prin proiecte: teorie si
practica
Relativ la sprijinul financiar pe care Uniunea Europeana il ofera prin programme specifice
statelor sale member, tarilor pre-acedente si celor accedente, o intrebare ar putea apare: de ce
sa aplicam pentru un proiect finantat de Comisia Europeana?
Bineinteles ca raspunsul poate fi unul lung si elaborate tinand cont de:
- contextul social, economic si politic;
- the institutional policies politicile institutionale;
- locul de munca si responsabilitatile pe care cineva le poate avea ca manager, expert,
specialist in domeniul sau de activitate;
- lipsa fondurilor si nevoia de a atrage fonduri externe;
- motive personale, etc.
Dar cel mai important motiv ar putea fi redusa fractie de asimilare a fondurilor pe care
Uniunea Europeana, prin directoratele sale generale si prin programele lor specifice le aloca
Romaniei, pentru toate domeniile socio -economice, inclusiv pentru educatie.
Proiectarea unui proiect de cooperare transnationala trebuie sa fie o munca in echipa,
bine argumentata, bazata pe o justificare solida, realizata de experti.
Decizia de a elabora un proiect reprezinta intotdeauna un aps important, care necesita
o faza pregatitoare care este atat necesara cat si complexa, o faza in care resursele sunt
investigate si informatia exacta este colectata.
Finantatorii intampina conceptorii si promotorii de proiecte punand la dispozitia
acestora un set complet de documente oficiale de referinta. Astfel, fiecare program in parte
(inclusive cele prezentate in acest curs) furnizeaza legislatiei aferenta doemniului, cadrul
general al programului, apelul la propuneri, ghidurie, formulare de aplicatie, etc.
In aventura conceperii unui proiect international, in cadrul fazei pregatitoare trebuie
realizate cateva actiuni:
Invatarea unei limbi de circulatie internationala a comunitatii europene, de preferinta,
engleza sau franceza...
Invatarea folosirii PC-ului sau imbunatatirea abilitatii de a lucra cu acesta (text, grafica,
foi de calculatie, posta electronica, INTERNET...)
Auto-instruire legata de programele comunitare
Achizitionarea de informatii specifice, structurarea lor, sintetizarea.
Echipa care promoveaza proiectul ar trebui sa stie cate ceva despre Europasi despre
caile acesteia de actiune. In aceasta privinta, un aspect cheie il constituie cunoiasterea
relatiei:
Politici Directorate-Generale Programe Specifice
si functionalitatea dintre aceste componente.
Uniunea Europeana implementeaza politicile sale prin Directoratele Generale ale Comisiei
Europene.
Directoratele Generale coordoneaza diverse programe si actiuni specifice care aduc
politicile comunitare in plan real.
Pagina 9 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
Directoratul General Educatie si Cultura implementeaza politicile in domeniul
educational si cultural prin diverse programe si actiuni specifice.

Programele asupra carora ne vom opri atentia in acest curs, asa cum am mentionat
anterior sunt:
Programul Sectorial Comenius (din cadrul Programului Lifelong Learning)
Programul Sectorial Leonardo da Vinci (din cadrul Programului Lifelong Learning)
Programul Sectorial Grundtvig (din cadrul Programului Lifelong Learning)
Programul Cultura
Programul Tineret in Actiune
Programul PHARE (Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy)
FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regionala)
FSE (Fondul Social European)
FC (Fondul de Coeziune)
Dar sa ne intoarcem la caile de actiune. In elaborarea unui proiect trebuie sa utilziam
eficient suportul oferit de catre Comisia Europeana.
Nu uitati ca, Comisia Europeana emite informatii si documente specifice pentru
fiecare program. Ca exemple de asemenea documente, putem aminti:
- Directive si Decizii ale CE (privind lansarea si implementarea programelor
respective);
- Apeluri la porpuneri;
- Ghiduri (Generale si Specifice);
- formulare de aplicatie/candidatura;
- calendar si termene;
- proceduri de evaluare si selectie a proiectelor depuse.
In aceste documente se pot gasi informatii detaliate despre:
- scopul, obiectivele si prioritatile programului;
- grupuri tinta posibile si grupuri de beneficiari;
- criterii de eligibilitate a proiectelor;
- tipuri de proiecte (masuri, actiuni);
- limite de finantare si bugetul programului respectiv;
- termene;
- responsabili, persoane de contact, legaturi si adrese utile.
Din momentul initial cand decizia de a proieta un proiect este luata, si pana in ultimul
moment cand proiectul este finalizat si raportarea catre finantator efectuata,
managementul proiectului poate fi vazut ca un ciclu divizat in patru perioade:
(1) Timpul 1: idea, formarea echipei, scriere (pre)-propunerii, trimiterea ei spre evaluare
si selectie;
(2) Timpul 2: aprobarea proiectului, semnarea contractului cu finantatorul, inceperea
lucrului;
(3) Timpul 3: dezvoltarea si implemntarea proiectului (eventual raportare intermediara);
(4) Timpul 4: finalizarea produselor, inchiderea proiectului, raportare finala catre
finantator si lansarea strategiei de sustenanta/continuare.
Inarmati cu toate aceste informatii si trecand prin fazele intiale obligatorii, este timpul
sa incepeti elaborarea PROIECTULUI. Evident, o idee buna va este necesara, intrucat
ideea aduce banii. Dar de la idee la finalizarea elaborarii proiectului este cale lunga...
Pagina 10 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale

Intr-o abordare step-by-step, aceasta traiectorie leaga intre ele cateva elemente, si anume:
Ideea beneficiarul finantatorul conceptul parteneriatul proiectul
evaluarea contractarea
In paginile urmatoare vom prezenta, analiza si discuta toate acestea.
Referinte bibliografice:
http://ec.europa.eu/education/doc/official/index_en.html
http://ec.europa.eu/education/programmes/calls/callg_en.html

2.2.: Prioritati si obiective, tipuri de proiecte, durata, titlu si acronim,


grupuri tinta, rezultate, impact, conexiuni transversale.
Materializarea ideii si punerea ei in forma unui proiect necesita un set de proceduri, decizii,
selectarea anumitor elemente, stabilirea anumitor reguli, dezvoltarea unor parti din
formularulde aplicatie si totodata entuziasm, spirit de echipa, multa munca. Astfel, drumul
de la idee la conceptualizarea ei trece prin urmatorii pasi:
- idee;
- prioritati si obiective;
- tip si durata;
- limba oficiala;
- titlu si acronim;
- nevoi;
- grupuri tinta;
- rezultate;
- impact;
- legaturi transversale;
- durabilitate;
- inovatie;
- diseminare;
- concept.
Pasul 1: Despre prioritati si obiective sau despre cum Ideea capata forma, se
concretizeaza.

Se citesc si se insusesc informatiilor oferite de catre documentele de baza ale


programului respectiv;
Se identifica prioritatea si obiectivele stabilite de Comisia Europeana [CE] in
cadrul chemarii la propuneri.
Se formuleaza scopul principal si obiectivele propunerii de proiect.
Se coreleaza obiectivele propunerii cu prioritatea si cu obiectivele CE (eventual se
face si o ajustare a primelor, daca este cazul).

Atentie:
Puteti viza 1 prioritate si mai multe obiective!

SCOPUL este o formulare clara dar succinta a ideii de baza a proiectului; arata ce se
vrea sa se realizeze, in linii mari....

Pagina 11 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale

OBIECTIVELE GENERALE (O.G.) sunt tinte strategice de atins in cadrul scopului

OBIECTIVELE SPECIFICE (O.S.) reprezinta rezultate concrete prin a caror


realizare se indeplineste un O.G. (se formuleaza cu verbe masurabile.)

ACTIVITATILE SI ACTIUNILE: reprezinta planul de munca de mai tarziu

Note:
Activitatile/actiunile se vor corela cu obiectivele propuse (seminarii, conferinte, reuniuni,
expozitii, proiectare de materiale diverse, mobilitati, analize de teren, studii, web design,
evaluare, pilotare, training, etc.);
O.G. nu vor fi foarte multe (recomandabil sa fie 3 4);
O.G. se vor desface in O.S. (pentru fiecare O.G. se vor scrie mai multe O.S.);
Activitatile si actiunile trebuie sa faca posibila atingerea O.S.-urilor propuse.
Pasul 2: Tipul de proiect si durata acesteia
Trebuie realizata corelarea tipului de proiect cu obiectivele propuse:
- mobilitati, vizite, schimburi
- training sau parteneriate de invatare
- produse educationale, metodologii, strategii, politici, etc.
Nota:
Pe ce punem accent: PE PROCES SAU PE PRODUS?
Raspuns 1:
Depinde de tipul de proiect ales
Raspuns 2:
Depinde de corelarea obiective actiuni
De asemenea trebuie corelata durata cu obiectivele propuse (proiect de 1, 2 sau 3 ani sau alte
perioade permise de program).
Pasul 3: Limba oficiala a proiectului
Ce inseamna limba oficiala?
Raspuns:
- limba in care va fi scris proiectul
- limba in care se va purta toata corespondenta cu CE
- limba in care vor fi redactate / produse toate materialele si rezultatele proiectului
- limba care se va vorbi la reuniunile prevazute in proiect si intre parteneri
Cum aleg limba oficiala?
Raspuns:
- sa faca parte din lista de limbi europene eligibile;
- sa fie vorbita cel putin BINE de catre coordonator;
- sa fie vorbita si acceptata de TOTI partenerii!
Nota:
Inca de la prima solicitare de intrare in parteneriat, trebuie precizata clar limba oficiala si
nivelul de performanta cerut de la fiecare partener, pentru evitarea problemelor ulterioare!!!

Pagina 12 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
Pasul 4: Titlul si acronimul
Avand:
Ideea
Scopul
Obiectivele generale si cele specifice (operationale)
Activitatile si actiunile (schitate ca pachete de munca)
urmeaza sa alegeti/concepeti TITLUL PROIECTULUI!!!
Recomandari:
1. Titlul sa nu fie foarte lung!
2. Sa fie clar si relativ simplu formulat!
3. Sa fie sugestiv pentru ceea ce face proiectul!
4. Sa aiba inteles singur, sa rezume ceea ce se face in proiect!
ACRONIMUL
Se formeaza fie din initialele unor cuvinte din titlu, fie din alte initiale, fie se utilizeaza
cuvinte arhi-cunoscute (nume, simboluri, marci, coduri, etc.) si trebuie:
Sa fie asociat titlului;
Sa fie inspirat din acesta;
Sa aiba impact;
Sa fie usor de retinut si de asociat cu proiectul.
EXEMPLE de acronime si titluri:
PROiecte EUropene [ProEU]
EUropean PEdagogical COllege for Adult Education [EUPECO]
Promoting Regular Improvement of Teachers Qualification from Technical Vocational
Schools [PRIVET]
MODern Evaluation Tools for Adult Education [MODETA]
Pasul 5: Nevoi si identificarea acestora
Ce este o nevoie?
Raspuns:
O problema (educationala, sociala sau economica, etc.) careia proiectul poate si trebuie sa ii
ofere o solutie.
Cum identificam nevoia?
Raspuns:
Prin demersuri specifice (analize de nevoi, studii de caz, cercetare in teren, investigatii, etc.).
Note:
Caracterul transnational trebuie asigurat: nevoia nu trebuie sa fie una locala, ci sa
existe la nivelul tuturor tarilor implicate!
Transnationalitatea nu provine doar din alegerea geografica a partenerilor ci si din
raspandirea teritoriala a nevoilor identificate!
Nevoile sunt sugerate de fapt de prioritatile fixate de CE in apelul la propuneri (sau
nevoile reprezinta discretizari ale prioritatilor!).
De regula identificarea nevoilor este o faza premergatoare elaborarii proiectului!

Pagina 13 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale

Pasul 6: Grupul tinta si/sau al beneficiarilor


Ce este grupul tinta (sau al beneficiarilor)?
Raspuns:
Grupul de persoane caruia ii este destinat proiectul, care vor beneficia de rezultatele
proiectului (fie ele procese sau produse), cei vizati prin O.G. si prin O.S.
Note:

A nu se confunda grupul tinta (beneficiarii) cu grupul celor care lucreaza in proiect!


Grupul tinta trebuie corelat cu nevoile identificate!
Grupul tinta justifica (impreuna cu nevoile) tema proiectului!
Beneficiarii pot fi directi sau/si indirecti.

Exemplu:
Intr-un proiect LdV de mobilitati pt. studenti:
Beneficiari directi: sunt studentii care pleaca in stagii
Beneficiari indirecti sunt:
(a) toti studentii;
(b) cadrele didactice;
(c) universitatea.
Pasul 7: Rezultate si finalitati
Rezultatele si finalitatile proiectului fac parte din triada functionala:
OBIECTIVE REZULTATE PLAN DE MUNCA

Trebuie bine corelate cu tipul proiectului si cu durata lui (proiectul sa nu fie nici prea
subtire, dar nici foarte ambitios!).
Se va face o corelare clara cu sarcinile per partener;
Se vor distribui de la inceput pe categorii de beneficiari;
Se vor corela cu termenele din calendarul proiectului;
Se vor separa distinct in produse si procese prevazute;
Forma finala in care vor fi livrate se formuleaza cat mai explicit, intr-o maniera cat
mai cuantificabila (care sa nu genereze dispute nici cu CE nici intre parteneri).

Exemplu:
(a) Materiale printate: dimensiuni, nr. pagini, nr. exemplare, limba, etc.
(b) CD: format, structura, nr. bucati, limba.
(c) Cursuri: durata, nr. cursanti, locatie, formator(i), limba, etc.
Pasul 8: Impact
IMPACT: Ce efecte va produce proiectul prin rezultatele sale asteptate si realizate.
Se va schimba ceva? Daca da, pentru cine?
Vor exista transformari? Daca da, la ce nivel se vor percepe?
Raspuns 1:
Impactul poate fi in plan :
Pagina 14 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
(a) social;

(b) economic;

(c) politic;

(d) cultural, etc.

Raspuns 2:
Impact poate fi la nivelul:
(1) individului (al fiecarui beneficiar din grupul tinta);
(2) institutiei promotoare (echipa care lucreaza la proiect, alti angajati, etc.);
(3) altor organizatii/institutii beneficiari-indirecti;
(4) comunitatii locale a proiectului;
(5) societatii.
Cum poate fi marit impactul pe timpul de viata al proiectului si dupa?
Raspuns:
1) Prin activitati de constientizare a nevoii si a importantei solutiei ei la nivelul
comunitatii locale si nu numai.
2) Prin actiuni puternice de diseminare.
3) Prin implicarea unui numar cat mai mare de persoane si a unei diversitati cat mai
large de actori sociali.
Pasul 9: Legaturi transversale
Acestea se refera la:
Egalitatea sanselor intre femei si barbati;
Xenofobie si rasism;
Minoritati sociale, religioase, de grup, etc.;
Persoane dezavantajate social;
Persoane cu dizabilitati fizice;
Interculturalitate.
si trebuie sa fie clar evidentiate in propunerea de proiect.
Pasul 10: Continuare / dezvoltare a unui alt proiect sau proiect nou?
AMBELE VARIANTE SUNT CASTIGATOARE, dar din fiecare trebuie facut un ATUU!!!
Daca proiectul construieste pe rezultatele unui proiect anterior:
- aratati ce bine a fost primit proiectul de beneficiarii sai;
- precizati ce efecte a generat la nivelul micro- si macro-societatii;
- subliniati ce implicatii a avut asupra sistemelor, tehnicilor, metodelor traditionale vizate;
- insistati asupra schimbarilor, imbunatatirilor aduse;
- scoateti in evidenta cat de corect au fost identificate nevoile si cat de complexe sunt, pentru
ca iata, inca se mai cer eforturi pentru rezolvarea lor;
- atrageti atentia asupra solicitarii de continuare venita din partea parteneriatului, a nevoii inca
existente;
- aratati elementele de continuitate care il leaga de proiectul anterior;
- daca eventual, puteti corela si cu o prioritate reinnoita a CE, este un punct in plus!
Daca proiectul e nou si dezvolta o idee neprelucrata pana acum:
- bateti moneda pe importanta proiectului;
- aratati ca domeniul e unul virgin, ca mergeti pe o cale nebatuta pana acum;

Pagina 15 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
- dezvaluiti totusi sursele care v-au inspirat ideea (conjuncturi, contexte, rezultate similare,
bune practici, etc. dar care nu vizau intocmai problema proiectului dumneavoastra);
- prezentati de unde a reiesit ideea si cum anume (cand si de ce au cuplat partenerii, ce
motive au existat?);
- argumentati solid nevoile care stau la baza proiectului, cum le-ati identificat, necesitatea
pentru diverse categorii interesate;
- estimati impactul;
- schitati posibilitati ulterioare de dezvoltare si continuare a proiectului.
Pasul 11: Elemente inovatoare
Trebuie precizat in cadrul propunerii de proiect ce contributii originale si ce elemente
inovatoare ofera proiectul referitor la:
Politici
Strategii
Sisteme
Tehnici
Metode
Unelte
existente la nivelul european si national in domeniul vizat.
Pasul 12: Diseminarea
Diseminarea trebuie sa se constituie intr-o STRATEGIE:
Coerenta;
Incisiva;
Permanenta, continua (nu doar la sfarsitul proiectului si nu doar in perioada de viata,
cat si dupa);
Bine sustinuta cu materiale de impact (audio, video, printate, etc.);
Repetata;
Cum se face diseminarea?
Raspuns:
Afisare de materiale (afise, postere);
Mese rotunde;
Interviuri la radio si TV;
Talk-show uri;
Dezbateri;
Distribuire de pliante, brosuri;
Anunturi in presa;
Sesiuni de informare si popularizare a scopului, actiunilor, produselor si beneficiarilor
proiectului;
Intruniri intre echipa proiectului impreuna cu beneficiarii si publicul larg.
Nota:
Diseminarea COSTA dar:
(a) e obligatorie (prin contractul cu CE);
(b) e necesara;
(c) poate duce la aparitia unui proiect de diseminare in continuarea celui initial...
Pagina 16 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale

Referinte bibliografice:
G. Chirlesan, D. Chirlesan, O. Gruioniu: Management of the International Projects,
Editura Universitatii din Pitesti, 2007, ISBN 978-973-690-669-5.

2.3.: Parteneriatul: chestiune strategica


Iata cateva argumente pentru a sustine ideea de element-cheie referitor la parteneriat:
Nu exista proiecte realizate de unul singur
Comunitatea finanteaza activitati in comun, utile cat mai multor membri ai sai...
Unitatea prin diversitate un scop nobil, european...
Valorile individuale vor inflori mai bine intr-un grup decat in pustiu...
Parteneriatul este o chestiune strategica pentru ca:
Face parte din criteriile de eligibilitate
De maiestria alegerii lui depinde obtinerea unui punctaj bun la evaluare
Un proiect nu se poate duce de unul singur, e nevoie de o echipa puternica
Experienta si expertiza unei diversitati bine alese este un garant al succesului
Care sunt tarile eligibile pentru parteneriat?
Raspuns:
Cele 27 tari ale Uniunii Europene: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru,
Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia,
Lituania, Luxemburg, Olanda, Malta, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia,
Slovenia, Spania, Suedia, Regatul Unit siUngaria.
Cele trei tari EFTA: Islanda, Liechtenstein si Norvegia.
Turcia (pentru unele programe)
Cine poate face parte din parteneriat?
Raspuns:
Functie de tipul domeniului de activitate al partenerului (daca este implicat in educatia
adultilor sau in formarea vocationala):
Orice organizatie sau institutie privata, publica sau semi-publica;
Institutii sau organisme de formare, inclusiv universitati;
Centre de cercetare sau care realizeaza studii si analize;
Intreprinderi (in particular IMM-uri), sectorul mestesugurilor, firme publice sau
private, sectorul de afaceri, etc.;
Organisme profesionale, camere de comert si industrie, etc;
Parteneri sociali;
Organizatii si organisme locale si regionale;
Asociatii non-profit, organizatii voluntare ONG-uri;
Companii si consortii;
Asociatii (studentesti, de cadre didactice, de parinti, etc.).
Cum trebuie dimensionat parteneriatul?
Raspuns:
Intotdeauna functie de tipul de proiect, respectand macar minimal conditiile de
eligibilitate impuse pentru parteneriat de programul respectiv...

Pagina 17 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
Exemple:
G2: minim 3 parteneri (1 tara membra UE si alte 2 participante la programul
SOCRTAES)
LdV pilot: minim 3 parteneri (1 tara membra UE si alte 2 participante la programul
Leonardo da Vinci)
LdV mobilitati: minim 2 parteneri (1 tara membra UE si alta participanta la programul
Leonardo da Vinci)
Recomandare:
Nu mergeti la limita (pe numarul minim impus de parteneri)! Procesul de evaluare implica
uneori si moderarea inter-agentii, care poate duce la respingerea unui partener, sau chiar CE
poate decide ca unul dintre parteneri este ineligibil periclitarea proiectului!!!
Cum gasim parteneri?
Raspuns:
Cercetand bazele de date tip cautare de parteneri;
Inscriindu-ma in listele (grupurile) de discutie specializate;
Alegand din grupul celor cu care am mai lucrat anterior;
Solicitand ajutorul celor care lucreaza in domeniul integrarii europene;
Apeland la agentiile nationale specializate (Socrates, Leonardo da Vinci, ).
Cum se selecteaza partenerii?
Raspuns:
Dupa calitatile si abilitatile lor, necesare in derularea proiectului.... adica:
Profilul institutiei/organizatiei sa corespunda tipului de proiect si sarcinilor de realizat;
Sa dispuna de facilitati ICT de comunicare si sa fie apt sa le foloseasca;
Sa stapaneasca (cel putin BINE) limba oficiala a proiectului;
Sa prezinte disponibilitate la sarcini;
Sa faca dovada team spirit-ului;
Sa participe activ la managementul si derularea proiectului;
Sa comunice eficient cu coordonatorul si cu ceilalti parteneri;
Sa reactioneze prompt la solicitari.
(iar daca mai prezinta si alte atribute cu atat mai bine...)
Cate ceva despre expertiza parteneriatului:
Alegeti parteneri care au un CV solid!
Cautati institutii / organizatii care au experienta anterioara in proiecte de cooperare
transnationala!
Insistati ca partenerul sa va ofere repere din evolutia sa profesionala care sa fie
relevante pentru proiectul in cauza!
Chiar daca va axati in construirea parteneriatului pe institutii recunoscute, cu rezultate
acceptate si validate, organizatii care au deja un nume in domeniu, dati o sansa si
incepatorilor! Pot fi seriosi tocmai pentru ca au ceva de demonstrat, fiind la inceput de
drum . . .
Mergeti pe solutii mixte in formarea echipei, sunt intotdeauna bine cotate de CE si
asigura acoperirea eficienta a unei palete largi de sarcini diverse (universitati, ONGuri, centre de formare, institute de cercetare, edituri, etc.).
Distribuiti geografic cat mai larg partenerii (N si S, E si V, membri UE si
accedenti...).
Pagina 18 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale

Verificati pe cat posibil veridicitatea informatiilor de baza despre partener!


Feriti-va de firmele de bloc sau de cele cu angajat unic! Nu sunt deloc credibile
Refuzati politicos dar ferm orice partener dubios sau asupra caruia planeaza
suspiciuni!

Cand si cum se testeaza partenerii?


Raspuns:
De preferat inainte de inceperea proiectului ... In timpul acestuia, va fi deja prea tarziu!
Iata cum ati putea proceda:
- telefonati-le, trimiteti-le faxuri si e-mail-uri la numerele si adresele oferite;
- cereti-le informatii mai detaliate despre un anumit proiect, studiu, analiza, lucrare, etc. care
apare in CV-ul lor;
- rugati-i sa citeasca in weekend propunerea de proiect si sa va trimita comentariile / sugestiile
lor pana luni la pranz
- cereti-le sa completeze in timp record modelul de scrisoare de intentie pe care l-ati trimis si
sa vi-l transmita prin fax (1/2 ora);
- provocati-i la o dezbatere virtuala pe tematica proiectului (printr-un mesaj circular trimis
intregului grup de parteneri);
- atrageti-le atentia asupra co-finantarii obligatorii si vedeti cum reactioneaza;
- urmariti-le reactiile vis--vis de dumneavoastra ca si coordonator al proiectului si deci ca
moderator al grupului de parteneri;
Toate acestea va vor forma o imagine despre fiecare partener! Aveti dubii asupra vreunuia?
Nu ezitati sa il eliminati din parteneriat pana nu va fi prea tarziu!
Cand incepe cautarea partenerilor?
Raspuns:
Cu mult inainte de depunerea proiectului (este recomandat cu minimum 3-6 luni inainte).
De ce?
Pentru ca:
E bine sa aveti timp sa-i alegeti cu discernamant, nu la intamplare si nu doar din
dorinta de a indeplini conditia de eligibilitate legata de numarul lor si de tara de
provenienta;
Trebuie sa ii cunoasteti, sa aflati in ce domenii au experienta, la ce nivel, ce stiu sa
faca, cum pot contribui la atingerea obiectivelor;
E recomandat ca propunerea de proiect sa fie dezvoltata in comun (nu numai de catre
coordonator!), deci sa poarte amprenta muncii in echipa, fara a fi un produs al unui
om-orchestra...
Sunt o serie de parti in formularul de aplicatie care trebuiesc completate si dezvoltate
de fiecare partener si care cer timp de reactie din partea acestora (coordonatele
institutiei si ale persoanei de contact, descrierea institutiei si a activitatii sale,
scrisoarea de intentie, etc.);
Veti avea nevoie (poate) de unele documente in original (scrisoare de intentie,
declaratii pe propria raspundere, bilanturi contabile ale institutiei pe ultimul an, etc.)
care necesita minim 1 saptamana pentru a ajunge la dumneavoastra (nu mizati pe posta
rapida DHL, TNT, etc. care e foarte scumpa si pe care nu toti partenerii isi permit sau
vor sa o foloseasca ...).

Pagina 19 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
Referinte bibliografice:
G. Chirlesan, D. Chirlesan, O. Gruioniu: Management of the International Projects,
Editura Universitatii din Pitesti, 2007, ISBN 978-973-690-669-5.

2.4.: Planul de munca: legatura dintre sperante si realitati


Vom incepe prin a incerca sa rapusndem la o alta intrebare cheie, si anume De ce e
important planul de munca?
Pentru ca daca e bine conceput si respectat:
Va fi zana cea buna care chiar transforma visurile in realitate...
Va poate aduce in fericita situatie in care proiectul se incheie cu succes (la timp, cu
toate activitatile si produsele realizate, cu obiectivele atinse);
Va aduce si ultima parte din grant ( cea care vine la 6-8 luni dupa depunerea raportului
final);
Va scuteste de neplaceri in managementul proiectului:
- amendamente de schimbare/adaugare de parteneri;
- amendamente pentru extinderea duratei proiectului;
- realocari bugetare si/sau de sarcini;
- disensiuni in cadrul parteneriatului (gen n-am stiut de la
inceput de sarcina
asta, nu e timp pentru sarcina asta, nu detinem experienta necesara ca sa facem
sarcina asta, );
Va face loc in topul celor credibili in ochii CE, va inscrie in ghidurile de bune
practici si pe lista exemplelor cu Asa DA!).
Ce tipuri de activitati poate contine planul de munca?
Raspuns:
Reuniuni virtuale sau directe
Analize, studii de caz, cercetare de teren
Elaborare / proiectare de materiale si produse / procese
Pilotare / testare
Ajustare / rafinare
Diseminare
Management / coordonare
Contabilitate / financiar
Raportari interne si externe
Iata si cum ar trebui sa arate in general un plan de munca...
Plan de munca model:
PACHETUL DE
MUNCA
PM nr. 1:
REUNIUNE DE
DEMARAJ

DESCRIEREA
PACHETULUI DE
MUNCA
- prezentarea partenerilor;
- prezentarea proiectului si a
planului de munca;- alocarea
clara a sarcinilor, categoriilor
bugetare si termenelor ;
- stabilirea viitoarei reuniuni ;
- diverse.

PRODUSE /
REZULTATE
FINALE
- o echipa unita
(team spirit
realizat) ;
- eventual un plan
de munca, buget si
calendar revizuite.

Pagina 20 din 70

ACTORI /
RESPONSABILI

LOCATIE

- coordonatorul ;
- toti partenerii.

Universitatea
din Pitesti,
ROMANIA

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
PACHETUL DE
MUNCA
PM nr. 2
...
...
PM nr. k:
PILOTAREA
GHIDULUI
METODOLOGIC

DESCRIEREA
PACHETULUI DE
MUNCA

PRODUSE /
REZULTATE
FINALE

ACTORI /
RESPONSABILI

- anuntarea cursurilor si
- proces de training - partenerii P2, P6 si
selectarea participantilor;
pentru grupul tinta ; P8.
- formarea grupului de
- varianta finala a
cursanti;
ghidului
- organizarea cursurilor ;
metodologic.
- realizarea efectiva a
cursurilor (pilotarea ghidului
metodologic);
- efectuarea feed-back -ului;
- rafinarea / ajustarea ghidului
pe baza rezultatelor feed-back
-ului.

LOCATIE

- Veliko
Turnovo (BG),
Praga (CZ),
Pitesti (RO).

...
...
PM nr. n:

Intrucat calendarul este un alt element de care trebuie sa tinem cont in elaborarea unei
propuneri de proiect, iata si cum se coreleaza planul de munca cu calendarul:
Stabilind termene de executie si finalizare pentru fiecare activitate prevazuta in planul
de munca
Impunand o ordine cronologica ce tine cont de ordinea fireasca a actiunilor si
activitatilor (nu poti testa sau pilota ceva ce n-ai conceput inca ...);
Acoperind intreaga perioada de viata a proiectului (adica evitand timpii morti );
Suprapunand temporal (pentru o eficienta crescuta) unele activitati acolo unde e
posibil (poti face selectia grupului pilot in timpul in care se mai lucreaza inca la
materialul de training ...);
Alocand termene realiste (CE nu accepta nici trasul de timp, nici lucrul la repezeala...);
Incluzand in calendar toate activitatile din planul de munca (diseminarea si raportarile,
de exemplu);
Distribuind uniform actiunile de diseminare pe tot parcursul proiectului (la intervale
de timp regulate);
Rezervand suficient timp raportarilor (intermediare si finale);
Planificand rezerve de timp pentru activitatile mai complexe ...
In final, cateva recomandari si precautii pentru elaborarea planului de munca:
Construiti-l cat mai complet si detaliat (va fi cartea de capatai pe toata durata
proiectului)!
Daca proiectul se intinde pe mai mult de 1 an, elaborati planul de munca pentru toata
perioada de viata a proiectului (planul de munca este corelat cu O.G. si O.S., deci nu
puteti lucra cu jumatati de masura!);
Descrieti la fel de clar si in detaliu toate activitatile, nu doare cele care vi se par
importante dvs. (aprobarea proiectului vine dupa minimum 6 luni, unele detalii se mai
uita, deci e bine sa aveti imaginea in amanunt pe care ati proiectat-o initial);
Concepeti un plan de munca discretizat dar bine inchegat si consistent, pentru a va fi
util la elaborarea bugetului (aceste elemente sunt puternic corelate ...);

Pagina 21 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale

Chiar daca formularul de aplicatie nu va solicita o macheta a planului de munca foarte


detaliata, utilizati pentru uzul personal un model cat mai complet (care sa contina
pachete de munca, descrierea lor, locul de desfasurare, durata, actorii implicati,
responsabilii, rezultatele, etc...);
Fiti cat se poate de expliciti si clari, C.E. intelege cel mai bine un proiect dupa plan
de munca si buget!

Referinte bibliografice:
G. Chirlesan, D. Chirlesan, O. Gruioniu: Management of the International Projects,
Editura Universitatii din Pitesti, 2007, ISBN 978-973-690-669-5.

2.5.: Bugetul: factor cheie in evaluarea proiectului


De la inceput trebuie precizat ca bugetul este strict corelat cu planul de munca.
De asemenea este bine sa tinem cont ca:
Nu exista buget de sine statator...
Bugetul este oglinda financiara a ceea ce isi propune proiectul sa realizeze
Fiind vorba despre un proiect (o suma de activitati cu rezultate ANTICIPATE dar
inca NEREALIZATE) bugetul prezinta de la inceput o serie de incertitudini
Dramatic este ca aceste incertitudini nu trebuie sa se rasfranga asupra rezultatelor
anticipate
In concluzie, putem spune ca BUGETUL reprezinta SABIA LUI DAMOCLES!
Pentru inceput, cateva sfaturi:
Daca nu aveti abilitati contabile, lasati-o balta si cereti sprijinul unui specialist...
Chiar daca le aveti, tot aveti nevoie de un specialist, deoarece toate documentele
auditabile se cer a fi verificate si semnate de catre un specialist...
Invatati (daca nu stiti deja...) sa folositi programele utilitare PC, specializate in calcule
si evidente contabile...
Recomandam utilizarea programului Excel...
Cititi de cel putin zece ori manualul financiar al programului (componentei, actiunii)
sub care aplicati pentru obtinerea de finantare...
De regula, proiectele UE clasifica diferitele costuri in asa numitele categorii bugetare
(bugetary items)...Si iata mai jos si care sunt categoriile bugetare pe care un buget de proiect
poate si trebuie sa le contina si modul in care ele sunt grupate:
(1) Costuri de personal;
(2) Costuri directe;
(3) Costuri generale (administrative...);
Cele mai des utilizate categorii bugetare sunt:
Costuri de personal
Costuri de calatorie
Costuri de echipamente
Costuri ICT
Costuri de subcontractare
Alte costuri
Costuri generale, administrative

Pagina 22 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
Cat despre ponderi si balante....
Categoriile bugetare sunt, de regula, restrictionate direct (sau indirect...) la anumite
ponderi din bugetul total...
Restrictiile directe sunt exprimate clar in manualul financiar sau in ghidurile specifice
programului (componentei, actiunii...) sub care se aplica pentru obtinerea finantarii
Restrictiile indirecte provin din aplicarea celor directe si din balanta generala a
proiectului (intotdeauna, suma ponderilor diferitelor categorii bugetare trebuie sa fie
100%)
Nu sperati ca distributia dvs. bugetara sa fie cea aprobata de catre Comisia Europeana.
Lasati intotdeauna loc de-ntors
Comisia poate decide ponderi si balante diferite pentru diferitele clase de categorii
bugetare. De asemenea, poate decide procente de finantare diferite pentru clase diferite
de categorii bugetare.
Daca va intrebati, Totusi, de unde incep cand proiectez bugetul?, aveti mai jos cateva
sugestii si recomandari:
Cu manualul financiar in stanga, cu planul de munca in dreapta, incercati sa estimati
fiecare posibila cheltuiala ce urmeaza a fi facuta pentru finalizarea actiunii
respective...
Nu trebuie sa uitati costuri care vi se par neimportante sau care ar parea de prost
gust sa le includeti in bugetul anticipat al proiectului....
Nu uitati nici o clipa ca proiectele suportate de catre Comisia Europeana sunt, de
regula, CO-FINANTATE... Deci, de undeva, trebuie sa apara cheltuieli corect
exprimate care, chiar daca sunt suportate de catre dvs., pot fi adaugate cu succes la
bugetul total si clamate ca si cofinantare...
Invatati de la inceput sa ganditi in Euro (nu e decat o chestie de aritmetica... si e si
placut, cifrele utilizate fiind mai mici...)
Referinte bibliografice:
G. Chirlesan, D. Chirlesan, O. Gruioniu: Management of the International Projects,
Editura Universitatii din Pitesti, 2007, ISBN 978-973-690-669-5.

2.6.: Punerea in forma a proiectului: pre-propunere si propunere finala


Spuneam anterior ca un proiect se materializeaza prin punerea in forma a ideii. Pentru aceasta
avem nevoie sa stim cate ceva despre formularul de aplicatie.
Asadar, ce este formularul de aplicatie/candidatura?
Raspuns:
Reprezinta cadrul specific de punere in forma a oricarui proiect ce solicita finantare
de la UE;
Se constituie in viitoarea baza de contractare daca proiectul va fi aprobat, devenind
anexa la Contract;
Este furnizat sub forma unui document gol, cu o multime de parti prefabricate
(template-uri) in care, precum o albinuta harnica si cuminte, vi se cere sa depuneti
informatii care sa convinga Comisia Europeana ca proiectul merita finantat;
Difera (de regula) de la un program la altul si de la o actiune (componenta) la alta;
Are (de regula) cateva parti distincte.

Pagina 23 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
Ce contine de obicei un formular de aplicatie/candidatura?
Raspuns:
Date de identificare a propunerii de proiect (titlu, acronim, tip, etc..);
Informatii despre aplicant;
Informatii despre parteneri;
Conceptualizarea propunerii;
Planul de munca si calendarul;
Bugetul;
Declaratia oficiala a aplicantului;
Scrisorile de intentie ale partenerilor.
Functie de tipul programului in cadrul caruia solictati finantare si de procedurile aferente de
selectie, vi se poate solicita mai intai completarea unui formular de pre-propunere si in cazul
selectarii ideei dumneavostra de proiect, ulterior veti fi rugati sa completati si formularul de
propunere completa.
Caracterisitica noii generatii de programe pentru educatie, cultura si tineret lansate la
inceputul anului 2007 (Lifelong Learning Programme) este aceea de a merge pe proceduri
mult simplificate si pe o singura etapa de evaluare, deci foarte probabil veti lucra pe un singur
formular cela de propunere finala.
Situatia este similara pentru proiectele destinate mediului socio-economic (cele din cadrul
fondurilor de pre-aderare si post-aderare Fonduri Structurale si de Coeziune), in care se
lucreaza pe un singur formular de candidatura (fara a mai fi nevoie de pre-propunere).
Referinte bibliografice:
G. Chirlesan, D. Chirlesan, O. Gruioniu: Management of the International Projects,
Editura Universitatii din Pitesti, 2007, ISBN 978-973-690-669-5.

Pagina 24 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale

CAPITOLUL 3: PROGRAMUL SECTORIAL COMENIUS


3.1.: O noua generatie de programe UE pentru educatie, cultura si tineret
in 2007-2013
In martie 2004 Comisia Europeana a adoptat Comunicatul Noua Generatie de
Programe Comunitare pentru Educatie si Formare dupa 2006, care urma Comunicatului din
februarie asupra provocarilor politicilor si cailor bugetare pentru perioada 2007 2013.
Acesta indica intentia Comisiei de a propune un program integrat pentru invatarea pe tot
parcursul vietii, care sa incorporeze ansamblul programelor interne existente pentru educatie
si formare.
Noul program integrat pentru invatarea pe tot parcursul vietii construieste pe
programele anterioare Socrates si Leonardo da Vinci, pe programul eLearning, pe initiativa
Europass si pe diverse alte actiuni finantate prin programul de actiuni comunitare in vederea
promovarii de organisme active la nivel European si a sprijinirii activitatilor specifice in
domeniul educatiei si formarii. In plus, programul Erasmus Mundus, care a fost lansat si care
ruleaza pana in 2008 inclusiv, ar trebui incorporate ca program additional in Programul
Integrat incepand cu anul 2009.
Programul Integrat pentru Educatie si Formare cuprinde patru programe specifice:
Comenius: pentru activitati de educatie generala referitor la scoli, inclusiv pana la nivelul
secundar superior;
Erasmus: pentru educatie si activitati de formare avansata la nivel de invatamant superior;
Leonardo da Vinci: pentru toate celelalte aspecte ale educatiei si formarii
profesionale/vocationale;
Grundtvig: pentru educatia adultilor.
In plus, programul incorporeaza un program transversal cu patru activitati cheie, care
acopera aspectele politicilor evidentiate mai sus, cu referire speciala la invatarea limbilor
straine si a ICT pentru cazurile cand acestea sunt in afara programelor specifice, pentru o
activitate mai substantiala de diseminare, si un program Jean Monnet care sa sprijine
actiunile legate de integrarea europeana si institutiile si asociatiile europene in educatie si
formare.
Abordarea integrata este proiectata pe de o parte pentru a conserva continuitatea
esentiala a experientei anterioare, deci o arhitectura bazata pe principalele tipuri de masuri in
educatie si formare fondate de catre Statele Membre care sa asigure retinerea numelor
programelor deja stabilite (derulate), si pe de alta parte pentru a creste coerenta si sinergia
dintre toate partile sale constituente, astfel incat sa permita o gama mai larga si mai flexibila
de actiuni care sa poata fi sprijinite mult mai eficient.
Programul Integrat cuprinde deci actiuni si proceduri comune tuturor partilor sale, si
un singur Comitet al Programului care sa asigure coerenta generala.
Bugetul propus pentru acest Program Integrat este de 13,62 miliarde de Euro.
Scopurile programului sunt:
Comenius: Implicarea a cel putin 5% din elevii scolilor UE in activitati educationale
comune.
Erasmus: Furnizarea oportunitatilor de studiu in strainatate pentru un total de 3 milioane de
studenti ai universitatilor pana in 2011.
Leonardo da Vinci: Cresterea plasamentelor in intreprinderi si centre de formare in alta tara
UE decat cea de origine pana la cifra de 150.000 in 2013.
Grundtvig: Sprijinirea a 7.000 de studenti adulti anual (adult learners) pentru a beneficia de
studii in strainatate pn la nivelul anului 2013.

Pagina 25 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
Referinte bibliografice la:
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2004/com2004_0474en01.pdf
http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/newprog/index_en.html

3.2.: Comenius: Cooperare europeana in educatia scolara


In perioada 2007-2013, COMENIUS isi continua parcursul in noul program comunitar
de invatare pe tot parcursul vietii.
Flexibilitate, simplificare, oportunitati noi de finantare sunt cuvintele cheie cu care ne
intampina COMENIUS in acest nou Program.
3.2.1.: Ce este Comenius?
Programul Sectorial Comenius este prima componenta a Programului de Invatare pe
Tot Parcursul Vietii (Lifelong Learning Programme). Se adreseaza institutiilor de invatamant
preuniversitar de stat si private (de la gradinite la scoli postliceale) si tuturor membrilor
comunitatii educationale care isi desfasoara activitatea in acest sector: elevilor, tuturor
categoriilor de personal didactic, precum si autoritatilor locale, asociatiilor de parinti sau
ONG-urilor care activeaza in domeniul educational.
Comenius sprijina financiar realizarea de parteneriate scolare, proiecte de formare a
personalului didactic, retele de parteneriat scolar, precum si participarea la stagii de formare
initiala si continua pentru a creste calitatea si a consolida dimensiunea europeana in educatie.
Programul Sectorial Comenius, la nivel european, urmareste o tinta foarte ambitioasa,
si anume sa implice in activitati educationale de cooperare cel putin trei milioane de elevi
pana in anul 2013.
De asemenea, Comenius urmareste:
Dezvoltarea cunoasterii si intelegerii diversitatii culturale si lingvistice europene in
randul profesorilor si elevilor;
Sprijinirea elevilor pentru a dobandi competentele si abilitatile necesare dezvoltarii
personale pentru integrare profesionala si cetatenie activa.
Mai multe detalii in:
Decizia 1720/2006/EC a Parlamentului si Consiliului European privind stabilirea unui
program de actiune pentru invatarea pe tot parcursul vietii (DECISION No 1720/2006/EC
OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL of 15 November 2006
establishing an action programme in the field of lifelong learning).
3.2.2.: Ce ofera Comenius?
Comenius acorda finantare pentru a realiza urmatoarele tipuri de actiuni:
Parteneriate scolare
Proiecte Comenius Regio
Mobilitati individuale
Proiecte de cooperare multilaterala
Retele
Masuri acompaniatoare - eTwinning

Pagina 26 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
Parteneriatele Scolare:
In noul Program de invatare pe tot parcursul vietii, Parteneriatele Scolare sunt continuatoarele
Parteneriatelor Scolare Comenius 1 din Programul Socrates II. Aceste parteneriate au ca scop
consolidarea dimensiunii europene in educatie prin promovarea activitatilor de cooperare intre
scoli.
Parteneriatele Scolare se impart in doua categorii:
Proiecte multilaterale
Proiecte bilaterale
Proiectele multilaterale sunt proiecte de parteneriat in care se pot implica cel putin trei
institutii din trei tari diferite. Una din institutiile implicate in parteneriat isi va asuma rolul de
coordonator de proiect. Proiectele vor avea de acum inainte o durata de 2 ani. Din punctul de
vedere al continutului, proiectele multilaterale pot fi axate pe: (1) elevi sau (2) institutie.
Proiecte bilaterale sunt proiecte in care se vor implica maximum doua institutii din doua tari
diferite. Aceste proiecte sunt continuatoarele Proiectelor lingvistice din Programul Socrates II.
In noul Program de Invatare pe Tot Parcursul Vietii, proiectele bilaterale au ca scop
promovarea diversitatii lingvistice in Europa si incurajarea folosirii tuturor limbilor oficiale
ale Uniunii. Asadar, aceste in astfel de proiecte se vor aborda strict tematici referitoare la
dezvoltarea competentelor elevilor si profesorilor in limbile straine.
Proiectele bilaterale au o durata de 2 ani si presupun schimburi reciproce de elevi intre
institutiile partenere. Durata schimbului de elevi este de minimum 10 zile. La schimbul de
elevi vor participa minimum 10 elevi cu varsta de cel putin 12 ani. Grupul de elevi va fi
insotit de profesori.
Proiectele Comenius Regio:
Sunt proiecte de parteneriat cu scopul de a dezvolta cooperarea inter-regionala intre institutii
responsabile cu diferite aspecte ale educatiei. Vor intra in vigoare din 2008.
Mobilitatile individuale pot fi:
- mobilitati ale elevilor;
- asistenti Comenius;
- formare continua pentru personalul implicat in educatia scolara care includ:
1. Cursuri in domeniul limbilor straine
2. Cursuri generale de formare continua
3. Activitati de plasament si job-shadowing in institutii
4. Participare la seminarii si conferinte
- gazduirea unui asistent Comenius;
- vizite pregatitoare.
Proiectele de cooperare multilaterala:
Proiectele de cooperare multilaterala sunt proiecte de parteneriat cu scopul de a imbunatati
formarea initiala sau continua a personalului didactic din invatamantul preuniversitar.
Retelele:
Retelele sunt proiecte de parteneriat multilateral destinate sa promoveze cooperarea
europeana si inovatiile in domenii specifice educatiei scolare.

Pagina 27 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
Masurile Acompaniatoare e-Twinning:
e-Twinning promoveaza colaborarea intre scolile din Europa prin intermediul Tehnologiilor
Informationale si de Comunicatie. De asemenea, ofera sprijin, idei si instrumente care
faciliteaza initierea de viitoare parteneriate intre scoli.
3.2.3.: Cine poate candida?
Pentru Proiecte de Parteneriat Scolar Comenius (multilaterale sau bilaterale) sunt
eligibile sa solicite finantare institutiile de invatamant preuniversitar publice si private:
gradinite, scoli generale, scoli de arte si meserii, licee, colegii nationale, grupuri scolare, scoli
postliceale, cluburi ale copiilor si cluburile sportive scolare.
Pentru Mobilitati individuale Asistenti Comenius sunt eligibili sa solicite finantare:
studenti din invatamantul universitar public sau privat care au absolvit cel putin doi
ani de studiu la data depunerii candidaturii si care se pregatesc pentru a deveni cadre
didactice in invatamantul preuniversitar.
absolventi ai invatamantului universitar public sau privat care doresc sa imbratiseze
cariera didactica, dar care nu au nicio experienta de predare;
Pentru Mobilitati individuale Formare continua pentru personalul din invatamantul
preuniversitar sunt eligibile sa solicite finantare urmatoarele categorii de personal:
profesori calificati in predarea unei limbi oficiale a UE, ca limba straina;
formatori ai profesorilor de limbi straine;
profesori re-calificati in domeniul limbilor straine;
profesori care predau in scoli alta disciplina prin intermediul unei limbi straine
(profesori care predau la clase bilingve);
personal didactic din invatamantul pre-primar si primar ale carui responsabilitati
includ sau vor include predarea limbilor straine;
profesori de limbi straine reintegrati in profesie dupa o perioada de pauza in predare;
inspectori sau consilieri in domeniul limbilor straine;
personal didactic care participa intr-un proiect de parteneriat Comenius si care solicita
formare in limba de comunicare a proiectului de parteneriat;
profesori care solicita formarea intr-una din limbile mai putin folosite si mai putin
vorbite, in scopul predarii acestei limbi.
personal didactic, inclusiv din invatamantul pre-primar, primar si vocational;
directori de scoala;
inspectori scolari;
consilieri psihopedagogici si de orientare profesionala;
personal care lucreaza cu copii cu risc de excludere sociala, cum ar fi mediatorul sau
profesorul itinerant ;
personal implicat in educatia interculturala sau care lucreaza cu copii ai muncitorilor
migranti si cu copii de etnie rroma;
personal care lucreaza cu copii cu nevoi educationale speciale
Pentru Mobilitati individuale Vizite pregatitoare sunt eligibile sa solicite finantare
institutile de invatamant preuniversitar publice si private: gradinite, scoli generale, scoli de
arte si meserii, licee, colegii nationale, grupuri scolare, scoli postliceale, cluburi ale copiilor si
cluburile sportive scolare.
Pentru Mobilitati individuale Gazduirea unui Asistent Comenius: sunt eligibile sa
solicite gazduirea unui Asistent Comenius institutile de invatamant preuniversitar publice si
private: gradinite, scoli generale, scoli de arte si meserii, licee, colegii nationale, grupuri

Pagina 28 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
scolare, scoli postliceale, cluburi ale copiilor si cluburile sportive scolare, precum si
institutiile de educatie a adultilor.
Referinte bibliografice la:
http://www.anpcdefp.ro/programe/llp/comenius/tipuri.html
http://ec.europa.eu/education/programmes/llp/comenius/index_en.html

3.3.: Exemplu practic de proiect Comenius


In continuare este prezentat un proiect Comenius 2.1 (din generatia Socrates/Comenius 2000
2006), aprobat si finantat de catre Comisia Europeana.
Titlu: SCIENCE AS A TOOL FOR LIFE: CONCEPTUAL CHANGE
Acronim: CON-SCIENCE
Tipul proiectului: SOCRATES / COMENIUS 2.1 proiect pilot
Nr. de referinta: 118603-CP-1-2004-1-ES-COMENIUS-C21
Promotor/coordonator: Universidad Complutense de Madrid, SPANIA
Durata: 3 ani
Stadiul actual: finalizat, cu Raport Final depus spre evaluare
Valoare totala a contractului: 215.537 EURO
Valoarea totala pt. Universitatea din Pitesti: 29.128,21 EURO
Rezumat:
Scopurile generale ale proiectului:
Promovarea calitatii si inovatiei in predarea stiintelor (Fizica si Chimie) prin:
proiectarea de contexte relevante/semnificative de invatare,
utilizarea de materiale creative necostisitoare;
utilizarea unui limbaj stiintific specific;
promovarea mobilitatiii studentilor care se pregatesc pentru cariera didactica.
Detectarea conceptiilor gresite in predarea stiintelor si introducerea de remedii si interventii
didactice pentru reducerea si eliminarea acestora.
Obiectivele specifice ale proiectului:
Selectarea unor teme commune esentiale in stiinte care vor servi ca baza pentru interventia
educationala in proiect;
Imbunatatirea utilizarii abilitatilor pentru profesorilor in vederea detectarii modelelor
mentale ale elevilor lor legate de lumea reala in care traiesc;
Proiectarea de experimente cu materiale necostisitoare care sa faciliteze detectarea
conceptiilor gresite in stiinte si reflectia elevilor pentru evolutia acestor conceptii gresite.
Imbunatatirea intelegerii stiintelor prin utilizarea unui limbaj stiintific specific;
Furnizarea unui cadru pentru mobilitatea studentilor care se pregatesc pentru o cariera
didactica prin implementarea de mobilitati cu recunosaterea oficiala din partea institutiilor
trimitatoare;
Contribuirea la inlaturarea obstacolelor ce ar putea apare legat de mobilitatea studentilorviitori profesori;
Familiarizarea studentilor de la stiinte cu ideea de lucru in echipa in context European;
Dezvoltarea schimbului de informatii si bune practice referitor la stiinte printer studentii
europeni care se pregatesc pentru cariera didactica.

Pagina 29 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
Rezultate asteptate:
1. Selectie de teme comune esentiale in stiinte ca baza pentru interventia educationala in
proiect;
2. Ghid didactic pentru studentii care vor fi viitoare cadre didactice;
3. Experimente stiintifice cu materiale creative necostisitoare;
4. Glosar cu vocabulary stiintific specific in limba fiecarei tari participante la proiect;
5. Sumar ale celor mai frecvente conceptii gresite din cadrul temelor selectate pentru
experimente;
6. Curs de formare pentru profesorii in-service;
7. Mobilitati pentru studentii viitori profesori;
8. Diseminarea rezultatelor proiectului (prezentari in conferinte, articole in reviste de
specialitate si jurnale, seminarii cu mentorii din scoli, reuniuni cu alti profesori in-service,
intalniri cu autoritatile locale din domeniul educatiei, web site, brosura cu concluziile proiectului).
Parteneriat:
1. Universidad Complutense de Madrid (Spania) Promotor
2. Staatliches Seminar fr Didaktik und Lehrerbildung (Gymnasien) Rottweil (Germania)
3. Universidad de Alcal (Spania)
4. Universidad SEK (Spania)
5. The Education Centre, Tralee (Irlanda)
6. Universit di Sassari (Italia)
7. Universita Degli Studi di Pavia (Italia)
8. Universitatea din Pitesti (Romania)

3.4.: Aplicatii:
3.4.1.: Formulati o scurta prezentare a unei idei de proiect Comenius (5 6 propozitii
care sa descrie proiectul in linii generale). Aceasta descriere reprezinta punctul de plecare in
elaborarea sumarului proiectului, a justificarii propunerii de proiect (ca sectiuni care se
solicita de catre formularul de candidatura).
3.4.2.: Traduceti aceasta scurta descriere in limba pe care ati ales-o ca limba oficiala a
proiectului.

Pagina 30 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale

CAPITOLUL 4: PROGRAMUL SECTORIAL LEONARDO DA VINCI


4.1.: Ce este Leonardo da Vinci?
Asa cum am vazut in capitolul anterior (paragraful 3.1.) Leonardo da Vinci este unul
din cele patru programe sectoriale ale Programului de Invatare pe tot parcursul vietii 2007
2013.
4.1.1.: Obiectivele programului sectorial Leonardo da Vinci
Obiectivele generale ale programului sectorial Leonardo da Vinci sunt:
Dezvoltarea tehnicilor de predare/ invatare pentru toate persoanele implicate in
educatie si formare profesionala (exclus nivelul tertiar),
Dezvoltarea institutiilor, organizatiilor care furnizeaza/ faciliteaza accesul la educatie
si formare profesionala
Incurajarea cooperarii europene in educatie si formare profesionala, implementarea
conceptelor Declaratiei de la Copenhaga cu ajutorul inovarii, testarii si experimentarii.
Obiectivele specifice ale programului Leonardo da Vinci sunt:
(a) sustinerea participantilor la formarea profesionala sau la alte activitati de formare, in
vederea achizitiei de cunostinte, abilitati si calificari pentru facilitarea dezvoltarii personale,
cresterea sanselor de angajare si participare pe piata muncii europene;
(b) sustinerea ameliorarilor aduse calitatii si inovarii in sistemele, institutiile si practicile de
formare profesionala;
(c) sustinerea cresterii atractivitatii formarii profesionale si mobilitatii fata de angajatori si
persoane fizice si facilitarii mobilitatii persoanelor aflate pe piata muncii.
Obiectivele operationale ale programului the Leonardo da Vinci sunt:
(a) cresterea calitatii si a volumului mobilitatii in Europa a persoanelor implicate in educatie
si formare profesionala initiala si in formare continua, in vederea cresterii numarului
plasamentelor in intreprinderi la cel putin 80 000 pe an, pana la sfarsitul Programului Invatare
pe Tot Parcursul Vietii;
(b) cresterea calitatii si a volumului cooperarii intre institutii sau organizatii furnizoare de
educatie si formare, intreprinderi, parteneri sociali si alte organisme relevante din Europa;
(c) facilitarea dezvoltarii de practici inovative in domeniul educatiei si formarii profesionale,
exclusiv nivelul tertiar, si transferul acestora, inclusiv dintr-o tara participanta catre altele;
(d) cresterea transparentei si recunoasterii calificarilor si competentelor, inclusiv cele
dobandite prin invatare non-formala si informala;
(e) incurajarea invatarii limbilor straine moderne;
(f) sustinerea dezvoltarii de continut, servicii, pedagogii si practici de invatare pe tot parcursul
vietii cu support ICT.
4.1.2.: Cine poate candida?
Candidatura/aplicatia de participare la proiectele Leonardo da Vinci o poate prezenta
un COORDONATOR care este o institutie/un organism, cu personalitate juridica.

Pagina 31 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
In orice proiect Leonardo da Vinci, COORDONATORUL are un anumit numar de
PARTENERI, care trebuie, de asemenea, sa fie institutii/organisme cu personalitate juridica.
In conformitate cu Decizia Consiliului 1720/2006 privind Programul Invatare pe tot
parcursul vietii, accesul in acest program este deschis institutiilor si organismelor
publice/private si anume:
Institutii sau organizatii furnizoare de invatare in domeniile acoperite de programul
sectorial Leonardo da Vinci ;
Asociatii sau reprezentantii celor implicati in educatie si formare profesionala, inclusiv
asociatiile elevilor, parintilor si cadrelor didactice;
Intreprinderi, parteneri sociali sau alti reprezentanti ai pietii muncii, inclusiv camerele
de comert si organizatiile de comert;
Organisme furnizoare de servicii de orientare, consiliere si informare privind orice
aspect al invatarii pe tot parcursul vietii;
Organisme responsabile de sistemele si politicile referitoare la orice aspect al invatarii
pe tot parcursul vietii si la educatia si formarea profesionala la nivel local, regional si
national;
Centre de cercetare si organisme ce privesc aspecte ale invatarii pe tot parcursul vietii;
Institutii de invatamant superior;
Organizatii non-profit, voluntariate, ONG-uri;
Organizatii coordonatoare in numele unui consortium.
Persoanele fizice (tineri, adulti sau staff) pot participa la un proiect de mobilitate
numai daca au fost selectionate de o organizatie de trimitere cu personalitate juridica ce face
parte dintre organizatiile partenere din cadrul unui proiect. Varsta eligibila a beneficiarilor de
mobilitate este intre 15 si 65 de ani.
4.1.3.: Tipuri de actiuni
Urmatoarele actiuni sunt finantate prin programul sectorial Leonardo da Vinci:
MOBILITATI:
1. Plasament de formare
Este perioada de formare profesionala si/sau experienta practica a unei persoane in cadrul unei
intreprinderi sau organizatii de formare partenere, dintr-o tara participanta, care sa includa
cursuri de formare suplimentare in limba de lucru sau in limba tarii gazda, in scopul sustinerii
persoanelor beneficiare in adaptarea la noile cerinte ale pietii munci din Comunitatea
europeana, in achizitia de abilitati specifice si in ameliorarea intelegerii culturii economice si
sociale a tarii de primire, in contextul dobandirii experientei in munca
2. Mobilitatea profesionistilor in formare profesionala (grup tinta VETPRO):
Reprezinta un schimb de experienta sau dezvoltare profesionala (transfer, ameliorare sau
actualizare de competenete si/sau de metode si practici inovatice in domeniul formarii
profesionale, inclusiv a formarii profesionale lingvistice) pentru persoanele responsabile in
VET la nivel profesional.
TRANSFER DE INOVATIE (proiecte multilaterale)
Punctul de plecare il reprezinta o solutie (sau mai multe) din domeniul invatarii pe tot
parcursul vietii, care a fost deja implementata intr-una/mai multe tari si care necesita
modificari/ adaptari pentru a putea fi implementata in alte tari (grup de tari).
ACTIUNI CENTRALIZATE
Proiecte multilaterale dezvoltare de inovatie
Pagina 32 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale

Retele tematice ale expertilor sau organizatiilor,


Vizite pregatitoare pentru mobilitate, parteneriate, proiecte sau activitati ale retelelor,
Alte initiative in vederea promovarii obiectivelor programului Leonardo da Vinci
(Masuri acompaniatoare).

Referinte bibliografice:
http://www.anpcdefp.ro/programe/llp/leonardo/formulare.html
http://ec.europa.eu/education/programmes/llp/leonardo/index_en.html

4.2.: Bune practici in programul Leonardo da Vinci (calitatea si


Declaratia de la Copenhaga)
Declaratia de la Copenhaga este Declaratia data de Ministrii Europeni ai Educatiei si
Formarii Vocationale si de catre Comisia Europeana, convenita la Copenhaga in 29 si 30
noiembrie 2002, asupra unei cooperari mai intense in domeniul educatiei si formarii
vocationale.
Ca parte a Declaratiei de la Copenhaga, asigurarea calitatii a devenit un aspect
important de politica europeana in cadrul proiectelor de educatie si formare vocationala
(VET), si acest lucru este subliniat in criteriile si principiile comune de crestere a calitatii.
Consiliul European a fixat obiective strategice pentru ca Uniunea Europeana sa devina
cea mai dinamica economie mondiala bazata pe cunoastere. Dezvoltarea unei educatii si
formari vocationale de inalta calitate este parte cruciala si integrala a acestei strategii, mai ales
in termeni de promovare a incluziunii sociale, coeziunii, mobilitatii, angajabilitatii si
competitivitatii.
Urmatoarele prioritati principale vor fi urmarite prin cooperare marita in domeniul
educatiei si formarii vocationale:
Dimenisune europeana
Transparenta, informare si orientare
Recunoasterea competentelor si calificarilor
Asigurarea calitatii
Referinte bibliografice:
http://ec.europa.eu/education/copenhagen/copenahagen_declaration_en.pdf

4.3.: Exemplu practic de proiect Leonardo da Vinci


Aici este redat un exemplu de proiect pilot Leonardo da Vinci, aprobat si finantat de catre
Comisia Europeana.
Titlul: PROMOTING REGULAR IMPROVEMENT OF TEACHERS QUALIFICATION
IN TECHNICAL VOCATIONAL SCHOOLS
Acronim: PRIVET
Tipul proiectului: Leonardo da Vinci proiect pilot
Numar de referinta: 2002-BG/02/B/F/PP-132041
Promotor/coordonator: National Institute of Education Center for VET and Career
Guidance - Sofia - Bulgaria
Durata: 2 ani
Stadiul actual: finalizat
Valoarea totala a contractului: 375.478 EURO
Pagina 33 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
valoarea totala pentru Universitatea din Pitesti (grant): 48.817 EURO
Rezumat:
Proiectul a avut ca scop principal sa identifice, sa proiecteze, sa implementeze si sa evalueze
cele mai bune practici europene in educatia si formarea continua a profesionistilor din VET
prin mijloace necesare achizitionarii substantiale si auto-sustinerii imbunatatirii continue a
acumularilor elevilor.
Proiectul a operat in patru etape. Echipele multinationale s-au intalnit la inceputul fiecarei
etape si au inceput prin evaluarea rezultatelor etapei anterioare (cu exceptia primei etape). In
toate etapele contactul parteneriatului s-a mentinut cu ajutorul unui mediu on-line de invatare,
care a fost construit si ulterior a furnizat baza pentru extinderea unei Comunitati de Practica.
Diseminarea rezultatelor s-a realizat continuu si a oferit un proces constant de valorizare si
capitalizare.
1. La inceput au fost analizate modelele si practicile existente, si a fost produs un model
relevant pentru toate tarile implicate in proiect.
2. Apoi a fost elaborata structura curriculum-ului necesar si a rezultat un program de master
compatibil cu procesul Bologna.
3. Programul a fost pilotat utilizand abordarile face-to-face si e-learning.Au fost analizate si
valorizate rezultatele si impactul proiectului.
4. Stadiul final al proiectului a pregatit rezultatele pentru diseminarea finala si pentru
utilizarea lor in retele prin seminarii nationale, prezentari la conferinte stiintifice
internationale si prin discutii on-line.
In particular, au fost elaborate materiale in format web astfel incat acestea au putut fi utilizate
eficient pe suport CD sau pe pagini web, cat si in medii de invatare on-line. Produsul central
al proiectului l-a constituit un program de master acreditat complet si un cadru de formare a
profesorilor din sistemul VET.
Rezultate asteptate:
Proces de formare, metode de formare, materiale de formare, si strategia-cadru.
Anterior fazei de pilotare:
- chestionar de auto-diagnosticare;
- cadru de intervievare pentru diagnosticarea stiintifica a experientei profesionale la clasa;
- programa analitica si curriculum pentru cursurile de formare, manual de formare;
- formare de grup in prezenta tutorelui;
- instrumente de evaluare.
Dupa faza de pilotare:
- manual cu materiale revizuite de formare;
- cadru strategic intitulat de la pilotare la implementarea in politicile nationale, in format
pe hartie si materiale specifice in versiune electronica pentru auto evaluare, pentru
dezvoltarea proiectului si a rapoartelor aferente.
Parteneriat:
National Institute of Education Center for VET and Career Guidance Sofia, Bulgaria
Foundation EPA 21st Century Sofia, Bulgaria
Research Institute of Technical and Vocational Education Prague, Cehia
Deutsches Institut fur Internationale Paedagogische Forschung - Frankfurt am Main,
Germania
Centre Interinstitutionnel de Ressources pour les Formaters de la Formation Individualisee
Labege, Franta
Pagina 34 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
University of Pitesti, Romania
Konrad Associates, Marea Britanie

4.4.: Aplicatii:
4.4.1.: Elaborati un set de obiective SMART pentru un proiect Leonardo da Vinci.
Folositi formulari adecvate scopului pe care proiectul si-l propune.
4.4.2.: Traduceti obiectivele in limba oficiala a proiectului si ajustati-le / rafinati-le
astfel incat sa nu depaseasca 30 de randuri.

Pagina 35 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale

CAPITOLUL 5: PROGRAMUL SECTORIAL GRUNDTVIG


5.1.: Ce este Grundtvig?
Programul Grundtvig este cel de-al patrulea program sectorial al Programului de
Invatare pe Tot Parcursul Vietii si isi propune sa ofere alternative educationale si sa
imbunatateasca accesul celor care, indiferent de varsta, doresc sa dobandeasca noi competente
prin forme de educatia adultilor. Grundtvig vine in intampinarea nevoilor de predare/invatare
ale adultilor si se adreseaza institutiilor sau organizatiilor care asigura sau faciliteaza educatia
acestora.
Orice organizatie din domeniul educatiei adultilor, din sistemul formal, non-formal sau
informal poate sa participe la programul Grundtvig.
Adultul, in sensul programului Grundtvig, este o persoana de peste 25 de ani, sau un tanar
sub aceasta varsta, care nu mai este cuprins in sistemul formal de educatie.
Obiectivele specifice ale programului Grundtvig sunt:
sa raspunda provocarilor educationale impuse de imbatranirea populatiei/ cresterea
sperantei medii de viata in Europa
sa sprijine oferta si sa raspunda cererii de alternative educationale pentru adulti, cu
scopul de a ameliora cunostintele si competentele acestora
Prin actiuni si tipuri de activitati specifice programul Grundtvig isi propune urmatoarele
obiective operationale:
sa creasca accesibilitatea, calitatea si volumul mobilitatilor in Europa, pentru
persoanele implicate in educatia adultilor; pana in anul 2013 se preconizeaza
acordarea de sprijin financiar anual pentru cel putin 7000 de persoane
sa amelioreze calitatea si sa creasca volumul cooperarii intre organizatiile implicate in
educatia adultilor in Europa
sa asiste persoanele care provin din categorii si contexte sociale vulnerabile si/sau
marginalizate, in mod deosebit persoanele varstice si pe cei care au iesit din sistemul
formal de educatie fara calificari de baza, pentru a le oferi oportunitati alternative de
educatie
sa faciliteze dezvoltarea de practici inovative in educatia adultilor precum si transferul
acestora de la o tara participanta la alta
sa sprijine dezvoltarea de continuturi informationale bazate pe noile tehnologii,
dezvoltarea serviciilor, practicilor si metodelor pedagogice inovative pentru invatarea
pe tot parcursul vietii
sa multiplice abordarile pedagogice si sa imbunatateasca managementul organizatiilor
pentru educatia adultilor

5.2: Structura programului sectorial Grundvig


5.2.1: Tipuri de activitati
Prin intermediul progamului Grundtvig pot fi finantate:
Mobilitati individuale stagii, plasamente, cursuri sau schimburi de experienta intre
cei implicati in organizatii sau institutii de educatia adultilor, formale cat si nonformale, sesiuni de formare sau de dezvoltare profesionala a personalului implicat in
Pagina 36 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale

educatia adultilor; vizite pregatitoare destinate constituirii Parteneriatelor si elaborarii


viitoarelor proiecte Grundtvig
Parteneriate (Parteneriate pentru Invatare Grundtvig), pe teme de interes comun
pentru institutiile participante
Proiecte multilaterale al caror scop este acela de a ameliora sistemele de educatie a
adultilor prin dezvoltare si transfer de inovatii si bune practici
Retele de experti si organizatii (Retele Grundtvig) care vizeaza in mod deosebit:
o dezvoltarea de mijloace pedagogice in domeniul educatiei adultilor
o identificarea, imbunatatirea si diseminarea de bune practici si metode inovative
relevante
o furnizarea de materiale si continuturi pentru proiectele si parteneriatele
implementate de organizatii terte, pentru facilitarea activitatilor de cooperare si
stimularea dimensiunii interactive intre acestea
o dezvoltarea de instrumente pentru analiza de nevoi si pentru asigurarea calitatii
in domeniul educatiei adultilor
Vizite pregatitoare destinate reprezentantului unei institutii care doreste sa participe
la un seminar de contact sau la o intalnire cu potentiali parteneri pentru realizarea unui
Parteneriat sau proiect Grundtvig
Alte initiative cu scopul de a promova obiectivele Programului Grundtvig (Masuri
acompaniatoare)
5.2.1.: Cine poate candida?

Adulti care invata/cursanti adulti


Profesori, formatori sau alte categorii de personal din institutii si organizatii de
educatia adultilor
Persoane sau institutii responsabile cu initierea si monitorizarea politicilor si
sistemelor educationale pentru adulti, de la nivel local, regional si national
Asociatii si reprezentanti ai organizatiilor implicate in educatia adultilor, inclusiv
asociatii ale profesorilor sau asociatii din domeniul educatiei
Institutii si organizatii care ofera diferite tipuri de pregatire in educatia adultilor
Institutii implicate in formarea initiala si continua a personalului din domeniul
educatiei adultilor
Organizatii care furnizeaza servicii de orientare, consiliere si informare in domeniul
educatiei adultilor
Centre de cercetare in domeniul educatiei adultilor
Firme, intreprinderi si IMM-uri
Organizatii non-profit, asociatii si fundatii care lucreaza in regim de voluntariat,
organizatii non-guvernamentale
Institutii din invatamantul superior

Referinte bibliografice la:


http://www.anpcdefp.ro/programe/llp/grundtvig/index.html
http://ec.europa.eu/education/programmes/llp/grundtvig/index_en.html

5.3.: Exemplu practic de proiect Grundtvig


Mai jos este redat un exemplu de proiect pilot Grundtvig, aprobat si finantat de catre Comisia
Europeana.

Pagina 37 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
Titlul: DEVELOPMENT OF AN ADULT EDUCATIONAL STRUCTURE ABLE TO
PROMOTE THE PROTECTION OF THE ENVIRONMENT
Acronim: ENVIRAE
Tipul proiectului: SOCRATES/Grundtvig 1 - proiect pilot
Numar de referinta: 71169-CP-1-1999-1-RO-ADULT EDUC-ADU (anul I)
71169-CP-2-2000-1-RO-ADULT EDUC-ADU (anul II)
Promotor/coordonator: Universitatea din Pitesti, Romania
Durata: 2 ani
Stadiul actual: finalizat
Valoarea totala a contractului: 39.710 EURO (anul I); 129.989 EURO (anul II)
Valoarea totala pt. Univ. din Pitesti (grant): 32.638 EURO (anul I); 82.176 EURO (anul
II)
Rezumat:
Scop: Proiectul si-a propus sa adreseze intrebari cheie pentru educatia adultilor in Europa, pe
probleme de protectia mediului.
Orientarea tematica a proiectului a fost in directia:
- prevenirii societatii adulte in legatura cu problemele de protectie a mediului;
- o buna cunoastere a legislatiei de protectia mediului;
- constientizarea impactului deteriorarii mediului asupra vietii economice si sociale.
Obiectivele specifice ale proiectului au fost:
- de a face societatea civila sa inteleaga rolul ei predominant in cunoasterea si imbunatatirea
sistemului de protectie a mediului;
- de a stimula adultii prin intermediul activitatilor educative in a preschimba cat mai eficient
baza materiala existenta in vederea protectiei mediului;
- de a implica diferite organizatii in actiuni comunitare destinate sa protejeze mediul;
- de a face persoanele autorizate (autoritatile) sa devina constiente asupra necesitatii aplicarii
legislatiei existente;
- de a creste disponibilitatea adultilor in sensul implicarii lor in problema protectiei mediului
si a aplicarii legislatiei in domeniul specific;
- de a realiza cateva materiale de informare si pregatire (formare) destinate adultilor, privind
protectia mediului;
- de a proiecta un sistem de diseminare continua a produselor educationale ale proiectului.
Realizarea acestor obiective a condus la:
- furnizarea de activitati educative
- dezvoltarea de servicii de sustinere;
Realizarea proiectului a dus la cresterea gradului de intelegere de catre persoanele
adulte a aspectelor politice, economice si administrative promovate de Uniunea Europeana in
domeniul protectiei mediului.
Rezultatele proiectului:
un manual intitulat Adulti, construiti o lume mai buna, mai curata pentru copii
vostri!;
o pagina web;
un serial TV (cu 5 episoade: aer, apa, sol, poluare, clima);
o serie de clipuri publicitare;
Pagina 38 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
reportaje tip camera ascunsa;
brosuri, afise, postere;
seminarii ale VIP-urilor destinate implicarii acestora in actiuni reale privind protectia
mediului.
serii de cursuri de scurta durata.
Grup tinta: populatia adulta din regiunile in care isi desfasoara activitatea organizatiile
partenere in proiect. Dimensiunea aproximativa a grupului tinta este de cca. 500.000
persoane. Atentia a fost centrata asupra acelor grupuri care sunt dezavantajate de catre
sistemul educational formal sau de catre sistemul social.
Beneficii suplimentare:
Produsele finale ale proiectului au reprezentat un beneficiu nu doar pentru grupul tinta.
Ne-am asteptat (si s-a dovedit ca nu am gresit), ca proiectul sa produca un efect de backwash
in toate categoriile sociale. De exemplu, suntem convinsi ca adultii care au beneficiat de
activitatile si produsele proiectului vor disemina non-formal si informal cunostintele
acumulate. Ca la reactiile in lant, speram ca in sfarsit, drumul catre o Europa mai curata si mai
sanatoasa sa devina obiectivul principal pentru toti locuitorii Europei.
Parteneriatul:
1. University of Pitesti (Romania)
2. Arges County Museum (Romania)
3. Non-governmental organization ECHOS2000 (Romania)
4. Local Television Antena 1 Pitesti (Romania)
5. Institute for the Educational Sciences Bucuresti (Romania)
6. School Inspectorate of the Arges County (Romania)
7. Leeds Metropolitan University (Marea Britanie)
8. University of Bremen Institute for technology and education (Germania)
9. Odense Technical College (Danemarca)
10. LOOM - Consultoria e Servicos de Informatica - Lisboa (Portugalia)
11. Acadmie de Lille - Greta Cambresis - Formation des adultes (Franta)

5.4.: Aplicatii:
5.4.1.: Plecati de la o idee de proiect Grundtvig si rapundeti la urmatoarele intrebari
De ce? (care este necesitatea proiectului)
Ce anume? (care sunt nevoile existente in domeniul vizat de proiect)
Cum ? (cum au fost nevoile identificate si cum vor fi remediate prin proiect)
Ce justificari / dovezi oficiale exista ? (referire la indicatori statistici, studii, cercetari,
prioritati fixate de politicile nationale / internationale in domeniu).
5.4.2.: Traduceti raspunsurile In limba oficiala a proiectului si ajustati-le / rafinati-le
astfel incat sa nu depaseasca 30 de randuri

Pagina 39 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale

CAPITOLUL 6: PROGRAMELE CULTURA SI TINERET IN


ACTIUNE
6.1.: Programul Cultura:
6.1.1.: Istoric
Pana la Tratatul de la Maastricht (1992), Comunitatea nu a avut nici o putere reala in
domeniul culturii. Totusi, cultura a fost prezenta in activitatile Comunitatii prin initiativele ad
hoc.
In 1993, intrarea in vigoare a Tratatului de la Maastricht a marcat dorinta Statelor
Membre de a marca o noua etapa in procesul integrarii europene, aceea a unei uniuni
mai stranse ca niciodata intre oamenii Europei.
Cooperarea culturala a devenit astfel un scop recunsocut al actiunilor Comunitatii, cu
o baza legala corespunzatoare.
O prima generatie de programe, mai inati pilot si apoi programe sectoriale, au fost
puse in aplicare intre 1993 si 1999.
Aceste pilotari au permis implementarea, intre 1996 si 1999, a trei programe culturale:
Kalidoscope (1996-1999), care a urmarit incurajarea creatiei artistice si culturale si
cooperarea la dimensiune europeana;
Ariane (1997-1999), care a sprijinit domeniul cartilor si cititului, inclusiv traducerile;
Raphal (1997-1999), al carui scop a fost acela de a completa politicile Statelor Membre in
domeniul patrimoniului cultural de insemnatate europeana.
In sfarsit, actiuni pregatitoare au fost realizate in 1999 cu scopul de a administra lansarea
programului Cultura 2000. Cultura 2000 a fost programul Comunitatii stabilit pentru o
perioada de sapte ani (2000 2006). In contrast cu instrumentele financiare care l-au
precedat, Cultura 2000 a furnizat granturi pentru proiecte de cooperare culturala in toate
doemniile artisitice si culturale.
Referinte bibliografice:
http://ec.europa.eu/culture/eac/culture2007/historique/historic_en.html
6.1.2.: Proiecte anuale si acorduri multi-anuale de cooperare
Programul Cultura (2007-2013) este un program de finantare al Uniunii Europene
gestionat de Agentia Executiva pentru Educatie, Audiovizual si Cultura si de Comisia
Europeana.
Acest Program se deruleaza pe o perioada de sapte ani (2007-2013), are un buget total
de 400 milioane de Euro pentru perioada 2007-2013 si reprezinta o continuare a Programului
Cultura 2000 care s-a incheiat in anul 2006.
Programul Cultura (2007-2013) al Uniunii Europene are la baza Articolul 151 al
Tratatului Uniunii Europene. Articolul subliniaza contributia Comunitatii Europene la
inflorirea culturilor Statelor Membre respectand in acelasi timp diversitatea nationala si
regionala si la punerea in valoare a spatiului cultural comun.
Programul Cultura (2007-2013), care functioneaza in baza Deciziei 1855/2006/CE,
este principalul mecanism de sprijinire a sectorului cultural lansat de Uniunea Europeana.

Pagina 40 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
Obiectivul general al Programului este sa contribuie la punerea in valoare a spatiului cultural
comun bazat pe o mostenire culturala similara, prin dezvoltarea cooperarii culturale intre
operatorii culturali din statele participante la Program, cu scopul de a incuraja emergenta
cetateniei europene.
Obiectivele specifice ale Programului sunt urmatoarele:
promovarea mobilitatii transnationale a persoanelor care activeaza in sectorul cultural
incurajarea circulatiei transnationale a operelor si a produselor culturale si artistice
incurajarea dialogului intercultural.
Programul este compus din 3 sectiuni care corespund diferitelor niveluri de interventie:
Sprijin pentru actiuni culturale (sectiunea 1)
Sprijin pentru organizatii culturale europene (sectiunea 2)
Sprijin pentru analize si activitati de diseminare (sectiunea 3)
Prima sectiune a programului Cultura 2007 2013 (sprijin pentru actiuni culturale)
incurajeaza organizatiile sa lucreze impreuna in proiecte culturale si artistice. Sprijinul pentru
actiuni culturale este divizat in 3 sub-categorii:
- proiecte cu durata de la 3 la 5 ani (proiecte de cooperare multi-anuala);
- proiecte cu durata de pana la 2 ani (masuri de cooperare);
- masuri speciale.
Cooperarea intre organizatii culturale primeste partea leului din bugetul total al
programului (aproximativ 77%). Aceasta sectiune doreste sa sprijine organizatiile (teatre,
muzee, asociatii profesionale, centre de cercetare, universitati, institute culturale si autoritati
publice) din diferite tari participante la program in a colabora astfel ca diferite sectoare sa
poata lucra impreuna si sa isi extinda influenta artistica si culturala in afara granitelor.
A doua sectiune a programului Cultura 2007 2013 (sprijin pentru organizatii culturale
europene) urmareste sa dezvolte cooperarea intre Statele Membre pentru a consolida sensul
cetateniei europene prin impartasirea atat a diverselor experiente culturale cat si a participarii
la patrimoniul comun cultural (mobilitate transnationala a celor care lucreaza in sectorul
cultural, circulatia de-a lungul Europei a operelor si produselor artistice si culturale, dialog
intercultural).
Aceastei sectiuni ii revine 10% din bugetul total al programului.
Organismele tipice care actioneaza ca ambasadori culturali sunt orchestre, teatre si
companii de opera europene. Proiectele de cooperare culturala includ festivaluri. Festivalurile
de arta reprezinta o trasatura deja stabilita a vietii culturale europene si, in ofera artistilor mod
din ce in ce mai sustinut oportunitatea de a interpreta in afara hotarelor lor nationale si pentru
un public diferit pentru a experimenta intreaga gama de realizari culturale europene.
A treia sectiune a programului Cultura 2007 2013 (sprijin pentru analize si activitati de
diseminare) are ca scop maximizarea beneficiului obtinut din proiectele anterioare si actiunile
finantate de UE necesita diseminarea cea mai larga posibila a rezultatelor, evaluarea atenta a
acestor rezultate si a mosului in care au atins ele obiectivele programului.
Aceasta sectiune beneficiaza de 5% din bugetul programului si sprijina activitatile de
diseminare si analiza in trei moduri:
- analize in domeniul cooperarii culturale pentru cresterea atat a cantitatii cat si a calitatii
Pagina 41 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
informarii asupra colaborarii culturale la nivel European si a dezvoltarii politicilor in
domeniu;
- puncte de contact cultural in fiecare tara participanta;
- colectarea si diseminarea de informatie asupra diverselor activitati si proiecte culturale
finantate de UE, in vederea constientizarii de-a lungul Europei asupra acestui domeniu
important penrtru garantarea unui impact maxim al proiectelor.
Referinte bibliografice:
http://www.cultura2007.ro/
http://ec.europa.eu/culture/eac/index_en.html

6.2.: Programul Tineret in actiune:


6.2.1.: Descriere
Programul Tineret in Actiune este programul UE de mobilitate si educatie non-formala
care vizeaza tineri cu varsta cuprinsa intre 15 si 25 de ani.
Programul este deschis tinerilor din 31 de tari europene. Programul Tineret in Actiune
ofera posibilitati tinerilor atat in forma de schimburi de grup, ca munca individuala voluntara
cat si ca activitati de sprijin.
Programul Tineret in Actiune a debutat in primavara lui 2000, dar incorporeaza si se
bazeaza pe experientele acumulate in programele anterioare Tineret pentru Europa si Serviciul
European de Voluntariat.
Exista Agentii Nationale pentru Programul Tineret in Actiune in toate cele 31 de tari
participante la program. Agentiile asista promovarea si implementarea programului la nivel
national.
Tineret in Actiune este asadar programul comunitar care pune in practica cadrul legal de
sustinere a activitatilor de invatare non-formala pentru tineri. Va fi implementat in perioada
2007-2013 cu un buget total de 885 milioane de Euro. Pentru Romania este alocat un buget de
aproximativ 3 milioane Euro anual.
Obiectivele programului sunt:
sa promoveze cetatenia activa in randul tinerilor in general si cetatenia europeana in
particular
sa dezvolte sentimentul de solidaritate si sa promoveze toleranta in randul tinerilor, in
special pentru a contribui la procesul de coeziune sociala in Uniunea Europeana
sa sprijine intelegerea reciproca intre tinerii din diferite tari
sa contribuie la imbunatatirea calitatii a sistemelor de sustinere a activitatilor de tineret
si a capacitatii organizatiilor de tineret din societatea civila
sa promoveze cooperarea europeana in domeniul tineretului
Paleta de jucatori eligibili a candida la proiecte in cadrul programului este foarte generoasa,
si anume:
Organizatii neguvernamentale infiintate conform ordonantei nr. 26/2000 cu privire la
asociatii si fundatii
Institutii publice implicate nemijlocit in lucrul cu tinerii
Pagina 42 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale

Grupuri informale de tineri, dar care sunt reprezentate (inclusiv contractual) de una din
categoriile de organizatii mentionate mai sus
iar pentru Serviciul European de Voluntariat:
orice structura care se ocupa cu organizarea unui eveniment in domeniul tineretului,
sportului si culturii, daca este structura coordonatoare.
6.2.2.: Prioritati
Prioritatile programului sunt:
Cetatenia europeana
Participarea activa a tinerilor
Diversitatea culturala
Incluziunea tinerilor cu oportunitati reduse
Programe operationale:
Obiectivele si prioritatile mentionate mai sus vor fi atinse prin intermediul a cinci programe
operationale (pentru detalii vezi sectiunile dedicate acestora):
1. Tineri pentru Europa
2. Serviciul European de Voluntariat
3. Tinerii in lume
4. Sisteme de sustinere
5. Sustinerea cooperarii europene
1. Programul operational Tineri pentru Europa favorizeaza mobilitatea tinerilor si sustine
cooperarea si solidaritatea intre tarile participante la Programul Tineret in actiune.
Finanteaza trei tipuri de proiecte, si anume:
SCHIMBURI DE TINERI
INITIATIVE ALE TINERILOR
PROIECTE PENTRU DEMOCRATIE
Schimburi de tineri
Un proiect in cadrul acestei actiuni este rezultatul unui parteneriat intre grupuri de tineri, din
doua sau mai multe tari care se pot intalni pentru a realiza schimburi de idei, de experienta,
pentru a invata in acelasi timp, fiecare, despre cultura si tara partenerilor, stabilind astfel un
prim contact, colectiv, cu realitatea europeana.
Initiative ale tinerilor
Un proiect de Initiativa a tinerilor este un proiect in care tinerii se pot implica activ si direct in
activitati planificate de ei si in care sunt actorii principali, cu scpul de a isi pune in practica
propriile initiative, spiritul intreprinzator si creativitatea. Participarea tinerilor intr-o astfel de
actiune reprezinta o importanta experienta din punct de vedere al invatarii non-formale. De
asemenea, ofera tinerilor oportunitatea de a intelege si experimenta pe viu conceptul de
cetateni europeni si de a isi aduce aportul, prin contribuirea lor, la construirea Europei.
Proiecte pentru democratie
Un Proiect pentru democratie urmareste sa creasca participarea activa a tinerilor in viata
comunitatii lor locale, regionale sau nationale, iar la nivel international prin sprijinirea
participarii tinerilor la mecanismele democratiei reprezentative.
Pagina 43 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
Un astfel de proiect trebuie sa fie dezvoltat de un parteneriat european, permitand, colectarea,
la nivel european, a ideilor, experientelor si metodologiilor din proiectele sau activitatile la
nivel local, regional, national sau international, in vederea imbunatatirii gradului de
participare al tinerilor. Proiectele finantate in cadrul acestei Actiuni permit crearea unor noi
retele, precum si schimbul si diseminarea de bune practici in domeniul participarii tinerilor.
2. Programul operational Serviciul European de Voluntariat sprijina serviciul de
voluntariat transnational al tinerilor.
Aspira la dezvoltarea solidaritatii si promoveaza toleranta intre tineri, in primul rand dorind sa
intareasca coeziunea sociala in Uniunea Europeana. Promoveaza cetatenia activa si intensifica
intelegerea reciproca intre tineri. Aceste obiective generale trebuie sa fie indeplinite prin:
sprijinirea participarii tinerilor in diferitele forme ale activitatilor voluntare, ambele in
cadrul sau in afara Uniunii Europene,
oferirea de oportunitati tinerilor pentru ca acestia sa-si exprime angajamentul prin
activitati voluntare la nivel european si international,
implicarea tinerilor in actiuni ce cresc solidaritatea intre cetatenii Uniunii Europene,
implicarea tinerilor voluntari in activitati tip non-profit fara a fi platiti, pentru
beneficiul public general al altei tari decat cea de rezidenta.
Serviciul european de voluntariat este un serviciu de invatare: prin intermediul
experientelor de invatare non-formala tinerii isi imbunatatesc si/sau capata competente pentru
dezvoltarea personala, educationala si profesionala, cat si pentru integrarea lor sociala.
Elementele de invatare constau intr-o definitie reciproc agreata a: rezultatelor asteptate in
urma invatarii, a proceselor si metodelor, a certificarii competentelor capatate, a participarii
voluntarului in ciclul de pregatire SEV si continua dezvoltare a sarcinilor, sprijinul lingvistic
si personal, incluzand prevenirea situatiilor de criza si mecanismul de gestionare al acestora.
3. Programul operational Tinerii in lume reprezinta o actiune care isi propune sa
promoveze schimburile si cooperarea in domeniul tineretului si educatia non-formala cu alte
regiuni ale lumii.
Aceasta actiune sprijina proiecte care implica tineri si organizatii de tineret din asa
numitele tari asociate reprezentand acele tari care pot participa la Programul Tineret in
actiune, dar care nu fac parte din categoria tarilor programului.
Aceasta actiune asigura sprijin schimburilor de tineri - mai ales schimburi multilaterale dar
fara a le exclude pe cele bilaterale care permit diferitelor grupuri de tineri , atat din tarile
participante la program, cat si din tarile asociate, sa se intalnesca si sa ia parte impreuna la o
serie de activitati.
Aceasta actiune mai cuprinde, de asemenea, activitati de pregatire a persoanelor active in
lucrul cu tinerii si in organizatiile de tineret, precum si schimburi de experienta si de bune
practici intre acestia. In cadrul acestei actiuni sunt sprijinite acele activitati care pot conduce
la parteneriate si proiecte de lunga durata si de o calitate ridicata.
4. Programul operational Sisteme de sustinere contribuie la dezvoltarea calitatii
structurilor de sustinere, sprijina rolul celor care lucreaza in domeniul tineretului si
organizatiile de tineret, participa la dezvoltarea Programului si promoveaza participarea civila
a tinerilor la nivel european prin intermediul organizatiilor de tineret.
Pagina 44 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale

Obiectivele generale vor fi atinse prin:


Lucrul in retea al organizatiilor implicate
Colaborarea celor care lucreaza cu tinerii si organizatiile de tineret
Promovarea inovatiei in dezvoltarea activitatilor tinerilor
Imbunatatirea informatiilor pentru tineri, in special cei cu dizabilitati
Sprijinirea proiectelor de tineret si initiativelor organizatiilor regionale si locale
Recunoasterea invatarii non formale a tinerilor precum si dobandirea abilitatilor prin
participarea la acest program
Schimbul de experienta
5. Programul operational Sustinerea cooperarii europene in domeniul tineretului are ca
scop contributia la promovarea cooperarii europene in domeniul tineretului.
Acest obiectiv general trebuie atins prin:
incurajarea schimbului de buna practica si cooperarea intre administratii responsabilii
pentru realizarea de politici la toate nivelurile;
incurajarea dialogului structurat intre realizatorii de politici si tineri;
imbunatatirea cunostintelor si a capacitatii de intelegere a tinerilor;
contributie la cooperarea cu organizatiile internationale active in domeniul tineretului.
Referinte bibliografice:
http://www.anpcdefp.ro/programe/tineret/descriere/index.html
http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/newprog/index_en.html
6.2.3.: Exemple de proiecte anterioare
I. Titlu : Discussing the construction, present and future of Europe. Debates, proposals and
visions of Europe's youth
Tematici ale proiecutlui: politici de tineret, constientizare europeana
Beneficiar : Association pour le Parlament Europeen des Jeunes (France) filiala franceza a
Parlamentului European al Tineretului
Numar de referinta: 125160-1.1-FR-3-2005-R3
Grant: 42.066
Descriere
Proiectul a avut ca scop crearea oportunitatii pentru tineri de a se intalni si discuta probleme
legate de aspecte actuale socio-politice in forma unui parlament al tinerilor. Institutia
organizatoare are o experienta vasta in organizarea de evenimente internationale si forumuri
academice. Inatlnirea a avut loc la Paris cu participarea unui numar de 190 de tineri din 25 de
tari diferite state membre si tari accedente (FR, DE, AT, BE, CY, DK, EE, FI, GR, IE, IT,
LV, LT, NL, PL, PT, ES, CZ, SE, SI, UK, MT, NO, BG, RO, TR).
Obiectivul principal a fost motivarea tinerilor in a-si asuma un rol mai activ in cadrul
societatii europene, pe baza unei informari corecte si adecvate asupra chestiunilor curente
europene. Participantii au achizitionat cunostinte aferente domeniilor: constitutia europeana,
viitorul Europei, rasism si drepturile omului, rolul tinerilor in societatea europeana. In timpul
activitatilor tinerii au fost solicitati sa ia parte la dezbateri asupra acestor teme ca urmare a
unei abordari participative si democratice, in care fiecare tema a fost discutata din diferite
puncte de vedere. Proiectul a reusit de asemenea sa creeze un spatiu intercultural de

Pagina 45 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
interactiune pentru participanti prin activitati de teambuilding, evenimente culturale si
reuniuni cu tinerii la nivel local.
II. Titlu: Conference on the European Constitution
Tematici ale proiecutlui: lupta impotriva rasismului si xenofobiei, sanse egale, excluderea
sociala in general, politici de tineret, constientizare europeana, protectia mediului, informarea
tineretului
Beneficiar: LIBERALIS FIATALOK EGYESULETE (Ungaria)
Numar de referinta: 124368-1.1-HU-3-2005-R1
Grant: 50.000
Descriere
Institutia coordonatoare a adresat tinerilor si a promovat idea de liberalism prin grupuri de
discutie cu personalitati cunoscute, cluburi de film si cursuri de filozofie. Scopul a fost acela
de a incuraja tinerii sa devina mai putin apolitici si sa se implice in viata civica sociala.
Evenimentul a avut loc la Budapesta unde 174 de tineri din toata Europa au fost gazduiti de
Parlamentul Ungar (64 de tineri din Ungaria si cate 4 din AT, CY, CZ, DK, EE, FI, FR, DE,
GR, IE, IT, LV, LT, LU, MT, PL, PT, SK, SI, ES, SE, NL, UK, BG, RO si TR). Evenimentul
a debutat cu o conferinta de doua zile urmata de dezbateri realizate in grupuri, temele
focalizandu-se pe prezentarea si analizarea Constitutiei Europene. Aceasta a fost discutata
referitor la aspecte precum drepturile omului si ale minoritatilor, protectia mediului, rolul
initiativelor civile si publice. Scopul proiectului a fost sa genereze dialogul intre tineri in
legatura cu temele mentionate anterior si sa ii motiveze pe acestia sa devina cetateni activi.
Toti participantii au fost solicitati sa realizeze prezentari asupra temelor conferintei la nivelul
scolilor secundare locale, si sa difuzeze astfel cunostintele, generand dezbateri catre o
audienta mai larga de tineri.
Mai multe detalii la:
2005 Compendium of the Youth Programme projects, European level selections,
http://ec.europa.eu/youth/program/comp2005_en.pdf

6.3.: Aplicatii:
6.3.1.: Alegeti un titlu, un acronim si o durata de implementare pt. un proiect Cultura
2007 sau Tineret In actiune. Verificati in formularul de aplicatie care sunt duratele posibile /
eligibile pentru tipul de proiect ales.
6.3.2.: Corelati durata proiectului cu scopul, obiectivele si activitatile ce urmeaza a fi
realizate.

Pagina 46 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale

CAPITOLUL 7: FONDURI DE PRE-ADERARE: PROGRAMUL PHARE


7.1.: Fondurile de pre-aderare
7.1.1: Ce sunt fondurile de pre-aderare?
Sunt un ansamblu de resurse financiare alocate de Uniunea European pentru
sprijinirea tarilor din Europa Centrala si de Est candidate la aderarea la UE in eforturile lor de
satisfacere a criteriilor de la Copenhaga si Madrid. Incepand cu anul 2000, intreaga asistenta
comunitara nerambursabila destinata pregatirii aderarii acestor state este concentrata in trei
mari fonduri: PHARE, ISPA si SAPARD.
Nota:
PHARE = Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy
ISPA = Instrument structurel de Pr-Adhsion (Pre-Accession Structural Instrument)
SAPARD = Special Accession Programme for Agriculture and Rural Development
PHARE este primul instrument financiar nerambursabil conceput de Uniunea Europeana
pentru a sprijini Europa Centrala si de Est in evolutia catre o societate democrata si o
economie de piata.
Infiintat la inceputul anului 1989 pentru Polonia si Ungaria (primele doua tari in care s-a
realizat trecerea de la regimul comunist la democratie, de unde acronimul), programul s-a
extins treptat, incluzand in prezent 13 tari partenere din regiune. Prin hotararea Consiliului
European de la Essen din decembrie 1994, Phare a devenit instrumentul financiare al
strategiei de pre-aderare, principalul obiectiv fiind aderarea la Uniunea Europeana a celor 10
tari asociate din Europa Centrala si de Est: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania,
Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia si Ungaria. Phare ofera asistenta si altor tari din regiune
(Albania, Bosnia-Hertegovina, Macedonia) in tranzitia catre democratie si catre economia de
piata.
Programul PHARE se concentreaza asupra a doua aspecte - dezvoltarea institutionala,
sprijinirea guvernelor tarilor candidate in implementarea acquis-ului comunitar si asupra
investitiilor, se doreste sprijinirea tarilor candidate in efortul de a-si alinia activitatile
industriale si infrastructura de baza standardelor UE, prin mobilizarea investitiilor solicitate.
ISPA - este cel de-al doilea instrument financiar nerambursabil conceput pentru sprijinirea
tarilor candidate in procesul de aderare la UE.
ISPA ofera sprijin financiar pentru investitii in domeniul protectiei mediului si al
transporturilor, pentru a accelera procesul de armonizare a legislatiei tarilor candidate cu
normele europene in aceste doua sectoare.
Principalele obiective ale ISPA sunt:
sa sprijine tarile beneficiare in vederea alinierii standardelor lor de mediu la cele ale Uniunii
Europene;
sa extinda si sa conecteze retelele de transport proprii cu cele trans-europene;
sa familiarizeze tarile beneficiare cu politicile si procedurile aplicate de Fondurile
Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene.

Pagina 47 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
SAPARD - este cel de-al treilea instrument financiar nerambursabil conceput pentru a sprijini
tarile candidate in abordarea reformei structurale in sectorul agricol si in alte domenii legate
de dezvoltarea rurala, precum si in implementarea acquis-ului comunitar referitor la CAP
(Common Agricultural Policy - Politica Agricola Comuna) si la legislatia aferenta.
Principalele obiective ale SAPARD sunt:
sa finanteze proiecte majore din domeniul agricol si al dezvoltarii rurale;
sa imbunatateasca activitatile de prelucrare si comercializare a produselor agricole si
pescaresti;
sa dezvolte si sa imbunatateasca infrastructurile rurale;
sa dezvolte economia rurala (investitii in companiile cu profil agricol;
sa dezvolte resursele umane (instruire profesionala; asistenta tehnica, inclusiv studii menite
sa sprijine pregatirea si monitorizarea programului, campanii de informare si publicitate).
Referinte bibliografice:
http://www.mie.ro/_documente/dictionar/Pagina_F.htm
http://ec.europa.eu/regional_policy/funds/ispa/intro_en.htm
http://www.cjarges.ro/obj.asp?id=2319

7.1.2.: Politicile regionale UE si extinderea


In ciuda eforturilor majore realizate de catre tarile accedente, integrarea acestora in
sttucturile comunitare existente si in programele aferente politicilor reprezinta o sarcina
complexa. Procesul de extindere necesita de asemenea ca Uniunea sa conduca cu mare atentie
relatiile sale cu alti partneri europeni si din afara Europei astfel incat largirea Europei sa
contribuie la telurile generale de intarire a securitatii si cooperarii internationale.
Comisia a prezentat Consiliului o serie de propuneri globale pentru consolidarea
strategiei de pre-aderare care vizeaza toate tarile candidate din Europa Centrala si de Est, in
cadrul comunicatului sau intitulat "Agenda 2000".
Scopurile acestei strategii sunt:
sa ofere un program consistent si coerent de pregatire a acestor tari pentru aderarea la
Uniune;
sa furnizeze cu ajutorul parteneriatului de Aderare un cadru unic pentru diferitele
forme de asistenta UE.
sa familiarizeze candidatii cu procedurile si politicile Uniunii astfel incat sa poata lua
parte la programele comunitare si sa furnizeze acestora asistenta in conformitate cu
acquis-ul comunitar.
In legatura cu fondurile de pre-aderare va trebui sa aruncam o privire asupra politicilor
regionale si de extindere UE, intrucat exista o legatura puternica intre finantarea obtinuta de la
UE in vederea pregatirii procesului de aderare si fondurile structurale care vor fi furnizate
dupa aderarea la UE.
Articolul 158 al Tratatului de la Amsterdam stipuleaza ca, in vederea consolidarii
coeziunii economice si sociale, Comunitatea va urmari sa reduca disparitatile dintre
nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni... iar articolul 159 specifica faptul ca aceasta
actiune va fi sprijinita prin Fondurile Structurale, Banca Europeana de Investitii si alte
instrumente financiare existente. Odata cu aderarea, aceste articole se vor aplica de asemenea
Pagina 48 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
tarilor candidate, care vor deveni astfel eligibile pentru a primi sprijinul Structural.
Totusi, asa cum au subliniat Sefii Statelor la Consiliul European de la Helsinki din
decembrie 1999, aderarea la Uniunea Europeana este conditionata de indeplinirea
criteriilor Copenhaga care vizeaza statutul de membru. Aceste criterii specifica faptul ca
pentru a fi apte de aderare, candidatele trebuie sa aiba capacitatea de a indeplini obligatiile
de membru.
Politicile regionale UE includ descentralizarea extensiva (Statele Membre
implementeaza Fondurile in parteneriat cu partenerii regionali, comunitatile locale si parteneri
socio-economici) precum si cerintele detaliate referitoare la masurile aferente de control.
Asadar Tarile Candidate trebuie sa creeze conditiile pentru integrare prin ajustarea
structurilor lor administrative, astfel incat legislatia Comunitatii Europene transpusa in
legislatia nationala sa fie implementata eficient prin structuri administrative si juridice
corespunzatoare.
Consiliul de la Berlin din martie 1999 a elaborat cadrul financiar pentru perioada 2000
2006 (Agenda 2000). Acest document indica resursele disponibile in fiecare an pentru
perioada 2000 2006 referitoare la procesul de extindere a UE, exprimate in alocatii maxime
pentru operatiunile structurale.
Este clar asadar ca fondurile de pre-aderare incearca sa pregateasca procesul de aderare
al tarilor candidate, sa le sprijine pe acestea in atingerea criteriilor de membru si de asemenea
in a fi mai bine pregatite pentru utilizarea Fondurilor Structurale dupa obtinerea statutului de
membru UE.
Referinte bibliografice:
http://ec.europa.eu/regional_policy/funds/ispa/enlarge/intro_en.htm
7.1.3.: Situatia actuala a fondurilor de pre-aderare in Romania
Pentru perioada urmatoare Romania nu va primi Fonduri de Pre-Aderare (proiectele
aprobate sunt spre finalizare sau deja finalizate), decat Fonduri Structurale.
Institutiile europene, cele ale statului Roman, mass-media si opinia publica in general,
exprima din ce in ce mai des cand se refera la tara noastra doua sintagme: Fonduri
Structurale si capacitate de absorbtie. Cu alte cuvinte, este vorba despre banii pe care
Romania i-ar putea primi de la UE pentru a se dezvolta, pentru a creste competitivitatea
economica si pentru a reduce disparitatile in raport cu statele membre ale UE, pentru a creste
ocuparea fortei de munca si a reduce somajul, pentru a imbunatati standardele de viata si a
diminua saracia.
Bugetul pentru Romania pentru perioada urmatoare a fost deja agreat, astfel ca tara
noastra poate primi pana la 30 miliarde de Euro in perioada 2007 2013. La aceste sume
trebuie sa adaugam fondurile deja cunoscute - PHARE ISPA, SAPARD, de care Romania va
a mai beneficiat pana in 2009/2010, ca efect al decalajului intre planificare si cheltuire
efectiva.
Nota:
Este asa numita regula n+3, insemnand ca sumele alocate pentru 2007 pot fi cheltuite (si
rambursate) pana in 2010 (in 3 ani de la inceptul proiectului) in cazul Romaniei, Bulgariei si
al celor 10 tari care au intrat in UE in 2004. Pentru cele 15 state membre anterioare, se
aplica regula n+2 (2 ani de la startul proiectului).
A devenit aproape o rutina sa se afirme public ca Romania detine o capacitate scazuta
de absorbtie a Fondurilor Europene.
Pagina 49 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
Intr-un studiu efectuat recent referitor la capacitatea de absorbtie de catre Romania a
Fondurilor Europene, realizat de catre Institutul Roman de Training (disponibil la
www.ier.ro), evaluatorii au acordat calificativul C resurselor umane implicate in
managementul si planificarea fondurilor, si respectiv doar calificativul D resurselor umane
aferente implementarii fondurilor. O data ce problema a fost admisa si recunoscuta, trebuie
cautate solutii pentru rezolvarea ei, mai ales ca Romania ar urma sa consume in perioada 2007
2013 circa 28-30 de miliarde de Euro, o media anuala de 4 ori mai mare decat fondurile
primite in 2006.
Nota:
C = capacitate inca insuficienta, slabiciuni serioase care trebuie rezolvate;
D = capacitate insuficienta, nu exista o baza de management al Fondurilor Structurale.
Una din cele mai eficiente solutii este (), formarea sistematica si profesionala a
persoanelor implicate in planificarea, managementul si implementarea Fondurilor
Structurale.
Si asta in special pentru ca regulile si legile referitoare la utilizarea Fondurilor
Structurale in peroada 2007 2013 sunt noi pentru toate statele Europei, si Romania nu mai
poate importa exemple, cum a facut pana acum, fiind obligata sa creeze/adminsitreze singura
cadrul pentru consumarea fondurilor primite.
Mai jos este redat un grafic al evolutiei fondurilor de pre-aderare ale Romaniei din
1992 pana in 2007.

Cum se poate vedea, alocarile anuale de la UE pentru cele 3 instrumente financiare


(PHARE, ISPA si SPARD), incepand cu anul 2000, reprezinta echivalentul a mai mult de
25% din totalul investitiilor facute de la bugetul national.
Dar ceea ce este mai important este faptul ca, asa cum am mentionat anterior, in
Romania proiectele au fost finantate din fondurile de pre-aderare pana in 2010 (vezi regula
n+3).
Referinte bibliografice:
Fondurile Structurale: Impactul training-ului asupra capacitatii de absorbtie, Raport al
Institutului Roman de Training;
"Evolutia Fondurilor de Pre-Aderare ", Romanian Training Institute.

Pagina 50 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
7.1.4.: Programul PHARE
Asa cum am mai aratat, programul PHARE este unul dintre cele trei instrumente de preaderare finantat de catre Uniunea Europeana pentru a asista tarile candidate din Europa
Centrala si de Est candidate la aderarea la Uniune.
Creat initial in 1989 pentru a asista Polonia si Ungaria, programul PHARE acopera la ora
actuala zece tari. El asista cele opt state membre noi: Republica Ceha, Estonia, Ungaria,
Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia si Slovenia, precum si Bulgaria si Romania intr-o
perioada de restructurare economica si schimbare politica masiva.
Pana In 2000 tarile din Balcanii Vestici (Albania, fosta Republica Macedona iugoslava si
Bosnia-Herzegovina) erau, de asemenea, beneficiare PHARE. Insa, din 2001 programul
CARDS (Community Assistance for Reconstruction, Development and Stability in the
Balkans) a inceput sa ofere asistenta financiara acestor tari.
In urma invitatiei facute de Consiliul de la Copenhaga in 1993 tarilor din Europa Centrala si
de Est sa aplice pentru aderarea la comunitate, sprijinul PHARE a fost reorientat in acest sens,
incluzand o expansiune pronuntata pentru sprijinul investitiei in infrastructura. Focarul total
de pre-dezvoltare al PHARE a fost realizat in 1997, ca raspuns privind lansarea procesului
prezent de expansiune al Consiliului de la Luxemburg. Fondurile Phare se concentreaza
complet asupra pre-ascensiunii prioritatilor subliniate in Hartile si Parteneriatele de
Dezvoltare care formeaza prioritatile generale pe care tarile trebuie sa le suplineasca pentru a
pregati cresterile si resursele disponibile pentru a le ajuta sa faca astfel. Programul National
pentru Adoptarea Castigului este orarul tarii candidate pentru pregatirea aderarii. El estimeaza
sincronizarea si costurile pasilor necesari pentru pregatirea tarii pentru aderare, implicarile de
personal si resursele financiare.
Obiective
1. Intarirea administratiilor si institutiilor publice pentru functionarea eficienta intru Uniunea
Europeana.
2. Promovarea convergentei cu legislatia vastei legislatii a Uniunii Europene (acquis
communautaire) si reducerea nevoilor de perioade de tranzitie.
3. Promovarea coeziunii economice si sociale.
Aceste orientari au fost imbunatatite mai departe in 1999 odata cu crearea SAPARD si ISPA,
care au preluat dezvoltarea rurala si a agriculturii (SAPARD) si proiectele de infrastructura In
domeniile de mediu si transporturi (ISPA) permitand Phare sa se concentreze asupra
prioritatilor cheie care nu erau acoperite de aceste domenii.
Luand in calcul reducerea treptata a delegarilor in noile state membre si inlocuirea lor de catre
reprezentante mai mici, din mai 2004 noii membri vor detine responsabilitate completa asupra
administrarii programului PHARE printr-un proces extins de decentralizare.
De la stabilirea sa in 1989, a fost adaptat nevoilor de schimbare care au rezultat din procesul
de adoptare a acquis-ului si ca rezultat al acestui aspect, activitatile sale se concentreaza acum
pe doua mari arii:
Dezvoltare/constructie institutionala
Sprijin in investitii.

Pagina 51 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale

(a) Scopul dezvoltarii/constructiei institutionale este acela de a ajuta tarile candidate sa


stabileasca fundamentele institutionale necesare aderarii, care in contextul politicii regionale
inseamna ca planificarea multi-anuala si capacitatea administrativa trebuiesc stabilite, fixate.
Acest lucru se realizeaza in principal prin Programul Special de Pregatire pentru Fondurile
Structurale(SPP).
(b) Sprijin in investitii
Adoptarea acquis-ului communautaire" inseamna de asemenea ca Tarile Candidate
trebie sa-si adapteze intreprinderile si infrastructura pentru a intruni standardele UE, ceea ce
necesita investitii considerabile. PHARE atribuie asadar 70% din bugetul sau anual de 1,5
miliarde de euro pentru a sprijini investitiile, sprijin divizat in urmatoarele categorii:
- investitii in infrastructura regulata: proiecte de sprijin, sprijinind provizia de echipamente
care asista direct o anumita institutie in exercitarea functiei ei;
- investitii in coeziunea economica si sociala.
Pentru pregatirea pentru Fondurile Structurale, componenta ESC a programului
PHARE are deci o importanta speciala, de vreme ce reprezinta un exercitiu important de
programare si implementare a dezvoltarii regionale in cooperare cu UE. Aceasta intentioneaza
sa contribuie la absorbtia cu succes a Fondurilor Structurale dupa aderare.
Deci, PHARE nu inseamna acelasi lucru cu Fondurile Structurale!
Astfel PHARE actioneaza din ce in ce mai mult ca un inainte mergator al Fondurilor
Structurale care vor fi disponibile pentru noile state dupa aderare.

Referinte bibliografice:
http://ec.europa.eu/enlargement/financial_assistance/phare/index_en.htm
http://ec.europa.eu/regional_policy/funds/ispa/enlarge/prepa_en.htm

7.2.: Exemplu practic de proiect PHARE


Titlu:
ROMANIA on its way to European Integration: welcoming the acquis communautaire
in
the judicial system
Tipul proiectului : PHARE
Numar de referinta: PHARE / 2003 / 064 - 759
Promotor/coordonator: Grupul pentru Integrare Europeana
Durata: 1 an
Stadiul actual: finalizat
Valoarea totala a contractului: 44.632 Euro
Rezumat:
Proiectul a avut ca scop realizarea de actiuni concrete referitoare la sistemul juridic, pentru a
sprijini intr-o maniera directa si eficienta Romania in eforturile acesteia de integrare, si de
asemenea in vederea consolidarii colaborarii si schimbului de informatii si bune practici cu
vecinii sai tari accedente in incercarea de a absorbi acquis-ul comunitar si de a-l
implementa in structurile interne la diferite niveluri.
Grupuri tinta:
(a) persoane care au contact direct cu si/sau oficiali care lucreaza pentru procesul de extindere
si integrare (reprezentanti ai autoritatilor, administratiei publice, politicieni, factori de decizie,
Pagina 52 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
etc.);
(b) publicul larg compus din cetateni obisnuiti care au nevoie de informatie corecta si la zi
asupra implicatiilor, efectelor si potentialelor beneficii ale procesului de integrare.
Principalele activitati ale proiectului: 1 conferinta internationala, 1 seminar si 1 info chiosc.
Proiectul a vizat primul obiectiv al Programului Small Projects si celei de-a doua prioritati
ale sale pentru 2003.
Astfel, obiectivul general al proiectului a fost:
O.G.: Cresterea constientizarii asupra integrarii europene si procesului de largire a UE in
tarile candidate si tarile membre UE participante la proiect (Romania, Bulgaria, Ungaria,
Lituania, Polonia, Cehia, Slovenia, Franta, Italia, Marea Britanie) in vederea unei mai bune
implementari si pentru a creste rolul sistemului juridic in respectarea drepturilor omului
(inclusiv drepturile minoritatilor) si valorilor europene, a legilor europene si a democratiei.
Acest obiectiv general s-a focalizat pe urmataorele obiective specifice:
O.S.1.: Colectarea de informatie utila si date referitoare la integrarea europeana si la
extinderea UE.
O.S.2.: Cresterea si facilitarea accesului la cunoastere, know-how si bune practici in
domeniile vizate pentru categorii de public cat mai largi si diverse.
O.S.3.: Initierea in tarile candidate participante la proiect a unui proces de consultare referitor
la temele juridice aferente.
O.S.4.: Informarea efectiva a oamenilor si atragerea atentiei acestora asupra principalelor
tinte din cadrul procesului de integrare, scotand in evidenta ce inseamna procesul de
extindere, care sunt obligatiile si drepturile ce rezulta din acesta.
O.S.5.: Sprijinirea prin intermediul actiunilor proiectului si furnizarea de masuri pentru
implementarea acquis-ului in domeniul juridic.
O.S.6.: Aducerea la masa discutiilor a persoanelor responsabile pentru a realiza schimbul de
informatii si pentru a decide strategii viitoare si cai de dezvoltare ulterioara, pentru
accelerarea procesului de integrare.
Parteneriat:
1. Grupul pentru Integrare Europeana - Romania (coordonator)
2. Reprezentatnti din Lituania, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Italia si Marea Britanie
(colaboratori)

7.3.: Aplicatii:
7.3.1.: Stabiliti o lista de metode si cai de diseminare a unui proiect PHARE si a
rezultatelor sale catre diferite categorii de public.
Selectati instrumentele si materialele de diseminare aferente acestora.
Alocati termene de realizare a fiecarei actiuni de diseminare in parte.
7.3.2.: Asamblati toate cele de mai sus intr-o strategie coerenta si continua pe toata
durata de viata a proiectului.

Pagina 53 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale

CAPITOLUL 8: INSTRUMENTE STRUCTURALE


8.1.: Definitie
Instrumentele Structurale denumesc Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune in
totalitatea lor.
Fondurile Structurale reprezinta instrumente prin care UE actioneaza pentru a elimina
disparitatile economice si sociale dintre regiuni, cu scopul de a realiza coeziunea economica si
sociala:
a. Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) este fondul structural care
sprijina regiunile mai putin dezvoltate, prin finantarea investitiilor in cadrul
sectorului productiv, infrastructurii, educatiei, sanatatii, dezvoltarii locale si IMMurilor;
b. Fondul Social European (FSE) este fondul structural destinat politicii sociale a
UE care sprijina masuri in domeniul angajarii fortei de munca si dezvoltarii
resurselor umane.
Fondul de Coeziune (FC) este instrumental financiar care sprijina investitii in domeniul
mediului si infrastructurii transporturilor.
Fondurile Structurale si Findul de Coeziune detin cca. o treime din bugetul UE.
Referinte bibliografice:
Government Decree no. 497/01.04.2004 concerning the establishment of the institutional
framework for coordinating, implementing and managing the structural instruments,
Published in the Official Monitor no. 346/20.04.2004
European Structural Funds,
http://www.dti.gov.uk/regional/european-structural-funds/index.html

8.2.: Viitorul Fondurilor de Coeziune si Structurale ale UE dupa 2006


La Consiliul European din 15-16 decembrie 2005 s-a reglementat noul buget UE
pentru perioada urmatoare etapei finalizate la sfarsitul lui 2006, inclusiv cheltuielile din cadrul
Fondurilor Structurale si ale Fondului de Coeziune, pentru perioada 2007 2013.
Ca urmare a Consiliului din Decembrie, Statele Membre au incheiat negocierile asupra
pachetului de reglementari aferent Fondurilor Structurale care vor guverna programele
viitoare referitoare la cheltuielile aferente domeniului. Reglementarile au fost formal aprobate
atat de catre Consiliu cat si de catre Parlamentul European la 31 iulie si au intrat in vigoare la
1 august 2006.
Singurul pas ce a ramas de facut la nivelul negocierilor UE a fost ca Statele Membre si
Parlamentul European sa consimta un set de Linii Directoare Comunitare Strategice, care sa
stabileasca prioritatile de UE de nivel inalt pentru consumarea Fondurilor Structurale. Acest
proces s-a finalizat in octombrie 2006, sub Presedintia Finlandei.
Ca parte a procesului de implementare convenit in cadrul negocierilor, fiecare Stat
Membru va publica Cadrul National Strategic de Referinta ce va stabili prioritatile nationale
pentru sprijinul oferit din partea Fondurilor Structurale.

Pagina 54 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
Referinte bibliografice:
European Structural Funds, Future of Funds post 2006,
http://www.dti.gov.uk/regional/european-structural-funds/future/page26013.html

8.3.: Politica UE de Coeziune si Fondurile Structurale


De ce are nevoie UE de o Politica de Coeziune?
UE este una din cele mai prospere regiuni ale lumii. De la ultima extindere a acesteia
din 1 ianuarie 2007, UE are forta unei piete interne formate din 27 de state membre, cu peste
454 milioane de locuitori care traiesc in 268 de regiuni. Din pacate nu toti europenii au
aceleasi avantaje socio-economice si aceleasi sanse de succes, deci exista disparitati
semnificative intre statele membre UE si intre zonele acesteia.
Primele 10 cele mai dinamice regiuni din UE au un PNB de 5 ori mai mare decat
PNB-ul ultimelor 10 mai putin dezvoltate regiuni. Disparitati mai compleze intre statele
membre si regiunile UE sunt date de:
- infrastructura;
- calitatea mediului;
- somaj si competentele fortei de munca necesare dezvoltarii viitoare;
- dimensiunea si diversitatea mediului de afaceri;
- diferente privind utilizarea noilor tehnologii.
Ce este Politica de Coeziune?
Politica UE de coeziune economica si sociala este, in primul rand, o politica a
solidaritatii. Are scopul de a promova competitivitatea la inalt nivel si ocuparea fortei de
munca, oferind sprijin regiunilor mai putin dezvoltate si celor care se confrunta cu probleme
structurale.
Politica de Coeziune este o politica stabilita de CE pentru statele membre si partenerii
sai, iar responsabilitatile legate de implementarea ei sunt impartite intre CE si Statele
Membre.
In vederea implementarii eficiente, Comisia Europeana a elaborate Metodologia
Managamentului Ciclului de Proiect care contine analiza:
- interested parties partilor interesate;
- problemelor;
- obiectivelor;
- strategiilor
toate acestea fiind necesare in proiectarea si aplicarea unui proiect in cadrul instrumentelor
structurale.
Exista 5 regulamente ale Consiliului UE care reglementeaza implementarea Fondurilor
Structurale:
1 regulament general (referitor la FEDR, FSE si FC care prezinta caile de utilizare a
fondurilor);
3 regulamente specifice (cate unul pt. fiecare fond: FEDR, FSE si FC)
1 regulament CTE (reglementari pt. Cooperarea Teritoriala Europeana).
Cum functioneaza Politica de Coeziune?
Exista 3 mecanisme prin care aceasta politica este implementata:
a) prin re-directionarea fondurilor catre regiunile in dificultate;
b) prin furnizarea de finantare prin programe multi-anuale;
c) prin dezvoltarea de parteneriate intre actorii socio-economici.
Pagina 55 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale

Asistenta oferita prin Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune se bazeaza pe


cateva principii:
Complementaritate, consistenta, coordonare
Planificare
Parteneriat
Impartirea responsabilitatilor intre CE si Statele Membre
Aditionalitate
Sanse egale
Dezvoltare durabila
Politica de Coeziune economica si sociala a UE pentru perioada 2007 2013 are trei obiective
principale:
Convergenta
Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca
Cooperare Teritoriala Europeana
In prezent patru Fonduri Structurale permit Uniunii Europene sa acorde asistenta financiara
pentru rezolvarea probelemelor structurale economice si sociale:
Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR),
Fondul Social European (FSE),
Fondul European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA)
the Fondul European pentru Pescuit (FEP)
Mai jos sunt redate obiectivele si instrumentele financiare pentru 2007 - 2013
Instrumente
Obiective

Fondul European de
Dezvoltare Regionala (FEDR)

Fondul Social European

Fondul de Coeziune

(FSE)

(FC)

Convergenta

Convergenta

Competitivitate
regionala si ocuparea
fortei de munca

Competitivitate regionala
si ocuparea fortei de
munca

Convergenta

Cooperare Teritoriala
Europeana
Prioritati

Accent pe Strategia
Lisabona

Accent pe Strategia
Lisabona

Retea de transport
si mediu (TEN)

Infrastructura

Formare

Investitii

Angajare/ocupare

Transport in afara
retelei TEN

Cercetare si
Dezvoltare

Capacitate
institutionala si
eficienta
administrativa

Transport urban

Energie

Finantare UE pt. Romania


(maximum)

IMM-uri
85%

85%

Pagina 56 din 70

85%

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
Referitor la Perspectiva Financiara 2007 2013, putem evidentia faptul ca Fondurile
Structurale si de Coeziune reprezinta approximativ 37% din bugetul UE pt. perioada 2007
2013 (din bugetul total de 864,316 miliarde de euro)
2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Total
(mld
Euro)

42,863

42,318

43,862

43,860

44,073

44,723

45,342

308,041

Instrumente

FEDR

FSE

FC

Alocari

78,54% din total

17,52% din total

3,94% din total

Referinte bibliografice:
EU Cohesion Policy and Structural Funds, Romanian Training Institute, Training course
titled Financing projects from Structural Funds, Sibiu-Romania, 16-17 October 2006.
The Structural Funds,
http://ec.europa.eu/regional_policy/funds/prord/sf_en.htm

8.4.: Romania si Fondurile Structurale


Pentru perioada 2007 2013 alocarea bugetara comunitara prevazuta pt. Romania ,
sub forma Fondurilor Structurale, este in suma de 29,5 miliarde de euro. Aceasta suma va fi
acrodata numai pe baza de proiecte aplicate. In acelasi timp Romania trebuie sa co-finanteze
cu 8,1 miliarde de euro.
Referitor la planificarea Fondurilor Structurale, putem evidential trei tipuri de
documente:
Linii Directoare Economice Strategice privind Coeziunea (stipuleaza Politica de Coeziune
intre 2007 2013);
Cadrul National Strategic de Referinta (se refera numai la Fondurile Structurale si de
Coeziune, nu la alte domenii, cum ar fi agricultura, etc.);
Programele Operationale (POS-uri) (exista POS-uri separate pentru fiecare program si sunt
personalizate pentru cele 8 regiuni ale Romaniei si pt. fircare autoritate care le administreaza).
Ajutorul financiar poate fi obtinut prin scheme de finantare:
Proiecte mici si normale/proiecte majore
Scheme de grant
Scheme pt. ajutorul de stat (sprijin)
Proiecte generatoare de venit
Fiecare proiect are o contributie (UE + RO) si o contributie din partea beneficiarului (cofinantare).

Pentru proiectele normale alocarea este de maximum 25 milioane de euro. Se aproba


la nivel national. Limba proiectelor este romana.

Pagina 57 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale

Pentru proiectele majore alocarea este de maximum 25 milioane de euro (pt. mediu) si
maximum 50 milioane de euro (pt. transport). Sunt aprobate de CE. Limba proiectelor
este engleza.

Referitor la Romania, este important sa vedem interdependenta dintre fondurile de


pre- si post-aderare:
Pre-aderare

Post-aderare

PHARE Coeziune sociala si economica

FEDR

FSE

PHARE Cooperare trans-frontaliera

ObiectivulCooperare Teritoriala
Europeana FEDR

ISPA

FC

SAPARD

Fondul European pt. Agricultra si


Dezvoltare Ruarala

CE a raportat referitor la absorbtia fondurilor PHARE pt. Romania un procent de 92-94%!


Pentru programul ISPA 47 de proiecte de infrastructura si un numar egal de proiecte de
transport au fost finantate. Doar un singur proiect a fost finalziat!
Pentru programul SAPARD aproape intregul buget a fost cheltuit (doar cateva masuri mai
sunt actualmente finantate).
Alocarea financiara pre- si post-aderare este redata in tabelul de mai jos (datele apartin CE
Directoratul-General Regio, si sunt in miliarde de euro):
Fondul de Coeziune

Convergenta

Cooperare teritoriala

Total

5,769

11,143

0,404

17,317*

* Plus o suma pt. a acoperi inflatia (inflatia medie EU 27)


Fondul / Perioada

2000-2006

2007-2013

Diferente

ISPA / FC

2,460

5,769

2,3 ori

PHARE / FS

2,039

11,143

5,5 ori

Total

4,500

16,912

3,7 ori

FS & FC

Cooperare teritoriala

Agricultura

Pescuit

16,9

0,4

7,1

0,2

Pagina 58 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
Pachetul financiar pt. Romania pt. perioada 2007 2013:
(Milioane de Euro, preturi la
nivelul 2004)

2007

2008

2009

Total

Agricultura masuri de piata

249

244

239

732

Agricultura plati directe

405

476

881

Agricultura dezvoltare rurala

577

770

961

2,308

Sub-total agricultura

826

1,419

1,676

3,921

Instrumente structurale

1,399

1,972

2,603

5,973

Politici interne

244

248

252

744

Dezvoltare institutionala

26

17

52

Sub-total politici interne

270

265

260

796

TOTAL FONDUI ALOCATE

2,495

3,655

4,539

10,690

Plati

1,109

2,195

2,823

6,128

Fonduri alocate

Referinte bibliografice:
EU Cohesion Policy and Structural Funds, Romanian Training Institute, Training course titled
Financing projects from Structural Funds, Sibiu-Romania, 16-17 October 2006.

8.5.: FEDR Fondul European de Dezvoltare Regionala


Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regionala (FEDR) este de a consolida coeziunea
economica si sociala in Uniunea Europeana prin diminuarea dezechilibrelor regionale.
Pe scurt, FEDR finanteaza:
ajutoare directe pentru investitiile in intreprinderi (in special, IMM-uri) in vederea
crearii de locuri de munca durabile;
infrastructuri legate, in special, de cercetare si inovare, telecomunicatii, mediu, energie
si transporturi;
instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regionala etc.)
destinate sa sprijine dezvoltarea regionala si locala si sa favorizeze cooperarea intre
orase si regiuni;
masuri de asistenta tehnica.
Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) poate interveni in sprijinul a trei noi
obiective de politica regionala:
convergenta;
competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca;
cooperare teritoriala europeana.

Pagina 59 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale

Convergenta
In regiunile care se afla sub incidenta obiectivului Convergenta, domeniile de interventie
FEDR se concentreaza asupra modernizarii si diversificarii structurilor economice, precum si
asupra pastrarii si crearii de locuri de munca durabile.
Actiunile intreprinse prin FEDR curpind urmatoarele domenii:
cercetare si dezvoltare tehnologica (CDT);
inovare si spirit antreprenorial;
societate informationala;
mediu;
prevenirea riscurilor;
turism;
cultura;
transporturi;
energie;
educatie;
sanatate.
Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca
Prioritatile obiectivului Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca se
concentreaza asupra a trei aspecte:
inovare si economia cunoasterii: consolidarea capacitatilor regionale in materie de
cercetare si dezvoltare tehnologica, stimularea inovarii si a spiritului antreprenorial si
dezvoltarea ingineriei financiare, in special pentru intreprinderile legate de economia
cunoasterii;
mediu si prevenirea riscurilor: reabilitarea terenurilor contaminate, stimularea
eficacitatii energetice, promovarea de transporturi publice urbane nepoluante si
elaborarea de planuri pentru prevenirea si gestionarea riscurilor naturale si
tehnologice;
acces la serviciile de transport si telecomunicatii de interes economic general.
Cooperare teritoriala europeana
In ceea ce priveste obiectivul Cooperare teritoriala europeana, ajutorul furnizat prin FEDR
se grupeaza in jurul a trei axe:
dezvoltarea de activitati economice si sociale transfrontaliere;
stabilirea si elaborarea cooperarii transnationale, inclusiv cooperarea bilaterala intre
regiunile maritime;
consolidarea eficacitatii politicii regionale prin promovarea si cooperarea
interregionala, prin realizarea de activitati de conectare in retea si prin schimburi de
experienta intre autoritatile regionale si locale.
Caracteristici specifice teritoriale
Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) acorda o atentie deosebita caracteristicilor
specifice teritoriale. Actiunile intreprinse in cadrul FEDR incearca sa atenueze problemele
economice, sociale si ecologice cu care se confrunta mediile urbane. Zonele cu handicapuri
geografice sau naturale (regiunile insulare, zonele muntoase sau zonele cu densitate mica a
populatiei) beneficiaza de un tratament privilegiat. Zonele ultraperiferice beneficiaza, de
asemenea, de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de
indepartarea lor geografica.

Pagina 60 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
Referinte bibliografice:
http://ec.europa.eu/regional_policy/funds/feder/index_ro.htm

8.6.: FSE Fondul Social European


Fondul Social European (FSE) este destinat sa imbunatateasca calitatea locurilor de munca si
posibilitatile de ocupare a fortei de munca in Uniunea Europeana.
Acesta intervine in cadrul obiectivelor Convergenta si Competitivitate regionala si
ocuparea fortei de munca.
FSE sprijina actiunile statelor in urmatoarele domenii:
adaptarea lucratorilor si a intreprinderilor; sisteme de invatare pe toata durata vietii,
conceperea si diseminarea unor forme inovatoare de organizare a muncii;
imbunatatirea accesului la un loc de munca al persoanelor in cautarea unui loc de
munca, a persoanelor inactive, a femeilor si a emigrantilor;
integrarea sociala a persoanelor defavorizate si combaterea tuturor formelor de
discriminare pe piata muncii;
consolidarea capitalului uman prin aplicarea unor reforme ale sistemelor de
invatamant si prin activitatile de conectare in retea a unitatilor de invatamant.
Referinte bibliografice:
http://ec.europa.eu/regional_policy/funds/fse/index_ro.htm

8.7.: FC Fondul de Coeziune


Fondul de Coeziune ajuta statele membre cu un produs national brut (PNB) pe cap de
locuitor de mai putin de 90% din media comunitara sa-si reduca diferentele dintre nivelurile
de dezvoltare economica si sociala si sa-si stabilizeze economiile.
Acesta sustine actiuni in cadrul obiectivului Convergenta si se afla sub incidenta
acelorasi reguli de programare, de gestionare si de control ca in cazul FSE si FEDR.
Pentru perioada 2007-2013, Fondul de Coeziune se adreseaza urmatoarelor tari:
Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica
Ceha, Romania, Slovacia, Slovenia si Ungaria. Spania este eligibila, pe baza tranzitorie,
deoarece PNB-ul sau pe cap de locuitor este inferior mediei inregistrate pentru Uniunea
Europeana cu 15 state membre.
Fondul de Coeziune finanteaza actiuni care fac parte din urmatoarele domenii:
retele transeuropene de transport, in special proiectele prioritare de interes european
definite de Uniunea Europeana;
mediu. In acest context, Fondul de Coeziune poate interveni, de asemenea, in proiecte
din domeniul energiei sau al transporturilor, atata vreme ce acestea prezinta avantaje
clare pentru mediu: eficacitate energetica, utilizarea de surse de energie regenerabile,
dezvoltarea transportului feroviar, sprijinirea intermodalitatii, consolidarea
transporturilor publice etc.
Suspendarea asistentei financiare furnizate prin intermediul Fondului de Coeziune se produce
prin decizia Consiliului (hotarand cu majoritate calificata) in cazul in care un stat membru

Pagina 61 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
care inregistreaza un deficit public excesiv nu a pus capat situatiei sau actiunile intreprinse se
dovedesc a fi necorespunzatoare.
Referinte bibliografice:
http://ec.europa.eu/regional_policy/funds/cf/index_ro.htm

8.8.: Identificarea si justificarea proiectului


Ce inseamna un proiect de calitate?
Un proiect este bun daca este:
Relevant
Fezabil
Durabil/sustenabil
Proiecte relevante sunt acelea care:
Sunt legate de obiectivele nationale si sectoriale ale Comisiei Europene;
Implica beneficiarii chiar de la inceput in procesul de planificare;
Sunt bazate pe analizarea problemelor;
Au obiective clar definite in terme de beneficii pentru grupurile tinta.
Proiecte fezabile sunt acelea care:
Au obiective logice si masurabile;
Iau in considerare riscuri si ipoteze.
Proiecte durabile/sustenabile sunt acelea care:
Sunt viabile din punct de vedere economic si financiar si genereaza profit pe termen
lung;
Utilizeaza tehnologii adecvate (ex.rResurse de regenerare);
Iau in considerare mediul socio-cultural al populatiei;
Iau in considerare capacitatea de management a institutiilor implicate (publice si
private).
Iau in considerare problemele de gen si incearca sa le reduca.
Un proiect de calitate adduce in continuare beneficii beneficiarilor sai mult timp DUPA
finalizarea sa. Factorii de calitate/durabilitate sunt:
1. Sentimentul de apartenenta al beneficiarilor;
2. Sprijin pentru politicile publice;
3. Tehnologii adecvate;
4. Protectia mediului;
5. Elemente socio-culturale;
6. Sanse egale (intre femei si barbati, etc.);
7. Capacitate institutionala si de management;
8. Viabilitate economica si financiara.
Cum dezvoltam o idee de proiect?
Analiza realitatilor reprezinta baza ideilor de proiect.
Exista diferite modalitati de a analiza realitatea:
Subiectiv
(viziune/abordare personala)
Probleme
Provocari
Pagina 62 din 70

Obiectiv
(studii, rapoarte, date.

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale

Cand cautam o idee de proiect putem sa:


- intervievam persoane care au aceleasi preocupari ca si noi;
- intervievam persoane care au contact, professional sau nu, cu preocuparile
noastre;
- realizam studii, sa analizam fapte si tendinte;
- gandim sau sa solicitam realizarea de studii pentru identificarea
lacunelor/imperfectiunilor/neajunsurilor legate de domeniul asupra caruia ne
focalizam preocuparile;
- organizam reuniuni cu personae care au aceleasi preocupari ca si noi) care stiu
despre ele, care sunt legate de ele, etc.) sis a realizam impreuna sesiuni de
brainstorming;
- cercetam strategiile si documentele nationale relevante.
Cum elaboram obiective SMART?
SMART este acronimul caracteristicilor considerate esentiale pentru o formulare corecta a
obiectivelor proiectului. Aceste caracteristici sunt:
Specifice obiectivului pe care se presupune ca il masoara
Masurabile (atat cantitativ cat si calitativ)
Realizabile la un cost acceptabil
Relevante pt. nevoia de informare a managerilor
Relationate la timp astfel ca putem sti cand estimam ca obiectivul/tinta va fi atinsa
Nota:
Acronimul SMART vine din engleza, si anume:
Specific
Measurable
Available (achievable)
Relevant
Time-bound
Exista mai multe modalitati de a defini ceste caracterisitici, si deci implicit mai multe variante
pentru acronimul SMART

8.9.: Managementul Ciclului de Proiect


Definitie: Proiectul reprezinta o serie de activitati care urmaresc obiective specifice clare intro perioada bine definite de timp si care are un buget definit1.
Un proiect este dezvoltat intr-o anumita regiune geografica, cu anumite materiale, resurse
umane, informationale, etc., pt. un grup tinta anume, pt. o perioda pre-stabilita, avand scopul
de a rezolva probleme specifice si de a imbunatati o situatie data.
Un proiect poate fi descris ca un proces in timpul caruia: se consuma resursele disponibile, se
realizeaza activitati si se obtin rezultate in vederea atingerii unui impact pe-definit.

In contextul Matricei Cadru Logic (vezi mai jos), un proiect este definit in termini de ierarhizare a obiectivelor
(intrari, activitati, rezultate, scopuri si obiective generale) plus un set de ipoteze definite si un cadru pt.
monitorizarea si evaluarea realizarilor proiectului si a surselor de verificare).
Pagina 63 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
Un proiect trebuie sa aiba:
factori cheie clar identificati, inclusiv grup tinta primar si beneficiary finali;
coordonare clar definita, aranjamente de management si financiare clare;
un sistem de evaluare si monitorizare (pentru a sprijini managementul performantei);
un nivel corespunzator al analizei financiare si economice, care sa indice ca beneficiile
proiectului vor depasi costurile acestuia.
Tipuri de proiect: Proiectele de dezvoltare pot varia semnificativ in obiective, scop si
dimensiune. Proiectele mai mici pot implica resurse financiare modeste si pot dura numai
cateva luni, in timp ce proiectele mari pot implica milioane de euro si pot dura multi ani.
Definitie: Un program reprezinta o serie de proiecte ale caror obiective interconectate
contribuie la atingerea unui obiectiv general comun.
Putem vorbi despre programe cand mai multe proiecte dintr-un sector, sub-sector sau regiune
specifica sunt legate printr-un concept clar definit.
Un program este baza strategica a proiectelor, are o raza mai larga de actiune, furnizeaza
liniile directoare si principiile, iar in cazul Fondurilor Structurale contine si masurile si
prioritatile aferente.
Pentru a obtine sprijin financiar de la Comisia Europeana, proiectele trebuie sa fie elaborate
in cadrul unui anumit program.
Definitie: Managementul proiectului reprezinta structurarea si organizarea proceselor cu
scopul de a atinge obiectivele pre-stabilite.
Managementul proiectului este divizat in functii pentru a acoperi intreaga gama de sarcini.
Aceste functii sunt:
- stabilirea / formularea obiectivelor;
- programare;
- luarea deciziilor;
- motivare;
- organizare;
- informare;
- monitorizare;
- evaluare.
Definitie: Ciclul proiectului reprezinta intreaga viata a proiectului, de la idee la finalizarea
ei.
Ciclul proiectului asigura cadru pt. consultarea partilor interesate, defineste deciziile cheie,
informatiile necesare si responsabilitatile. Are de asemenea un rol evaluator, intrucat preia
experienta in elaborarea viitoarelor programe si proiecte.
Managementul ciclului de proiect este un term utilizat pentru a descrie managementul
activitatilor si procedurilor de decizie din timpul vietii proiectului (inclusiv sarcini cheie,
roluri si resposabilitati, documente cheie si optiuni de decizie).

Pagina 64 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
Definitie: Managementul ciclului de proiect (MCP) defineste fazele din viata proiectului,
nivelul de implicare al diferitilor actori, managamentul activitatilor si procedurilor de
decizie.
De fapt, MCP constituie o metodologie de pregatire, implementare si evaluare a proiectelor,
bazata pe o abordare integrata, care asigura cadrul de focalizare asupra obiectivelor si a
aspectelor de durabilitate/sustenanta.
MCP ofera garantia ca:
proiectele sprijina obiectivele ce vizeaza politicile atotcuprinzatoare ale CE si de dezvoltare
a partenerilor;
proiectele sunt relevante pentru o strategie consimtita si pentru problemele reale vizate;
proiectele sunt fezabile, insemnand ca obiectivele pot fi realizate in mod realist in cadrul
constrangerilor impuse de mediul in care se opereaza si de capacitatile agentiilor de
implementare;
beneficiile generate de proiecte sunt foarte probabil durabile/sustenabile.
Pentru a sprijini realizarea acestor scopuri, MCP:
necesita participarea activa a actorilor cheie si scopuri aferente care sa promoveze dreptul
local de proprietate;
utilizeaza Abordarea Cadru Logic (cat si alte instrumente) pentru a sprijini o serie de
evaluari /analize cheie (inclusiv a actorilor, a problemelor, a obiectivelor si a strategiilor);
incorporeaza criterii cheie de evaluare a calitatii in fiecare etapa a ciclului proiectului;
necesita producerea de documente-cheie de buna calitate in fiecare etapa (cu concepte si
definitii intelese la nivel comun), pentru a veni in sprijinul unui proces de decizie bine
informat.
In 1992 Comisia Europeana a adoptat Managementul Ciclului de Proiect (MCP) ca set
primar de instrumente de proiectare si management de proiect (pe baza Abordarii Cadru
Logic), si un prim manual MCP a fost produs in 1993. Manualul a fost ulterior updatat.
Ciclul operatiilor de administrare a proiectelor de asistenta externa ale CE are cinci faze
principale:
1. Programarea;
2. Identificarea;
3. Formularea;
4. Implementarea (inclusiv monitorizarea si raportarea);
5. Evaluarea.
Acestora li se poate adauga si faza de audit.
Acest ciclu scoate in evidenta trei principii majore:
1. Criteriile si procedurile de luare a deciziilor sunt definite la fiecare faza
(inclusiv cerinte de informare si criterii de evaluare a calitatii);
2. Fazele ciclului sunt progresive fiecare faza trebuie finalizata inainte ca
urmatoarea sa fie atacata cu succes;
3. O noua planificare si identificare de proiect se realizeaza pe baza rezultatelor
monitorizarii si evaluarii ca parte a unui process structurat de feed-back si de
invatare institutionala.

Pagina 65 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
Ciclul proiectului incepe prin identificarea unei idei care va fi transformata intr-un
plan de actiune care sa fie apoi implementat si evaluat.
1. Faza de programare:
In aceasta faza este analizata situatia la nivel national si sectorial pentru identificarea
problemelor, constrangerilor si oportunitatilor carora cooperarea prin proiect li se poate
adresa.
2. Faza de identificare:
In principal, in aceasta faza, se decide care idei ar trebui selectate pentru a fi studiate
in cadrul fazei de formulare.
3. Faza de formulare:
In aceasta faza ideile de proiect sunt dezvoltate in planuri operationale de catre
actori si beneficiari.
De asemenea o evaluare a fezabilitatii si durabilitatii este realizata. Programul detaliat
de implementare este propus tot in aceasta faza, inclusive matricea Cadru Logic (Matricea
Logframe). Rezultatul va fi decizia de acceptare sau respingere a proiectului pentru sprijin
financiar.
4. Faza de implementare:
In timpul acestei faze beneficiile planificate sunt furnizate. Toate celelelate faze ale
ciclului sprijina asadar implementarea acestei faze.
Faza de implementare este de obicei compusa din urmatoarele perioade principale:
Perioada de initiere/inceput;
Perioada principala de implementare;
Perioada de inceheier/finalizare;
5. Faza de evaluare:
Scopul acestia este de a determina relevanta si atingerea obiectivelor, eficienta de
dezvoltare, eficacitatea, impactul si durabilitatea.
Referinte bibliografice:
Curs de formare Cum se finanteaza proiecte din Fondurile Structurale 2007-2013 , 1617 Octombrie 2006, Institutul Roman de Training, Sibiu.
Project Cycle Management - Manual, 2004, European Commmission, EuropeAid
Cooperation Office.

8.10: Abordarea cadru logic; matricea logica


Abordarea Cadru Logic (ACL) a fost dezvoltata la sfarsitul anilor 1960 pentru a asista
Agentia Internationala de Dezvoltare a SUA sa imbunatateasca planificarea si sistemul de
evaluare al proiectelor sale.
CE a solicitat utilizarea ACL ca parte din Managementul Cciclului de Proiect inca din
1993.
De-a lungul timpului, diferite agentii au modificat formatul, terminologia si
instrumentele ACL, dar totusi principiile analitice de baza au ramas aceleasi. Cunoasterea
principiilor ACL este asadar esentiala pentru intregul personal implicat in proiectarea si
furnizarea asistentei de dezvoltare oferita de CE.
Pagina 66 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale

ACL este o metodologie pentru planificarea strategica care poate fi folosita pentru
elaborarea multor tipuri de proiecte. ACL este de asemenea un process analitic si un set de
instrumente utilizate pentru a sprijini planificarea si managementul proiectelor.
Utilizarea ACL este impusa de multe institutii internationale care ofera finantare (ca
de ex. Banca Mondiala) si este obligatory pentru proiectele finantate prin programele UE.
Rezultatul ACL il reprezinta Matricea Cadru Logic sau Matricea Logframe (MCL).
ACL este un instrument central in Managementul Ciclului Proiectului.
Este important a se face distinctia intre ACL, care este un proces analitic (implicand
analiza actorilor, a problemelor, a obiectivelor fixate si selectarea strategiilor) si Matricea
Cadru Logic (MCL) care, desi solicita analizarea pe mai departe a obiectivelor, cum vor fie
ele atinse, care sunt potentialele riscuri, furnizeaza de asemenea produse documentate ale
procesului analitic.
Matricea Cadru Logic consta dintr-o matrice cu patru (sau mai multe) randuri si patru
coloane, care sumarizeaza elementele cheie ale planului de munca, si anume:
Ierarhia obiectivelor proiectului (Descrierea proiectului sau Logica de Interventie);
Factori externi cheie care sunt critici pentru sucessul proiectului (ipoteze/presupuneri);
Cum vor fi monitorizate si evaluate realizarile proiectului (indicatori si surse de verificare).
Logframe ofera de asemenea baza ce determina cerintele legate de resurse (inputs) si
costuri (buget) sunt determinate.
Structura tipica a unei Matrici Logframe este redata mai jos:

Proiectarea Matricii Logframe are doua etape principale, Analiza si Planificarea, care sunt
realizate progresiv in timpul fazelor de Identificare si Formulare ale ciclului proiectului.
Sunt patru elemente principale ale fazei de Analiza, si anume:

Pagina 67 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
1. Analiza Actorilor, inclusiv evaluarea preliminara a capacitatii institutionale, analiza de
gen si de nevoi ale altor grupuri vulnerabile ca de exemplu persoane cu dizabilitati (profilul
principalilor jucatori);
2. Analiza Problemelor (profilul principalelor probleme, inclusiv relatiile cauza-efect)
3. Analiza Obiectivelor (imagine a unei situatii imbunatatite in viitor);
4. Analiza Strategiilor (comparative a diferitelor optiuni legate de o situatie data).
In faza de Planificare rezultatele analizei sunt transpuse intr-un plan practic, oprational, gata
de implementare. In aceasta faza:
se pregateste matricea logframe, se solicita analize mai detaliate si se rafineaza ideile;
se definesc si planifica activitatile si resursele;
se elaboreaza bugetul.
Figura de mai jos sumarizeaza cele doua faze ale ACL.

Cum am aratat mai sus, matricea de baza cosnta din patru coloane si un anumit numar de
randuri (de obicei trei sau patru randuri). O descriere a tipruirlor de informatie furnizate de
matricea Logframe este redata mai jos (exemplu contine inclusiv activitati)

Pagina 68 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale

Pregatirea unei matrici Logframe este un proces iterativ, nu doar o insiruire liniara de pasi. Pe
masura ce noi parti ale matricii sunt elaborate, informatia asamblata anterior trebuie revizuita
si daca este necesar, ajustata.
Totusi, exista o ordine generala de completare a matricii, care incepe cu descrierea proiectului
(de sus in jos), apoi cu ipotezele/presupunerile (de jos in sus), urmata de indicatori si apoi de
sursele de verificare (lucrand incrucisat). Aceasta ordine este ilustrata in tabelul de mai jos.

Matricea Logframe ajuta la indicarea gradului de control pe care managerii il au asupra


diferitelor niveluri ale obiectivelor proiectului.

Pagina 69 din 70

Georgeta CHIRLEAN, Dumitru CHIRLEAN:


Managementul proiectelor educaionale
Referinte bibliografice:
Curs de formare Cum se finanteaza proiecte din Fondurile Structurale 2007-2013 , 1617 Octombrie 2006, Institutul Roman de Training, Sibiu.
Project Cycle Management - Manual, 2004, European Commmission, EuropeAid
Cooperation Office.

8.11.: Exemple de proiecte


1. O autostrada de departe (Grecia)
Aflata in constructie din 1990, autostrada Egnatia (680 km lungime, doua benzi si banda de
rezerva pe fiecare sens, cu exceptia unor anumite zone muntoase) a fost finalizata in 2006. O
data terminate, calatoria de la Kipi, pe granite turca, la portul Igumenita, langa Albania, isi va
reduce edurata la sase ore.
Va deservi sapte aeroporturi si cicni mari porturi. Constructia include 50 de pasarele, 350 de
refugii, 1650 de poduri (cu lungimea totala de 40 de km) si 76 de tuneluri, totalizand 50 km in
lungime.
Mai multe detalii la:
http://www.egnatia.gr/flash/en/index.html
2. Vacanta si sanatate (Austria):
Hotelul Gars Bio-Training a fost construit in 1986 si are acum 146 de paturi la categoria patru
stele.
Cu 100 de angajati, hotelul este liderul afacerilor in turism din regiunea Kamptal.
Prin deschiderea unui centru de sanatate pe malurile raului Kamp, programe suplimentare de
formare pentru doctori si seminarii pentru amatori pe teme de practici medicale chinezesti si
terapii alternative vor fi oferite in viitor. Se anticipeaza ca 22 de noi locuri de munca sa fie
create aici. Se urmareste ca acest proiect sa genereze un impuls in dezvoltarea acestei regiuni
mai slabe din punct de vedere structural care sa impulsioneze economia regionala, ocuparea
fortei de munca si industria furnizoare.
Mai multe detalii la:
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/presenta/brochures/osterreich_en.pdf

8.12.: Aplicatii:
8.12.1.: Precizati care sunt elementele ciclului de proiect.
8.12.2.: Descrieti abordarea cadru logic pentru managementul de proiect.
8.12.3.: Incercati sa completati matricea logica (matricea Logframe) pt. o idee de
proiect pe care ati dori sa o dezvoltati.

Pagina 70 din 70