UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA PSIHOLOGIE I TIINE ALE EDUCAIEI

CATEDRA PSIHOLOGIE APLICAT

INFLUENTA FACTORILOR SOCIO-ECONOMICI ASUPRA

SATISFACTIEI MARITALE

322.1 Psihologie

TEZ DE LICEN

ef Catedr

______________ Carolina PLATON, dr. hab., prof. univ.

(semntura)

Conductor tiinific:

_____________ Inga RUSSU, magistru n psihologie

(semntura)

Autorul:

______________ Ciuperca Eleonora, gr. 32

(semntura)

CHIINU, 2014
CUPRINS

ADNOTARE.....................................................................................................................
..3
ANNOTATION.................................................................................................................
..4
INTRODUCERE..............................................................................................................
...5
CAPITOLUL I:ABORDARI TEORETICE ALE SATISFACTIEI MARITALE
1.1. Satisfactia maritala:delimitari conceptuale.......................................
1.2. Relatia dintre factorii socio-economici si satisfactia maritala.............................
1.3. Consecintele factorilor economici asupra satisfactiei maritale........................
Concluzii capitolul I
CAPITOLUL II: ABORDAREA EMPIRICA A SATISFACTIEI MARITALE SI
FACTORII SOCIO-ECONOMCI........................................................................
2.1. Metodologia cercetrii..........................................................................................
2.2. Analiza cantitativ i calitativ a rezultatelor cercetrii.............................................
CONCLUZII GENERALE..................................................................................................
RECOMANDRI...............................................................................................................
.
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................

Actualitatea temei
Cuplul a reprezentat intotdeauna unitatea de baza a societatii. In sensul general cuplul
este definit ca o pereche sau o reuniune a doi indivizi bazata pe o legatura constanta sau de
moment. Pentru ca intr-un cuplu o relatie sa fie una trainica si de lunga durata , trebuie sa
existe un echilibru intre factorii psihologici, factorii sociali si cei economici.Abordarile
recente definesc cuplul ca o entitate supraindividuala, sistemica si organica, caracterizata prin
cauzalitate mutuala, interdependenta si non repetitie(Turliuc M.N, 2004).
Inainte de toate cuplul reprezinta coexistenta a doi indivizi, iar functionarea relatiei
cuplului depinde de o serie de nuante ce tin de individ, de relatie ,dar si de normele
sociale(familie, grup, prieteni). Toate acestea au impact asupra satisfactiei in cuplu. Satisfactia
in cuplu este definita ca starea emoional individual de a fi mulumit de interac iunile,
experienele i ateptrile din cadrul vieii de cuplu.(Ward, Lundberg,Zabriskie). Dei aparent
simpl, definiia aceasta ascunde un numr foarte mare de variabile care influeneaz starea de
mulumire a unui individ fa de viaa n cuplu.
Satisfactia maritala difera mult pe parcusul ciclului familial, de regula primii ani de
convietuire a celor doi aduc cu sine dificultati si tulburari emotionale in cuplul tinar,
deasemenea si economice, psihologice si sociale Soii fiind preocupati mai mult de profesie,
de intretinerea familiei, iluzia iubirii ce depete toate obstacolele se destram cu vitez.
In literatura de specialitate exista mai multe cercetari ce au ca subiect satisfactia maritala in
cuplu.In aceste cercetari intilnim expresii de genul satisfactia conjugala, adaptibilitate
maritala, stare de bine, echitate in cuplu, stare emotionala de echilibru. De multe ori,
aceste aspecte constitue subiecte de dicutie abordate in dezbateri si discutii publice, in massmedia, in spoturi publicitare.
Mai multe studii au abordat satisfactia maritala din diferite puncte de vedere. Unele
studii s-au centrat pe relaia dintre echitate i satisfacia marital (Saginak, 2005; Asoodeh,
Khailili, Daneshpour si Lavasani, 2010). Echitatea reprezintind un echilibru intre beneficiile
i contribuiile care sunt oferite de parteneri n cadrul relaiei.(Walster i Traupmann, 1980;
Asoodeh, Khailili, Daneshpour i Lavasani, 2010). Deasemenea, studiul lui Litzinger, Coop i
Gordon (2005) realizat pe 387 de cupluri cstorite susine faptul c unul din predictorii
importani in satisfacia marital este comunicarea.In plus acest studiu introduce un alt
predictor in satisfactia maritala ca cel de satisfactie maritala.
Multi autori au abordat conceptul de satisfactie maritala printre care si Iolanda
Mitrofan, Alina S.Russu, Diana Diculescu, Daciana Dumitrescu, Gabriela Ferdean,Daniela
Vasile, Vlad Murean.

Obiectul cercetarii il constitue influenta factorilor socio-economici asupra satisfactiei

maritale.
Scopul cercetarii: determinarea relatiei dintre factorii socio-economici si satisfactia maritala.
Ipotezele cercetarii:
1.Exista o relatie intre satisfactia maritala in cuplu si factorii socio-economici.
2.Cu cit nivelul factorilor socio-economici este mai jos cu atit mai mult scade nivelul
satisfactiei maritale.
Obiectivele:
1.
2.
3.
4.
5.

Analiza abordarilor teoretice asupra satisfactiei maritale.

Selectarea instrumentelor de masura.
Selectarea esantionului.
Prelucrarea rezultatelor si interpretarea lor.
Deducerea concluziilor si a recomandarilor practice.

Valoarea teoretica: consta in completarea cu informatii noi asupra subiectului abordat.

Scopul acestui studiu este de a sugera o intelegere mai profunda a modului in care functia
economica influenteaza satisfactia maritala in cupluri si cum se manifesta aceasta relatie in
dependenta de cuplu marital.
Valoarea practica:consta intr-o

Capitolul I Satisfactia maritala delimitari conceptuale.

dezvoltarea material a societii, care a transformat omul intr-un individ
centrat pe
acumulare i mai puin pe existen. Acum oamenii se definesc mai mult
prin ceea ce au,
decat prin ceea ce fac sau sunt. Valorile personale i sociale au cunoscut o
bulversare
semnificativ; de aceea exist tendina oamenilor de a se responsabiliza
mai puin pentru
dezvoltarea i implinirea emoional, cat mai mult pentru cea material.
prezentare clar i detaliat o poi gsi la Maria Voinea, in cartea ei
Sociologia Familei (1993).
Eu am preferat aici o scurt trecere in revist a principalelor funcii ale
familiei. Acestea sunt:
Funcia economic presupune a asigura resursele materiale, financiare
necesare existenei
familiei (locuin, hran, haine, etc.). Aceast funcie este foarte
important. Dac ea este
realizat corespunztor, atunci familia se poate concentra i poate
indeplini i celelalte funcii.
Aceast funcie este realizat de ambii soi prin aducerea veniturilor (ca
urmare a exercitrii
unei profesii, cel mai des), prin procurarea i producerea hranei, a
obiectelor de imbrcminte
i de trai, prin transmiterea profesiei i/sau susinerea copiilor in alegerea
profesiei.
Srcie, omaj
Acestea se afl pe lista factorilor stresori severi deoarece, de cele mai
multe ori, ele se afl
in afara controlului membrilor familiei, ei inand mai mult de organizarea
economic i social a
societii din care face parte familia respectiv. Ele amenin chiar
integritatea fizic a membrilor
datorit lipsei de mancare, ap sau adpost i a mijloacelor financiare i
materiale de a face rost
de ele. Ei se asociaz cel mai frecvent cu bolile grave, astfel c se creaz
rapid un cerc vicios din
care, o dat prins, persoana nu mai poate iei.
Aceti factori sunt cei mai des invocai ca fiind responsabili de situaia lor
de ctre
majoritatea persoanelor aflate la marginea societii, fie c sunt delicveni,
vagabonzi, copii ai
strzii, persoane adulte fr adpost, ceretori etc.(introducere in
psihologia familiei si psihosexologie)
1.1.4
. Factori determinani ai relaiei de cuplu
Funcionalitatea cuplului este legat ndeosebi de asigurarea satisfaciei maritale

.Majoritatea studiilor existente sunt conceptualizate ntr-o paradigm patogenic,

accentundfactorii care erodeaz satisfacia marital. Mai multe cercetri (Halford et
al., 1997; Bradbury, Fincham, & Beach, 2000; Liu, Shono, & Kitamura, 2008) au
identificat drept posibilideterminani ai satisfaciei maritale, combinaii ntre factori
interpersonali
precum rezolvarea problemelor maritale i exprimarea afeciunii si ntrefactori
contextuali precum nivel ridicat
Numeroasele studii ntreprinse prin chestionare standard sau interviuri intensive au
evideniat importante diferene pe planul confortului psihic i al satisfaciei ntre
brbai i femei n cuplurile maritale. Astfel, o parte dintre femei consider c pentru
ele este vital independena financiar, ncrederea i respectul partenerului. Pe primul
loc n mplinirea personal pentru femei continu s fie ns, maternitatea, fie c este
deja realizat, fie doar dorit. Femeilor le place mai mult dect brbailor s fie prini.
mplinirea personal a brbailor este adus de realizarea n carier, de ocuparea unei
funcii importante de conducere n defavoarea vieii de familie. Recompensele
materiale, prestigiul i puterea formal sunt mai mari pentru poziiile sociale asociate
brbailor, sursele statusului feminin sunt mai mult informale i indirecte i cuprind
mai mult satisfacii de ordin psihologic.
Satisfacia ntr-o relaie de cuplu este un aspect complex care se bazeaz pe mai multe
trsturi principale, dar care este influenat i de starea de satisfacie/insatisfacie
general a subiectului. Nemulumirea fa de condiiile de via economico-sociale,
absena unui loc de munc sau alte evenimente pot influena starea de nemulumire
general, insatisfacia fa de via, n general i fa de partener, n special. De multe
ori partenerii de cuplu sunt fcui rspunztori pentru toate inconvenientele care apar
n viaa subiecilor i care contribuie la gradul general de nemulumire.

Satisfacia marital
Cuplul este definit, n general, ca o pereche sau reunire de dou persoane bazat pe o
legtur constant sau datorat unei apropieri accidentale. n ambele cazuri ns,
reunirea trebuie s funcioneze, chiar dac ea este adesea dificil.(psihol.cuplului si
fam. Prof.dr. nicoleta turliuc note de curs).
Cstoria nseamn o relaie psihologic ntre doi oameni contieni , ea fiind o
construcie complicat, alctuit dintr+o serie ntreag de date subiective i obiective,
avnd indiscutabil o natur foarte eterogen.(introducere in psigologia familiei si
psihosexologie diana lucia vasile editura fundatiei romania de maine univer.spiru
haretu).
Odat cu intrarea in cstorie cuplul se angajeaz s preia unele roluri i
responsabiliti spre o bun colaborare i un mariaj eficient.
Cuplul marital este rezultatul unui proces creator, cu multe legturi i nivele de
dezvoltare, care se desfoar simultan n urmtoarele planuri interpersonale, sexualprocreativ sau socioafectiv prin comunicare, de autocunoatere i autoevaluare, prin
cooperare, competiie, conflict. Evoluia cuplului marital poate fi armonic, satisfctore i
stabilizatore sau dizarmonic, nesatisfctore i distorsionat, tinznd la separare. Execuia
sarcinilor de rol familial prin relaii i dezvoltare prin via de influenare a personalitii
maritale pot aduce succese n familie.
Satisfacia, n general, poate fi definit ca i o stare de fericire care dep e te durerea
(engl. ,,...a state of happiness over pain; Collard, 2006; Ward, Lundberg, Zabriskie i
Berrett,2009).
Satisfacia n cuplu reprezint o stare emoional individual de a fi mulumit de
interaciunile, experienele, ateptrile din cadrul vieii de cuplu (Ward, Lundberg,
Zabriskie i Berrett, 2009). Starea emoional de satisfacie marital se centreaz pe
interaciunile dintre o persoan i partenerul acesteia. Astfel, indivizii care
experimenteaz fericire n relaiile cu partenerii lor au i o stare emo ional de
satisfacie marital ridicat (Collard, 2006; Ward, Lundberg, Zabriskie i Berrett,
2009).
Numeroase studii au investigat componentele satisfaciei n cuplu prin cercetarea
caracteristicilor csniciilor fericite i de lung durat. Astfel, s-au identificat cele mai
importante caracteristici relevante pentru succesul unei cstorii de lung durat i
fericite: 1) pstrarea angajamentului pe toat durata vieii, 2) loialitatea, 3) valorile
morale solide, 4) respectul, 5) fidelitatea n cuplu, 6)dorina de a fi un printe bun,

7)credina n Dumnezeu i angajament spiritual, 8)dorina de a ierta i de a fi iertat.

(Fennel 1993).
Atracia i satisfacia marital
Att terapeuii ct i publicul n general vd calitatea relaiei de cuplu strns legat de
atracie si calitatea vieii sexuale.Multiple cercetri, precum cele efectuate de HaavioKontula (1997) sau de Purine (1997), au artat faptul c exist o puternic asociere
pozitiv ntre satisfacia relaiei de cuplu n general i satisfacia sexual,acestea avnd
o relaie bidirecional.Orelaie marital perceput ca ridicat conduce ctre o relaie
sexual satisfctoare.Cnd calitatea vieii de cuplu este ridicat i perceput ca un
beneficiu n relaiade cuplu,este de ateptat ca nivelul perceput de satisfacie sexual
s fie pozitiv i ridicat.Cnd calitateea vieii maritale este sczut i perceput ca un
cost, se atept perceperea unui nivel sczut al satisfaciei sexuale.
Alte studii efectuate de Litzing, Coop, i Gordon(2005) realizat pe 387 de cupluri
cstorite susine faptul c exist o interaciune semnificativ intre comunicare i
atracie sexual.Dac partenerii dintr+un cuplu comunic foarte bine , satisfacia
sexual nu are un impact semnificativ asupra nivelului de satisfacie marital.n cazul
n care indivizii au dficulti de comunicare n interiorul cuplului, dar sunt satisfcui
sexual, ei vor raporta o satisfacie marital ridicat.Astfel,satisfacia sexual va
compensa parial pentru efectul negativ al comunicrii deficitare asupra satisfaciei
maritale.
Satisfacia marital i comunicarea+ cercetarile au demonstrat c exist o legatur
direct intre comunicare si satisfacie marital, comunicarea fiind un instrument care
contribue la meninerea sau consolidarea relaiei. Pentru cuplu, comunicarea este,
alturi de intercunoatere, principalul instrument de dezvoltare a structurii i relaiilor
cu rol familial. Atunci cnd partenerii sunt capabili s se asculte unii pe alii, s
comunice eficient, ei pot conlucra i interaciona optim, astfel ca fiecare s fie stimulat
n a se dezvolta i a resimi satisfacie.
(http://www.appct.ro/lucrari_stiintifice/iubirea_la_romani_2008/capacitatea_de_c
omunicare_satisfactie_in_relatia_cuplu.pdf)
Studiile la fel au artat c nivelul crescut de expresivitate n comunicare a partenerilor
este asociat cu o satisfacie marital ridicat, acetia exprimnd mai mult nelegere,aprobare
i empatie unul fa de cellalt.(Halberstadt, 1995 Rauer i Volling, 2005).Expresivitatea n
ceea ce privete emoiile negative poate avea un impact puternic asupra satisfaciei
maritale,preveniei i rezolvrii conflictelor i asupra funcionrii cuplului n general(Rauer i
Volling, 2005). Cnd ntr-un cuplu sunt mprtite interese, aspiraii, atitudini i chiar

frustrri similare, relaia devine mai stabil, partenerii lund n calcul ateptrile maritale
referitoare la copii i la roluri n familie.( TEORII PRIVIND RELAIILE INTIME Zoltn
Salnki Institutul de Istorie George Bari din Cluj-Napoca2000 )
Studiile privind evoluia relaiilor personale permit o analiz evoluiei relaiilor n
csnicie, n cuplurile unde n care este prezent satisacia, soii sunt spontani unula fa de
cellalt, capabili s+i exprime punctul de vedere personal fr s fie pus n discuie
existena lor comun.Pe baza unei existene mpreun asigurate, diferenele de opinie i
discuiile se manifest n mod liber, comunicarea avnd funcia de a adnci cunoaterea
interpersonal, contientizarea problemelor sau a ateptrilor celuilalt.Schimburile verbale
sunt cel mai adesea dinamizante i reprezint un prilej de satsfacii.Soii i vorbesc unul
altuia n acela timp sunt impreuna unul cu cellalt.Exist o relaie de baz care nu e
verbalizat.(Alex mucchielli Arta de a comunica..metode,forme si psihologia situatiilor de
comunicare... polirom 2005.pag205)
Ataamentul i satisfacia marital+ ataamentul reprezint unul din factorii
importani n satisfacia relaiei i n reyolvarea conflictelor de cuplu.
Conceptul de ataament a fost introdus n psihologie de John Bowlby, ca urmare a
investigaiilor etiologice, considernd ataamentul un proces nnscut.(Ataamentul n
psihoterpie traducere din englez de mihaela dumitrescu David J.Wallin editura trei 2010).
n termeni generali, ataamentul poate fi definit ca o legtur emoional de lung
durat cu un anumit individ. Astfel de legturi sunt caracterizate prin urmtoarele
trsturi: sunt selective (centrate pe indivizi specifici), presupun cutarea proximit ii
fizice (se depune efort pentru a menine apropierea de obiectul ataamentului), ofer
confort i securitate, produc anxietate la separare(cnd legtura e ameninat i cnd nu
poate obine proximitatea; Schaffer, 2007).
Ali cercettori (Dion, Dion, Keelan) au ncercat s afle de ce persoanele cu un tip de
ataament securizant experimenteaz un grad mai mare de satisfacie n relaia de
cuplu. Ei au luat n considerare factorul autodezvluire. Ceea ce au descoperit a fost
c participanii la studiu cu un stil de ataament securizant mprteau mai multe
informaii intime, personale, cu partenerii de cuplu dect cu necunoscui i se simeau
mai n largul lor discutnd cu partenerul dect cu un necunoscut de sex opus, n timp
ce persoanele aparinnd fiecruia dintre cele trei tipuri de ataament nesigur nu
prezentau aceast diferen ntre discuiile cu partenerul i cele cu un strin de sex
opus.

Factorii ce metin si destabilizeaza cuplul.