Cap. 1.

Tema de proiectare
Sa se proiecteze o transmisie formata dintr-un reductor cilindric cu o singura treapta si o
transmisie prin curele trapezoidale pentru actionarea unei ............
Cap. 2 Schema cinematica
Se alege pentru aplicatia data urmatoarea schema cinematica de principiu.

avand urmatoarele notatii:

ME = motor electric asincron trifazat
TCT = transmisie prin curele trapezoidale
RT = reductor cilindric cu o treapta
C = cuplaj arbore iesire reductor
Cap. 3. Date de intrare
Mt =
Ne =
iR =
iCT =
aW =
m=
=
T=

[Nm],
[rot/min],
,
,
[mm],
[mm],
[grd],
[h],

momentul de torsiune la iesire

turatia arborelui de iesire
raportul de transmisie al treptei cilindrice
raportul de transmisie a curelelor trapezoidale
distanta dintre axele reductorului cilindric
modulul angrenajului dintat
unghiul de inclinare a danturilor
durata de viata a reductorului cilindric

Cap.4. Calculul angrenajului dintat

4.1. Alegerea motorului electric
Conform [1], alegerea motorului electric tine cont de randamentele transmisiilor precum
si a elementelor interne din reductor care consuma putere (rulmenti, ulei pentru ungere, sisteme
de ventilatie, etc).
Formula de calcul generala este:

unde:

PM = puterea necesara la motorul electric

PII = puterea la arborele de iesire al reductorului (puterea necesara la organul de lucru)
tot = randamentul total
TCT = randamentul transmisiei prin curele trapezoidale
r = pierderea de putere in perechile de rulmenti
a12 = randamentul angrenajului cilindric
Din indrumarul [1], tabelul 1, aleg urmatoarele valori pentru randamente
TCT=
r =
a12 =
Se stie ca Mt 9550

Pe
, Ne si Mt sunt date initiale de proiect, de unde se obtine
Ne

Pe =
Se obtine pentru puterea motorului electric:
Pe
PM

0.97 0.952 0.98

Turatia necesara motorului electric este data de:
N M Ne iR iCT , de unde rezulta NM = 2.35x......=
Din [1], Anexa 1, aleg motorul electric tip ......, cu P= ...., N = .....,
4.2. Alegerea numerelor de dinti la angrenajul cilindric
Conform relatiilor din [1] si [3], pentru raportul de transmitere si distanta dintre axe.
Z
iR 2 ,conform[3]
Z1
aw

m
Z1 Z 2 , conform [1]
2

Se obtine din sistemul de ecuatii de mai sus, Z1=......, Z2 = ......

4.3. Verificarea alegerii modulului angrenajului cilindric
Conform indrumarului [1], relatia pentru calcularea sau verificarea modulului rotilor
dintate, este:

unde coeficientii care intervind in aceasta formula ii alegem din indrumarul [1], conform cu
cerintele temei de proiectare, astfel:
u = Z2/Z1=
, raportul de transmitere al angrenajului
KA= 1,
, factorul sarcinii dinamice exterioare dependent de natura
masinii motoare si a celei de lucru
KV=1,1
, factorul dinamic interior
K=1
, factor de repartitie frontala a sarcinii

KF=1,15
, factor de repartitie longitudinala a sarcinii pentru
solicitarea la piciorul dintelui
YF=2,25
, factor de forma
Y=1
, factorul unghiului de inclinare
Flim=360 MPa
, efortul unitar limita pentru solicitarea la oboseala la
piciorul dintelui, ales pentru material OL 60.4
SF=1,5
, factor de siguranta pentru solicitarea la piciorul dintelui
KFN=1
, factorul numarului de cicluri de solicitare pentru
solicitarea la piciorul dintelui
YS=1
, factorul concentratorului de eforturi
YFX=1
, factor dimensional
a=0,5
, coeficient de latime ales in functie de duritatea flancurilor
si de raportul dintre latimea danturii si distanta dintre axe.
Mtpinion = momentul de torsiune la pinion [Nm],
D
m Z1
Mt pinion F w1 F
=(.........)/2
2
2
Calculam forta din angrenare F cu urmatoarea relatie:
2 M te 2 M te
F

(2*.....)/(..........)=
Dw2
m Z2
Se obtine
mn=(..................................)/(.........................)=
Deoarece mn calculat este mai mic decat valoarea modulului indicata in tema de
proiectare, consideram ca acesta (valoarea din temA) este ales corect.
4.4. Verificarea distantei dintre axele reductorului cilindric
Conform indrumar [1], distanta dintre axe se calculeaza si se verifica cu urmatoarea formula:

unde:
ZM=271
, factorul de material calculat in functie de modulele de elasticitate
longitudinale ale materialelor rotilor dintate, cu formula
Z M 271 E , unde E este exprimat in N/mm2.
ZH=1,77
, factorul punctului de rostogolire
Z=1
, factorul lungimii de contact
Hlim=420 MPa, efortul unitar limita la solicitarea hertziana, dependent de natura materialului
pinionului si de tratamentul termic aplicat.
SH=1,25
, factorul de siguranta la solicitarea hertziana
KHN=1
, factorul numarului de cicluri de solicitare pentru solicitare hertziana
ZR=1
, factorul de rugozitate
Zw=1
, factorul raportului duritatii flancurilor

KH=1,15

, factorul repartitiei longitudinale a sarcinii pentru solicitarea hertziana.

Se obtine urmatoarea voloare pentru distanta dintre axe:

aw=
Conform indrumar [1], deoarece distanta minima dintre axe, obtinuta prin calculul
anterior, consideram distanta dintre axe data prin tema de proiect ca fiind corecta.
Cap.5. Dimensionarea transmisiei prin curele trapezoidale.
Dimensionarea acestei transmisii se va realiza in conformitate cu prevederile din indrumarul [2].
Pentru usurinta calculului si a verificarii acestuia, alegem un mod de lucru tabelar.
Nr. Denumirea parametrului Simbol
Formula de calcul
Rezultat
Crt
U.M.
obtinut
1
Puterea nominala la
P [KW] Puterea motorului electric ales
P=45KW
arborele conducator
2
Regimul de lucru
12h din 24
3
Factorul masinii motoare Cm
Tab. 2.1 Anexa A2
0
4
Factorul masinii de lucru Ca
Tab. 2.2 Anexa A2
0
5
Factorul timpului de
Ci
Tab. 2.3 Anexa A2
0
lucru
6
Factorul tipului curelei
Ct
Tab. 2.4 Anexa A2
1
7
Coeficient de
Cs
Cs=1+(0,075Cm+0,1Ca+0,1Ci)Ct 1
suprasarcina
8
Turatia rotii
n1
Turatia motorului electric ales
1480ot/min
conducatoare
9
Turatia rotii conduse
n2
Turatia arborelui de untrare
reductor cilindric n2=Ne*iR
10 Raportul de transmitere
i
i=n1/n2
2,23
prin curele
11 Tipul curelei
Conform nomograma
Curea tip D
12 Diametrul primitiv al
Dp1
Anexa 2
298
rotii conducatoare
13 Diametrul primitiv al
Dp2
Dp2=Dp1*i
298*2,23=
rotii conduse
14 Diametrul ales al rotii
Dp2
valoare aleasa
conduse
15 Diametrul primitiv
Dpm
Dpm=(Dp1+Dp2)/2
mediu al rotilor de curea
16 Distanta dintre axe
A[mm]
0,7(Dp1+Dp2)<=A<=2(Dp1+Dp2) val aleasa
preliminara
17 Unghiul dintre ramurile
[rad]
=2arcsin((Dp2-Dp1)/2A)
curelei
18 Unghiul de infasurare pe 1[rad]
1=-
roata mica
19 Unghiul de infasurare pe 2[rad]
2=+

20

21

roata mare
Lungime primitiva a
curelei

Lp[mm]

Distanta dintre axe

definitiva
Viteza periferica a
curelei
Coeficientul de lungime
Coeficientul de
infasurare
Puterea nominala
transmisa de o curea
Numarul preliminar de
curele

A[mm]

27

Numarul final de curele

28

Frecventa indoirii
curelelor
Forta periferica
transmisa
Forta de intindere
Forta de inacarcare pe
arbore

22
23
24
25
26

29
30
31

Lp=2Acos

A=

+ 1Dp1+ 2Dp2

Lp ( 1 Dp1 2 Dp 2)
2 cos / 2

V[m/s]

V=Dp1n1/6*104

CL
C

Anexa A2 tabel 2.9

Anexa A2 tabel 2.10

P0[kw]

Anexa A2 tabel 2.11-22

Z0

Fu[N]

Zo=Cf*PC/CL*C*P0
CL,CF,C alese din tabelul 5 in
functie de Lp
Z=Z0/Cz
Cz ales din tabel
f=103*x*v/Lp unde
x=2
Fu=102*Pc/v

F0[N]
Fto[N]

FO=(1,5...2)*Fu
Ft0=2F0cos(/2)

Se face o
rotunjire dupa
anexa A2, tabel
2.9

<30 Hz

Cap.6. Dimensionarea arborilor reductorului cilindric

6.1. Dimensionarea arborelui de iesire
Se considera arborele de iesire ca o grinda simplu rezemata, incarcata cu sarcina
transversala datorata rotii dintate Z2 si capabila sa transmita momentul de torsiune Mt, conform
datelor initiale de proiect.
Schema de incarcare.
F=
Mi=
V1

Mt

T
M

Calcularea reatiunilor din reazeme se face scriind ecuatiile de momente incovoietoare fata de
fiecarea reazem in parte.
Se calculeaza lungimea preliminara a arborelui de iesire L.
L=B+100 [mm], unde B este latimea rotii dintate, calculata la cap.4.
L=
Momentul incovoietor se calculeaza cu relatia:
M i F Dw1 / 2 , unde Dwi sunt diametrele de divizare ale rotilor dintate si F este forta normala
din angrenaj, calculate in cap.4.
Mi=
Reazemul 1: Mi-F*L/2+V3*L=0, de unde rezulta V3=
Reazemul 3: -V1*L+Mi+F*L/2=0, de unde rezulta V1=
a) Predimensionarea arborelui
Se face din conditia de rezistenta la solicitarea de torsiune, stiind a=12daN/mm2 pentru
oteluri carbon solicitate pulsatoriu.
M
M
t a , pentru predimensionare calculam W pnec t (....)/12=
Wp
a
Deoarece sectiunea arborelui este circulara, modulul de rezistenta polar se calculeaza cu relatia:
W p d 3 / 16

Rezulta d nec 3

16 W pnec

Aleg un diametru de arbore mai mare decat valoarea calculata, preferabil multiplu de 5 sau
conform standardelor.
d1=
[mm]
b)Verificarea diametrului ales al arborelui
Verificarea se face din conditia a 3-a de rezistenta, deoarece arborele se executa din
materiale tenace (otel) iar solicitarea este compusa din torsiune si incovoiere, cu urmatoarea
formula.
ech 2 4 2 a , unde
M
i , reprezinta efortul unitar normal la solicitarea de incovoiere,
Wz
M
t , reprezinta efortul unitar tangential la solicitarea de torsiune,
Wp
d1
=
32
3
d1
=
Wp
16
Se obtin =........ si =.........
ech 2 4 2 a ech=...........<a=(12...20 daN/mm2)
3

Wz

6.2. Dimensionarea arborelui de intrare reductor

Se procedeaza in mod analog ca la paragraful 6.1, obtinandu-se pentru predimensionare:
Mi=
V1=
V3=
M t pinion
W pnec

a
d nec 3

16 W pnec

Aleg diametrul arborelui de intrare d1=

Pentru verificarea arborelui de intrare reductor se obtin:
M
i , reprezinta efortul unitar normal la solicitarea de incovoiere,
Wz
M
t , reprezinta efortul unitar tangential la solicitarea de torsiune,
Wp
d1
=
32
3
d1
=
Wp
16
Se obtin =........ si =.........
3

Wz

ech 2 4 2 a
ech 2 4 2 a ech=...........<a=(12...20 daN/mm2)

Cap. 7. Dimensionarea penelor

Dimensionarea penelor inseamna aflarea lungimii necesare pentru transmiterea
momentului de torsiune necesar, deoarece penele fiind organe de masina standardizate conform
DIN 6885, sectiunile acestora se aleg in functie de diametrul arborelui pe care sunt montate.
Dimensionarea se realizeaza din conditia de rezistenta la presiunea de contact conform [1].
7.1. Dimensionarea penei arborelui de iesire
Diametrul calculat si verificat al arborelui de iesire este d1=......[mm], sectiunea penei
paralele corespunzatoare acestui diametru este dat conform Anexa 20 din indrumarul [1]:
b x h = ......... si t2=..........
Lungimea de contact a penei este data de:
lc

F
=............
pa t 2

pa=2daN/mm2, presiunea admisibila la contactul dintre suprafete imobile.

F=forta trasmisa in angrenare
Lungimea totala a penei
L=lc+b=.........
7.2. Dimensionarea penei arborelui de intrare
Diametrul calculat si verificat al arborelui de iesire este d1=......[mm], sectiunea penei
paralele corespunzatoare acestui diametru este dat conform Anexa 20 din indrumarul [1]:
b x h = .........
Lungimea de contact a penei este data de:
lc

F
=............
pa t 2

pa=2daN/mm2, presiunea admisibila la contactul dintre suprafete imobile.

F=forta trasmisa in angrenare
Lungimea totala a penei
L=lc+b=.........
Cap. 8. Alegerea rulmentilor
Alegerea rulmentilor se face in conformitate cu indrumarul [1] tinand cont ca deoarece
rotile dintate sunt cu dantura dreapta nu exista sarcini axiale pe arbori. In acest caz sarcinile de
calcul pentru alegerea rulmentilor sunt doar reactiunile din fiecare reazem al arborilor de intrare
cat si cel de iesire. In proiect reactiunile s-au notat cu V1 respectiv V3 pentru fiecare arbore.
Se va utiliza urmatoarea inegaliate:
Fa
e , unde Fa=forta axiala din reazem, Fr= forta radiala din reazem
Fr
8.1. Alegerea rulmentilor arborelui de iesire
V1=.........<C0=........., rulmentul ales avand codul: 6.....
V3=........<C0=........., rulmentul ales avand codul: 6......
(diametrul d din anexa de rulmenti sa fie mai mic decat diametrul arborelui rotii dintate - d1)
Pentru simplificarea executiei si a montajului se alege acelasi tip de rulment pentru
ambele reazeme ale arborelui de iesire.
Aleg rulmentul: (cel mai mare dintre cei doi alesi anterior)
8.2. Alegerea rulmentilor arborelui de intrare
V1=.........<C0=........., rulmentul ales avand codul: 6.....
V3=........<C0=........., rulmentul ales avand codul: 6......

Pentru simplificarea executiei si a montajului se alege acelasi tip de rulment pentru ambele
reazeme ale arborelui de iesire.
Aleg rulmentul: (cel mai mare dintre cei doi alesi anterior)
Cap. 9. Parte desenata
Partea desenata este atasata prezentului proiect in Anexa 1.
Cap. 10. Cuprins
Cap. 1. Denumire tema proiect

pag
1

Cap. 11. Bibliografie

[1] M. Musat, G. Stoica - Transmisii mecanice cu reductoare intr-o treapta, UDJ Galati, 2004
[2] G. Catrina, s.c., - Indrumar de proiectare pentru transmisii mecanice, Ed. Universitaria
Craiova, 2011
[3] S. Macuta - Note de curs elemente de inginerie mecanica, UDJ Galati, 2013