Sunteți pe pagina 1din 8

INGRIJIREA PACIENTULUI SUFERIND DE ALCOOLISM

Alcoolismul sau dependena de alcool este consumul de bautur alcoolic, ocazional


sau periodic, cu scopul schimbrii strii de dispoziie sau acela de a evita strile
neplcute fizice sau psihice cauzate de sevraj. Consumul este continuat indiferent de
situaii sau consecinele consumului asupra persoanei sau familiei.
Motive
ale
consumului
de
alcool:
Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile,
sentimentele, starile de dispozitie in general. Deseori se apeleaza la consumul de alcool
atunci cand apare o stare emotionala neplacuta (tristete, vina, melancolie, anxietate,
frustrare). Alte motive des invocate de consumatori sunt: supararea, bucuria,
agresivitatea, povara singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor, bucuria,
imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, socializare, anturaj - influena familiei, prietenilor,
colegilor de serviciu, relaxare sau alungarea temporara a stresului, apararea impotriva
sentimentelor neplacute, curajul de a spune ceva, dezinhibiie sau stimulare sexuala
temporara, dorinta de recompensare, placere. Din punct de vedere psihologic, motivul
care contribuie cel mai des la apariia consumului, continuarea i agravarea consumului
problematic este lipsa de satisfacie n relaia cu sine i cu ceilali membrii ai
familiei. Alcoolismul poate fi perceput i ca un rezultat al relaiilor i relaionrilor
bolnave din familie.
Un alt motiv pentru care unui alcoolic i este greu s se abin din but sau s bea
porionat (cu msur) este acela c alcoolul perturb funcionarea normal a
neurochimiei de la nivelul creierului, determinnd reacii de pierdere a controlului sau
incapacitatea de a bea butur alcoolic cu msur sau porionat. A se vedea faza
critic a alcoolismului.
La aproximativ 24-48 de ore de la ntreruperea brusc a consumului de alcool persoana
alcoolic poate manifesta simptome de sevraj.
Cele mai frecvente simptome de sevraj sunt:

stare de indispozitie, anxietate, nervozitate, iritabilitate;

tremor al mainilor sau al picioarelor;

transpiratie, stare de greata si/sau varsaturi;

durere de cap;

tulburari de somn

De la consumul normal la consumul abuziv, problematic.


Aceste simptome se amelioreaz sau dispar complet la reluarea consumului. Pe
msur ce boala dependenei se agraveaz apare i pierderea controlului cantitii
consumate. Persoana dependent ncepe s-i dea seama c este ceva n neregul cu
felul de a bea i ncearc s bea "controlat", porionat sau n cantiti limitate. i
propune sau i promite c va bea doar un pahar sau c va bea doar cu anumite ocazii,
dar promisiunile sunt nclcate. De cele mai multe ori, persoanele care consum abuziv
alcool sau cele dependente de alcool neag sau refuz discuiile referitoare la
consumul i problemele cauzate de dependena de alcool.
Consumul de alcool determin dependen psihic i fizic.
Consumul de alcool poate cauza n timp dependen psihic i dependen fizic.
Semne ale dependenei psihice:

strile de indispoziie (frustrare, anxietate, stri depresive) sunt nlaturate prin


consum;

anticiparea consumului, planificarea consumului i a ocaziilor de a consuma;

evocarea cu plcere a momentelor de consum;

n situaii limit cu mare presiune emoional (deces, boal, divor, pierdere,


ctiguri foarte mari, stri euforice) persoana dependent se gndete la consumul
de alcool.

Semne ale dependenei fizice:

dup 24-36 de ore de la ntreruperea consumului apare tremuratul matinal al


minilor i al picioarelor;

dificulti de coordonare a micrilor, probleme de echilibru i mers;

transpiraie, stare de grea i/sau vrsturi;

durere de cap, tensiune, probleme cardiace;

tulburri de somn;

alte semne specifice sevrajului alcoolic.

Evolutia dependentei de alcool - fazele alcoolismului


S-au facut numeroase studii pe persoanele dependente de alcool iar cercetatorul E.M.
Jellinek a elaborat o descriere sintetica a evolutiei dependentei de alcool. Acesta
prezinta evolutia alcoolismului in patru faze:
F1. Faza pre-alcoolica
F2. Faza de debut
F3. Faza critica
F4. Faza cronica
F1. Faza pre-alcoolic
Este faza in care alcoolul se consuma ocazional, la petreceri, sarbatori, protocoale, etc.
In acest stadiu nu exista dependenta fizica si psihica. Dependenta se poate crea prin:
- consum de alcool repetat. Multi consumatori n exces nu depasesc niciodata acest
punct.
- cantitatea de alcool creste din ce in ce mai mult cu fiecare ocazie de consum
F2. Faza de debut
In aceasta faza, sunt "asigurate", de catre consumator toate conditiile pentru
dezvoltarea dependentei. Consumatorul manifesta urmatoarele simptome:
1. Amnezie
2. Consum de alcool pentru efectul n sine
3. Ascunderea alcoolului
4. Preocupare fata de alcool
5. Sorbirea cu sete a primului pahar
6. Sentiment de vinovatie privind alcoolul
7. Evitarea conversatiei pe tema alcoolului
8. Amneziile apar dupa aproape fiecare consum
F3. Faza critic
Este faza n care dependena de alcool este deja instalat. Alcoolicul manifest
urmatoarele:
9. Pierderea controlului, persoana promite sau i propune s bea "mai puin" dar
constat c nu mai poate controla voluntar cantitatea de bautura consumata, c pierde
simul msurii, c ajunge iar la ebrietate, beie, stare de intoxicatie, com alcoolic.
10. Rationalizarea si justificarea consumului, negarea bolii
11. Grupul de consumatori devine o sursa importanta pentru respect si stima de sine
12. Comportament agresiv, remuscare si sentimentul de vina persistenta

13. Modificarea comportamentului, tulburari de comportament


14. Intreruperea relatiilor sociale
15. Pierderea serviciului, incapacitatea de a prelua sarcini si responsabilitati
16. Pierderea interesului pentru activitati casnice, hobbyuri, alte activitati
17. Re-interpretarea relatiilor personale
18. Auto-compatimire marcata, stari depresive
19. Gandire irationala - crede fapte sau lucruri fara fundament real, interpretare negativa
20. Protejarea bauturii, neglijarea hranei, a igienei corporale si a aspectului fizic
21. Prima spitalizare, probleme medicale in urma complicatiilor date de consum
22. Gelozia alcoolica, scaderea capacitatii sexuale, impotenta
33. Consum matinal de alcool
F4. Faza cronic
Este ultima faz a dependenei. Din acest punct, nu mai exista cale de intoarcere la
"butul controlat". In acest stadiu dependenta se manifesta prin:
34. Consum permanent de alcool - de unul singur sau in compania prietenilor de pahar
35. Deteriorare etic - sistemul de valori s-a modificat (devine, mincinos, iresponsabil,
etc.)
36. Deteriorare sever a gndirii
37. Deteriorare social prin compania consumatorilor
38. nlocuirea oricrei buturi cu butur alcoolizat
39. Tremuraturi, consum alcool pentru evitarea sevrajului
40. Refuz, nu accept starea de degradare fizica si psihica n care a ajuns
n cazul consumului excesiv de alcool pot aprea psihoze alcoolice determinate de
consumul de alcool:
1. Betia patologic
Este o stare de excitatie, respectiv sedare declansata prin consumul de alcool, cu
reunoasterea defectuoasa a realitatii, iluzii si halucinatii. Frica excesiva sau furia,
agresivitatea puternica, starea de afect si atitudinea violenta pot aparea, n unele cazuri,
deja la ingerarea de cantitati minime de alcool (probabil n urma unei predispozitii
individuale, de ex. date de leziuni la nivel cerebral). Durata acestor manifestari este
limitata n timp (5-15 min.). Urmeaza somnul terminal si amnezia evenimentului.
2. Delirium tremens
Reprezinta o stare grava n care apar halucinatii vizuale majore, aprecierea gresita a

realitatii, agitatie psihomotorie severa, transpiratii profuze, tremuraturi, dereglari


periculoase ale frecventei cardiace si tensiunii arteriale. n trecut, starea de delirium
tremens era adesea letala, mortalitatea a scazut semnificativ n ultimii ani multumita
unor medicamente noi.
3. Halucinoza alcoolica
Se aud voci vorbind ntre ele, precum si voci care vorbesc despre, comenteaza, critica
persoana consumatorului. Halucinatiile complexe de situatii includ scene de urmarire si
asediu si se asociaza cu anxietate maxima!
4. Gelozia obsesiva a alcoolicului
Este obsesia adesea incorigibila, ca partenera "merge" cu altul. Se manifesta de regula
zgomotos si cu un vocabular ordinar. Originea se gaseste n relatia tensionata a
cuplului, datorata tocmai consumului de alcool, precum si n atitudinea evidenta de refuz
din partea partenerei. Se adauga problema impotentei, sentimentele de vinovatie din
cauza abuzului de alcool, sentimentul de umilire si, nu n ultimul rnd, frica de a-si
pierde partenerul de viata.
5. Encefalopatia Wernicke
Este o inflamatie acuta a creierului ce poate pune viata n pericol (include somnolenta,
paralizia globilor oculari si ataxia=tulburarea coordonarii miscarilor).
6. Sindromul Korsakov
Tulburari grave ale memoriei, pacientul confabuleaza mult.
Fenomene de sevraj asociate acestor tulburari cauzate de consumul alcool:
hipertensiunea arteriala, transpiratia profuza, tremuraturi, dureri la nivelul ntregului corp
(la nivelul trunchiului), anxietate, predelir, tulburari de somn.
Un sindrom acut de sevraj reprezinta ntotdeauna un motiv serios pentru internarea n
spital. n spital se urmeaz un tratament cu medicamente psihotrope anxiolitice,
hipotensoare si perfuzii pentru corectarea pierderii de lichide.
Tipuri de alcoolici
Felul de a bea difer de la persoan la persoan. Ca atare abuzul de alcool si
dezvoltarea alcoolismului (a dependentei de alcool) difer in functie de frecventa si
cantitatea care se bea, de motivatia consumului si de perioada de pauza dintre
consumuri. Profesorul E. M. Jellinek a studiat comportamentul de consum al alcoolicilor
si a descris cinci (V) tipuri de bautori:

1. Bautorii de tip Alfa


Motivul principal al consumului: relaxare, destresare, evadarea din stari de dispozitie
neplacute.
Acestia consuma alcool pentru a se usura, incercand sa-si rezolve prin aceasta deferite
probleme. In aceasta forma inca exista control asupra consumului de alcool dar
progresiv se poate instala dependenta. Exemple: consumul unui paharel inainte de
dans, inaintea unei intalniri importante, seara acasa in fata televizorului, etc.
2. Bautorii de tip beta.
Motivul principal al consumului: obisnuinta de a asocia orice situatie/eveniment cu
consumul de alcool. Acestia consuma frecvent alcool, cu diferite ocazii, fara a fi inca
instalata dependenta. Totusi pot aparea anumite acuze legate de complicatii organice
datorate abuzului de alcool (boli de ficat, de stomac, etc.) Exemple: consuma alcool la
nunti, botezuri, petreceri, sarbatori, aniversari, etc.
3. Bautorii de tip gama.
Motivul principal al consumului: nevoia psihica si fizica de consum, in lipsa consumului
apar stari psihice si fizice neplacute (depresie, iritabilitate, nervozitate, melancolie,
agresivitate, agitatie psiho-motorie, dureri si indispozitii fizice).
Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand psihic, dar si fizic. Nu mai pot controla
cantitatea de alcool consumata (dupa primele pahare isi pierd masura, consuma in
continuare, apare starea de ebrietate). Exemple: consuma pe parcursul unei zile cu
diferite ocazii, mai ales dimineata pentru inlaturarea simptomelor neplacute (tremurul
mainilor, greutatea vorbiri, pierdera echilibrului) si seara pentru a putea avea un somn
cat de cat confortabil.
4. Bautorii de tip delta.
Motivul principal al consumului: nevoia fizica de a consuma alcool, obisnuinta
Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand fizic. Pot pastra o perioada mai lunga
controlul asupra cantitatii de alcool consumata (nu se imbata tare, dar nici nu pot
renunta).
Exemplu: obiceiul zilnic, ca dupa serviciu, cu colegii sa bea 2 beri la barul din cartier.
5. Bautorii de tip epsilon (butori periodici).
Motivul principal al consumului: decopensare, lipsa capacitatii de a mentine un echilibru,
stare de epuizare sau de depasire a resurselor functionale fizice si psihice.
Acestia sunt dependenti de alcool consumand necontrolat timp de cateva zile, avand,
insa si perioade mai lungi fara consum abuziv. Ca lungime de timp pauzele dintre
episoadele de consum pot varia intre cateva saptamani pana la 5-6 luni de zile.

Exemplu: dupa o pauza de 6 luni de zile, de revelion se incepe consumul si tine 1-2
saptamani, persoana fiind aproape permanent in stare de ebrietate.

4. Tratamentul alcoolismului.
n cazul alcoolismului startul tratamentului poate s nsemne parcurgerea unor etape:
dezalcoolizarea, consilierea psihologic, recuperare psihologic i comportamental
ntr-o clinic sau ntr-un centru staionar, participarea la grupuri de suport pentru
neconsumatori/abstineni.
4.1. Dezalcoolizarea n cazul alcoolismului i dezintoxicarea(prescurtare"detox") n
cazul consumului de droguri i a altor substane implic de regul spitalizarea i
reprezint un set de intervenii medicale (n special administrarea de medicamente) cu
scopul de a controla efectele intoxicaiei acute i de a diminua simptomele de sevraj (n
sens larg stare de ru fizic i psihic). Se actioneaz pentru eliminarea din organism a
substanei fa de care pacientul este dependent i pentru a ameliora strile neplacute
de ordin fizic ipsihic ce sunt cauzate uneori de abuzul de substan sau alteori de
sevraj. Prin programul de dezalcoolizare-dezintoxicare nu se trateaz alte aspecte ale
dependenei precum: aspecte psihologice i sociale, remedierea relaiilor din familie i
alte situaii legate abuz sau dependen.
Dac doreti mai multe detalii despre etapa dezalcoolizrii click aici.
Ai nevoie de dezalcoolizare/dezintoxicare? Sun medicul tu de familie i ntreab-l
care este cel mai apropiat spital din zon unde se poate face dezalcoolizare/detox.
4.2. Consilierea psihologic
Consilierea psihologic este o form de intervenie psihologic ce se adreseaz
persoanelor sntoase aflate ntr-o situaie de impas cu privire la rezolvarea unor situatii
de criz de natur personal, familial, social sau profesional. Consilierul l ajut pe
client s gestioneze o situaie de criz i l asist n gsirea unei soluii la problema cu
care se confrunt.
n cazul persoanelor care doresc s pun stop dependenei, consilierul poate oferi
rspunsuri la diverse ntrebri despre dependen (cauze, factori favorizani, efecte,
consecine, tratament) ndrumare, recomandare i sprijin pentru gsirea soluiei sau
metodei potrivite pentru startul unui program de recuperare. n cadrul edinelor de
consiliere psihologic se urmrete ca persoana consiliat s-i dezvolte motivaie
puternic i o strategie pentru atingerea obiectivului propus: ieirea din cercul
dependenei i prevenirea relurii consumului.

4.3.Centre

de

tratament.

Centrele de tratament precum: centrele staionare, clinici de specialitate sau centrele de


tip comunitate terapeutic, au ca obiectiv recuperarea psiho-comportamental i social
a persoanelor cu dependen. Accentul se pune pe consiliere psihologic, psihoterapie
individual, edine de terapie de grup, edine de consiliere cu membrii familiei, terapie
ocupaional, terapie prin art. n funcie de specificul i metoda fiecrui centru,
programul de recuperare poate s aib o durat de la cteva sptmni la cteva luni.
Se propune ca obiectiv responsabilizarea persoanei, mbuntirea abilitilor de a
comunica i relaiona eficient cu ceilali, de a-i (re)dobndi statutul de persoan liber
s ia decizii i s-i asume responsabiliti n plan personal, familial i
social/profesional.