Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Nyya
coala Nyya de filosofie indiana l are ca mentor pe Gautama, cel ce a
scris Nyya Stra, dar care nu este acelasi cu Buddha. Ea se distinge prin
accentul pus pe logica avand ca scop folosirea rationamentelor logice
pentru
combaterea
celor
care
denigreaza
Vedele;
astfel,
Akshapada, intemeietorul scolii Nyaya, sustine ca eliberarea finala
(moksha) pentru sufletele individuale este o rezultanta a
cunoasterii celor saisprezece "topice": metodele de verificare,
obiectul cunoasterii, concluzia stabilita, indoiala, telul, exemplul,
demonstratia,
premisa,
rationamentul,
discutia,
controversa,
sicana, falsitatea, pervertirea, auto-combaterea si combaterea
finala;
Nyya reprezinta n special logica formala si filologia n filosofia
indiana. ntre altele, se ocupa de mijloacele de cunoastere din perspectiva
metodei si le cele 16 notiuni logice enumerate si se precizeaza ca eliberarea,
mntuirea depinde de o cunoastere corecta a naturii acestor notiuni.
Contribuia cea mai important a colii Nyaya a gndirii
moderne hindus este metodologia, sarcina de a dovedi existen a
lui Dumnezeu, bazat pe Vede. Aceast metodologie se bazeaz pe
un sistem de logic, care, ulterior, a fost adoptat de majoritatea
altor coli indiene, ortodoxe sau nu. Acest lucru este comparabil cu
modul n care tiina occidental i filosofia poate fi spus c se
bazeaz n mare parte pe logica aristotelic.
Cu toate acestea, Nyaya difer de logica aristotelic n care
acesta este mai mult dect logica n dreptul su propriu. Adep ii si
credeau c obinerea de cunotine valabile a fost singura
modalitate de a obine eliberarea de suferin . Prin urmare, au mari
eforturi pentru a identifica surse valide de cuno tine i pentru a
distinge aceste produse de la simple opinii false. Nyaya este astfel
o forma de epistemologie, n plus fa de logica.
Conform colii Nyaya, exist exact patru surse de cunoa tere
(pram a
s): percepie, inferenta, comparaie, i mrturii.
Cunotinelor obinute prin fiecare dintre acestea poate, desigur, s
fie n continuare valabile, fie sau este nevalid. Ca rezultat, oamenii
de tiin din Nyaya au mers din nou de a le identifica, n fiecare
caz, ceea ce a are de a face cu cuno tine valabile, n procesul de
crearea unui numr de scheme explicative. n acest sens, Nyaya
este, probabil, cel mai apropiat echivalent indian pentru filosofia
analitic contemporan.
Din punctul de vedere al sistemului Nyaya, cunoasterea
adevarata este sprijinita de rationamentul logic, procedeu asociat
cu trei metode dialectice: discutia, sicana si controversa; in cadrul
celei dintai exista un raport ideatic ce nu vizeaza victoria sau
infrangerea, ci aflarea adevarului, el fiind specific relatiei dintre
maestru si discipol; in cadrul controversei si sicanei scopul este
infrangerea adversarului fie prin procedeul pervertirii sensului, fie
prin a-l acuza de auto-contrazicere si alte lipsuri ale argumentatiei;
dintre acestea, procedeul pervertirii sensului are trei moduri:
2. Vaiesika
Scoala hindusa ortodoxa, scoala Vaiseshika se opune atat scolii
Lokayata, cat si celei jainist datorita ateismului pe care acestea il
cuprind, ateism ce le plaseaza in opozitie cu autoritatea Vedelor;
totodata, budistii si altii heterodocsi indepartati de la scrierile
vedice sunt demni de admiratie, insa strict in cadrul scolilor proprii;
datorita caracterului heterodox ( nastika) al invataturilor lor, ei nu
pot fi considerati ca demni de a face parte din categoria sacra a
brahminilor;
Pentru aderentii scolei Vaiseshika, singurele oglindiri absolute
ale adevarului ultim sunt Vedele, scripturile create de divinitatea
universala a tuturor, caci doar aceasta este capabila de a oferi
sufletelor individuale roadele faptelor lor in aceasta lume, roade
care nu le pot fi date nici de catre ele insesi, nici de catre faptele
lor, nici de catre natura manifestata ( prakriti) si nici de catre
timp;
Se poate afirma ca influenta dintre adeptii Vedelor si
sustinatorii celorlalte scoli a fost, in mod cert, unidirectionala, caci
pastratorii cunoasterii absolute au fost doar inteleptii vedici, copiati
si rastalmaciti de catre celelalte scoli filozofice;
3. Snkhya
Scoala ortodoxa adica sistemul Sankhya cuprinde la randul sau
doua scoli: cea "ateista" a lui Kapila si cea "teista" a lui Patanjali;
dintre acestia, Kapila, incarnare a lui Vasudeva, sustine faptul ca
eliberarea finala (moksha) se obtine prin stricta cunoastere
metafizica, in timp ce Patanjali, incarnare a lui Ananta, sustine ca
eliberarea survine prin practicarea Yoga; totusi, chiar si pentru
yogini este necesara obtinerea cunoasterii metafizice, in vederea
eliberarii finale;
Invataturile scolii Sankhya se regasesc in toate scrierile sacre, fie
ca este vorba de Vede sau de Smriti, Itihasa, Purana, Mahabharata
ori de scrierile Sivaite; conform tuturor acestora, cunoasterea lui
Purusha (sufletul individual) se realizeaza prin diferentierea dintre
ceea ce se arata si ceea ce nu se arata, intre cele vazute si cele
nevazute, in hiatusul dintre manifestat si nemanifestat;
Cunoasterea principiilor ultime, pe cale metafizica, echivaleaza cu
incetarea celor trei suferinte la care este supusa fiinta
umana: adhyatmika(durerea mentala si unele
boli), adhibautika (cauzata de viermi si alte
creaturi), adhidaivika (cauzata de soare, ploaie, vant, etc.).
Cunoscandu-l pe Atman-Purusha, toate acestea inceteaza in chip
absolut; totusi, din punctul de vedere al lui Kapila, individul care
sustine ca s-a eliberat de suferinta in alt mod decat prin
cunoasterea principilor ultime este supus decadentei si trebuie
indemnat sa revina pe calea cunoasterii, caci doar aceasta este
capabila sa il conduca spre moksha; celelalte mijloace care duc la
viziuni ale paradisului (ierburi magice, ierburi medicinale,
sacrificiile etc.) tin de domeniul celor trei calitati si nu de cel al
eliberarii ultime;
Cunoasterea Sinelui apare la acela care a ajuns sa inteleaga cele
douazeci si cinci de principii si pe care odata ce le-a realizat, poate
trai in orice stare a vietii doreste: "Nu conteaza daca avem de-a
face cu o persoana cu parul incalcit, cu capul ras sau cu carlionti
acea persoana (* care a cunoscut principiile) va obtine eliberarea
finala"; cele douazeci si cinci de principii fundamentale care
4. Yoga
Yoga (Devanagari: ) este una din cele 6 coli traditionale (astika)
ale Brahmanismului, bazat pe meditaie ca o cale spre auto-cunoatere si
eliberare. Textele Hindu care stabilesc bazele yoga
conin: Upanishadele, Bhagavad Gita, Yoga Sutra lui Patanjali, Hatha Yoga
Pradipika i multe altele. n India, Yoga este privit ca fiind un mijloc de
desvrire att fizic, precum i spiritual. n afara Indiei, Yoga a nceput s
fie asociat n primul rnd cu practicarea aa-numitelor asana (poziii) incluse
in Hatha Yoga (vezi deasemenea Yoga ca exerciiu), cu toate c a influenat
intreaga familie de Religii dharmice i alte practici spirituale din toat
lumea. Un practicant convins de Yoga este numit yogi, yogin (masculin),
sau yogin (feminin).
Yoga, ca o combinare ntre exerciii si meditaie este practicat de mai bine
de 5 000 de ani.
De cnd a fost scris Bhagavad Gita, ramurile principale ale Yoga au fost
clasificate astfel: Karma Yoga, Jnana Yoga, Bhakti Yoga i Raja Yoga.
n toate ramurile yoga, elul final este atingerea unei stri eterne de
contiin perfect. n colile moniste ale advaita vedantei i aivismului,
aceast perfeciune ia forma mokei, care este o eliberare de toat suferina
lumeasc i de cercul naterilor i al morilor (Samsara), o stare n care
gndurile nceteaz i apare experiena unirii beatifice cu Supremul Brahman.
Pentru colile dualiste bhakti ale vainavismului, bhakti nsi este elul
suprem al procesului yoga, iar perfeciunea culmineaz ntr-o relaie etern
cu Vinu sau cu unul dintre avatarele lui, precum Krina sauRama.
Practicarea concentrarii (dharana) i a meditaiei (dhyana) este comun
majoritii formelor de yoga. Dharana, potrivit definiiei lui Patajali, este
5. Mimms
Mimms - una dintre colile ortodoxe ale filozofiei hinduse si
este foarte importanta pentru filologia indiana. Un alt nume - Purva
mimamsa (primul mimamsa" sau "Primul studiu," n contrast cu
Vedanta, numit Uttara-mimamsa sau "mai recente de cercetare").
6. Vednta
Cronologic, Vednta este ultima dintre darana (viziuni),
desi axiologic poate fi prima. Prin aceasta, trebuie sa ntelegem
desavrsirea ntregii mosteniri filosofico-culturale vedice, fiind cea
mai ipresionanta filosofie a Indiei. Vednta mai este denumita si Uttara
Mimms, n legatura cu scoala filosofica Prva Mimms a lui Jaimini cu
care are aspecte teoretice n comun. Cuvntul sanscrit vednta nseamna
"sfrsitul vedelor", dar si "sfrsitul cunoasterii" n sensul cunoasterii
atocuprinzatoare si al mplinirii supreme sau o revarsare dinspre gnoseologie
spre ontologie, dinspre "a cunoaste" spre "a fi". Vednta se plaseaza, de
fapt, dupa textele vedice si ncheie un mod traditional de gndire,
deschiznd calea spre filosofia buddhista, fiind la confluenta dintre hinduism
si buddhism. Vednta nu se desprinde irevocabil de Veda, cu toate ca ataca
unele puncte ale filosofiei vedice, cum sunt: sacrificiul, ritualismul si
caracterul revelat al acestor texte. Se bazeaza, nsa, pe ntelepciunea
Upanisadelor, la fel ca Smkhya si buddhismul.
Principalele conceptii filosofice ce transpar din acest curent filosofic se
refera la Creator (el este "Unicul"), toate manifestarile acestuia pe Pamnt
sunt, de fapt, reprezentari ale divinitatii, neaga existenta accidentelor n
Univers (leagea cauza - efect), rencarnarea se datoreaza nasterii noastre
repetate pentru a termina lucrarea divina (auto-control asupra destinului
nostru) si exista mai multe cai de realiza uniunea cu divinitatea (intelectual,
prin actiuni sau emotii).
Unii cercetatori au acuzat filosofia scolii Vednta de ermetism si
intelectualism, de exagerare a laturii teoretice n detrimentul practicii. nsa,
Paul Deussen, n cartea sa Das System des Vednta, numeste cercetarile
vedantine asupra misterelor fiintei drept cele mai intime si rapide, desi nu
stiintifice. Multe personalitati ale culturii indiene au adoptat filozofia
vedantina si adeseori filozofia indiana este identificata cu Vednta, marca cea
mai pregnanta a soteriologiei indice.
Astfel si cunoasterea lui Brahman poate aparea doar in cazul
fiintelor intelepte, capabile de a-l percepe, fiinte aflate deja in
Bibliografie:
1. akarcrya - "Compediul filosofiilor idiee", Ed. Herald,
2002
2. Mircea Itu, Julieta Moleau - "Cultura si civilizatie idiaa",
Ed. Credis, Bucuresti, 2001
3. Joh Grimmes - "Dictioar de filozofie idiaa", Editura
Humaitas, Bucuresti, 1999
4. www. filozofie.3x.ro
5.www.scritube.com
Concluzie:
Filosofia idiaa si are origiile Upaisade si se fudameteaza pe sase
sisteme sau scoli filosofice: Nyya, Vaiesika, Smkhya, Yoga, Mimms si
Vedta. Scrierile filosofice erau sub forma aforismelor (Sutra), cocise si
obscure, iar Nyya si Vaiesika, ca si Budismul, igora creatorul suprem si
iteliget. Toti filosofii aveau aceeasi coceptie despre materie si suflet
("brahmaism ratioalist"). Ei credeau ca "di imic u iese imic", coceptia
despre origiea lumii regasidu-se codul lui Mau (jurisprudeta hidusa), idei
preluate di Smkhya si Vedta.
Smkhya ivata ca exista o prima cauza materiala a lumii . practici (materia, atura).
Laiceputul practicii a existat itr-o stare amorfa, iar trasformarea ei i lumea vietatii si a
lucrurilor, care se percep pri sesatii, a avut loc pri iflueta a trei elemete calitative:Radjas .
aspiratie, Tamas . itueric, Sattva . claritate, i fiecare lucru i depedeta de caracterul sau
predomia uul di aceste trei elemete. I Sakya se recuoaste existeta sufletului absolut,
care exista i depedet de temelia materiala a lumii. El u se observa, ecatitd la faptul ca el
exista i fiecare fiita si lucru. Samkya este u sistem filosofic dualist.
Yoga (uire, participare) itemiitorul acestui sistem a fost Padjali (secolul 2 i.e.). Categoria
pricipala a sistemului Yoga este citta, care primeste tuturor starilor psihice potetiale. U alt
elemet il costitue descrierea regulilor uui atreamet psihologic orietat. Uele trepe ale ei
sut: stapiirea de sie (Iama), stapairea respiratiei i uele pozitii stabilite ale corpului
(Usaa), izolarea setimetelor de iflueta exterioara (Pratiahara), cocetrarea gidului,
meditarea, starea de uzurpare . eliberare de ivelisul corpului.
Vaiesika este o directie cu tedite materialiste. Fodator: Caada (secolul 1 i.e.). Tezele
pricipale reiese di faptul ca exista schimbari permaete, u proces vesic ciclic de a aparitie
si decadere. I acest proces exista u elemet stabil . atomul. Atomii poseda diferite calitati care
sut i umar de 17. Di uirea temporala a atomilor apar lucrurile sufletite si eisufletite,
astfel reasterea este rezultatul uei permaete si al separarii atomilor.
Nyya (regula, ratioamet). Fodatorul sistemui este socotit Asapada Gotama. Acest sistem se
bazeaza pe cercetarea problemelor metafizicii pe baza logicii. I acest sistem se itroduc citeva
izvoare de cuoastere, care sut:
Simtirea
Cocluzia pri aologie
Demostrarea
Nyya a creat ivatatura despre dumezeu ca creator, ocrotitor si destrugator al lumii.
Itelepciuea lui dumezeu ii ajuta omului care poseda o voita libera si deci are posibilitatea
alegeri itre bie si rau si care pri itermediul cuoasterii pri sie si al lumii poate sa ajuga la
perfectiue.
Mimms, itemeiitoriul este socoiti Djuimii. Coform acestei ivataturi uica cale de
eliberare
di mrejele carmei si a samsarei costa i idepliirea coereta a ceia ce ivata vedele.
Mimms cosidera ca cu ajutorul teorii cuoasterii se poate ajuge u umai la itelegerea
corecta a esetei lucrurilor dar si la itelegerea uor otiui a metafizicii fudametale. Sufletul
este substata vesica si ifiita. El este legat de corp dar u moare odata cu el.
Vedta iseama etapa de icheiere a perioadei vedice. Acest sistem eaga teza coform careia
lumea este rezultatul iteractiuii uor puteri metriale cu o uica realitate, di are tot reiese si
recuoasterea brahma, tratid-o ca eseta sufleteasca absoluta a lumii. Coform vedatei lumea
feomeelor este umai imagiara cauza careia costa umai i estiita (avidia). Nestiita duce
la aceia omului lumeai se pare adevarata, iar Brahma fiita persoificata superioara.
Cuprins
Itroducere...........................................................1
1. Nyya................................................................2
2. Vaiesika...........................................................4
3. Snkhya............................................................6
4. Yoga...................................................................8
5. Mimms........................................................10
6. Vednta...........................................................12
7. Bibliografie......15
8. Concluzie ..16
Referat la filosofie
a studetei grupei 1TUR1:
Vasilica Aa
cosultat tii ific,
doctor Cofere iar,
Simio Ro ca
Chi iu 2013