Sunteți pe pagina 1din 16

Introducere

Filosofia este o componenta a culturii,

a vietii spirituale, alaturi de


stiinta literaturii, arta, religie, acestea formeaza cultura si viata societatii. Ea
relationeaza cu celelalte componente, dar nu se confunda cu niciuna dintre
ele.
Fiecare domeniu disciplinar contine o nota specifica: fizica se poate
nvata si aplica n practica prin formule si legi fizice, matamatica prin
demonstratii si axiome. Filosofia nu se poate nvata sau aplica apelnd la
formule sau legi. Nu exista formule sau legi filosofice. Filosofia este gndirea
asupra esentelor, principiilor ultime ale lumii si omului, nsa nefinalizata ntrun raspuns ultim, ci ntr-un exercitiu continuu al problematizarii.
Scolile filosofice indiene se numesc darana (viziuni) si sunt, n
esenta, soteriologii. Ele sunt urmatoarele, mpreuna cu mentorii
lor: Nyya lui Gautama, Vaiesika lui Ka aa, Smkhya lui Kpila,
Yoga lui Patajali, Mmms lui Jaimini si Vednta lui Bdarayana.
Aceste scoli pot fi grupate si doua cte doua potrivit cu ideologia
lor, astfel: Nyya-Vaiesika, Smkhya-Yoga si Prva MmmsUttara Mmms (Vednta). n afara lor, mai exista scolile de
filosofie buddhista si jainista, precum si scolile materialiste, ntre
care Carvaka si Lokayata sunt cele mai importante.

1. Nyya
coala Nyya de filosofie indiana l are ca mentor pe Gautama, cel ce a
scris Nyya Stra, dar care nu este acelasi cu Buddha. Ea se distinge prin
accentul pus pe logica avand ca scop folosirea rationamentelor logice

pentru
combaterea
celor
care
denigreaza
Vedele;
astfel,
Akshapada, intemeietorul scolii Nyaya, sustine ca eliberarea finala
(moksha) pentru sufletele individuale este o rezultanta a
cunoasterii celor saisprezece "topice": metodele de verificare,
obiectul cunoasterii, concluzia stabilita, indoiala, telul, exemplul,
demonstratia,
premisa,
rationamentul,
discutia,
controversa,
sicana, falsitatea, pervertirea, auto-combaterea si combaterea
finala;
Nyya reprezinta n special logica formala si filologia n filosofia
indiana. ntre altele, se ocupa de mijloacele de cunoastere din perspectiva
metodei si le cele 16 notiuni logice enumerate si se precizeaza ca eliberarea,
mntuirea depinde de o cunoastere corecta a naturii acestor notiuni.
Contribuia cea mai important a colii Nyaya a gndirii
moderne hindus este metodologia, sarcina de a dovedi existen a
lui Dumnezeu, bazat pe Vede. Aceast metodologie se bazeaz pe
un sistem de logic, care, ulterior, a fost adoptat de majoritatea
altor coli indiene, ortodoxe sau nu. Acest lucru este comparabil cu
modul n care tiina occidental i filosofia poate fi spus c se
bazeaz n mare parte pe logica aristotelic.
Cu toate acestea, Nyaya difer de logica aristotelic n care
acesta este mai mult dect logica n dreptul su propriu. Adep ii si
credeau c obinerea de cunotine valabile a fost singura
modalitate de a obine eliberarea de suferin . Prin urmare, au mari
eforturi pentru a identifica surse valide de cuno tine i pentru a
distinge aceste produse de la simple opinii false. Nyaya este astfel
o forma de epistemologie, n plus fa de logica.
Conform colii Nyaya, exist exact patru surse de cunoa tere
(pram a
s): percepie, inferenta, comparaie, i mrturii.
Cunotinelor obinute prin fiecare dintre acestea poate, desigur, s
fie n continuare valabile, fie sau este nevalid. Ca rezultat, oamenii
de tiin din Nyaya au mers din nou de a le identifica, n fiecare
caz, ceea ce a are de a face cu cuno tine valabile, n procesul de
crearea unui numr de scheme explicative. n acest sens, Nyaya
este, probabil, cel mai apropiat echivalent indian pentru filosofia
analitic contemporan.
Din punctul de vedere al sistemului Nyaya, cunoasterea
adevarata este sprijinita de rationamentul logic, procedeu asociat
cu trei metode dialectice: discutia, sicana si controversa; in cadrul
celei dintai exista un raport ideatic ce nu vizeaza victoria sau
infrangerea, ci aflarea adevarului, el fiind specific relatiei dintre
maestru si discipol; in cadrul controversei si sicanei scopul este
infrangerea adversarului fie prin procedeul pervertirii sensului, fie
prin a-l acuza de auto-contrazicere si alte lipsuri ale argumentatiei;
dintre acestea, procedeul pervertirii sensului are trei moduri:

bazandu-se pe un al doilea sens al cuvintelor, pe semnificatia lor


generala sau pe ambiguitatile de limbaj folosite de oponent.
Astfel, servindu-se chiar si de procedeul controversei si al
sicanei, adeptul scolii Nyaya este dator sa apere Vedele si Adevarul
lor indeniabil, spre multumirea Divinitatii; dupa realizarea acestei
cerinte fundamentale, "de forma", el insusi este obligat sa
indeplineasca, "de fond", cele prescrise de Vede si, actionand astfel
impreuna cu practicarea neincetata a tehnicilor Yoga, va
obtine moksha.
Totodata, ideea scolii Nyaya despre moksha este radical diferit de
cea a scolii Vaiseshika; pe cand acestia din urma cauta o
"mantuire" inerta, de "pietrificare", de incetare a actiunii sufletului,
adeptii scolii Nyaya, animati de practica Yoga si devotament
adorativ, doresc eliberarea sub forma beatitudinii eterne, a unui
extaz transcendent.

2. Vaiesika
Scoala hindusa ortodoxa, scoala Vaiseshika se opune atat scolii
Lokayata, cat si celei jainist datorita ateismului pe care acestea il
cuprind, ateism ce le plaseaza in opozitie cu autoritatea Vedelor;
totodata, budistii si altii heterodocsi indepartati de la scrierile
vedice sunt demni de admiratie, insa strict in cadrul scolilor proprii;
datorita caracterului heterodox ( nastika) al invataturilor lor, ei nu
pot fi considerati ca demni de a face parte din categoria sacra a
brahminilor;
Pentru aderentii scolei Vaiseshika, singurele oglindiri absolute
ale adevarului ultim sunt Vedele, scripturile create de divinitatea
universala a tuturor, caci doar aceasta este capabila de a oferi
sufletelor individuale roadele faptelor lor in aceasta lume, roade
care nu le pot fi date nici de catre ele insesi, nici de catre faptele
lor, nici de catre natura manifestata ( prakriti) si nici de catre
timp;
Se poate afirma ca influenta dintre adeptii Vedelor si
sustinatorii celorlalte scoli a fost, in mod cert, unidirectionala, caci
pastratorii cunoasterii absolute au fost doar inteleptii vedici, copiati
si rastalmaciti de catre celelalte scoli filozofice;

Adeptii scolii Vaiseshika considera ca beatitudinea eliberarii


finale se naste din cunoasterea metafizica a celor sase categorii:
substanta, calitatea, actiunea, generalitatea mai inalta si
generalitatea mai scazuta, relatia intima intrinseca; atat
Divinitatea, cat si sufletele individuale sunt cuprinse in aceste sase
categorii (a caror cunoastere, intelegere si deosebire il conduce pe
individ la eliberarea finala, la moksha), nuantate detaliat in
continuare:
substanta, element fundamental al lumii, are noua manifestari:
pamantul, apa, lumina, aerul, eterul, spatiul, timpul, sufletul si
mintea;
calitatea, la randul ei, are douazeci si patru de moduri: sunet,
pipait, gust, culoare, miros, conjunctie, rapiditate, numar,
fluiditate, intipariri inconstiente, dimensiune, disjunctie, efort,
placere, durere, dorinta, intelect, aversiune, pluralitate, intaietate,
posterioritate, merit, vina, greutate;
actiunea este privita ca fiind de cinci feluri: intinderea,
contractia, aruncarea in inaltime, miscarea, aruncarea in jos;
generalul are doua forme: universalul si particularul sau, altfel
spus, generalitatea mai inalta si generalitatea mai scazuta;
universalul este generalul exprimat prin existenta, in timp ce
particularul e precum substantialitatea; diferentele dintre substante
sunt, asadar din aceasta prisma, particularitati alcatuite si gasite in
fiecare substanta;
relatia intima intrinseca a substantei cu calitatea este definita
prin inferenta;
Sinele, prezent inauntrul tuturor substantelor, primeste doua
forme: a sufletului individual si a sufletului absolut; primul dintre
ele este propriu oamenilor, zeilor, si animalelor lipsite de ratiune,
pe cand cel de-al doilea simbolizeaza Divinitatea totala;
Indeplinind obligatiile prescrise de Vede, Itihasa, Mahabharata,
Purana, omul poate nazui spre eliberare, caci aceste scrieri
reprezinta porunca Divinitatii; totodata, adaugand acestei
indepliniri un devotament plin de iubire, adeptul poate multumi
Divinitatea, care prin gratia ei ii poate conferi beatitudinea
eliberarii finale; sustinatorii scolii Vaiseshika vad in beatitudine
incetarea totala a activitatii sufletului, o topire amorfa si inerta a
sufletului, stingerea oricarei activitati ce il caracteriza inainte de
eliberare (moksha);

3. Snkhya
Scoala ortodoxa adica sistemul Sankhya cuprinde la randul sau
doua scoli: cea "ateista" a lui Kapila si cea "teista" a lui Patanjali;
dintre acestia, Kapila, incarnare a lui Vasudeva, sustine faptul ca
eliberarea finala (moksha) se obtine prin stricta cunoastere
metafizica, in timp ce Patanjali, incarnare a lui Ananta, sustine ca
eliberarea survine prin practicarea Yoga; totusi, chiar si pentru
yogini este necesara obtinerea cunoasterii metafizice, in vederea
eliberarii finale;
Invataturile scolii Sankhya se regasesc in toate scrierile sacre, fie
ca este vorba de Vede sau de Smriti, Itihasa, Purana, Mahabharata
ori de scrierile Sivaite; conform tuturor acestora, cunoasterea lui
Purusha (sufletul individual) se realizeaza prin diferentierea dintre
ceea ce se arata si ceea ce nu se arata, intre cele vazute si cele
nevazute, in hiatusul dintre manifestat si nemanifestat;
Cunoasterea principiilor ultime, pe cale metafizica, echivaleaza cu
incetarea celor trei suferinte la care este supusa fiinta
umana: adhyatmika(durerea mentala si unele
boli), adhibautika (cauzata de viermi si alte
creaturi), adhidaivika (cauzata de soare, ploaie, vant, etc.).
Cunoscandu-l pe Atman-Purusha, toate acestea inceteaza in chip
absolut; totusi, din punctul de vedere al lui Kapila, individul care
sustine ca s-a eliberat de suferinta in alt mod decat prin
cunoasterea principilor ultime este supus decadentei si trebuie
indemnat sa revina pe calea cunoasterii, caci doar aceasta este
capabila sa il conduca spre moksha; celelalte mijloace care duc la
viziuni ale paradisului (ierburi magice, ierburi medicinale,
sacrificiile etc.) tin de domeniul celor trei calitati si nu de cel al
eliberarii ultime;
Cunoasterea Sinelui apare la acela care a ajuns sa inteleaga cele
douazeci si cinci de principii si pe care odata ce le-a realizat, poate
trai in orice stare a vietii doreste: "Nu conteaza daca avem de-a
face cu o persoana cu parul incalcit, cu capul ras sau cu carlionti
acea persoana (* care a cunoscut principiile) va obtine eliberarea
finala"; cele douazeci si cinci de principii fundamentale care

alcatuiesc lumea sunt: purusha(sufletul individual), prakriti (natura


primordiala), mahat (marele principiu al intelectului), principiul
ego-ului, sunetul, atingerea, culoarea, gustul, mirosul; urecehea,
pielea, ochiul, limba, nasul; vorbirea, mainile, picioarele, anusul,
organul reproductiv, manas (facultatea mentala); pamantul, apa,
lumina, aerul si akasha (eterul);
Prakriti (natura primordiala, manifestata) este cauza oricarui obiect
al lumii, acesta nefiind altceva decat efectul ei; prakriti este etern,
unic si nu poseda inteligenta antropomorfica, fiind exclusa astfel
orice posibilitate de a "fetisiza" natura primordiala; sub influenta
celor trei calitati ale lui prakriti, atman cel pasiv devine agent activ
al creatiei; prin asocierea lor complementara, a lui prakriti cel lipsit
de constiinta cu atman posesor al constiintei se realizeaza
manifestarea intregii lumi, iar "colaborarea" lor "este asemeni
asocierii dintre un schiop si un orb, in vederea ajutorului reciproc";
Cele trei calitati (sattva, rajas si tamas) sunt echilibrate
de prakriti, inprakriti; sattva (calitatea luminozitatii) este cea care
produce placerea, linistea, modestia, usurinta trupului, curajul,
marinimia, iluminarea cunoasterii s.a.; rajas (calitatea pasiunii)
produce lacomia, egoismul, laudarosenia, mania, chinul, cearta,
atractia pentru treburile lumesti s.a.; tamas (calitatea intunericului)
produce ispita pacatului, prostia, lenevia, ignoranta s.a.;
Mahat (marele principiu al intelectului) se naste din prakriti si da
nastere, la randul sau, principiului ego-ului; din acesta iau nastere
cele cinci principii rudimentare din care se produc organele si
simturile lor aferente, precum si cele cinci elemente naturale;
Producerea principiilor naturii este de trei feluri, in conformitate cu
cele trei calitati care le faciliteaza manifestarea; astfel, in primul
rand, au aparut lucrurile avand natura calitatii sattva, lucruri din
care s-au nascut organele de simt si simturile aferente lor; apoi, au
aparut cele avand natura calitatii rajas, producatoare ale organelor
de actiune (si manas) si ale actiunilor lor; din celelalte, cu ajutorul
calitatii tamas s-au nascut cele cinci elemente naturale;
La vremea disolutiei universale, sufletele individuale vor fi
reabsorbite inprakriti, dupa ce in prealabil ele vor fi devenit
corpuri subtile; avand in vedere acest fapt, se poate afirma ca, si in
momentul actual, intreaga lume exista in prakriti intr-o forma
subtila, devenita explicita si manifestata prin actul creatie; pentru
Kapila, existenta ca modalitate a Fiintei nu deriva din nonexistenta, ci ea este doar o forma modificata, iterata in mod diferit
a ceea ce deja avea existenta;

Porunca de a-l cunoaste pe atman are menirea de a-l desprinde pe


individ de treburile lumesti si de viata activa, tributara faptei
(karma); desi unele indatoriri sunt prescrise de Vede (de pilda
sacrificiile), acestea nu conduc prin ele insesi la eliberare, caci
vizeaza obtinerea unor finalitati si ducand astfel la o viata activa;
totusi, daca prin absurd acestea reusesc sa ghideze individul
catre moksha, inseamna ca la nivel esential ele au fost
transformate si percepute ca fiind ceva cu totul diferit; intr-adevar,
indatoririle respectate ce duc la viata activa pot inalta fiinta
umana, insa aceasta ascensiune are loc tot in cadrul captivitatii
dinsamsara;

4. Yoga
Yoga (Devanagari: ) este una din cele 6 coli traditionale (astika)
ale Brahmanismului, bazat pe meditaie ca o cale spre auto-cunoatere si
eliberare. Textele Hindu care stabilesc bazele yoga
conin: Upanishadele, Bhagavad Gita, Yoga Sutra lui Patanjali, Hatha Yoga
Pradipika i multe altele. n India, Yoga este privit ca fiind un mijloc de
desvrire att fizic, precum i spiritual. n afara Indiei, Yoga a nceput s
fie asociat n primul rnd cu practicarea aa-numitelor asana (poziii) incluse
in Hatha Yoga (vezi deasemenea Yoga ca exerciiu), cu toate c a influenat
intreaga familie de Religii dharmice i alte practici spirituale din toat
lumea. Un practicant convins de Yoga este numit yogi, yogin (masculin),
sau yogin (feminin).
Yoga, ca o combinare ntre exerciii si meditaie este practicat de mai bine
de 5 000 de ani.
De cnd a fost scris Bhagavad Gita, ramurile principale ale Yoga au fost
clasificate astfel: Karma Yoga, Jnana Yoga, Bhakti Yoga i Raja Yoga.
n toate ramurile yoga, elul final este atingerea unei stri eterne de
contiin perfect. n colile moniste ale advaita vedantei i aivismului,
aceast perfeciune ia forma mokei, care este o eliberare de toat suferina
lumeasc i de cercul naterilor i al morilor (Samsara), o stare n care
gndurile nceteaz i apare experiena unirii beatifice cu Supremul Brahman.
Pentru colile dualiste bhakti ale vainavismului, bhakti nsi este elul
suprem al procesului yoga, iar perfeciunea culmineaz ntr-o relaie etern
cu Vinu sau cu unul dintre avatarele lui, precum Krina sauRama.
Practicarea concentrarii (dharana) i a meditaiei (dhyana) este comun
majoritii formelor de yoga. Dharana, potrivit definiiei lui Patajali, este

"aducerea contiinei ntr-un singur punct" (sanscrit: ekgrata, concentrare


ntr-un singur punct). Contiena este concentrat pe un punct subtil al
senzaiei (cum ar fi pe suflul care intr i iese din nri). Concentraia
susinut pe un singur punct conduce, treptat, la meditaie (dhyana), n care
facultile interioare sunt capabile s se extind i s se identifice cu ceva
vast. Practicanii meditaiei anun sentimente de pace, bucurie i uniune.
Obiectul meditaiei poate s difere de la coal la coal, e.g. meditaia pe
una dintre chakre, cum ar fi centrul inimii (anahata chakra) sau 'al treilea
ochi' (ajna chakra); sau meditaia asupra unei zeiti, precum Krina; sau
asupra unei caliti, precum pacea. colile non-dualiste, precum Advaita
Vedanta, pot medita la Absolut, fr nici o form a calitilor (Nirguna
Brahman). Aceast meditaie este, din multe puncte de vedere,
asemntoare cu meditaia buddhist a vidului (shunyata).
O sculptur pstrata pn azi de acum 5.000 de ani de la Civilizaia de pe
Valea Indusului infieaz o figur despre care arheologii cred ca este un
yogin stnd in poziie de meditaie. Figura este reprezentat stnd intr-o
pozitie tradiional yoga, cu picioarele incruciate si minile odihnindu-se pe
genunchi. Descoperitorul sculpturii, arheologul Sir John Marshall, a denumit
figura Shiva Pashupati.[
Prima referire la yoga, ramas n scris, o gsim
n Rig Veda, vechimea acesteia fiind estimat a fi n
jurul a 3.500 de ani. Upanishad-ele, (800-100
.Hr.),Bhagavad Gita (400-100 .Hr.), i Yoga
Sutras aparinnd lui Patanjali (200 .Hr.)
deasemenea abordeaz conceptele i nvturile
yoga.
Scopurile yoga sunt exprimate n mod diferit de ctre diferite tradiii. Pentru
o persoan normal, nc departe de iluminare, yoga poate fi o cale de
autocontrol si cretere spirituala sau de cultivare a compasiunii i
a introspeciei. Yoga inseamna insa eliberarea de lume, de simturi, de corp,
de emotii, de minte si de ego si astfel ajungerea la Dumnezeu, ceea ce
implica eliberarea din suferinta ciclului renasterilor si atingerea starii de
sfintenie. Pentru aceasta yoga cere disciplina, cunoatere spirituala si mai
ales devotiune.

5. Mimms
Mimms - una dintre colile ortodoxe ale filozofiei hinduse si
este foarte importanta pentru filologia indiana. Un alt nume - Purva
mimamsa (primul mimamsa" sau "Primul studiu," n contrast cu
Vedanta, numit Uttara-mimamsa sau "mai recente de cercetare").

Principiile de baz ale colii sunt - ritualism (orthopraxy), i


antiasketizm antimistika.
Scopul central al colii - o explicaie a naturii Dharma, neleas
ca un set de executare silita de ritualuri efectuate ntr-un anumit
fel. Natura Dharma nu este accesibil pentru un motiv sau
observaie, i trebuie s se bazeze doar pe autoritatea Vedelor care
sunt considerate venice i infailibile.
Purva mimamsa neag realizarea Moksha ("eliberare"), ca scop
al vieii, i neag existena lui Dumnezeu creatorul i conductorul
universului. coala a avut o influen foarte mare asupra sistemului
social al societii hinduse.
Mimamsa deasemenea se opune colii Vedanta. Aceast diviziune se
bazeaz pe noiunea de o dihotomie a textelor vedice la sec iunea
karma-Kanda Vedelor care se ocup cu ritualuri le sacrificiale
(Brahma Samhita), i seciunea Jnana-Kanda care descrie contactul
cu cunotine de Brahman.
Originea colii se refer la tradi iile de secole finale .Hr., cnd
ritualurile preoeti ale sacrificiului vedic fiind marginalizate de
budism i Vedanta. Pentru a conchide aceast problem, au existat
mai multe grupuri care au avut autoritatea de turnuri de Vede i
crearea unei formulri solide de norme pentru interpretarea
acestora. Scoala devine mai pronun at n timpul Imperiului Gupta,
i atinge apogeul n al 7-lea la secolele 8, scrierile filosofice ale
Kumari Bhatta i Prabhakar.
coal pentru o lung perioad de timp n Evul Mediu timpuriu, a
avut o influen dominant asupra formrii de hinduism, i a fost
principala for care a contribuit la reducerea influenei budismului
n India, dar influena colilor a sczut n mod semnificativ n Evul
Mediu trziu i astzi coal este aproape complet eclipsat de
Vedanta.
Textul fundamental pentru coala mimamsa - Purva mimamsa Sutra
scris de Jaimini Rishi (Rishi Jaimini) (aproximativ III-secolul I .Hr.
E..). Comentariu principal a fost fcut de Sabari n a 5-a sau a 6lea d.Hr.. e. Scoala atinge punctul culminant cu scrierile filosofice
ale Kumari Bhatta i Prabhakar (aproximativ 700 d.Hr.. E.).
n domeniul epistemologiei coal Mimamsa a fcut destul de o
contribuie semnificativ. n contrast cu Nyaya i Vaisesika, coala
recunoate cinci Pramans Prabhakar (sursa de adevrata
cunoatere) i BHATT coala recunoate ase. n plus fa de patru
pramanam (pratyaka , anumana, upamna i sabda) Nyaya colii,
coala recunoate arthapati Prabhakar (arthpatti) (ipoteza) i, n
plus fa de coal Bhatt recunoate arthapati, de asemenea,
anuapalabdhi (nepredchuvstvie) ca adev rata surs de cunoatere.
O caracteristic mai interesanta pentru scoala Mimamsa - are
propria teorie unica epistemologic al cunoa terii inerente statului de

drept n sine. Se crede c toat cunoa terea este ipso facto


adevrata cunoatere (Satahpramanyavada). Astfel, se presupune
c probele nu este adevrata cunoa tere, dar eronat luate pentru
el. Adepii Mimamsa proteja cunoatere i auto-suficiena cu privire
la originea sa (upatti) i pe stabilirea (dzhnapti (japti)). Adep i
mimamsa folosit aceast teorie pe ntru a justifica adevrul
incontestabil al Vedelor.

6. Vednta
Cronologic, Vednta este ultima dintre darana (viziuni),
desi axiologic poate fi prima. Prin aceasta, trebuie sa ntelegem
desavrsirea ntregii mosteniri filosofico-culturale vedice, fiind cea
mai ipresionanta filosofie a Indiei. Vednta mai este denumita si Uttara
Mimms, n legatura cu scoala filosofica Prva Mimms a lui Jaimini cu
care are aspecte teoretice n comun. Cuvntul sanscrit vednta nseamna
"sfrsitul vedelor", dar si "sfrsitul cunoasterii" n sensul cunoasterii
atocuprinzatoare si al mplinirii supreme sau o revarsare dinspre gnoseologie
spre ontologie, dinspre "a cunoaste" spre "a fi". Vednta se plaseaza, de
fapt, dupa textele vedice si ncheie un mod traditional de gndire,
deschiznd calea spre filosofia buddhista, fiind la confluenta dintre hinduism
si buddhism. Vednta nu se desprinde irevocabil de Veda, cu toate ca ataca
unele puncte ale filosofiei vedice, cum sunt: sacrificiul, ritualismul si
caracterul revelat al acestor texte. Se bazeaza, nsa, pe ntelepciunea
Upanisadelor, la fel ca Smkhya si buddhismul.
Principalele conceptii filosofice ce transpar din acest curent filosofic se
refera la Creator (el este "Unicul"), toate manifestarile acestuia pe Pamnt
sunt, de fapt, reprezentari ale divinitatii, neaga existenta accidentelor n
Univers (leagea cauza - efect), rencarnarea se datoreaza nasterii noastre
repetate pentru a termina lucrarea divina (auto-control asupra destinului
nostru) si exista mai multe cai de realiza uniunea cu divinitatea (intelectual,
prin actiuni sau emotii).
Unii cercetatori au acuzat filosofia scolii Vednta de ermetism si
intelectualism, de exagerare a laturii teoretice n detrimentul practicii. nsa,
Paul Deussen, n cartea sa Das System des Vednta, numeste cercetarile
vedantine asupra misterelor fiintei drept cele mai intime si rapide, desi nu
stiintifice. Multe personalitati ale culturii indiene au adoptat filozofia
vedantina si adeseori filozofia indiana este identificata cu Vednta, marca cea
mai pregnanta a soteriologiei indice.
Astfel si cunoasterea lui Brahman poate aparea doar in cazul
fiintelor intelepte, capabile de a-l percepe, fiinte aflate deja in

posesia facultatii de a realiza distinctia intre etern si efemer, fiinte


eliberate de sclavia simturilor si a dorintei de a se bucura de
roadele faptelor lor atat in aceasta lume, cat si in cea de dincolo.
Un punct cheie in obtinerea cunoasterii lui Brahman il joaca
intelegerea unor dictoane, aparent neinsemnate, precum "Tu esti
acela"; totusi, acesta ascunde un inteles deosebit de profund,
avand in vedere ca "tu" desemneaza calitatea, esenta de stapan
absolut, iar "acela" simbolizeaza fiinta concreta in care atman
rezida (om, animal sau zeu), in timp ce "esti" joaca rolul de
element de legatura ce face posibila realizarea conexiunii intre "tu"
si "acela". Avand in vedere insemnatatea cruciala pe care astfel de
enunturi-invataturi o au pentru adept, se poate desprinde ideea ca
individul are neaparata nevoie de un maestru spiritual in lupta sa
pentru cunoastere; chiar daca, prin savarsirea faptelor prescrise,
mintea invatacelului se intoarce spre interior, se desprinde de
lumea fenomenala, cunoasterea nu a fost inca dobandita; aici se
observa necesitatea unui maestru care, prin fraze specifice si alte
invataturi, ii confera cunoasterea ultima a lui Brahman; pana la
primirea acestor invataturi-cheie, mintea adeptului este doar
pregatita pentru cunoastere, ca urmare a intoarcerii spre interior,
insa cunoasterea propriu-zisa este obtinuta doar prin mijlocirea
maestrului. Sinele se va arata doar celui ce beneficiaza de
bunavointa invatatorului sau spiritual; odata cu viziunea Sinelui,
intreaga iluzie a Universului creat se stinge pentru individul
iluminat de cunoastere; acest Univers, aparent, este alcatuit din
cele cinci elemente si are drept cauza ignoranta ( avidya) ce
invaluie Sinele, Univers care nu este altceva decat o aparitie
iluzorie in cadrul lui Brahman, aparitie ce se stinge in momentul
contemplarii
Sinelui;
Din atman izvoraste elementul akasha (eterul), din acesta ia
nastere aerul, din aer isi trage originea focul, din foc provine apa,
iar din apa se naste pamantul; din aceste elemente primordiale se
nasc ulterior toate fiintele si, indiferent de faptul ca acestea sunt
oameni, zei sau animale, ele reprezinta doar varietati ale fiintelor
create, fiecare pe o treapta diferita a existentei, in functie de
virtutea
ce
insoteste
sau
nu
karma
fiecareia;
Sinele-atman este diferit, in esenta sa, de cele cinci invelisuri, de
transformarile ce tin de conditia lucrurilor create, precum si de cele
sase tipuri de slabiciune; el este diferit de corp, de simturi, de
minte, de intelect, de suflul vital si de principiul egoului; el este
mereu unul si acelasi, in toate corpurile si este cu neputinta de
transformat sau modificat; el este etern si nu indeplineste propriu-

zis actiuni, fiind iluminat prin el insusi si atotpatrunzator; el are


aceeasi natura cu Brahman si este lipsit, in sine, de atribute;
Avand in vedere prezenta sa in interiorul limitelor impuse de natura
creata a Universului, atman cel influentat de karma rataceste in
corpurile fiintelor materiale; prin mijlocirea unor principii, el
interactioneaza cu materialitatea propriu-zisa, putand prin faptele
savarsite si calea aleasa in lumea concreta fie sa coboare in infern,
fie sa redevina una cu Brahman, ci starea sa de puritate
primordiala, transcendenta fata de Universul creat.

Bibliografie:
1. akarcrya - "Compediul filosofiilor idiee", Ed. Herald,
2002
2. Mircea Itu, Julieta Moleau - "Cultura si civilizatie idiaa",
Ed. Credis, Bucuresti, 2001
3. Joh Grimmes - "Dictioar de filozofie idiaa", Editura
Humaitas, Bucuresti, 1999
4. www. filozofie.3x.ro
5.www.scritube.com

Concluzie:
Filosofia idiaa si are origiile Upaisade si se fudameteaza pe sase
sisteme sau scoli filosofice: Nyya, Vaiesika, Smkhya, Yoga, Mimms si
Vedta. Scrierile filosofice erau sub forma aforismelor (Sutra), cocise si
obscure, iar Nyya si Vaiesika, ca si Budismul, igora creatorul suprem si
iteliget. Toti filosofii aveau aceeasi coceptie despre materie si suflet
("brahmaism ratioalist"). Ei credeau ca "di imic u iese imic", coceptia
despre origiea lumii regasidu-se codul lui Mau (jurisprudeta hidusa), idei
preluate di Smkhya si Vedta.
Smkhya ivata ca exista o prima cauza materiala a lumii . practici (materia, atura).
Laiceputul practicii a existat itr-o stare amorfa, iar trasformarea ei i lumea vietatii si a
lucrurilor, care se percep pri sesatii, a avut loc pri iflueta a trei elemete calitative:Radjas .
aspiratie, Tamas . itueric, Sattva . claritate, i fiecare lucru i depedeta de caracterul sau
predomia uul di aceste trei elemete. I Sakya se recuoaste existeta sufletului absolut,
care exista i depedet de temelia materiala a lumii. El u se observa, ecatitd la faptul ca el
exista i fiecare fiita si lucru. Samkya este u sistem filosofic dualist.
Yoga (uire, participare) itemiitorul acestui sistem a fost Padjali (secolul 2 i.e.). Categoria
pricipala a sistemului Yoga este citta, care primeste tuturor starilor psihice potetiale. U alt
elemet il costitue descrierea regulilor uui atreamet psihologic orietat. Uele trepe ale ei
sut: stapiirea de sie (Iama), stapairea respiratiei i uele pozitii stabilite ale corpului
(Usaa), izolarea setimetelor de iflueta exterioara (Pratiahara), cocetrarea gidului,
meditarea, starea de uzurpare . eliberare de ivelisul corpului.
Vaiesika este o directie cu tedite materialiste. Fodator: Caada (secolul 1 i.e.). Tezele
pricipale reiese di faptul ca exista schimbari permaete, u proces vesic ciclic de a aparitie
si decadere. I acest proces exista u elemet stabil . atomul. Atomii poseda diferite calitati care
sut i umar de 17. Di uirea temporala a atomilor apar lucrurile sufletite si eisufletite,
astfel reasterea este rezultatul uei permaete si al separarii atomilor.

Nyya (regula, ratioamet). Fodatorul sistemui este socotit Asapada Gotama. Acest sistem se
bazeaza pe cercetarea problemelor metafizicii pe baza logicii. I acest sistem se itroduc citeva
izvoare de cuoastere, care sut:
Simtirea
Cocluzia pri aologie
Demostrarea
Nyya a creat ivatatura despre dumezeu ca creator, ocrotitor si destrugator al lumii.
Itelepciuea lui dumezeu ii ajuta omului care poseda o voita libera si deci are posibilitatea
alegeri itre bie si rau si care pri itermediul cuoasterii pri sie si al lumii poate sa ajuga la
perfectiue.
Mimms, itemeiitoriul este socoiti Djuimii. Coform acestei ivataturi uica cale de
eliberare
di mrejele carmei si a samsarei costa i idepliirea coereta a ceia ce ivata vedele.
Mimms cosidera ca cu ajutorul teorii cuoasterii se poate ajuge u umai la itelegerea
corecta a esetei lucrurilor dar si la itelegerea uor otiui a metafizicii fudametale. Sufletul
este substata vesica si ifiita. El este legat de corp dar u moare odata cu el.
Vedta iseama etapa de icheiere a perioadei vedice. Acest sistem eaga teza coform careia
lumea este rezultatul iteractiuii uor puteri metriale cu o uica realitate, di are tot reiese si
recuoasterea brahma, tratid-o ca eseta sufleteasca absoluta a lumii. Coform vedatei lumea
feomeelor este umai imagiara cauza careia costa umai i estiita (avidia). Nestiita duce
la aceia omului lumeai se pare adevarata, iar Brahma fiita persoificata superioara.

Cuprins
Itroducere...........................................................1
1. Nyya................................................................2
2. Vaiesika...........................................................4
3. Snkhya............................................................6
4. Yoga...................................................................8
5. Mimms........................................................10
6. Vednta...........................................................12
7. Bibliografie......15
8. Concluzie ..16

Institutul de Stat de Rela ii Intrna ionale din Moldova


Facultatea de Economie Mondial i Rela ii economice Intrna ionale
Specialitatea: Turism

Filisofia indiei antice


colile indiei antice

Referat la filosofie
a studetei grupei 1TUR1:
Vasilica Aa
cosultat tii ific,
doctor Cofere iar,
Simio Ro ca

Chi iu 2013

S-ar putea să vă placă și