Adsobia fizic a solului i nsemntatea ei pentru

utilizarea ngrmintelor.
1 Adsorbtia solului , este proprietatea lui de a adsorbi
elementele de diferite tipuri ,care ajung in contact cu
solutia solului, Fenomenul de adsorbtie are un rol
foarte important pentru a utilizarea ingrasamintelor,
fie minerale sau chiar organice . Ingrasamintul odata
ajuns in contatct cu solul este in mare parte absorbit
si incorporate in solutia solului.Datorita acestui
fenomen plantele se hranesc cu subsntantele din
componenta solului.
2 20. Particularitile de nutriie i fertilizare a orzului
de toamn.
n perioada de toamn, consumul ridicat de substane nutritive este determinat de formarea aparatului
radicular, de nfrirea plantelor i de acumularea rezervelor necesare trecerii perioadei de iarn. n plante
se acumuleaz substane eseniale (hormoni, vitamine, enzime etc.) care favorizeaz n continuare geneza
floral i parcurgerea normal a fazelor de vegetaie. Insuficiena elementelor nutritive n perioada de
dinainte de intrarea n iarn are consecine negative pe tot timpul vegetaiei plantelor, concretizndu-se n
final printr-o producie mult mai sczut

Cele menionate mai sus atrag atenia asupra necesitii asigurrii

orzuluide toamn cu elemente nutritive, n cantiti corespunztoare, pe tot
timpul vegetaiei, fr a pierde din vedere cumva perioada de iarn, cnd
aparent plantele de orz stau n repaus. Substanele minerale absorbite n
perioada de toamn i iarn asigur n primvar plantelor de gru o
energie funcional ridicat, care atrage dup sine nu numai o producie
ridicat, dar i scurtarea perioadei de vegetaie. ngrarea grului de
toamn este puternic influenat i de particularitile soiurilor. n prezent,
este stabilit c soiurile intensive reacioneaz la ngrminte mult mai
puternic dect soiurile extensive. Capacitatea de producie, rezistena la
cdere i boli sunt principalele nsuiri care permit utilizarea n cultura
orzului a unor cantiti mari de ngrminte minerale i organice.
Un procedeu eficient pentru sporirea recoltei orzului de toamn l constituie nutriia
suplimentar cu azot la ieirea plantelor din iarn.

Consumul specific de substane nutritive la orz este apropiat de cel al grului. Gunoiul de
grajd dei asigur sporuri de producie nu este valorificat economic de orzul de toamna nici
de orzoaic. Deoarece gunoiul de grajd se aplic altor plante, orzul se fertilizeaz n
general cu ngrminte chimice. Pentru toate formele de orz, azotul se aplic primavara.
Toamna se poate da o parte din doza de azot (1/4 - 1/3), numai dup premergtoare care
srcesc

solul

(floarea-soarelui,

porumb).

Administrarea ngrmintelor cu fosfor se face sub artura de baza. ngrmintele cu

potasiu se aplic pe terenurile slab aprovizionate n acest element, administrindu-se 80 100 kg/ha potasiu pentru orzul de toamn. Pentru orzoaica de primavar dozele de NPK
recomandate sunt urmtoarele 40-60 kg/ha N; 40-60 kg/ha P; 30-40 kg/ha K in sub-stana
activ.
Amendamentele att pentru orzul de toamn ct i pentru orzoaica de primavar se
recomand s se aplice pe solurile acide, constituind o msur necesar pentru a asigura
producii ridicate. n funcie de aciditatea solului se aplic 3-6 tone/ha amendamente
calcaroase o dat la 6-7 ani sub artura de baz, de preferin nu n anul semnrii orzului
de toamn.
\
Fiziologie

Biosinteza clorofilei dependena procesului de factorii interni i

externi.
Biosinteza clorofilei,dependena procesului de factorii interni i externi. Biosinteza
clorofilei cuprinde 3 etape principale:a) I etapa- din compusii organici initiali- acetat
si glicina se formeaza de porfobilinogen.b) II- sinteza din patru inele pirolice a unei
moleculde de protopoferin;c) III- in formarea transpiratiei magnezioporfirinelorin
clorofila. Biosinteza proteici depinde de factori interni si externi: 1)prezenta
plastidelor, 2)lumina- in lipsa luminii plantele nu inversesc,3) temperatura pentru
formarea clorofilei este nevoie de temperatura anumite specifica fiecarei plante, orz
secara la temperatura 0 +4grad celsius.4)oxigenul,5)saruri de Fe ,Na,Mg,Mn,S,Mg,N
intra in compozitia corofileri, iar Fe,Mn si S au rol de catalizatori in reactiile de oxidoreducere, le se gasesc in strome, cloroplastelor unde formeaza molecule mici apoi
dau nastere la molecule complexe de clorofila, in lipsa lor acestor elementele apre
boala cloroza,6) Zaharurile la frunza etiolate de griu sau alte plante care contin
zahar in apa distilata inversesc, iar care nu contin zahar nu inversesc.Acumularea
clorofilei depinde de intensitatea luminii.

Rolul fiziologic al azotului n viaa plantelor. Formele accesibile de

asimilare a azotului.
Azotul este un element plastic. El intra in structura moleculelor de nucleoproteine,
protidelor

protoplasmatice,

lipoproteinelor

din

citomembrane,

in

structura

apoenzimelor, a coenzimelor, a vitaminelor B 1, B6, B12, a hormonilor vegetali, a

pigmentilor fotosintetici (clorofile si ficobiline) si a stearidelor vegetale. Carenta
azotului in nutritia plantelor duce la ingalbenirea frunzelor la incetinrea sau oprirea

cresterii acestora. Excesul de azot duce la prelungirea perioadei de vegetatie, la

formarea abundenta a frunzelor si la marirea sensibilitatii la boli. Azotul poate fi luat
de plante din sol, din apa, din atmosfera si chiar din corpul altor organisme