UNIVERSITATEA " DUNAREA DE JOS"

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

AUSTRALIA

COORDONATOR: IULIAN SORCARU

STUDENT: PRICOPE ADELINA
GRUPA: MARKETING

CUPRINS
I. REPERE GEOGRAFICE GENERALE
1.1 POZITIE GEOGRAFICA
1.2 VECINI
1.3 STATE SI TERITORII
II. INCADRAREA IN TIPOLOGIA STATALA
2.1 CADRUL NATURAL:
2.1.1 Relieful
2.1.2 Clima
2.1.3 Hidrografia
2.1.4 Vegetaia natural
2.1.5 Fauna
2.2 COMPONENTA TERITORIULUI
2.3 CRITERIUL ECONOMIC (NIVEL PIB)
2.4 CRITERIUL AGREGAT- VALOAREA IDU
III. RESURSELE AUSTRALIEI
3.1 RESURSELE NATURALE
3.2 RESURSELE UMANE
3.2.1 Analiza ratei cresterii urbane si rurale
IV. AGRICULTURA
V. INDUSTRIA
VI.TRANSPORTURILE
VII. TURISMUL
VIII.CONCLUZII(ANALIZA SWOT)

I. REPERE GEOGRAFICE GENERALE

- Suprafata : 7.682.300 km patrati
- Populatia : 17.746.600 locuitori
- Capitala : Cambera
- Cel mai mare oras : Sydney
- Limba oficiala : Engleza
- Moneda : dolarul australian

1.1 POZITIE GEOGRAFICA: Australia este cel mai mic continent de pe glob, ocupat de un
singur stat, Australia, sau oficial Commonwealth of Australia. Ca suprafa, n clasamentul
mondial Australia, ocup locul ase. Pe lng teritoriul continental, Australia cuprinde mai multe
insule, dintre care cea mai mare este insula stat Tasmania. Australia este o federaie i o monarhie
constituional parlamentar. Continentul este situat n ntregime n emisfera sudic, pe Tropicul
Capricornului, ntre Oceanul Pacific i Oceanul Indian.

Pe langa faptul ca Australia este un continent stravechi,ea este considerata cel mai
mic,mai neted si,dupa Antarctica, cel mai uscat continent.Este cea de-a sasea tara ca marime
in lume, desi doar 18,9 milioane de locuitori traiesc aici,mai ales de-a lungul coastei,
deoarece centrul tarii este desertic sau semidesertic.

1.2 VECINI

La nord statele: Indonezia, Timorul de Est i Papua Noua Guinee

Insulele mai nsemnate la nord, nord-vest: Sumatra, Borneo,Java, Noua Guinee i Timor
La sud: Antarctica
La nord-est: Insulele din Pacific
La sud-est: Noua Zeeland;

1.3 STATE SI TERITORII: Australia cuprinde 6 state i mai multe teritorii. Cele ase
state sunt: New South Wales, Queensland, South Australia, Tasmania, Victoria i Western
Australia. Dintre teritorii cele mai importante sunt: Northern Territory (NT) i Australian Capital
Territory (ACT).

A
N
u
u

e
e
s
w
t
r
S
a o
l u
i
ah
W

a
l
e
s

II. INCADRAREA IN TIPOLOGIA STATALA

2.1 CADRUL NATURAL
2.1.1 Relieful este predominant de desert ( Marele Deert Australian). Munii situai n
Sud-Estul Australiei sunt n general scunzi, cel mai nalt varf australian fiind Varful Kosciusko

din Alpii Australieni cu o nlime de numai 2.228 m, mai puin de jumtate din nl imea Mont
Blanc-ului.

Harta reliefului

Continentul poate fi impartit in trei regiuni principale : Scutul Australiei de Vest , Platoul
Estic si Marele Bazin Artezian . Scutul este un podis care se suprapune in mare parte cu statul
Australiei de Vest , format in principal de aflorimente de roci precambriene vechi de 5 milioane
de ani . Cele mai remarcabile dintre aceste aflorimente sunt Peninsula Arnhem si Podisul
Kimberly din nord-vest . Platoul Estic este o regiune muntoasa cu o latime de aproximativ 500
km , care formeaza Muntii Marii cumpene de Ape . Varfurile cele mai inalte au o inaltime de
numai 1.500 m . Muntii New England si Muntii Albastrii din sud au inaltimi intre 900-1.500 m.
Intre Scutul Vestic si Platoul Estic sunt trei bazine interioare -Bazinul Murray , Bazinul
Carpentaria , Bazinul Eyre . Acestea se numesc impreuna Marele Bazin Artezian , care are in cea
mai mare parte mai putin de 300 m peste nivelul marii . In nord , partea mai mare a Bazinului
Carpentaria este inundat de Golful Carpentaria . Bazinul Eyre contine Lacul Eyre care la 15 m
sub nivelul marii este cel mai jos din Australia . Intersectarea Desertului Simpson cu aceste
bazine interioare estompeaza distinctiile fizice dintre aceste regiuni .
2.1.2 Clima: Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoas. Vara, care ine din decembrie
pana-n februarie, exist valuri de cldur frecvente, temperaturile ating in general 38 grade
Celsius. Unele pri sunt umede, n general regiunile de coast estice i Insula Tasman.

Harta climatic

2.1.3 Hidrografia Australiei este destul de srac n ape de suprafa si lacuri. Cel mai important
sistem hidrografic este cel format de fluviul Darling impreuna cu afluentul sau Murray, iar cel
mai important lac este L. Eyre.

Lacul Eyre -imagine satelitara

2.1.4 Vegetaia natural : Vegetaia este dominat de plante perene cu frunze tari, cu frunze bine
adaptate pentru supravieuirea n regiuni aride. Exista 600 de specii de eucalipt si 800 de specii
de salcm. Zonele de vegetaie ale Australiei corespund n mare parte cu zonele de clim.
Pdurile tropicale de pe coasta nordic si nord-vestic conin palmieri, pini, ferigi de copac i
mangrove n mlastinile de coasta. Aproximativ 9% din suprafata Australiei este acoperita cu
paduri subtropicale si temperate, mai dese pe coasta de est, constnd din palmieri, ferigi de copac
i eucalipt. Regiunile cele mai secetoase ale Australiei conin planta mulga, un salcm cu o mare
importan furajer. In sud-vest cresc arbori valoroi cu lemn de esen tare, precum jarra i
kauri.

2.1.5 Fauna: Australia are multe specii unice de animale si plante : canguri mari si mici,ursi
koala si ursi marsupiali.Ornitorincul cu cioc de rata si furnicarul tepos sunt mamifere ce depun
oua ( monotrene ) ,specifice Australiei.Cainele dingo este un membru al familiei cainilor si se
crede ca a fost introdus in Australia cu circa 30.000 de ani in urma. Pasarile sunt,de
asemenea,foarte variate : cocosul de eucalipt, cacaduul, pasarea lira ,papagalul,kookaburra si
marea pasare nezburatoare struul emu.

Ursuletul Koala

Kangurul

Ornitorincul

2.2 COMPONENTA TERITORIULUI: Australia este unica prin faptul ca teritoriul ei

constituie un intreg continent ocupand 7.617.930 km ceea ce o face a sasea tara din lume dupa
marime, fiind totodata cea mai mare tara din intreaga emisfera sudica. Australia este inconjurata
de Oceanul Indian la Vest si de Oceanul Pacific la Est, fiind formata dintr-o parte continentala si
o parte insulara formata din insulite aflate la distanta una de alta, cum ar fi Insulele Cocos
(Keeling), Christmas, Norfolk, Insula Lord Howe, Macquarie si Heard. Autoritatile, deasemenea,
revendica si o mare parte din continentul Antarctidei numita Zona Antarctica Australiana.
2.3 CRITERIUL ECONOMIC (NIVEL PIB): Economia Australiei este situat ntre primele
15 din lume, n timp ce PIB-ul su este ntre primele 20.

E
PP
PIB (PPC)
estimri 2010
cr
oo
- Total
882.362 miliarde USD
n
d
d
Pe cap de
o.
39.699 USD (locul 9)
locuitor
m
d
ld
eia
PIB (nominal)
estimri 2010
ac
ltc
g
1.235 miliarde
- Total
USD (locul 13)
ar
n
rt
Pe cap de
55.589 USD (locul 6)
en
u
locuitor
e
Australia are o economie prosper, alctuit
dup modelul vestic, cu un PIB ceva mai
[1]

[1]

[1]

[1]

ridicat dect cele ale Germaniei, Franei i Marii Britanii (dac se raporteaz la paritateaputerii
de cumprare
Australia are o economie de piata puternica si stabila, cu un PIB pe cap de locuitor (de
36300 $) care o situeaza la egalitate cu primele patru economii vest-europene.
In ultimii ani Australia a depasit economiile din tarile dezvoltate si a dovedit elasticitate
fata de schimbarile economice survenite la nivel mondial si regional. In termeni reali, economia
australiana a crescut, in decursul ultimilor 10 ani, in medie, cu 3.6% pe an, comparativ cu rata de
crestere de 2.5% a economiilor din G7. Cresterea constanta a productivitatii, mediul de afaceri
solid si increderea consumatorilor, ca si cresterea exporturilor de materii prime si produse
agricole reprezinta un stimulent pentru economie. Atentia concentrata a Guvernului asupra
reformelor, inflatia scazuta si legaturile din ce in ce mai stranse cu China reprezinta alti factori
cheie ai fortei economice.
2.4 CRITERIUL AGREGAT- VALOAREA IDU

IDU (2010)

0,937[3] (foarte nalt) (locul 2)

III. RESURSELE AUSTRALIEI

3.1 RESURSELE NATURALE:
Australia dispune in acest moment de cele mai mari rezerve mondiale de plumb, nisipuri
mineralifere (ilmenit, rutil, zirconiu), tantal, uraniu, argint si zinc. Se mentine, de asemenea,

in topul primelor sase tari din lume in privinta rezervelor de carbune negru si brun, bauxita,
cupru, cobalt, diamante, minereu de fier, minereu de mangan si nichel. Exista in Australia peste
400 de mine de marime medie si mare.In general, explorarile incununate de succes si avansul
tehnololgic au facut ca rezervele deja cunoscute ale Australiei sa se mentina si chiar sa
creasca, fiind cunoscut ca Australia inca dispune de potential mineralier neexplorate.
Pozitia la nivel mondial: Resursele Australiei de zinc, plumb, nichel, nisipuri minerale
(rutil si zirconiu), tantal, uraniu si carbune brun raman, in continuare, cele mai mari din lume,
in timp ce bauxita, carbunele negru, cuprul, aurul, minereul de fier, ilmenitul, litiul, minereul de
magneziu, niobiul, argintul si diamantele situeaza Australia in topul primelor 6 tari
producatoare ale lumii.Pentru viitor, se estimeaza cresterea cheltuielilor pentru descoperirea de
noi zacaminte.
3.2 RESURSELE UMANE:
Structura pe vrste

0-14 ani: 19.6% (sex masculin 2,031,313/sex feminin 1,936,802)

15-64 ani: 67.3% (sex masculin 6,881,863/sex feminin 6,764,709)

65 ani i mai mult: 13.1% (sex masculin 1,170,589/sex feminin 1,478,806) (estimare
2006)
Gradul de alfabetizare

Totalul populaiei: 99%

Brbai: 99%

Femei: 99%

Sperana de via la natere

Brbai: 78.5 ani

Femei: 82.5 ani

Majoritatea celor 20,6 milioane de australieni sunt descendeni ai colonitilor englezi din
sec 19 i 20, majoritatea din Marea Britanie i Irlanda. Populaia Australiei s-a mrit de 4 ori de
la sfritul rzboiului mondial, fiind influenat de un ambiios program de imigrare. Dup cel
de-al II-lea rzboi mondial i pn n anul 2000, aproape 5.9 din totalul cetenilor s-au stabilit n
regiune ca noi imigrani, nsemnnd c aproape 2 din 7 australieni s-au nscut n afar. O mare
parte din imigrani sunt calificai, dar cota imigraiei include categorii pentru membri ai familiei
i refugiai. n 2001, cei mai muli dintre australienii nscui n afara rii au provenit din Marea

Britanie, Noua Zeeland, Italia, Vietnam i China.. Nivelul de educaie e sczut i sperana de
via pentru femei i brbai este cu 17 ani mai scurt dect la un australian obinuit.
La fel ca toate rile puternic dezvoltate, Australia prezint o mbtrnire a populaiei, cu
tot mai muli pensionari i o for de munc mai sczut. Un numr mare de australieni (759,849
pentru perioada 20022003) triete n afara rii. Engleza este limba naional, vorbit i scris
ca i engleza australian. Conform recensmntului din 2001, engleza este limba vorbit n
cadrul familiei de ctre 80% din populaie. Urmtoarele limbi vorbite n cadrul familiei sunt
chineza (2,1%), italiana (1,9%) i greaca (1,4%). O proporie considerabil din numrul
imigranilor provenii din prima i a doua generaie vorbesc 2 limbi. Se crede ca nainte de
primul contact cu exploratorii europeni erau n jur de 200-300 de dialecte aborigene. Acum, doar
70 dintre ele au supravieuit i 20 sunt pe cale de dispariie. O limb indigen rmne limba
matern pentru aproximativ 50,000 de oameni(0,25%). n Australia exist un limbaj al semnelor
numit Auslan, care este limba principal a aproximativ 6,500 de oameni cu disabiliti de
vorbire. Australia nu are o religie principal. Recensmntul din 2001 a artat c 68% dintre
australieni sunt cretini (27% romano-catolici, 21% anglicani) i 5% nu cred n religii cretine.
16% au declarat c nu cred n vreo religie anume (umanism, ateism, agnostici, raionaliti) i
12% au refuzat s rspund sau nu au dat un rspuns adecvat intrepretrii. Ca n multe alte ri
vestice, nivelul participrii active la slujbele religioase este mult mai sczut dect datele
furnizate; participarea sptmnal este de 1,5 milioane, aproximativ 7,5% din populaie. coala
este obligatorie peste tot n Australia pentru cei cu vrste ntre 6-15 ani (16 ani n Tasmania, 17
ani n vestul Australiei) atingndu-se astfel un grad de alfabetizare de 99%. Sunt aproximativ 38
de universiti de stat care primesc finanare din partea guvernului.
Cifrele Biroului Australian de Statistic arat c n jur de 180.000 de oameni se mut n
Australia n fiecare an, iar n cazul n care migraia actual i rata natalitii nu se schimb,
populaia Australiei va fi de 35 de milioane n 2056 i 44 de milioane n 2101.
Concluzii: Australia este format n majoritate din britanici i irlandezi, cu o mic
minoritate a altor europeni; chinezi, vietnamezi, cca. 200.000 de aborigeni, jumtate metisai.
Australia este continentul cu densitatea cea mai slab. Concentrarea max. n E i SE, n zonele
litorale, unde s-au format primele nuclee urbane ale emigranilor din secolele trecute. Slab
populat partea central-estic (Deertul Simpson) i zonele deertice din jumtatea de V a A. i N
rii. Anual imigreaz n Australia cca. 150.000 persoane. Rata natalitii 4,2; a mortalitii
7,4.
3.2.1 Analiza ratei cresterii urbane si rurale (1950-2050)
In Figura 1 se observa ca in Australia rata cresterii populatiei urbanevariaza de la valori
destul de ridicate in perioada anilor 1950-1955 la o scadere brusca incepand cu anii
1980,estimandu-se ca pana in anul 2050 aceasta sa fieintr-o continua descrestere.
In Figura 2 se observa rata cresterii rurale in Australia cu valori ridicatein perioada
anilor 1970-1995 cand se inregistreaza de asemenea o scadere brusca datorate dezvoltarii
industriei si economiei tarii, dar si de asemeneafaptului ca Australia este continentul cu cele mai
putine asezari rurale.

IV. AGRICULTURA
A G R I C U LTU R A : reprezinta 5% din PIB. Australia este cel mai mare
exportator de lana si carne de vita,al doilea exportator de oi si unul dintre cei mai mari
exportatori de grau.continua sa fie importanta in economia nationala si regionala, in special
datorita dezvoltarii industriei alimentare, orientata cu precadere spre export.Dar, in timp,
valoarea pamantului si a surselor de apa au fost valorificate nu doar pentru agricultura
(recolte, pasunat, domeniul forestier, pescuit) ci, mai ales, ca baza pentru turism, recreere si
petrecerea timpului liber.
Probleme cu care se confrunta in acest domeniu:
- seceta si resursele limitate de apa potabila
- eroziunea solului datorata pasunatului excesiv si metodelor inapoiate ale unora dintre
fermele private
- salinitatea in crestere a solului datorata calitatii proaste a apei
- defrisarea pentru scopuri agricole, care pune in pericol habitatul natural
- Marea Bariera de Corali, de pe coasta de Nord-Est este amenintata de numarul ridicat
de ambarcatiuni, ca urmare a popularitatii turistice a zonei.
Exporturile agricole ale Australiei cuprind: grau, orz, carne de vita, vin, zahar si lana. In
majoritatea lor, acestea merg spre Japonia, China, Korea si Statele Unite. In ultimii ani, exista
tendinta diversificarii productiei agricole, de la orez la citrice.
Sectorul pescuitului este dezvoltat, Australia exportand in toata lumea:
ton,creveti,homari, perle. In anul 2005-2006 exportul de produse din pescuit al Australiei a
fost estimat la A$1.5 miliarde, cu 0.4% mai ridicat decat in anul precedent.
Per ansamblu, exporturile din agricultura si pescuit au reprezentat 16% din totalul
exporturilor pentru anul 2005-2006.

V. INDUSTRIA

Majoritatea industriei australiene a fost sprijinita, in prima jumatate a secolului XX,

de tarife protectioniste.Cu toate acestea, multe ramuri industriale au beneficiat de prea
putine stimulente pentru a-si imbunatati eficienta sau pentru a concura pe alte piete.
In decursul ultimilor ani, industria australiana a castigat mult in eficienta, datorita
reformelor si folosirii unor tehnologii de varf, asa incat astazi se ridica un sector
industrial competitiv si orientat spre export si spre bunuri de inalta prelucrare.
Industria extractiva:este una dintre principalele ramuri industriale ale Australiei care
detine
suprematia
de
Glob
in
extractia
de
bauxite,minereu
de
plumb,rutiliu,ilmenit,zinc,nichel,carbuni.Extractia anuala de petrol este evaluata la 30 mln.
tone,de gaze naturale-la 34 mlrd. m(cubi),iar de carbuni 374 mln. Tone.Productia industriei
extractive este destinata exportului.In aceasta ramura predomina companiile americane si
japoneze.
Industria energetica:In structura productiei de energie electrica rolulprincipal revine
centralelor termoelectrice,care functioneaza pe baza de carbuni,pacura si gaze naturale.restul
productiei de energie electrica se obtinela centralele hidroelectirce si helioelectrice.Productia de
energie electrica atinge 227 lmrd. kWh.Industria siderurgica:Productia anuala a siderurgiei este evaluate la circa8 mln tone de
fonta si 9 mln tone de otel.O dezvoltare mai ampla a inregistrat industria metalelor
neferoase.Dintre aceste se remarca industira aluminiului,productia de cobalt,argint,zinc.Dintre
ramurile industriei constructoare de masini se evidentiaza industria de asamblare a
automobilelor,care apartine in mare parte companiilor anglo-americane si japoneze.Mai putin
dezvoltata este constructia de masini-unelte,electrotehnica si radiotehnica.

VI.TRANSPORTURILE
Austrailia are 38.670 km de cai ferate in posesia guvernului si 1.610 km cai ferate
private.Aproximativ 50% din drumurile Australiei sunt pavate.Exista aprox. 8,8 milioane de
masini si peste 1 milion de autocamioane si autobuze.Transportul aerian este important.Cel mai
mare aeroport international si principalul punct de intrare in tara este la Sydney.Aproximativ
90% din traficul de pasageri se face cu transportul auto rutier.Principalele automagistrale se afla
in sud-estul si estu tarii.Rolul principal atit in traficul intern de marfuri,cit si in cel pentru
deservirea comertului exterior revine transportului maritim.

VII. TURISMUL
Australia este o destinatia turistica iubita si vizitata de milioane de turisti in fiecare an,
pentru a petrece o vacanta de calitate in special in timpul perioadei de vara si de a se bucura de
excelentele si spectaculoasele plaje.
Turismul in Australia este una din principalele industrii aducatoare de venit economiei
nationale. O varietate deosebita de flora si fauna imfrumuseteaza aceasta tara pitoreasca iar
rezervatiile naturale gasite aici sunt principalele atractii. Partea continentala a Australiei este, in
principal, un platou mic in altitudine; centrul Australiei este alcatuit din cateva zone desertice iar
sud-vestul din campii fertile.

Turismul aduce un castig important pentru Australia, reprezentand peste 60% din totalul
exportului de servicii si contribuind semnificativ la crearea de locuri de munca si la dezvoltarea
regionala.Conform statisticilor UNWTO, ediia august 2010, Australia a nregistrat ncasri din
turismul internaional de 24.8 miliarde $ n 2008 i 25.6 miliarde $ n 2009, o cretere de 3,45%,
plasnd-o astfel pe locul 8 n topul ncasrilor din turismul internaional mondial si o cot de
pia de 12,6% pe piaa Asia Pacific.
Numrul de sosiri de turiSti internaionali a fost de 5,586 milioane n 2008 si respectiv
5,584 milioane n 2009 ocupnd astfel o cot de pia de 3,1% din Piata Asia Pacific
Australia este una dintre cele mai atractive destinaii turistice din lume.Pe lista
patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse urmtoarele obiective turistice dinAustralia:

Marele Recif de Corali

Parcul Naional Kakadu
Zona lacustr Willandra
Parcurile naturale din Tasmania de vestGrupa de insule Lord Howe
Rezervaiile forestiere umede din estul Australiei
Parcul Naional Uluru (Ayers Rock)
Kata Tjuta (Mount Olgas)
Parcul Naional Wet Tropics n Queensland
Parcul Naional Shark Bay din vestul Australiei
Insula FraserSitul fosilifer cu mamifere de la Riversleigh / Naracoorte
Insulele vulcanice subantarctice Heard i McDonald
Insula MacquarieZona montan Greater Blue
Parcul Naional Purnululu
Cldirea regal de expoziii i grdinile Carlton
Opera din Sydney

VIII.CONCLUZII(ANALIZA SWOT)
PUNCTE TARI
-pozitia geografica
-peisaje naturale atractive
-patrimoniu Unesco
-cel mai mare ecosistem marin si unic inlume
.-posibilitatea de a practica turism pe toata perioada anului
-regiune atractiva turistica
-ecosistem
,rezervatie naturala
-fauna acvatica diversificata

-contribuie la PIB-ul tariiindustrie dezvoltata a turismului

-activitati turistice diversificate
-familiaritatea limbii engleze
PUNCTE SLABE
-posibilitati limitate de a a ajunge in Australia
-distanta mare ingreuneaza transportul sideplasarea catre destinatie
-costuri ridicate tocmai datorita distantei mari
-promovarea insuficienta a turismului in zona siscaderea fluxului de turisti in ultimii 5 ani.
-masuri insuficiente luate pentru protejarea mediului
-lipsa investitiiilor in servicii noi de acomodare
-iminenta distrugere a habitatului acavatic datorita ignorantei asupra pericolului creat de
schimbarile climatice.
-regenerarea mediului acvatic afectat serealizeaza greu datorita lipsei masurilor si impactului
masiv asupra coralilor.
OPORTUNITATI
-Un studiu al Universitatii Exeter aduce prima dovada careciful de corali se poate regenera
in urma efectelordevastatoare ale schimbarilor climatice.
-masuri impotriva impactului negativ al schimbarii climatice(implementarea unor taxe ca masuri
luate impotrivadegajarilor de emisii de carbon).
-dezvoltarea parteneriatelor in vederea derularii proiectelorde mediu-modernizarea,extinderea
si refacerea infrastructurii detransport rutier cat si aerian.
-o promovarea mai buna a turismului
-cresterea fortei de munca in domeniul turismulului-dezvoltarea calitatii produselor si
a serviciilor furnizate.
AMENINTARI
-impact negativ al turismului asupramediului natural
-pretul ridicat al combustibilului ceea ce ar duce la diminuarea activitatii de turism
-scaderea calitatii mediului si a atractiilornaturale datorita schimbarilor climatice
-populatia si cresterea vizitatorilor pune in pericol infrastructura locala deja afectata
-concurenta-destinatii mult mai ieftine decat Australia
-datoriile curente pot afecta turismul,calitatea serviciilor va scadea,prin urmare turistii nu vor avea un
grad mare de satisfactie.
-disparitia ecosistemului marin de corali.

BIBLIOGRAFIE

Marcel, D. Popa i Horia, C. Matei (1993). Mic enciclopedie de istorie universal.

Statele lumii contemporane. Editura Iri, Bucureti
Roff Martin Smith,Australia, Editura Adevarul, Bucureti
100 Cele mai frumoase orae ale lumii, Editura 2005 BicAll;

WEBOGRAFIE
www.wikipedia.org;
www.geografialumii.ro;
www.referate.ro;
www.visitaustralia.com;
www.about-australia.com;
www.e-referate.ro;
regiuni.famouswhy.ro;
www.referatele.com;
www.preferate
http://www.igbp.net
http://www.profudegeogra.eu
http://www.acuz.net
www.descopera.ro