Sunteți pe pagina 1din 28

EXEMPLE SCENARII SMART HOME CASA INTELIGENTA

http://www.electricalc.ro/2-articole?start=20

1. Automatizare instalatii de iluminat interior si exterior


- Realizarea iluminatului constant in functie de nivelul iluminatului natural, actionarea automata a
iluminatului in functie de prezenta persoanelor intr-o incapere
- Pe holuri senzor de miscare detecteaza miscarea si aprinde lumina doar cand cineva foloseste
sesizeaza miscare reduce luminile la 50% pentru a economisi energia electrica
- Comanda iluminatul exterior in functie de miscare si de nivelul iluminatului natural
- Poti utiliza direct intrerupatorul de langa usa sau o telecomanda pentru a aprinde sau stinge diverse
lampi indiferent de locatia lor in cladire
- Poti memora si activa orice scenariu de iluminat, dar si realiza modificari oricand ai nevoie
- Prin intermediul unui intrerupator central ai posibilitatea de a alimenta sau intrerupe alimentarea
anumitor dispozitive electrice.
- Prin intermediul detectoarelor de prezenta poti comanda aprinderea automata la trecerea pe holuri
sau la intrarea intr-o anumita camera.
2. Automatizare instalatii de climatizare
- Monitorizarea permanenta a parametrilor de functionare a sistemului de incalzire sau ventilatie si
corelarea cu conditiile atmosferice exterioare, cu anotimp, perioada din zi etc.
- Monitorizarea, comanda si controlul aparaturii din camere prin stabilirea regimurilor de functionare in
functie de anotimp, perioada din zi, prezenta oamenilor in incapere.
- Incalzirea camerelor se poate adaptat propriul tau stil de viata. Dimineata se poate incalzi automat
la un nivel comfortabil doar dormitorul, baia si bucataria. Cand sosesti acasa seara, poate porni
incalzirea livingului.
- Oprirea automata a incalzirii cand senzorii de geam inregistreaza deschiderea ferestrelor
3. Comanda si control jaluzele/obloane interioare si exterioare

- Actionarea automata a jaluzelelor sau obloanelor in functie de anotimp, de zi si de nivelul de


iluminat natural. In cazul in care vara iluminatul exterior este deosebit de puternic, jaluzelele se inchid
automat, pentru a degreva sistemul de racire de sarcina prea mare.Iarna, jaluzelele se deschid
pentru ca sa se poata beneficia de incalzirea solara.
4. Monitorizare, securizare si alarmare
- Exista o serie intreaga de senzori de miscare sau prezenta, contacte magnetice pentru usi si
ferestre, camerelor video, senzori de temperatura, de fum, de gaz, de inundatie - impreuna cu
semnalizari optice si acustice asigura securitatea impotriva incendiilor, scurgerilor de gaz, inundatiilor
si intrarii neautorizate in cladirea dvs.
- In cazul semnalizarii incendiului, alimentarea cu energie electrica este oprita automat si este pornit
iluminatul de siguranta, a carui stare este monitorizata in permanenta.
5. Contorizare - management energetic
- Consumul energetic se poate contoriza pe intreaga cladire, sau defalcat pana la contorizarea pe
fiecare consumator in parte, pentru optimizarii acestor consumuri.
- In functie de atingerea varfului de sarcina se pot decupla anumiti consumatori sau se pot programa
sa functioneze in anumite intervale orare
Share

Testarea aparaturii portabile (cunoscuta sub numele de "PAT",


"Inspectie PAT" sau "Testare PAT") este un proces prin care aparatele electrice sunt verificate din
punct de vedere a sigurantei in exploatare. Termenul corect pentru ntregul proces este cel de
inspecie i de testare a echipamentelor electrice.
Testarea aparaturii portabile este una dintre cele mai utilizate practici pentru protectia la soc electric
in Anglia si Germania. Proceduri similare exist i n alte ri din Europa, dar aproape deloc in
Romania.

Cine poate efectua o testare PAT?


n Romania nu exist nici o cerin de a avea o calificare formal pentru persoanele care desfsoara
acest tip de serviciu testari PAT. Legislatia in domeniu, spune ca verificarile, testarile si incercarile
efectuate in instalatiile electrice trebuie sa fie efectuate de persoane competente, ns nu
menioneaz un punct de reper pentru competen . Din acest motiv, exista multe persoane fizice electricieni, care ofera servicii de verificari si testari instalatii si echipamente electrice.
Cu toate acestea, a devenit o practic acceptat, ca persoanele care opereaz n aceasta calitate s
dein un certificat de calificare ca electrician, sa fie atestat ANRE si sa faca dovada competentei in
testarea PAT printr-un certificat de absolvire a unui curs.
De ce trebuie sa realizam aceste verificari ?
Normelor de siguran impun ca aparatele electrice s fie sigure in exploatare pentru a mpiedica
vtmarea lucrtorilor.
Astfel, toate echipamente necesit testarea la intervale regulate pentru a asigura siguran a
permanent. Intervalul dintre ncercri depinde foarte mult de tipul aparatului, dar mai ales de mediul
n care este utilizat.
Legea cere angajatorilor sa se asigure c echipamentele electrice sunt men inute in stare buna de
functionare, pentru a preveni un eventual pericolul de natura electrica pentru utilizator.
Dovada Testarii PAT este obligatoriu sa fie vizibila pentru lucrtori, n form de informare "Testat PAT
pentru sigurana electric" i " A nu se utiliza dup ..." Etichetele aplicate pe diferitele pr i ale
echipamentelor electrice utilizate.
Testarea i inspecia aparaturii portabile, a echipamentelor, dar si instrumentele simple de mn
folosite in efectuarea unor operatii, trebuiesc inspectate vizual dar si din puct de vedere a rezistentei
izolatiei. Aceaste testari i inspecii, se efecteaza n cadrul unui sistem de ntre inere planificat
privind sntatea i securitatea la locul de munc.
Este o obligatie testarea PAT?
Testarea aparaturii portabile (Testarea PAT) nu este reglementata in legislatie ca o obligatie, ci mai
degrab o cerin privind ntreinerea in siguran a aparaturii portabile, dar i o dovada de ntre inere
sistematica pentru toate echipamentele si aparatura portabila.

Echipamente de testare special concepute pentru inspec ii PAT, sunt in masura sa realizeze teste si
incercari care sa confirme ca aparatul supus testarii asigura siguranta in exploatare.
Legislaia impune ca toate sistemele electrice (inclusiv aparate electrice) sa fie men inute (n msura
care este posibil) pentru a preveni pericolele. Aceste testari si incercarii ale instalatiei electrice sunt
obligatorii pentru toate cladirile unde exista angajati, fie ca sunt cladiri publice sau particulare.
Intervalul de inspectie si testare a aparaturii portabile
Intervalul de inspectie si testare a aparaturii portabile variaza intre trei luni pentru echipamentele
utilizate in constructii, un an sau mai mult in functie de uzura la care sunt supuse in exploatare. Este
foarte important sa avem un regim de ntreinere pentru aparatele electrice.
ntr-un mediu cu risc sczut defectele cele mai periculoase pot fi gsite prin simpla verificare vizuala
a aparatelor, urmarind semne evidente de deteriorare, cum ar fi cablurile roase. Descoperirea unor
deteriorari reprezinta semnale de pericol poten ial, pe care le puteti inlatura scotand din uz acel
aparat.
De exemplu, n cazul n care cablul de alimentare este uzat sau techerul este spart, utilizatorii au
nevoie s fie sftuii s nu foloseasc aparatul i s raporteze acest defect. Aceast informa ie poate
fi afisata s zicem prin utilizarea unui poster sau ntr-o not care sa fie vizibila tuturor angajatilor.
Verificarile vizuale facute de utilizator pot descoperii peste 90% din defectele aparaturii portabile.
Chiar daca nu prezinta deteriorari, aparatele portabile trebuiesc testate la intervale periodice pentru a
msura faptul c avem un grad de protecie adecvat.
Testele PAT depind foarte mult de clasa de izolatie a aparatului si cuprind in general testarea
continuitatii nulului de protectie, rezistenta de izolatie si teste de polaritate a cablurilor de alimentare.
Comenteaz
Share

Tablourile electrice sunt parti componente ale instalatiilor electrice care servesc la distributia energiei
electrice la un receptor, sau la un alt tablou de distributie. In reteaua electrica de joas tensiune, tablourile electrice se mpart n:

Tablouri generale - primesc energia electric direct din reeaua public de joas tensiune si o distribuie altor tablouri
Tablouri principale -primesc energia electric de la tablourile generale de distributie si o distribuie catre tablourile secundare de
distributie
Tablouri secundare de distribuie - primesc energia electric de la tablourile principale si o distribuie prin circuitele instalatiei
electrice, catre consumatori.

Prevederi generale pentru executarea tablourilor electrice


La proiectarea si executia tablourilor electrice este obligatoriu sa tinem cont de urmatoarele recomandari:
Se interzice montarea siguranelor pe nulul de lucru - N, la circuitele bifazate cu trei conductoare i la circuitele trifazate cu patru
conductoare;
Se

interzice

montarea

siguranelor

pe

nulurile

de

protectie

conductoarele

PE;

Aparatele de conectare (intreruptoarele automate) se vor monta n aa fel nct s ntrerup simultan toate fazele circuitului pe care l
deservesc;
Alegerea

ntreruptoare

automate

se

va

face

astfel

nct

se

asigure

selectivitatea

proteciei;

Se interzice montarea tablourilor care conin aparate de msur n ncperi cu temperaturi sub 0C i peste + 40C;
Se recomand s nu fie grupate in acelai panou aparte de curent alternativ cu aparate de curent continuu sau circuite de tensiuni
diferite;
Tablourile electrice se vor monta astfel nct nlimea de la pardoseala finit pn la latura de sus a tabloului s nu depeasc 2,20
m;
Pentru

cureni

mai

mari

de

100

A,

legturile

interiorul

tablourilor

se

recomand

se

executa

cu

bare;

Aparatura de protectie a circuitelor electrice din interiorul tablourilor vor marcate i etichetate pentru identificarea acestora;
Pentru indentificarea conductoarelor se va respecta codul culorilor si anume: pentru conductoarele de protectie culoarea verde
galben, pentru conductorul de nul culoarea alba, gri sau albastru deschis, pentru faze vom utiliza conductoare marcate prin culori
diferite

si

anume

rosu,

maro,

negru,

albastru

inchis;

Tablourile electrice trebuie sa fie prevazute cu intrerupatoare generale pentru intreruperea alimentarii.

Modernizarea Tablourilor Electrice


Modernizarea tablourilor electrice nu este un lucru chiar usor si ar trebui facut numai de electricieni autorizati, specialisti pentru astfel
de lucrari.
Un tablou electric modernizat este absolut obligatoriu in cazul lucrarilor de extindere a instalatiei electrice ca urmare a unor lucrari de
renovare a casei, apartamentului sau imobilului dvs. si reprezinta o importanta masura pentru cresterea sigurantei electrice.
Una dintre provocarile majore cu care se confrunta propietarul unei instalatii electrice indiferent de destinatia sa, este atunci cand apar
consumatori noi si sunt necesare circuite electrice noi, care implica in mod obligatoriu modificarea si chiar modernizarea tabloului
electric.
Daca exista un exces de consum ca urmare a cresterii numarului de consumatori pe un circuit, sau prin inlocuirea acestora cu altii de o
putere mult mai mare si circuitele electrice, cablurile, conductoarele nu sunt bine dimensionate, aceste se pot incalzi si chiar topi si pot
provoca incendi.
Intreruptoarele automate sunt proiectate pentru a detecta acet tip de defect si a intrerupe alimentarea in deplina siguranta, dar asta
numai in cazul in care sunt corect dimensionate si instalate pe fiecare circuit (loc de consum).
Inainte de a cauta un electrician autorizat este bine sa stiti cand este este necesara modernizarea tabloului electric:

V-ati
Va

mutat

intr-o

planificati

casa

estinderea

construita
sau

cu

remodelarea

mai

mult

interiorului

de

20

casei

sau

ani

in

urma

apartamentului

dvs.

Adaugati aparatura noua cum ar fi: aer conditionat, masina de spalat si uscat rufe, cada hidromasaj, plita electrica.
In cazul in care imobilul dvs are o vechime mai mare de 20 de ani este absolut necesar sa luati in considerare inlocuirea intregii
instalatii electrice. Aceasta masura este foarte importanta pentru a evita eventualele pericole de incendiu provocate de o rezistenta de
izolatie necorespunzatoare a cablurilor sau conductoarelor electrice, dar si pentru o dimensionare corespunzatoare noilor cerinte de
consum.
Daca observati ca instalatia sau tabloul electric nu functioneaza in parametri, nu este sigura, au loc dese intreruperi de energie sau alte
defecte ce pot fi sesizate destul de usor de dvs., atunci apelati la un electrician profesionist autorizat ANRE pentru o inspectie si
reparatie a eventualelor defectiuni cat mai curand.
Alc Electrical Testing Srl va ajuta sa va modernizati instalatia si tabloul electric, intr-un mod eficient, profesionist, la preturi decente si toate astea
pentru a creste siguranta din punct de vedere electric a imobilului dvs.
Share

Proiectarea instalatiei fotovoltaice este o faza importanta in realizarea unei astfel de instalatii.
In functie de marimea instalatiei bugetulul capata o importanta deosebita.
Procesul de proiectare a unei instalatii fotovoltaice trebuie sa tina cont de datele obtinute in
urmatoarele etape:
-

Inspectia

si

analiza

Dimensionarea

ambientala

instalatiei

Instalarea

instalatiei

amplasamentului
fotovoltaice
fotovoltaice

- Testarea instalatiei
Principalele date si factori de care trebuie sa tinem seama in proiectarea unei instalatii fotovoltaice
sunt:
-

Amplasamentul
Energia

care

trebuie

produsa

Puterea

instalaiei

Dimensiunea

instalatiei

- Bugetul proiectului
ANALIZA AMPLASAMENTULUI
In aceasta etapa este important sa tinem cont urmatoarele elemente:
- Analiza orientarii suprafetelor pe care va fi montata instalatia
- Studierea climei

- Descoperirea eventualelor constrngeri peisagistice si urbanistice, n special umbriri ale instalatiei


fotovoltaice.
Trebuie sa va asigurati de absenta cladirilor sau a vegetatiei care pot provoca umbriri prelungite.
Acolo unde este posibil trebuie evitate zonele de umbra, iar daca nu este posibil prin proiectare
trebuie s ncercati s minimalizati efectele negative induse de umbrire.
Verificarea expunerii n amplasament, se realizeaza prin verificarea orientarii terenului sau suportului
spre SUD-EST sau SUD VEST. Acest lucru il putem realiza cu o busola.
Verificarea si evaluarea umbririi n amplasament se realizeaza printr-o inspectie moment in care
putem evalua vizual sau prin masurare topografica cu inclinometrul (teodolit) sau cu aparatul foto
gradul de umbrire.
DETERMINAREA ENERGIEI PRODUSE
Energia produs de instalaie (Ep) depinde de o serie de factori:
- Radiatia incidenta pe module fotovoltaice, asadar de locul de instalare caracterizat de latitudine
- Radiatia solara disponibila
- Temperatura
- Reflexia suprafetei pe care se afla modulele
- Expunerea modulelor - unghiul de nclinare, tilt si unghiul de orientare, azimut
-Caracteristicile modulelor - precum puterea nominala, coeficientul de temperatur, uniformitatea
caracteristicilor electrice ale diferitelor module, de care depinde pierderea de putere prin
mismatch(neuniformitate = nepotrivire)
- Caracteristicile sistemului electric al instalaiei: eficienta invertorului, pierderi n cabluri si caderi pe
diode etc.
PERFORMANTA BOS - Balance of Sistem
Evaluarea performantei unei instalatii fotovoltaice o putem reduce la doi parametri:
1. Eficienta de conversie a panoului fotovoltaic (in conditiile standard de test)
2. Suma tuturor pierderilor, cum ar fi:
- pierderi de putere a modului, cauzate de faptul ca panoul nu lucreaza in conditii standard de test 8%
- pierderi prin reflectie - 3%
- pierderi prin nepotrivire - 5%
- pierderi prin disipare a cablurilor - 1%
- pierderi ale invertorului - 5%
- pierderi prin murdarirea modulelor - 1%

Toate aceste pierderi sunt rezumate intr-un parametru unic numit PERFORMANTA BOS - in general
egala cu 75%
DIMENSIONAREA INSTALATIEI FOTOVOLTAICE
Pentru o corecta dimensionare a instalatiei fotovoltaice se iau in considerare toate aspectele expuse
mai sus. Avand toate aceste date vom parcurge urmatoarele etape:
- Alegerea panourilor fotovoltaice, functie de necesarul de energie E pentru aplicaia respectiv
(consumul mediu anual exprimat n kWh/an) si calculnd puterea de vrf necesar aplicatiei cu relatia
Pp = kBOS E / H (kW), unde k este coeficientul de majorare a puterii pentru acoperirea pierderilor
(kBOS = 1,25), iar H iradiaia medie anual n locaia respectiv, exprimat n kW/m2an i calculul
numrului de panouri fotovoltaice funcie de configuraia necesar, numrul de iruri i numrul de
panouri pe ir. Tipul panourilor fotovoltaice se alege i dup criterii economice (valoarea investiiei,
posibilitile de amortizare, etc.), dintre cele ajunse la maturitate pe pia (monocristaline,
policristaline, amorfe, etc.).
- Dimensionarea instalatiei fotovoltaice (generatorul fotovoltaic format din n sir siruri n paralel si cu
npanou/sir panouri nseriate pe fiecare sir), se va realiza folosind urmatoarelor formule:
Vocinstalatie = npanou/sir Vocpanou
Iscinstalatie = nsir Iscpanou
Vpinstalatie = npanou/sir Vppanou
Ipinstalatie = nsir Ippanou
Ppinstalatie = Vpinstalatie Ipinstalatie
TTmin = Tmin - Tamb
TTmax = Tmax - Tamb
VocTmin = Vocinstalatie + TTmin cTVoc npanou/sir
IscTmax = Iscinstalatie + TTmax cTIsc nsir
Dupa

efectuarea

acestor

calcule,

vom

avea

pentru

instalatia

fotovoltaica

(generatorul

fotovoltaic)valorile parametrilor electrici, tensiuni, curenti si puteri.


Tot cu aceste valori se aleg celelate elemente ale instalatiei fotovoltaice: invertoarele, bateriile de
acumulatori, regulatoarele de sarcin si ncarcare, dispozitive de protecie, tablouri si cabluri
Dup alegerea tuturor elementelor instalatiei fotovoltaice, se verifica echilibrul consumului si
producerii de energie electrica si se revine iterativ n etapele anterioare, redimensionndu-se anumite
componente, daca nu exista un echilibru.
{FLIKE}
Comenteaz
Share

La dimensionarea instalatiei fotovoltaice, vom pleca intotdeauna de la necesarul de puterea pentru


locatia respectiva.
Astfel, ne propunem sa realizam o instalatie fotovoltaica care sa furnizeze o putere de 6 KW.
Pentru realizarea unei instalatii fotovoltaice (generator fotovoltaic) care sa furnizeze energia electrica
de care avem nevoie, este mai intai nevoie de un calcul de dimensionare.
DIMENSIONAREA INSTALATIEI FOTOVOLTAICE
1. Prima etapa in dimensionarea instalatiei fotovoltaice, dupa ce am stabilit puterea necesara, este alegerea
panourilor solare.
Consultand oferta furnizorilor de panouri fotovoltaice, alegem un panou solar policristalin de 150 W,
tensiune de 12 V, curent panou 8.1 A, Vmp = 18.50 V
2. Urmatoarea etapa este aflarea numarului de panouri, pentru necesarul de putere de 6 KW
Nr.

de

panouri

Puterea

instalatiei

Puterea

unui

panou

de

panouri

Np = Pi/Pp = 6.000/150 = 40 Rezulta un necesar de 40 panouri fotovoltaice


3. Urmatoarea etapa este determinarea suprafetei panourilor
Suprafata

totala

Suprafata

unui

panou

Numarul

total

Din fisa tehnica a panoului aflam ca panoul ales area urmatoarele dimensiuni: L = 1.45 m, l = 0.7
ST = Sp*Np = 1.45*0.7*40 = 40.60 m2
Pentru montarea panourilor solare, avem nevoie de o suprafata de cel putin 40.60 m 2 si care sa fie
orientata spre sud
4. Alegerea schemei de conexiuni pentru panourile fotovoltaice
Vom alege o schema de conexiuni cu patru siruri paralele, acate 10 panouri fotovoltaice legate in
serie pe fiecare sir.
Nr. siruri = 4 Nr. panouri/sir = 10
5. Calculul caracteristicilor generatorului fotovoltaic

Tensiunea

instalata

generatorului

fotovoltaic

Ug

se

obtine

folosind

urmatoarea

formula:
Np/s*Up

Ug = 10*12 = 120 V
Curentul generatorului se obtine inmultind curentul generat de un panou fotovoltaic cu numarul de
siruri
Ig = 4*8.1 = 32.40 A
Voc

generator

Isc

generator

Vmp

generator

generator

nr.
=

Vmp

panouri/sir*
nr.

nr.

Voc

sir*Isc

panou

panou

panouri/sir*Vmp

generator*I

generator

panou
=

10*22.6
4*8.6

=
=

10*18.50

185*32.40

34.4
=

5994

226

185
(5.99

V
A
V
KW)

Avand acste valori putem alege celelalte elemente ale instalatiei fotovoltaice
5. Alegerea invertorului
Tensiunea de intrare a invertorului trebuie sa fie egala cu tensiunea maxima a generatorului
fotovoltaic. U invertor = U generator U invertor = 120 V
O alta conditie in alegerea invertorului este aceea ca puterea maxima a generatorului fotovoltaic sa
fie

mai

mica

decat

puterea

de

intrare

invertorului

P invertor > 6.000 W


6. Alegerea bateriilor
Bateriile sunt folosite n sistemele fotovoltaice cu scopul de a stoca energia produs de generatorul
fotovoltaic pe timpul zilei, pentru a putea fi folosita cnd este nevoie pe timpul noptii sau cer nnorat).
La alegerea bateriilor trebuie sa tinem cont de urmatoarele informatii:
- pentru incarcarea bateriilor de 12V avem nevoie de panouri cu Vmp 16V 20V
- pentru incarcarea bateriilor de 24V avem nevoie de panouri cu Vmp 34V 40V
- pentru incarcarea bateriilor de 48V avem nevoie de panouri cu Vmp 62V -76V
7. Alegerea regulatorului de sarcina
Regulatoarele de sarcina au rolul de a controla incarcarea bateriilor de acumulatori. La alegera
regulatorului de sarcina trebuie sa tinem cont de urmatoarele conditii:

tensiunea nominala a regulatorului sa fie mai mica sau egala decat decat tensiunea nominala a

generatorului

fotovoltaic

- curentul de intrarea sa fie mai mare sau egal decat curentul de incarcare maxim, pe care
generatorul il poate debita
Orientarea instalatiei fotovoltaice
Puterea maxima debitata de o instalatie fotovoltaica, este direct influentata de orientarea catre soare.
Ideal ar fi ca instalatia fotovoltaica sa urmareasca soarele in traiectoria sa pe bolta cereasca.
In Europa, datorita faptului ca radiatia difuza este relativ marea, o instalatie fotovoltaica stationara
poate produce pana la 70-80% din productia posibila, daca aceasta ar urmarii soarele.
Orientarea spre sud este determinata de doi factori:
- Inclinarea panourilor fotovoltaice, adica unghiul dintre planul orizontal si panoul fotovoltaic
- Azimutul, care indica orientarea catre Sud. La o orientare a instalatiei fotovoltaice spre sud, vom
avea Sud 0o, Vest 120o, Est -120o
Toate aceste informatii, va pot ajuta sa dimensionati corect o instaltie fotovoltaica si sa alegeti in
cunostiinta de cauza solutia optima. La alegerea panourilor fotovoltaice si dimensionarea instalatiei
trebuie sa tineti cont de foarte multe date, multe dintre acestea au fost detaliate.
Cele mai importante caracteristici ale unui panou fotovoltaic, de care trebuie sa tineti cont in alegerea
dvs sunt:
-

Putera
Tensiunea

maxima
In

punctul

a
de

putere

panoului
maxima

- Intensitatea curentului in punctul de putere maxima


De asemenea trebuie sa stiti ca panourile fotovoltaice nu sunt adecvate pentru a fi folosite in orice
aplicatie. Panourile care sunt folosite in instalatiile fotovoltaice care debiteaza energie electrica in
retea, au alte caracteristici decat cele folosite pentru incarcarea bateriilor de acumulatoare.
Datorita caderilor de tensiune cauzate de regulator, cabluri si temperatura, panourilor panourile
fotovoltaice pentru incarcarea bateriilor de acumulatoare trebuie sa aiba tensiunea Vmp cu 30-60%
mai mare decat tensiunea nominala a bateriilor.
Share

Potentialul energetic solar al locatiei de montare a panourilor solare ne ofera date importante privind
potentialul energetic al zonei. Numai dupa aflarea acestor date, putem sa facem calcule privind
justificarea investitiei intr-un astfel de sistem.
Sistemele fotovoltaice pot fi proiectate pentru o multime de aplicatii, principalul factor limitativ fiind
pretul inca ridicat al acestora in comparatie cu sistemele clasice. Chiar daca comerciantii de astfel de
sisteme spun altceva, aceasta tehnologie este inca scumpa, are un randament mic, amortizare se
face in multi ani.
Sistemele fotovoltaice prezinta insa si o serie de avantaje, fata de sistemele clasice de producere a
energiei electrice. Printre cele mai importante caracteristici pe care le prezinta un sistem fotovoltaic
se numara independenta energetica, modularitatea, siguranta in exploatare, fiabiltatea, dar nu in
ultimul rand gratuitatea combustibilului (soarele).
Pentru realizarea unei investitii intr-un sistem fotovoltaic este bine sa aveti in vedere potentialul
energetic al locatiei dumneavoastra. Studiind datele climatologice si meteorologice,puteti face o
analiza pertinenta a acestui potential.
Cum putem obtine date?
Aceste informatii pot fi obtinute prin cercetarea si evaluarea potentialului energetic al zonei folosind
sistemul informatic geografic fotovoltaic (PVGIS - Photovoltaic Geografical Information System),
disponibil

la

http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/

Modelul de evaluare al productiei de energie electrica solara PVGIS, tine cont de o multime de factori
de geometrie a traiectoriei solare, a reliefului si a factorilor meteorologici.

Conform PVGIS pentru Romania avem urmatoarele date:


Total suprafata
Suprafata urbana
Puterea fotovoltaica anuala - KWh/1KWp
Orizontal
Vertical
Optima
Minima
864
654
993
Medie
989
779
1134
Maxima
1061
861
1218
Inclinatia optima pentru modulele fotovoltaice

237.938 Km2
11.840,10 Km2
Iradiatia globala anuala - KWh/m2
Orizontal
Vertical
Optima
Minima
1149
906
1326
Medie
1322
1032
1525
Maxima
1422
1117
1634
Inclinatia
310
350
370

Minim
Mediu
Maxim

PVGIS poate estima gradul de productie de energie electrica solara la o locatie, orientarea si inclinarea panourilor fotovoltaice.
PVGIS evalueaza temperatura panourilor fotovoltaice, folosind temperatura mediului ambiant, radiatia directa, difuza si reflectata, dar si
capacitatea

panoului

de

se

racii,

fara

lua

in

considerare

viteza

vantului.

Aceasta evaluare poate fi suficient de precisa pentru instalatiile fotovoltaice mici


IRADIATIA GLOBALA SI POTENTIALUL ELECTRIC SOLAR

IRADIATIA GLOBALA SI POTENTIALUL ELECTRIC SOLAR

PENTRU O MONTARE ORIZONTALA A PANOURILOR

PENTRU O INCLINATIE OPTIMA A MODULELOR

FOTOVOLTAICE

FOTOVOLTAICE

PVGIS

Uniunea

European,

2001-2012

Sursa: http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/cmaps/eur.htm#RO ri M., Huld T.A., Dunlop E.D. Ossenbrink H.A., 2007. Potential of solar electricity
generation in the European Union member states and candidate countries. Solar Energy, 81, 12951305, http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/.
Huld T., Mller R., Gambardella A., 2012. A new solar radiation database for estimating PV performance in Europe and Africa. Solar Energy, 86,
1803-1815.
PVGIS
Share

Utilizarea panourilor fotovoltaice in producerea de energie electrica, capteaza


tot mai mult interesul persoanelor fizice, dar mai ales investitorilor in energii neconventionale.
Progresului tehnologiei a dus la scaderi semnificative ale preturilor de productie, piata panourilor
fotovoltaice fiind intr-o continua dezvoltare.
Datorita amplasamentului si conditiilor climaterice, Romania dispune de un potential energetic deloc
de neglijat. O data cu aparitia legislatiei privind producerea energiei din surse regenerabile, au fost
clarificare o serie de aspecte, fapt ce deschide noi posibilitati de investitii in acest domeniu.
PANOUL FOTOVOLTAIC
Panoul fotovoltaic este alcatuit dintr-un numar de 36 pana la 72 de celule fotovoltaice, conectate in
serie si paralel montate pe un suport, legate n serie sau paralel si care transform radiaia solar n
energie electric.
Randamentul panourilor fotovoltaice este cuprins ntre 8-20%, n funcie de gradul de absorbie a
radiaiei solare.
Eficiena destul de scazut a panourilor fotovoltaice actuale este n principal datorat faptului c din
spectrul solar vizibil doar o mic parte a radiaiilor luminoase sunt transformate n electricitate.
Panourile fotovoltaice genereaz curent continuu, cu parametri variabili, inadecvai ncrcrii unor
acumulatori. Din acest motiv este nevoie de un convertor care s transforme energia electric
produs de panurile fotovoltaice n energie electric, avand parametri stabilizati.
Celula solara ca element al panoului solar, are propietatea de a converti energia solara in energie
electrica. Conectarea in serie a celulelor solare, are ca rezultat cresterea tensiunii direct proportional
cu

numarul

celulelor.

Conectare in paralel a sirurilor de celule, urmareste de fapt cresterea curentului debitat de ansamblul
respectiv. La randul lor panourile solare pot fi montate in serie si paralel cu scopul de a obtine o
tensiune, respectiv curentul necesar aplicatiei pentru care a fost proiectat.

Mod de conectare serie si paralel panouri fotovoltaice


TIPURI DE CELULE FOTOVOLTAICE
In general intalnim trei tipuri de celule fotovoltaice si anume:

celule monocristaline

celule policristaline

celule amorfe

1. Celule fotovoltaice monocristaline - sunt primele forme de celule fotovoltaice si sunt create dintr-un
singur cristal de siliciu. Randamentul acestor celule fotovoltaice este de pana la 16%
2. Celule fotovoltaice policristaline - au la baza mai multe cristale de siliciu, orientate diferit.
Randamentul acestor celule este de pana la 13%, dar pretul este mult mai mic decat in cazul
celulelor fotovoltaice monocristaline
3. Celule fotovoltaice amorfe - sunt realizate din materiale sintetice peste care se aplica un strat de
siliciu. Randamentul acestora este de pana la 10%, dar au avantajul ca se comporta foarte bine la
lumina difuza si temperaturi ridicate.
PARAMETRII CELULELOR FOTOVOLTAICE
Principalii parametrii sunt reprezentanti de:
-

Tensiunea

Puterea

Puterea

Tensiunea

Tensiunea

Tensiunea

Curentul

nominala

electrica

maxima
la

maxima

panoului
putere

a
in
descurtcircuit

- Coeficientul de temperatura - CVoc sau CIsc

panoului

panoului

Un
maxima

sistemului
gol

Pp

(W)

Pmax

(W)

(V)

Vpm
Umax

(V)
(V)

Uco

(V)

Isc

(A)

Toate aceste marimi electrice pe care le gasim in datele tehnice ale oricarui panou, se dau pentru
anumite conditii, numite si conditii standard (STC) si anume: iradiatia solara 1000 W/m 2 si
temperatura de 250 C, masa de aer 1.5
ALEGEREA PANOURILOR FOTOVOLTAICE
Panourile fotovoltaice se aleg dupa urmatoarele criterii:
-

Necesarul

Iradiatia

de
medie

energie

(E)

pentru

locatia

anuala

(H)

pentru

locatia

proiectului
proiectului

KWh/an
KWm 2/an

- Tipul panoului fotovoltaic. Aici se are in vedere cateva criterii economice: bugetul alocat proiectului,
perioada de amortizare, etc.
SCHEMA DE PRINCIPIU A UNEI INSTALATII FOTOVOLTAICE

Elementele constructive ale unei instalatii fotovoltaice:


-

Panourile

fotovoltaice

alcatuiesc

generatoru

Inverorul

Bateria

Regulatorul

- Cabluri electrice
Share

fotovoltaic

de

acumulatoare
de

Dispozitivele

de
Tabloul

sarcina
protectie
electric

Necesitatea utilizrii protectiei diferentiale, ca msur suplimentar de protecie


devine foarte actual prin avantajele aduse.
Printre cele mai importante efecte ale utilizrii proteciei difereniale se numr:
Protecia mpotriva electrocutrii, protejnd impotriva tensiunilor accidentale de atingere, contact
direct

sau

indirect

mediile

conductive

Protecia mpotriva producerii de incendiilor de natur electric. Asigur protecia instalaiilor


mpotriva defectelor de izolaie
Din acest motiv normele i normativele internaionale tind ctre aplicarea generalizat a protectiei
diferentiale. n Romnia i n majoritatea rilor europene se recomand o astfel de protectie
diferentiala, n unele tari fiind chiar obligatorie, mai ales la instalaiile electrice rezideniale
(consumatorii casnici).
ntreruptoarele cu protectie diferentiala pot fi folosite n toate instalaiile n care conductorul neutru
este separat de conductorul de mpmntare, dar si in instalatiile fara conductor de protectie (fara
impamantare).
Protecia mpotriva electrocutrii
Aa cum este cunoscut, mrimea care produce ocul electric este curentul electric. n funcie de
valoarea intensitii curentului electric i durata acestuia se poate produce electrocutarea, ocul
putnd

duce

chiar

la

moarte.

Valoarea limit superioar a intensitii curentului i pe care o poate suporta un om, indiferent ct
dureaz este de 10 mA. Pragul de curent periculos pentru organismul uman este de 30 mA.
De aceea, dispozitivele de protectie diferentiala pentru instalaiile electrice casnice sunt reglate la
aceast valoare a curentului diferenial rezidual i vor scoate de sub tensiune instalaia electric
cnd se atinge aceast prag.

n locuin se pot produce cu uurin accidente care conduc la electrocutare prin folosirea
diferitelor aparate existente (maini de spalat rufe sau vase, boilere electrice, centrale termice,
aparate de aer condiionat, hidrofoare, etc.).
Folosind protectia diferentiala va asigurai un nalt nivel de securitate n exploatarea instalaiilor
electrice, protejandu-v viaa dumneavoastr i a familiei, evitnd astfel eventualele accidente ce
pot fi provocate prin electrocutare.
Cum funcioneaz protectia diferentiala?
Principiul de functionare al unui disjunctor diferenial (DDR) se bazeaz pe trecerea curentului
conductoarelor de faz i nul printr-un miez magnetic toroidal. Dac nu sunt scurgeri accidentale
spre pmnt, datorate atingerii accidentale sau a unui defect de izolaie, curentul ce strbate miezul
magnetic al disjunctorului va produce fluxuri magnetice egale i de sensuri contrare.

n cazul n care o parte din curentul de sarcin are un alt traseu dect cel normal, este sesizat
aceast valoare (se va produce un flux magnetic mai mare pe conductorul de faz) i dac este mai
mare sau egal cu valoarea nominal a sensibilitii disjunctorului (10 mA 30 mA), se va declaa
comanda de deconectare a circuitului.
Pentru locuine cea mai economic soluie, o reprezint protecie global prin montarea unui
ntreruptor diferenial general.
n cazul folosirii unui ntrerupator general diferential pentru protectia diferenial a mai multor
circuite, se vor monta obligatoriu pe fiecare circuit disjunctoare (ntreruptoare automate) calibrate
corespunztor consumului pe fiecare circuit.
ntrerupatorul general diferential se va dimensiona innd cont de suma curentilor circuitelor
protejate i care nu trebuie s depaseasc curentul nominal al acestuia.
Printre dezavantajele utilizrii acestei soluii, se numr faptul c in cazul unui defect pe oricare din
circuite, intrerupatorul diferential va declansa deconectand toate circuitele pe care le protejeaz. Un
alt aspect de care trebuie s inem cont este faptul c identificarea circuitului defect este mult mai
greoaie pentru un utilizator obinuit.

Alegerea ntreruptoarelor difereniale


La alegerea ntreruptoarelor difereniale se va tine seama de corelarea caracteristicilor acestora cu
valorile specifice fiecrui circuit i anume:
Tipul

aplicaiei

Tensiunea
Protecie

de
la

suprasarcin

Alimentare

alimentare

si

sau

scurtcircuit,

Curentul
doar

monofazat

Sensibilitate

10

Caracteristica

mA,
de

30

nominal

ntreruptor

diferenial

sau
mA,

declanare

100

mA
tip

trifazat
sau

mai

mare

sau

Selectivitate
Tipuri de ntreruptoare difereniale
Tip A sensibilitate la curentul rezidual alternativ i pulsatoriu. Detecteaza componenta alternativa
si

continua

Tip

curentului

AC

de

defect

sensibilitate

(circuite

speciale:

la

echipamente

curentul

bucatarie,

rezidual

bi).

alternative

Tip B declansarea este data de curenii reziduali sinusoidali sau pulsatorii provenii de la
circuitele redresoare
Recomandari utile
Valoarea

standard

curentului

de

defect

este

de

30

mA.

O valoare de 10 mA este recomandat a fi folosit doar n situaii speciale (jacuzzi, cabine de


du), iar cablul de alimentare trebuie s aibe o izolaie foarte bun pentru a evita declanri nedorite
datorate

interferentelor

Este recomandat ca o dat pe lun s fie verificat buna funcionare a ntreruptoarelor difereniale
prin

apasarea

butonului

de

test

Utilizarea ntreruptoarelor difereniale este recomandat n special pe toate circuitele cu grad


ridicat

de

n general este de evitat utilizarea acestora pe circuitele de iluminat


ntrerptorul diferential selectiv ( Tip S )

risc

ntreruptoarele difereniale selective sunt folosite ca ntreruptoare generale i asigura o temporizare


la declansarea la defect diferential. n acelai timp asigura si o selectivitate in functionare fa de
intreruptoarele difereniale standard, montate n aval.
n vederea asigurrii gradului optim de selectivitate, intreruptoarele diferentiale din aval trebuie s
fie de 30mA sau 10mA.
Selectivitatea ntre un dispozitiv de tip S si unul de tip general (A sau AC), poate fi considerata ca
fiind realizat dac raportul ntre curenii reziduali de defect este de cel puin 3.
Share

Caracteristica de declansare a intreruptoarelor automate, este o curba care indica n


functie de curentul prezumat a fi ntrerupt, timpul scurs ntre aparitia curentului de
defect si momentul declansarii protectiei (intreruperea circuitului).
Constructiv,

intreruptoarele

automate

sunt

prevazute

cu

dou

tipuri

de

relee

(declanatoare):
un releu termic cu intarziere la declansare, pentru protectia circuitului la suprasarcin.
un releu electromagnetic pentru protectia circuitului la scurtcircuit
ntreruptoarele automate sunt folosite n circuitele de alimentare ale consumatorilor i
trebuie s satisfac simultan mai multe conditii n absenta, respectiv n prezenta
curentului de vrf n circuitul respectiv:
s suporte timp nelimitat curentul de calcul al circuitului - condiie ce se realizeaza
atunci cnd curentul nominal al ntreruptorului automati este superior curentului de
calcul: IN>IC
s se asigure protectia conductoarelor circuitului la supracurenti, deconectnd circuitul
nainte ca temperatura acestuia s depaeasc limitele admise, corespunzator
materialului i seciunii conductorului de alimentare.
Un intrerupator automat ales pentru protectia unui circuit electric, indeplineste in
principiu doua functii: protectie la suprasarcina si protectie la scurtcircuit.
Caracteristica declansatorului termic, destinat protectiei n caz de suprasarcina, este o
caracteristica dependenta de curent, iar caracteristica declansatorului electromagnetic,

destinat protectiei n caz de scurtcircuit, este o caracteristica practic independenta de


curent .
Acest lucru inseamna ca intreruptorul automat asigura protectia conductorului retelei la
scurtcircuit, dar nu trebuie sa actioneze la supracurentii functionali (de vrf) pentru
circuitul protejat.
Caracteristici generale ale intreruptoarelor automate
Tensiunea nominal tensiunea maxim de serviciu n care este destinat s lucreze
ntreruptorul.
Curentul nominal este valoarea standardizat a curentului sub care ntreruptorul poate
funciona n regim permanent fr ca limitele admisibile de nclzire s fie dep ite.
Valorile uzuale ale curentului nominal al ntreruptoarelor sunt: 6A, 10A, 16A, 25A, 32A,
40A, 50A, 63A, 80A, 100A, etc.

sursa: www.hager.ro
Capacitatea de rupere nominal la scurtcircuit este valoarea efectiv a celui mai
mare curent de scurtcircuit pe care aparatul trebuie sa-l ntrerup n condi iile de
utilizare i funcionare prescrise.
ntreruperea unui circuit este nsoit de formarea unui arc electric ntre contactele
aparatului de comutatie. Arcul electric reprezint n general un fenomen nedorit avnd
un efect termic distrugtor.
La alegerea unui disjunctor trebuie s respecte criteriile de selectivitate, adic s nu
ntrerup n caz de defect, naintea unui alt ntreruptor situal n aval i nici dup unul
situat n amonte. Selectivitatea poate fi de curent sau de timp.

Caracteristici de declansare - curbele de declansare ale intreruptoarelor


automate

sursa: www.moeller.ro
ntreruptorul automat nu trebuie sa functioneze la curentii de vrf (supracurenti
functionali, care nu trebuie interpretati drept curenti de defect). Curentul nominal al
sigurantei trebuie corelat cu intensitatea curentului de vrf (Iv) si cu durata acestuia
(tv). Aici intervine caracteristica de declansare specific fiecrui tip de disjunctor.
Cazul cel mai des ntlnit este cel al motoarelor electrice, unde intervine curentul de
pornire Ip care poate lua valori de pn la 6 ori curentul nominal.
Din punct de vedere al curentului magnetic (Im), ntreruptoarele automate sunt din
categoria B (Im = 35 In), C (Im = 510 In) sau D (Im = 1020 In)
Aplicaii
Curba B - Pentru protectia cablurilor si a circuitelor in instalatiile casnice (circuite de
iluminat si prize, incalzire electric)
Curba C - Pentru protectia cablurilor si a circuitelor ce absorb un curentmare la pornire
(grupuri de ghirlande luminoase, motoare electrice)
Curba D - Pentru protectia circuitelor de alimentare ale transformatoarelor sau
motoarelor electrice cu demaraj greu.
Articole asemanatoare:
1. Aparate electrice de protectie
2. Intretinerea intreruptoarelor automate
3. Aparate electrice folosite in schemele electrice de forta si comanda

Share

Calculul instalatiilor electrice de joasa tensiune (JT), este o etapa obligatorie in proiectarea unei
instalatii

electrice.

Dimensionarea instalatiei electrice a unui consumator, se refera la dimensionarea sectiunii


conductoarelor de alimentare precum si alegerea echipamentului de protectie a receptoarelor.
n dimensionarea conductoarelor parcurse de curent apar doua elemente care conditioneaza
sectiunea lor:
-

ncalzirea

prin

efect

termic

al

curentului

electric

- caderea (pierderea) de tensiune datorita rezistentelor elementelor de circuitul prin care circula
curentul electric.
n instalatiile interioare unde de regula distantele sunt mici, se determina sectiunea la ncalzire si se
verifica la pierderea de tensiune, calculul tinand seama si de natura receptoarelor alimentate (forta,
lumina, de curenti slabi).
Sectiunile conductoarelor electrice se dimensioneaza pentru a satisface conditia de stabilitate termica
la ncalzirea n regim permanent sau intermitent, n functie de regimul de lucru al receptoarelor
alimentate. Sectiunile determinate vor fi verificate la conditiile de pierdere de tensiune.
n cazul instalatiilor de forta, coloanele si circuitele vor fi verificate si la conditiile de ncalzire n regim
de scurta durata la pornire.
Calculul curentului pentru coloane electrice si circuite
1.Circuite monofazate pentru iluminat
Curentul

nominal

se

determina

cu

relatia:

In

Pi/U*cos

Pi este puterea instalata a receptoarelor de lumina. Aceasta nu poate depasi 1.5kW, iar pe circuit pot
fi conectate cel mult 12-15 corpuri de iluminat. La lampile cu incandescenta puterea instalata este
identica cu puterea activa absorbita de acestea, iar cos = 1
La

lampile

cu

Pn
Pnb

descarcare

puterea

instalata

puterea
puterea

nominala

este

formata

din:

nominala
a

cos = 0,95 pentru lampi fluorescente sau lampi cu descarcare

Pi
a

balastului

Pn

Pnb
lampii;

corespunzator

2. Circuite monofazate de for. Aceste circuite sunt folosite pentru alimentarea unor receptoare de
forta monofazate fie direct, fie printr-un racord flexibil de la o priza.
Curentul nominal este: In = Pi/*U*cos
Pi

puterea

cos

instalata

factorul

(puterea

de

receptorului

de

al

acestuia.

putere

forta).

- randamentul receptorului.
3. Circuite monofazate de prize (utilizare general)
Normativul
-

pe

I-7
un

stabileste

circuit

se

urmatoarele
prevede

conditii

maximum

pentru
prize

aceste
simple

circuite:

sau

duble

- puterea instalata pe un circuit de priz se considera Pi = 2 kW.


Curentul nominal se determin cu relatia: In = Pi/U*cos, unde cos =0,8.
4. Circuite trifazate pentru receptoare de for
Astfel de circuite asigura alimentarea, de regula a unui singur receptor de forta, dar in conditii
speciale, pe astfel de circuite, se pot alimenta mai multe receptoare trifazate, de putere mica, cu
aceeasi utilizare si n numar limitat.
Curentul nominal se determin cu relatia: In =Pi/*1.73*U*cos
Pi

este

reprezinta

puterea

instalata

tensiunea

a
de

receptorului
alimentare

de
a

forta.
receptorului

cos si sunt factorul de putere si randamentul receptorului n regim normal de functionare.


5. Coloane monofazate pentru tablourile generale de alimentare
Acestea sunt utilizate pentru alimentarea tablourilor electrice de mica putere, cum ar fi cele din
cladirile de locuit, cladirile administratice etc. Curentul nominal se determin pe baza puterii instalate
Pi a tabloului. Aceasta rezulta din nsumarea puterilor instalate ale circuitelor electrice alimentate din
tablou.
Pentru coloanele magistrale, coloanele firidelor de alimentare din cladirile de locuit sau coloanele
tablourilor generale, avem formula:
In = cs*Pi/1.73*U*cos, unde: cs este coeficientul de simultaneitate al receptoarelor alimentate de
coloana

Share

Multe dintre companiile din Romania consider c echipamentele, aparatura de birou (calculatoare,
imprimante, etc.) nu are nevoie de verificari, testari si incercari.

Ceea ce trebuie sa stim in calitate de angajatori, este faptul ca suntem


responsabili conform HG nr. 457/2003, pentru asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente
electrice de joasa tensiune. Aceasta prevedere este indeplinita, doar prin verificari periodice PAT
(portable appliance testing).
Ce trebuie sa facei, este s v asigurai ca avei o procedur intern pentru acet tip de verificari PAT,
achiziiile de echipamentele s se faca din surse de ncredere, iar echipamentele noi s fie inspectate
vizual pentru a depista semne de deteriorare evident.
Echipamentele de la locul de munca, pot n cele mai multe situaii s fie testate n timpul procedurii
de testare PAT. Acest lucru nu poate fi fcut n cazul, n care echipamentul este adus la sediul
dumneavoastr de ctre un membru al personalului. Aceste echipamente s-au dovedit de multe ori a
fi, potenial mai periculoase i trebuie s interzicei aceasta practic.
Alegerea companiei responsabile cu verificarea i Testarea PRAM si PAT a instalaiei i
echipamentelor.
Atunci cnd alegeii o companie pentru a efectua inspecii, testri i verificri ale instalaiei electrice,
dar i a echipamentelor pe care le utilizai, avei nevoie de specialiti autorizai care sa garanteze prin
procedurile de lucru, c aceste verificri, testari i ncercri (tip PRAM sau PAT) se fac n concordan
cu cerinele impuse de normativele i standardele n vigoare.
Compania noastra, este specializata pe inspecii i testri tip PAT si PRAM ale instalaiilor electrice si
echipamentelor

electrice.

Alegerea unei companii care sa respectarea cu strictee procedurilor privind testele, msurtorile i
incercarile obligatorii ale instalaiilor si echipamentelor electrice, avei sigurana unui mediu de lucru
n care accidentele de natur electric nu vor aprea.
Ct de des am nevoie pentru a testa echipamentele?

Codul de bune practici, recomanda ca frecvena de testare s se bazeze, nu numai tipul de


echipament, ci i pe clasa echipamentelor, locaia, mediul sau tipul de activitate n care echipamentul
este

utilizat.

Aparatele de mn de exemplu, sunt mult mai susceptibile de a fi afectate dect aparatele fixe.
Plecand de la aceste date, tinand cont de cerinele Normativul I7/2011, dar i de propria noastr
experien practic. vom putea stabili frecvena inspeciilor si verificarilor perioduice.
Putem astfel evalua frecvena testarilor i verificrilor echipamentelor i instalaiei electrice prin
evaluarea i luarea n considerare a riscurilor poteniale.
Tipuri de echipamente, clase de izolaie
Clasa 1 - aparatele care sunt alimentate printr-un cablu cu trei conductoare. Aceste aparate au un
risc crescut de pericol n exploatare, deoarece sigurana aparatului depinde de continuitatea
conductorului de protecie de la cablul de alimentare priza de alimentare priza de pmnt.
Sigurana unui aparat de Clasa 1 este dependent de o conexiune cu pamnt a instalaiei electrice.
Daca cablul flexibil este deteriorat, legatura cu pamntul poate fi pierdut
Clasa 2 - nu depinde de instalaia electrica fix, aceste echipamente nu necesita o conexiune la
pamnt n scopul siguranei aparatului i a utilizatorilor, avnd o izolaie ntrit care asigur protecia
mpotriva electrocutrii.
Utilizatorii
Utilizatorii echipamente trebuiesc instruii n conformitate cu politica de securitate a fiecrei companii
i trebuie s raporteze toate defectele. O inspectie vizual nainte de a utiliza echipamentul, va avea
ca rezultat ca un numar mare de pericole poteniale s fie astfel evitate.
Mediu - Tipul activitii
n cazul n care echipamentul este utilizat ntr-un mediu n care este predispus s sufere daune, cum
ar fi pe un antier de construcii sau alt mediu de risc ridicat, atunci testarea trebuie s se fac mai
des dect ntr-un mediu de birou.
Share

Principalele tipuri de incercari si verificari periodice care se fac ntr-o


instalaie
Masuratori

electric
privind

de

joas

continuitatea

tensiune,
conductoarelor

se
de

refer

la:

protecie.

Se recomand ca testul sa fie efectuat fr sarcin, cu o sursa de tensiune ntre 4V i 24V d.c. sau
a.c. i un curent de 200mA.
Masuratori privind continuitatea conductoarelor de alimentare. Acest test se efectueaz pentru
a verifica continuitatea fiecrui conductor, inclusiv conductorul de protectie.
Rezistena de izolaie, este un alt tip de incercare. Acest test se realizeaza prin masurari ale
rezistentei de izolatie ntre conductorul de faz i cel neutru, conectai mpreun i conductorul de
protecie conectat la pamnt.
Rezultatele testelor de continuitate obinute n urma incercarilor, trebuie sa fie nregistrate n ohmi.
n cazul n care dispozitivele de protecie la supratensiuni (SPD) sau alte echipamente sunt de natura
sa influeneze testul de verificare sau ar deteriora echipamente, acestea ar trebuie sa fie deconectate
nainte de efectuarea testului de rezistenta de izolatie.
n cazul n care nu este rezonabil posibil pentru a deconecta un astfel de echipament (de exemplu,
priza fixa care ncorporeaza un SPD), tensiunea de ncercare pentru circuitul special, poate fi redus
la 250V DC, dar rezistena de izolaie trebuie s aib o valoare de cel puin 1M.
Protecia prin alimentare cu tensiune foarte joas (TFJP i TFJS). Se confirm prin msurarea
rezistenei de izolaie.
Protecia prin separare electric. Se confirm prin msurarea rezistentei de izolaie.
Incercari de polaritate. Un test de polaritate se efectueaz pentru a verifica faptul ca siguranele,
ntreruptoarele i dispozitive cu un singur pol sunt conectate numai pe conductorului de faz.
Polaritatea pe circuite de iluminat i la echipamente vor fi efectuate pe baza de sondaj, la 10% dintre
acestea. Incercarile de polaritate se fac pentru toate circuitele de prize si de iluminat.

Rezistena de dispersie a prizei de pmnt. n cazul n care o instalaie de mpmntare este


ncorporat instalaiei elelctrice, un alt tip de masuratori care trebuie realizat este si masurarea
rezistenei
Aceast

de
verificare

dispersie
este

foarte

fiecrui
important

electrod
din

punct

al
de

prizei
vedere

de

pmnt.

securitatii

electrice.

Buletinul de incercare (Buletinul PRAM) eliberat n urma msurtorilor efectuate cuprinde valoarea
nregistrat n urma acestei ncercri.
Protecia prin deconectarea automat a alimentrii. Acest tip de incercare se face prin
masurarea

impendanei

buclei

de

scurtcircuit

(buclei

de

defect

Zs).

Masuratorile vor fi facute la toate tablourile de distribuie, la toate prizele, pe 10% din circuitele de
iluminat, dar s includ in mod obligatoriu un corp de iluminat montat in punctul cel mai ndeprtat de
tabloul

de

distribuie.

Acest tip de verificare (masurarea impendantei buclei de defect), se refer la msurarea curentului de
defect prezumat, n conditiile punerii la pmnt pentru fiecare punct relevant al instalaiei electrice.
Verificarea RCD - urilor (Verificarea proteciei suplimentare). n cazul n care protecia mpotriva
atingerii indirecte este asigurata de un dispozitiv de curent rezidual, eficiena acestuia va fi verificat
printr-o ncercare simulnd o condiie de eroare corespunzatore, independent de orice instalaie de
testare ncorporat n aparat (butonul de test).
Verificarea succesiunii fazelor. Pentru circuite polifazate, din punct de vedere al procedurii de
testare a instalatiilor elelctrice, se verific faptul ca secvena de faz este meninut, adic sensul de
rotaie indicat pe aparatul de test, nu are sens contrar acelor de ceasornic.
Cderea de tensiune. Caderea de tensiune poate fi evaluata din punct de vedere al testelor
efectuate, prin masurarea impedanei circuitului, dar i prin intermediul calculelor.