Sunteți pe pagina 1din 5

Depresia-tipuri,cause si simptome

 Cu totii ne simtim tristi uneori. Face parte din natura noastra umana.
Dar starile depresive ce dureaza perioade indelungate de timp nu sunt
normale. In plus, de multe ori ele sunt cauzate doar de o tulburare a
starii noastre de spirit.
Uneori este foarte evident cand cineva este deprimat. Poate parea
trist, nu face lucruri care de obicei ii provocau placere, se descrie ca
simtindu-se neinsemnat si inutil. In cazul altor persoane, insa,
depresia poate fi mai putin evidenta.
Unele dintre aceste persoane nici nu admit ca se simt triste sau ca au o
stare proasta. Ei par schimbati doar pentru persoanele apropiata.

Iata, deci, care sunt simptomele depresiei:
- tristete persistenta, anxietate
- sentimente de inutilitate sau de pesimism;
- sentimente de vinovatie sau neputinta
- pierdere de interes sau placere pentru hobby-uri sau activitatile
obisnuite, inclusiv pentru sex;
- energie scazuta, oboseala, senzatie de “incetineala”;
- capacitate de concentrare redusa sau dificultate de luare a deciziilor;
- probleme de somn, trezire dimineata devreme sau dormit prelungit;
- modificari ale apetitului sau/si ale greutatii;
- ganduri de moarte sau sinucidere, tentative de suicid chiar;
- neliniste sau iritabilitate;
- stima de sine scazuta;
- probleme fizice persistente, precum dureri de cap, tulburari
digestive, dureri cronice ce nu raspund la tratamentele de rutina.

Cele mai frecvente tipuri de depresie:

Depresia majora
Efectele depresiei majore pot fi de-a dreptul invalidante pentru
pacient. Ea poate provoca tulburari ale proceselor fiziologice normale
- hranirea, somnul, nivelul de activitate fizica, capacitatea de
concentrare si de realizare a diferitelor sarcini.
Daca nu este eliminata, depresia majora poate duce la pierderea
productivitatii, declin functional si cresterea riscului mortalitatii.

Depresia psihotica
Depresia psihotica are 3 parametrii de caracterizare: tristete profunda,
scaderea activitatii intelectuale, scaderea activitatii motorii. In cadrul
ei apare notiunea de “durere morala“: tristete profunda si idei
delirante de inutilitate si de autoacuzare.
Este insotita de imobilitate psihointelectuala, gandire lenta, latenta
mare la elaborarea raspunsului la intrebari, voce soptita, stare de
imobilitate fizica (motorie): umeri cazuti, priveste in pamant (nu-si
priveste interlocutorul).
Din cauza acestor manifestari, apare dorinta de sinucidere, dar
bolnavul nu actioneaza in acest sens (lipsa capacitatii de a trece de la
idei la fapte).
Depresia psihotica apare in pusee, la aproximativ 10 % din populatie,
mai frecvent la varsta de 40-60 de ani si mai rar la adolescenti. Ca
perioada de aparitie, este mai frecventa la sfarsitul primaverii si
inceputul verii.
 Tulburare distimica
Aceasta se manifesta pe termen lung (2 ani sau chiar mai mult), dar
este mai putin severa. Persoanele care sufera de tulburare distimica au
o dispozitie depresiva in cea mai mare parte a timpului. Ei isi descriu
starea de spirit ca fiind „trista” sau „ abatuta”, pot avea un interes
scazut pentru a desfasura activitati si se vad pe ei insisi ca
neinteresanti sau incapabili.
Simptomele acestei boli devin o parte a experientei de zi cu zi a
individului, astfel incat acestea sunt vazute ca trasaturi de pesonalitate
(„eu intotdeauna am fost asa” sau „asa sunt eu”). Aceasta tulburare
cauzeaza individului un disconfort puternic in domeniul profesional
sau scolar, al interactiunii sociale sau in alte domenii importante de
functionare.

Depresia postpartum
Depresia postpartum poate aparea in cazul mamelor in primele luni de
la nastere. Fara tratament, depresia postpartum poate avea o evolutie
prelungita si disabilitanta. Aceasta boala este foarte frecventa,
afectand 1 din 8 femei dupa perioada de sarcina.
Ea mai poate aparea si dupa avortul spontan, nasterea cu fat mort sau
adoptie. In cazuri rare, o femeie cu depresie postpartum poate
dezvolta simptome psihotice care o pot pune in pericol atat pe
pacienta, cat si pe cei din jur (psihoza postpartum).

Tulburare afectiva sezoniera


Depresia sezoniera (numita si tulburare afectiva sezoniera) este, pe
scurt, o stare de disconfort psihic si fizic asociata cu schimbarea de
anotimp, de obicei toamna si iarna.
Dintre cauzele posibile de aparitie a acesteia sunt: dereglarea ceasului
biologic intern (a ritmului circadian) sau dificultati de reglare a unei
substante chimice cerebrale, denumita serotonina.
Simptomele despresiei sezoniere debuteaza toamna, ating un punct
maxim pe perioada iernii si dispar de obicei primavara. Exista un
procent mic de indivizi care pot suferi de aceasta tulburare afectiva si
vara. 70-80% dintre cei cu aceasta tulburare sunt femei, cel mai
frecvent in jurul varstei de 30 de ani.

Tulburarea bipolara (maniaco-depresiva)


Este caracterizata prin schimbarea ciclica a starilor: manie si depresie.
Aceste schimbari de stare pot fi dramatice si rapide, dar adesea sunt
graduale. In episodul maniacal, persoana in cauza poate fi
superactiva, foarte vorbareata si cu o mare cantitate de energie.
Mania afecteaza adesea gandirea, judecata si comportamentul social,
cauzand probleme serioase si comportamente jenante la nivel social.
Individul se poate simti exaltat, ia decizii nesabuite fie profesional, fie
personal. Netratata, mania poate conduce la o stare psihotica (de
pierdere a simtului realitatii).

Cauzele depresiei
Sunt cazuri in care depresia se manifesta la mai multe generatii (deci
este posibil ca o anumita vulnerabilitate biologica sa fie mostenita), in
special in cazul tulburarii bipolare. Si depresia majora se poate
manifesta din generatie in generatie, desi sunt situatii cand nu exista
un astfel de istoric in familie. Adesea, depresia este asociata cu
schimbari la nivelul structurii sau functionarii creierului.
Persoanele cu stima de sine scazuta, care au o atitudine pesimista in
general sau care sunt deja coplesite de stres sunt predispuse la
depresie. Cercetari recente au aratat ca schimbarile fizice pot fi
acompaniate de schimbari mentale.
Boli fizice precum atacul de inima, cancerul, tulburarile hormonale,
boala Parkinson pot cauza tulburari depresive, facand persoana
bolnava apatica si fara dorinta de a avea grija de nevoile ei fizice,
prelungind astfel perioada de recuperare.
De asemenea, pierderea cuiva drag, relatiile dificile, problemele
financiare sau orice schimbare in viata (dorita sau nu) poate atrage
dupa sine un episod depresiv.

S-ar putea să vă placă și