C 05

Psihozele colective
Termenul de psihoza are o conotatie medicala si desemneaza o afectiune extrem de
grava ce impregneaza intreaga personalitate a omului, ii afecteaza conduita si
comportamentul, ii perturba profund relatiile sociale si relatiile interpersonale.
Psihoza inseamna si o alterare a imaginii de sine, presupune tulburari in sfera perceptiei
(halucinatii), tulburari in sfera gandirii (delirul) si o serie intreaga de perturbari in sfera
reprezentarilor sau proceselor mnezice.
Din cauza instalarii unei psihoze, gradul de adaptabilitate a individului in societate are
foarte mult de suferit.
Termenul de psihoza colectiva are o conotatie sociopatogena. Spre deosebire de psihoza
individuala, in care factorii genetici si cei ce tin de perturbarile metabolismului au un rol extrem
de semnificativ, in cazul psihozelor colective cauzele declansarii sunt exclusiv externe, avand
in centru eul colectiv, grupul social uman.
Din punct de vedere al psihanalizei, psihozele colective sunt un fel de mecanisme de
aparare la nivelul eului social, utilizate de intreg grupul social.

Factorii declansatori ai unor astfel de fenomene sunt :

1. Hiperemotivitate corelata cu exaltarea emotionala.
2. Sugestibilitate extrem de crescuta a grupului social ce se caracterizeaza in mod particular
printr-o receptivitate atipica la elementele irationale, fara logica si prin acceptarea totala
a unor solutii absurde, fara niciun fel de critica.
3. Nevoia de compensare a fricii (un fel de cautare a unor iesiri din situatii limita create de
factorii sociali psihotraumatizanti) are la baza nevoia profunda de securizare intr-o lume
care este perceputa nesigura si angoasanta.
4. Adoptarea unor reprezentari colective cu valoare directoare in sfera gandirii si a
comportamentelor. Reprezentarile colective ajung sa inlocuiasca modul de gandire
individual
5. Tendinta de imitatie prin scaderea sau pierderea initiativei individuale.
6. Influentarea emotionala reciproca printr-un proces de inductie sugestiva de tip colectiv.
7. Automatizarea sau robotizarea conduitelor indivizilor din grupul respectiv.
8. O eliberare pulsionala de factura agresiva, extrema.

In functie de aceasta schema distingem doua zone/tendinte de manifestare

psihosociala a grupului respectiv.

-

Zona 1 (zona de sublimare psihoculturala a supraeului colectiv): caracterizata printr-o

intoarcere in trecut, o reactualizare a evenimentelor de tip traumatizant din istoria
psihosociala a grupului respectiv
Zona 2 (zona de descarcare a pulsiunilor fundamentale ale inconstientului colectiv):
se caracterizeaza printr-un fel de proiectie in viitor si o anticipare a evenimentelor cu un
caracter compensator de tip reparator).

In functie de cele doua zone, putem evidentia urmatoarele tipuri de psihoze colective:
1. Psihoze colective de sublimare ce isi au originea in supraeul colectiv si privesc
problemele trecutului.
2. Psihoze colective de descarcare ce isi au originea in inconstientul colectiv si care se
proiecteaza in viitor.

1. PSIHOZE COLECTIVE DE SUBLIMARE

2

a. Psihoze colective utopice/idealiste :

- se manifesta prin tendinta de afirmare intr-o maniera sublimata a idealurilor maselor
sociale.
- apar sub forma unor idei sau ideologi reformatoare sociale, politice, religioase si chiar
economice.
- uneori apar sub forma unor proiecte utopice de schimare a lumii, alteori imbraca forma
unor doctrine de tip filozofic sau de tip social-politic.
- din punct de vedere functional au in cadrul grupului social un rol compensator,oferind o
solutie la criza sociala puternica a valorilor normative.
b. Psihozele regresive/de refugiu :
- exprima situatiile sociale de inchidere colectiva, rupere de realitatea prezenta, cu o
intoarcere in trecut si aparitia unor fenomene de regresiune de factura isterica
- compensarea culpabilitatii prin autopedepsire,
- performarea unor ritualuri cu caracter de act reparatoriu,
- refuzul mijloacelor medicale moderne (refuzul transfuziei de sange, refuzul asistentei
la nastere, refuzul medicamentelor).
- diferite manifestari extreme, conduite de izolare si desprindere fata de familia de
origine si prieteni,
- efectuarea unor acte cu caracter antisocial (distrugeri si crime), acte cu caracter
autodestructiv, ajungandu-se pana la suicidul colectiv.
- in aceste cazuri, rolul liderului este unul extrem de important, de obicei avand triada
intunecata a personalitatii.
- in aceste cazuri se poate ajunge si la exacerbarea manifestarilor cu continut religios cum
se intampla in cazul unor secte (ex : se poate ajunge la bigotismul exagerat, intolerante
religioase de tip agresiv, fanatism religios si de cele mai multe ori la delirul colectiv: Ex
concret : in cazul sectelor asa numite apocaliptice, delirul religios indus membrilor a dus
la fapte cu caracter pronuntat antisocial si chiar la sinucideri colective. Cazuri celebre :
Johnstown, Peoples Temple lider : Jim Johnes ; in Uganda in 1940 s-au sinucis intr-o zi
100 de oameni, membrii ai unei secte apocaliptice; in Elvetia: Ordinul Templului
Soarelui, etc.)
- in ceea ce priveste exacerbarea manifestarilor, intre contextele generale de tip istoric,
social, politic si efectele comportamentale concrete se interpun urmatorii factori :
o Personalitatea individului
Factorii psihici de fond (nivelul de inteligenta, gradul de labilitate
emotionala, sugestibilitate, impresionabilitate)
Trasaturi de personalitate configurate in structuri tipice ce au conotatia
unor sindroame cristalizate
Existenta unor complexe emotionale dobandite in ontogeneza, ca urmare a
unor traume, esecuri existentiale repetate (complexul infrangerii,
complexul inutilitatii in lume si complexul insignifiantei)
3

Factori de natura psihotica care isi gasesc formele de manifestare intr-un

comportament specific: diferite forme de paranoia, delir si chiar
schizofrenie.
o Grupul social de apartenenta cu o intreaga fenomenologie psihosociala ce
influenteaza conduita membrilor sai.

2. PSIHOZELE COLECTIVE DE DESCARCARE

a. Psihozele de violenta :
- sunt acele psihoze aflate in raport direct cu inconstientul colectiv
- manifestate prin descarcari ale tensiunilor pulsionale acumulate de masele sociale intr-o
forma negativa.
- la baza producerii acestor psihoze sta potentialul agresiv latent al maselor
- ex : psihozele colective violente din sport care se soldeaza cu fapte extrem de grave
de tip antisocial
b. Psihoze colective expansive :
- sunt manifestari psihopatologice colective dominate de tendintele proiective ale grupului
social catre viitor ca o negare absoluta a prezentului.
- acestea sunt de regula constructii de tipul delirului colectiv si pot fi numite si psihoze
delirante colective.
- caracteristici :
o masele nu se mai recunosc ca apartinand unor valori anume si doresc cu orice pret
impunerea unor alte valori care sa le reprezinte ;
o pierderea identitatii sociale pe fondul crizelor axiologice profunde dintr-o
societate.
o solutiile adoptate in aceste situatii sunt expresia unei confuzii generale de tip
social si axiologic si au un caracter aberant (nefondat), luand aspectul unor
constructii delirante de masa.
- Ex : psihozele colective legate de angoasa, nesiguranta si panica vis a vis de sfarsitul
lumii, apocalipsa sau diferite dezastre naturare (inundatii etc); un fenomen pe care il
putem incadra in anumite proportii aici ar fi migratia populatiei catre alte regiuni sau tari
ce apare ca expresie a cautarii unei noi ordini si sigurante sociale care sa anuleze
nesiguranta si angoasele si care sa ofere oamenilor o identitate sigura; tot aici intra
anumite miscari sociale de masa cu caracter de schimbare a ordinii sociale si politice
cum ar fi actele teroriste.