UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IASI

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

PROIECT
SPECIALIZARE: FINANTE-BANCI
DISCIPLINA: BAZELE ASIGURARILOR DE BUNURI SI PERSOANE
TEMA: DINAMICA SI IMPACTUL ASIGURARILOR ASUPRA ECONOMIEI

IASI 2014

CUPRINS
Capitolul 1. Introducere . pag.3
Capitolul 2. Dinamica asigurarilor..pag. 4-6
Capitolul 3. Impactul asigurarilor asupra economiei..pag. 6
3.1 Asigurarile- ramura creatoare de valoare adaugatapag.6-8
3.2 Asigurarile- ramura creatoare de locuri de munca.pag. 8-10
3.3 Asigurarea- ramura participanta la oferta de capital de imprumut pe piata
financiara...pag. 10-12
3.4 Asigurarea- factor de reducere a incertitudinii economice si mijloc de reluare a
activitatii vremelnic intrerupte...pag. 13

Captolul 4. Concluzii..pag. 14
BIBLIOGRAFIE ...pag. 15

Capitolul 1
Introducere
Asigurarile au aparut din cauza unor evenimente posibile, dar incerte care ameninta
bunurile materiale, precum si integritatea corporala si chiar viata oamenilor, asa cum sunt
calamitatile naturale, incendiile, bolile si accidentele. Nevoia oamenilor de a se simti in siguranta
este una fireasca. Astfel noi ne-am solidarizat pentru a gasi mijloace de prevenire dar si de
eliminare sau atenuare a consecintelor unor asemenea evenimente, denumite generic riscuri.
O data cu dezvoltarea societatii, a stiintei si a tehnologiei apar diferite mijloace eficiente
care vizeaza atat prevenirea cat si limitarea consecintelor evenimentelor ce ameninta atat
bunurile cat si persoanele. Insa exista si o serie de evenimente ce nu pot fi prevazute, prevenite
sau oprite in desfasurarea lor, asa cum sunt cutremurele, inundatiile, accidentele, eruptiile
vulcanice etc. Din pacate aceste evenimente sunt uneori provocate sau amplificate de activitatea
oamenilor (ex.: defrisarile, emisia de CO2 in atmosfera, folosirea energiei atomice etc.) iar de
aici constatatam ca evolutia societatii a condus la noi evenimente generatoare de pagube.
Primele forme de asigurari dateaza inca din antichitate, babilonienii fiind primii care au
legiferat si reglementat statutul asigurarilor in celebrul Cod al lui Hammurabi, astfel negustorii
care calatoreau pe apa beneficiau de posibilitatea de a primi un imprumut pentru a-si finanta
transporturile. In anul 700 i.e.n. apar primele fonduri de asigurari iar in jurul anului 600 i.e.n.
apar primele asigurari de viata, astfel in Grecia Antica si Roma membrii unor comunitati au
initiat fonduri comune, ce erau folosite in momentul in care unul dintre membri deceda, cu
scopul de a sustine familia persoanei respective. Primele polite individuale de asigurare apar in
secolul al XIV-lea, sub forma unor contracte de asigurare, ce cuprindeau diverse riscuri in cazul
transporturilor maritime. Asigurarile moderne se nasc odata cu aparitia calculelor actuariale,
Blaise Pascal descopera legea numerelor mari in 1654, Christian Huygens elaboreaza primul
tabel de mortalitate in 1657 iar primul tratat de actuariat este realizat in 1750 de catre Richard
Price.
Orice persoana fizica, dar mai ales cei cu aversiune fata de risc, simte nevoia de protectie
deoarece in timp se acumuleaza bunuri pe care dorim sa le avem o perioada indelungata. Astfel,
asigurarile sunt absolut necesare, mai ales din cauza faptului ca nu am putea sa compensam
marile pierderi financiare prin alt mod.
Din punct de vedere economic au o serie de trasaturile distincte, ceea ce le ofera un loc
aparte in economie dar si in sistemul financiar. In cele ce urmeaza voi prezenta dinamica
asigurarilor si impactul lor asupra economiei.

Capitolul 2
Dinamica asigurarilor
Dinamica primelor incasate in decursul unei perioade de timp evidentiaza tendintele care
se degaja din evolutia ramurii asigurarilor, si mai ales raporturile acesteia cu ansamblul
economiei nationale.
Tabelul 1

Tara

Miliarde
u.m.

Perioada
de
referinta

1
Regatul Unit
Irlanda
Elvetia
S.U.A.
Olanda
Franta
Germania

2
lire sterline
Euro
franci elv.
Dolari
Euro
Euro
Euro

3
1994-2003
1999-2003
1994-2003
1994-2003
1999-2003
1999-2003
1999-2003

Prime de
asigurare
in %
crestere(+)
in%
scadere(-)
4
+102,08
+61,99
+10,46
+86,80
+23,70
+26,54
+22,64

Canada

dolari canad.
coroane
suedeze
coroane
daneze
Euro
Ieni
Euro
Euro
Euro
coroane
norv.

1994-2003

+165,32

+57,56

2,87

1997-2003

+84,29

+29,14

2,98

1994-2003
1999-2003
1994-2003
1999-2003
1999-2003
1999-2003

+83,73
+55,42
-12,40
+46,01
+20,43
+31,74

+43,99
+17,41
+1,59
+20,75
+13,05
+38,23

1,90
3,18

2,22
1,57
0,83

1996-2003

+99,06

+52,10

1,90

coroane cehe
Euro
coroane
slovace
Zloti
Forinti
Euro

1994-2003
1999-2003

+257,07
+2,91

+116,08
+19,46

2,21
0,15

1997-2003
1994-2003
1994-2003
2001-2003

+148,24
+501,28
+496,12
+23,71

+68,55
+262,03
+1321,76
+16,91

2,16
1,91
1,54
1,40

Suedia
Danemarca
Italia
Japonia
Portugalia
Austria
Spania
Norvegia
Republica
Ceha
Finlanda
Slovacia
Polonia
Ungaria
Grecia

PIB
in %
crestere(+)
in%
scadere(-)
5
+62,53
+50,67
+17,86
+55,13
+19,45
+16,00
+8,03

indice
prime
indice
PIB

6
1,63
1,22
0,59
1,57
1,22
1,66
2,82

Sursa: Calculat pe baza datelor din OCDE Insurance Statistics Yearbook 1994-2003, 2005
International Monetary Fund, International Financial Statistic Yearbook 2005
Nota: Tarile au fost ierarhizate in ordinea descrescanda a raportului dintre primele de asigurare si
PIB din anul 2003.
Pentru a evidentia aceste raporturi in tabelul 1 sunt prezentate date despre dinamica
primelor de asigurare in comparatie cu aceea a produsului intern brut in 22 de tari.
Dupa cum rezulta din tabel, in cvasitotalitatea tarilor cuprinse in analiza( in 21 din 22)
cei doi indicatori au evoluat in acelasi sens, dar in ritmuri diferite, si anume: in 18 tari primele
totale brute subscrise au crescut mai rapid decat PIB, in trei tari (Elvetia, Spania, Finlanda)
primele au crescut mai lent decat PIB si numai intr-o singura tara (Japonia) cei doi indicatori au
evoluat in sensuri diferite: volumul primelor totale subscrise a scazut, in timp ce volumul PIB a
crescut.
Mai atrage atentia faptul ca, in unele tari (Italia, Suedia,
Canada,Germania,Portugalia,Republica Ceha si Slovacia), ritmul de crestere a primelor a fost de
2-3 ori mai alert decat acela al PIB. Asemenea evolutii s-au inregistrat atat in tari puternic
dezvoltate in care asigurarile au o baza solida, construita de-a lungul unei indelungate perioade
de timp, cat si in tari emergente, in care industria asigurarilor a capatat impulsuri deosebite mai
cu seama in perioada de tranzitie de la economia de comanda spre economia de piata. In cateva
tari (Polonia, Ungaria, Republica Ceha), ritmurile foarte inalte de cresteri a celor 2 indicatori au
fost influentate in mare masura de fenomenele inflationiste, care s-au manifestat in anii 90.
Imbunatatirea treptata a raportului dintre primele de asigurare incasate si PIB realizat
poate fi explicata prin modificarea in timp a comportamentului persoanelor fizice cat si al celor
juridice. Prin urmare, pe masura ce veniturile cresc si nevoile vitale sunt satisfacute, oamenii
sunt dispusi sa sacrifice o parte din veniturile lor disponibile pentru procurarea unor bunuri si
servicii care nu sunt de prima necesitate. Printre acestea se numara si contractele de asigurari.
Cand asigurarea ofera, pe langa protectia impotriva anumitor riscuri si posibilitatea economisirii
si fructificarii unor disponibilitati banesti, ea devine si mai atractiva.
Asadar, primele de asigurare cresc pe total atunci cand:
1) un numar din ce in ce mai mare de persoane fizice sunt constiente de utilitatea asigurarii ca
mijloc de protectie a vietii, a integritatii corporale si a bunurilor;
2) veniturile realizate de acestea acopera nu numai nevoile primordiale de trai, dar si unele
necesitati considerate secundare si disponibilizeaza chiar unele sume pentru economisire.
In ceea ce priveste persoanele juridice, pe masura ce creste complexitatea proceselor
tehnologice, tehnicitatea utilajelor din dotarea fabricilor si uzinelor si valoarea bunurilor aflate in
depozite, in productie ori in reteaua de desfacere, creste si vulnerabilitatea acestora in fata
pericolelor de tot felul. Pentru a se pune la adapost de eventualele pagube, agentii economici
consimt sa apeleze la protectia societatilor de asigurare, in loc sa se limiteze la autoprotectie.

Aceeasi tendinta de imbunatatire a gradului de penetrare a asigurarilor se constata si pe

ansamblul tarilor membre ale OCDE ( de la 8,40 % in 1994 la 10,12% in 2003), ca si in Uniunea
Europeana in formatia de 15 ( de la 7,58% la 10,18%). Cu toate acestea, decalajul dintre tara cu
gradul cel mai ridicat de penetrare si tara cu gradul cel mai scazut a fost de 26,86 unitati
procentuale (Luxemburg 28,27% iar Turcia 1,41%). In perioada 1994-2003 din cele 30 de tari
membre ale OCDE, 24 au inregistrat tendinte semnificative de crestere a gradului de penetrare a
asigurarilor. Cele mai mari cresteri fiind in: Luxemburg, Belgia, Irlanda, Italia, Olanda,
Portugalia, Suedia, Regatul Unit si SUA.
In Romania, a crescut gradul de penetrare a asigurarilor de la 0,4% in 1995 la 1,46% in
2004 si la 1,54% in 2005. Chiar daca exista o tendinta de ameliorare evidenta, decalajul care
separa Romania de tarile cu asigurari dezvoltate, continua sa fie inca foarte mare.
Asadar, dezvoltarea asigurarilor si imbunatatirea raportului dintre primele de asigurare si
PIB este rezultatul actiunii conjugate a unor factori obiectivi si subiectivi. Dintre acestia ,
factorul cel mai important il constituie cresterea venitului mediu pe locuitor. Din experienta
internationala, rezulta ca pe masura ce creste PIB mediu pe locuitor, creste si marimea primelor
de asigurare ce revin pe un locuitor sau, invers, cu cat mai mic este PIB pe locuitor, cu atat mai
reduse sunt cheltuielile pentru asigurari ce revin in medie pe locuitor.

Capitolul 3
Impactul asigurarilor asupra economiei
Prin comparatiile facute anterior, intre primele de asigurare si produsul intern brut s-a
urmarit sa se evidentieze faptul ca sporirea P.I.B. influenteaza favorabil dezvoltarea asigurarilor,
reflectate in volumul primelor incasate in decursul unui an. Intrucat intre cei doi indicatori exista
relatii biunivoce, in cele ce urmeaza voi incerca sa pun in evidenta impactul ramurii asigurarii
asupra economiei nationale.

3.1. Asigurarile- ramura creatoare de valoare adaugata

Potrivit Sistemului Conturilor Nationale, in ramura asigurari se incadreaza
companiile de asigurare, indiferent de riscurile pe care le acopera, agentii si curtierii de
asigurare, serviciile auxiliare ale asiguratorilor, consiliile asiguratilor si organizatiile de
expertiza. Aici mai intra casele de pensii independente, care asigura anumitor categorii de
salariati venituri in momentul retragerii lor din activitate.

In productia bruta a ramurii asigurarii nu se include totalul primelor de asigurare, ci

numai o anumita parte din acestea. Dintre elementele care alcatuiesc primele de asigurare
si respectiv, cotizatiile la casele de pensii respectiv:
a) Remunerarea activitatilor desfasurate de serviciul considerat
b) Acoperirea riscului
c) Suma economisita de asigurat, in cazul asigurarilor de viata
Numai primul (remuneratia activitatii) reprezinta productie bruta.
Pe ansamblul tarii, acoperirea riscului de daune in cursul unei perioade este egala cu
indemnizatia de asigurare platita, corectata cu soldul net al rezervelor pentru riscuri
subzistente, iar remuneratia activitatii de asigurare reprezinta diferenta dintre primele
incasate si indemnizatiile platite (inclusiv cele datorate, care se vor achita ulterior).
Remuneratia aferenta activitatii de asigurari de viata este egala cu diferenta intre primele
incasate de asiguratori si indemnizatiile achitate, plus soldul net al rezervelor tehnice,
minus dobanzile aferente acestor rezerve. Rezervele tehnice cuprind rezervele de
asigurare propriu-zise, constituite pentru acoperirea riscului asigurat, precum su sumele
reprezentand economii la asigurarile de viata.
In Romania, raportul dintre valoarea adaugata bruta in societatile de asigurari si
produsul intern brut, in perioada 1990-1998, a inregistrat urmatoarele valori (in
procente):
Tabelul 2
1990
0,37

1991
0,26

1992
0,25

1993
0,14

1994
0,15

1995
0,22

1996
0,18

1997
0,18

1998
0,21

Din datele prezentate rezulta, pe de o parte, modicitatea contributiei societatilor de

asigurari la crearea produsului intern brut, iar pe de alta parte, tendinta de reducere
relativa a acesteia.
Nivelul scazut al valorii adaugate brute, realizate in societatile de asigurari, se
explica prin slaba dezvoltare a sectorului de asigurari, iar tendinta de scadere relativa a
acesteia este consecinta fireasca a declinului inregistrat in perioada de referinta in
intreaga economie nationala.
Referirea la S.U.A. ar putea fi un bun exemplu pentru a intelege ce loc ocupa ramura
asigurari in crearea produsului intern brut.
In S.U.A., in anul 1998, valoare adaugata bruta realizata in asigurari, in suma de
196,8 miliarde de dolari, echivala cu: 80,8% din valoarea adaugata din industriile
chimica, petrochimica, de prelucrare a carbunelui, din industria cauciucului si a maselor
plastice; 61,2 % din valoarea adaugata din industriile constructoare de masini si de
echipamente electrice si electronice; 90,9% din valoaea adaugata din ramurile
producatoare de electricitate, gaz si servicii sanitare; 69,3% din valoarea adaugata in
transporturi;157,2% din valoarea adaugata in agricultura, silvicultura si pescuit si cu
185,84% din valoarea adaugata in industria extractiva de minereuri, carbuni, titei si gaze
s.a.
7

Datele prezentate arata ca activitatea desfasurata in domeniul asigurarii si reasigurarii

a devenit o veritabila industrie, comparabila cu oricare alta ramura a economiei nationale
in ceea ce priveste contributia sa la formarea produsului intern brut. In tarile puternic
industrializate, cu o larga retea de societati de asigurare, valoarea adaugata bruta realizata
in asigurari ce revine in medie pe un locuitor, este de ordinul catorva sute de dolari. In
schimb in tarile in curs de dezvoltare valoarea adaugata bruta din asigurari, este de numai
cativa dolari sau chiar centi pe locuitor.
In Romania, valoarea adaugata bruta in ramura asigurari a scazut de la 6,15 dolari
S.U.A. pe un locuitor in 1990, la 1,60 dolari in 1993, dupa care a crescut la 3,51 dolari in
1998. Aceasta scadere este consecinta fireasca a declinului economic care a afectat
rezultatele financiare ale tuturor agentilor economici, pe cele ale societatilor de asigurari,
precum si la nivelul de trai al populatiei.
De la un an la altul, valoarea adaugata bruta in ramura asigurari inregistreaza, dupa
caz, cresteri sau scaderi, in functiede conjunctura economica si de amploarea sinistrelor
care s-au produs. In general, valoarea adaugata bruta in asigurari are o dinamica mai
alerta decat produsul intrn brut.
In Romania, in perioada 1991-1998, valoarea adaugata bruta realizata in asigurari si
produsul intern brut au inregistrat urmatoarea evolutie( in procente fata de anul
precedent).
In intervalul considerat, ambii indicatori au prezentat cresteri de la un an la altul, dar
in ritmuri diferite: in anii 1991,1992, 1993, 1996 si 1997 cresterea produsului itern brut a
devansat pe aceea a valorii adaugate brute in asigurari, iar in 1994, 1995 si 1998
dinamica valorii adaugate brute a fost mai alerta decat aceea a produsului intern brut.
Tabelul 3. Valoarea adaugata in asigurari si produsul intern brut in procente fata de anul
anterior, in perioda 1991-1998
1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

Valoarea
adaugata
bruta in
asigurari

181,2

262,1

182,2

276,5

209,4

125,0

227,5

171,7

Produsul
intern brut

256,9

273,6

332,3

248,4

144,9

151,0

232,2

147,8

Sursa: Calculat pe baza datelor din Anuarul statistic al Romaniei, 1996 si 2000.

3.2. Asigurarile- ramura creatoare de locuri de munca

Asigurarile prezinta importanta pentru economia unei tari nu numai datorita faptului
ca participa la crearea de valoare adaugata bruta, dar si pentru ca ofera locuri de munca unui
numar destul de mare de persoane.
In anul 2001, in companiile de asigurari din SUA lucrau 1505000 de salariati, la care
se adaugau 821000 de agenti, brokeri si alti colaboratori ocupati in activitati de intermediere in
8

asigurari si reasigurari. Personalul total din asigurari reprezinta 16,99 din populatia civila
ocupata1.
In anul 2003, in Franta, personalul din asigurari reprezenta 8,29 din populatia
civila ocupata2, iar in Elvetia 10,093. In Japonia, dintr-un total de 127 de milioane de locuitori,
333895 erau ocupati in asigurari, in Republica Coreea, din cei 48 de milioane de locuitori,
333895 erau ocupati in asigurari, iar in Canada, la o populatie de 31,6 milioane de locuitori,
220900 persoane activau in asigurari4.
Privit in dinamica, numarul persoanelor ocupate in asigurari, in unele tari prezinta o
tendinta de crestere, iar in altele de restrangere. Astfel, in 12 din cele 19 tari cuprinse in tabelul 4,
personalul din asigurari, reasigurari si intermediere a sporit in perioada 1994-2003, iar in 7 acesta
s-a redus. Cele mai mari cresteri s-au inregistrat in tari aflate in tranzitie, si anume in Republica
Ceha, Ungaria, Turcia, Slovacia si Polonia.
In Romania, numarul mediu de salariati ocupati in societatile de asigurari (cu contract
de munca) a crescut de la 7330 in 1995 la aproximativ 11000, in anul 2003, in timp ce numarul
colaboratorilor (cu contract civil) a sporti de la 8258 la aproximativ 40000.
Tabelul 4. Numarul persoanleor ocupate in activitatea de asigurari, reasigurari si intermediere in
anii 1994 si 2003 si cresterea sau descresterea procentuala a acestora in perioada considerata, in
19 tari europene.

Tara

Nr. persoanelor ocupate in activitatea de

asigurari
1994

1. Elvetia
2. Austria
3. Olanda
4. Regatul
Unit
5. Franta
6. Germania
7. Italia
8. Spania
9.Suedia
10. Belgia

47654
16029
669001

2003
42246
26474
814004

322731
197200
2505616
137032
65024
19900
49969

3498494
203900
2245696
130858
51771
17850
50696

%crestere/
descrestere
-11,3
+65,2
+21,7
+8,4
+3,4
-10,4
-4,5
-20,4
-10,3
+1,5

1 Calculat pe baza datelor din Statistical Abstract of the United States, 2004-2005.
2 Calculat pe baza datelor din Anuaire statistique de la France, editia 2005.
3 Calculat pe baza datelor din Statistisches Jahrbuch der Scweiz, 2005.
4 Calculat pe baza datelor din OECD, Insurance Statistics Yearbook, 1994-2003, 2005
9

11. Ungaria
12. Rep. Ceha
13.
Luxemburg
14. Norvegia
15. Polonia
16. Portugalia
17. Slovacia
18. Turcia
19. Irlanda

163886
16029

290305,6
62718

+77,1
+291,3

7897
80836
719842
58210
262012
16593
104026

10813
70726
88239
51068
36740
246693
129556

+36,9
-12,5
+22,6
-12,3
+40,2
+48,7
+24,5

Sursa: Calculat pe baza datelor din OECD, Insurance Statistics Yearbook, 1994-2003,
2005,tabel 2.
Note:
1 se refera la anul 1995.
2 se refera la anul 1997.
3 se refera la anul 2000.
4 se refera la anul 2001.
5 se refera la anul 2002.
6 se refera numai la societatile de asigurare.

3.3 Asigurarea ramura participanta la oferta de capital de imprumut pe

piata financiara
Pentru a putea face fata obligatiilor curente si viitoare asumate fata de asigurati si de
beneficiarii contractelor de asigurari de viata, societatile de asigurari au datoria sa constituie,
dupa caz, rezerve de prime la asigurarile pe viata si rezerve de prime si de daune la asigurarile de
bunuri si la cele de raspundere.
Rezervele de prime la asigurarile de viata prezinta urmatoale caracteristici:
a) se constituie in mod treptat, pe masura incasarii primelor de la asigurati;
b) platile pentru care se constituie rezerve sunt exigibile la termene indepartate, adica la
orizonturi situate, de regula, peste mai multi ani;
c) in intervalul de timp cat se afla la dispozitia asiguratorului, rezervele respective ating
dimensiuni importante si sunt folosite ca resurse proprii.
Pastrarea in deplina siguranta si fructificarea in cat mai bune conditii a rezervelor
respective sunt imperios necesare, deoarece ele acopera angajamentele asiguratorului fata de terti

10

si, in plus, la stabilirea primelor de asigurare se ia in calcul, cel putin partial, venitul obtenabil
prin fructificarea acestora pe piata.
Si la asigurarile de daune se constituie anumite rezerve la dispozitia societatilor de
asigurari, intrucat in orice moment pot sa intervina sinistre, care fac necesara onorarea
obligatiilor asumate de asigurator. In unele cazuri, plata despagubirii de asigurare nu se poate
face imediat, dupa producerea riscului, ci numai dupa stabilirea imprejurarilor in care acesta s-a
produs, dupa evaluarea daunelor si a indemnizatiilor de asigurare etc. chiar daca sumele datorate
asiguratilor nu se achita imediat, ele trebuie rezervate. Uneori rezervele tehnice astfel constituite
devin exigibile dupa trecerea unei perioade ce se poate masura in luni sau chiar ani.
In tabelul 5 sunt prezentate volumul plasamentelor societatilor de asigurare si structura
acestora, in 15 tari europene, in anul 2003. Plasamentele societatilor de asigurare in tarile
dezvoltate (Franta, Germania, Italia si Olanda), care se cifreaza la sute de milioane de euro, lire
sterline(Regatul Unit) si/sau franci elvetieni (Elvetia), ilustreaza oferta deloc neglijabila de
capital de imprumut a asigurarilor din tarile considerate.
Dupa cum se poate observa in tabel, societatile de asigurare au preferinte diferite in ceea
ce priveste forma pe care o imbraca plasamentele acestora. In cele mai multe tari, societatile de
asigurare gasesc convenienta in investirea disponibilitatilor lor (rezerve de prime si rezerve
tehnice) in hartii de valoare (capital mobiliar), cu precadere in inscrisuri cu venit fix.
Tabelul 5. Structura plasamentelor societatilor de asigurare directe in 15 tari europene, in anul
2003
Nr
.
crt
.

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11

Tara

Elvetia
Irlanda
Austria
Olanda
Regatul
Unit
Franta
German
ia
Italia
Spania
Portuga
lia
Grecia

bunuri
imobilia
re

imprumut
uri
ipotecare

Actiuni

Obliga
-tiuni

alte
impru
mutur
i
ipotec
a-re

312,327
74376
73320
266646

11,1
4,9
6,1
5,2

9,5
1,0
10,7

9,0
20,3
33,4
26,9

57,2
27,6
35,4
37,3

5,9
0,6
12,8
8,6

7,3
46,5
11,3
11,3

890814
933107

6,5
3,8

0,2

45,2
23,8

41,0
69,2

1,4
1,5

5,7
1,6

euro
euro
euro

891615
365385
136031

2,6
1,2
3,4

8,2

0,4

6,3
12,2
5,9

7,9
66,1
60,6

48,0
1,5
0,8

27,0
19,0
29,0

euro
euro

28034
6927

4,4
10,5

0,5

11,4
38,0

58,8
38,8

0,2
1,0

25,1
11,2

Milioan
e
unitati
moneta
re
franci
elv.
euro
euro
euro
lire
sterline
euro

Total
plasame
nte

11

alte
plasamente

12
13

Ungaria
Republi
ca Ceha

14
15

Slovaci
a
Polonia

forinti
coroane
cehe
cor.
slovace
zloti

1207773

0,1

5,1

90,2

4,5

177088

4,4

3,3

1,9

59,6

2,8

28,1

4,6
0,6

9,7
1,9

8,3

48,2
76,8

0,3
0,2

37,2
12,1

59558
49549

Sursa: Calculat dupa OECD, Insurance Statistics Yearbook, 1994-2003, 2005.

Nota: tarile au fost ierarhizate in ordinea descrescatoare a produsului intern brut mediu pe un
locuitor, in dolari S.U.A., realizat in anul 2003, dupa Swiss Re, Sigma, nr. 3/2004
nu sunt date disponibile.
- date zero sau neglijabile.
Din tabel rezulta ca obligatiunile sunt preferate in Franta (69,2 % din totalul
plasamentelor imbraca aceasta forma), Italia (66,1 %), Spania (60,6%), Portugalia (58,8%),
Elvetia (57,3%), ca si in tari cu un grad mai redus de dezvoltare: Ungaria (90,2%), Polonia
(76,8%), Republica Ceha (59,6%). Pe pozitia a doua, ca ordine de preferinta, se situeaza
plasamentele in hartii de valoare cu venituri variabile (actiuni) in Regatul Unit (45,2%), Austria
(33,4%), Grecia (38%). Plasamentele in imprumuturi ipotecare, bunuri imobiliare s.a. au ponderi
care rareori depasesc 10-12 % din total. O situatie aparte se observa in Germania, unde alte
imprumuturi decat cele ipotecare detin 48% din totalul plasamentelor, iar alte plasamente 27%.
Ponderea altor plasamente este, de asemenea, ridicata in Irlanda (46,5%), Slovacia (37,2%),
Spania (29%), Republica Ceha (28,1%).
In ceea ce priveste investitiile globale realizate din rezervele asigurarilor de viata, in top
se situeaza tari ca Marea Britanie, Franta, Germania, Olanda si Elvetia. Analizand din punct de
vedere al raportului dintre investitiile globale si primele anuale, cel mai bine plasate sunt Suedia,
Danemarca, Norvegia, Austria, Marea Britanie, Olanda si Franta, cu valori cuprinse intre 8,6 si
13,56. Tarile cu un sector al asigurarilor de viata mai putin dezvoltat realizeaza investitii mai
modeste ca volum si raporturi mai mici intre investitii si prime. Printre acestea, se numara
Slovacia, Turcia, Portugalia, Republica Ceha si Polonia.
Fructificarea rezervelor de prime si de daune, constituite la dispozitia societatilor de
asigurari, se face prin plasarea acestora in actiuni, obligatiuni sau participatii ale societatilor
comerciale, in bonuri de tezaur, obligatiuni sau alte inscrisuri ale imprumuturilor de stat,
depuneri pe termen la banci, acordarea de imprumuturi asiguratilor in contul sumelor asigurate la
asigurarile de viata, achizitionarea de bunuri imobiliare etc.
Importanta rolului financiar al societatilor de asigurari este aceea ca ele nu numai pun la
dispozitia autoritatilor publice, a societatilor comerciale de productie si a bancilor un volum
insemnat de resurse financiare, ci si participa la procesul de intermediere financiara nemonetara,
cu efecte pozitive asupra stabilitatii monedei nationale.
Prin activitatea desfasurata, societatile de asigurari influenteaza, uneori, pozitiv sau
negativ si balanta de plati a tarii. Acest lucru se intampla atunci cand societatile de asigurari, pe
langa asigurari directe, mai efectueaza si operatii de reasigurare: cedeaza altor societati o parte
din riscurile subscrise de ele si primesc, in schimb, riscuri subscrise de alte societati. In masura
12

in care operatiile de reasigurare depasesc cadrul national, apar fluxuri in valuta intre tara
considerata si tarile partenerilor societatilor de asigurare si reasigurare, constand in prime,
comisioane, despagubiri, participari si beneficii, primite sau platite. Aceste sume sunt redate in
balanta de plati pe care o influenteaza, per sold, in mod pozitiv sau negativ.

13

3.4. Asigurarea factor de reducere a incertitudinii economice si mijloc de

reluarea a activitatii vremelnic intrerupte
Atunci cand o persoana fizica sau juridica se hotaraste sa isi incheie o asigurare
constientizeaza faptul ca un anumit fenomen (eveniment) sau un ansamblu de fenomene ii
ameninta viata, integritatea corporala sau avutul si ca producerea acestuia (acestora) i-ar putea
provoca pagube importante. Desi nu are posibilitatea de a impiedica producerea fenomenului
(evenimentului) probabil, persoana in cauza are totusi posibilitatea de a se pune la adapost de
consecintele nefaste ale acestuia.
Odata cu incheierea unei asigurari, persoana fizica sau juridica, amenintata de un
fenomen sau eveniment viitor si incert, convine cu o societate specializata ca, in schimbul unei
sume de bani (numita prima), aceasta din urma sa preia asupra sa consecintele acelui eveniment
sau fenomen.
Prin incheierea contractului de asigurare, asiguratul opteaza, de fapt, intre solutia
autoprotectiei (autoasigurarea) si cea a protectiei oferite de catre o societate de asigurare. Pentru
persoana in cauza, viitorul capata o anumita certitudine, in sensul ca stie cat de mare este efortul
financiar pe care trebuie sa-l faca pentru a se pune la adapost de efectele negative ale riscului,
adica pentru stabilizarea riscului financiar. Pentru un agent economic, prima de asigurare platita
devine un cost de productie, iar pentru o persoana fizica, o cheltuiala in bugetul personal de
familie.
Incheierea contractelor de asigurare nu presupune reducerea numarului riscurilor si nici
scaderea fortei de distrugere a acestora, insa oamenii sunt mai bine pregatiti in fata lor. Pagubele
provocate de sinistre nu mai raman in sarcina celor pe care fortele naturii sau accidentele i-au
lovit, ci se repartizeaza, prin intermediul asigurarii, pe toti asiguratii.
La producerea unui incendiu, a unei explozii sau a altui fenomen care avariaza sau
distruge o fabrica, o uzina, o centrala electrica, o magazie de materiale sau un depozit de produse
finite, activitatea de productie, de aprovizionare sau de desfacere se intrerupe pentru o perioada
mai lunga sau mai scurta de timp. Existenta asigurarii face deci posibila repararea cladirilor, a
masinilor si instalatiilor avariate sau reconstruirea cladirilor si inlocuirea bunurilor distruse intrun termen care tine de timpul necesar procurarii materialelor si executarii lucrarilor de reparatie
si/sau de reconstructie, ci nu de lipsa resurselor financiare necesare.
Asigurarea acopera costul refacerii bunurilor avariate, astfel mai raman de solutionat
problemele tehnice si organizatorice legate de refacerea fizica a bunurilor afectate si de
repunerea lor in stare de functionare. Asadar, asigurarea rezolva problemele financiare ale
sinistrului, acestea fiind si cele mai dificile. Achizitionand resursele financiare necesare refacerii
bunurilor afectate de dezastru, asigurarea favorizeaza reluarea, intr-un termen cat mai scurt, a
procesului de productie intrerupt si, deci, realizarea reproductiei simple.
Daca privim din perspectiva persoanelor fizice, asigurarea le sustine in inlocuirea
bunurilor distruse, in suportarea consecintelor inabilitatii lor de munca sau sa reziste
raspunderilor civile legale pe care le au fata de terti.

14

4. Concluzii

Lumea asigurarilor este una foarte complexa, acestea avand impact si asupra economiei.
In prima parte a proiectului am urmarit elemente de dinamica a asigurarilor, si am obserat prin
compararea primelor de asigurare cu produsul intern brut, in 22 de tari, ca cei doi indicatori au
evoluat in acelasi sens in 21 de tari. Mi-a atras atentia si faptul ca ritmul de crestere a primelor de
asigurare a fost chiar de 2-3 ori mai alert decat cel al PIB in cateva tari.
In cea de-a doua parte a proiectului am studiat impactul asigurarilor asupra economiei,
afland ca asigurarile sunt ramura creatoare de valoare adaugata, ramura participanta la oferta de
capital de imprumut pe piata financiara, ramura creatoare de locuri de munca si factor de
reducere a incertitudinii economice si mijloc de reluare a activitatii vremelnic intrerupte. In tarile
dezvoltate, asa cum este S.U.A de exemplu, asigurarile au devenit o adevarata industrie
comparabil cu alte ramuri ale economiei nationale, din perspectiva contrubutiei la formarea
produsului intern brut.
Din punctul meu de vedere faptul ca asigurarile creeaza locuri de munca este un aspect
foarte important, deoarece de la an la an numarul persoanelor ocupate in asigurari creste.
Deschiderea tot mai multor companii de asigurari poate insemna si ca lumea incepe sa
constientizeze adevarata necesitate a asigurarilor, acesta fiin un lucru pozitiv.

15

Bibliografie

1. Iulian Vacarel, Florian Bercea, Asigurari si reasigurari Editura Expert,

Bucuresti, 2007
2. http://www.baar.ro/istoria_asigurarilor_inlume.html

16