Subiectul 1 PRINCIPIILE CONTABILE

Conform O.M.F.P nr.1752/2005 pentru a da o imagine fidela a pozitiei financiare performantelor si fluxurilor de trezorerie ale unei
interprinderi,trebuie respectate cu sinceritate urmatoarele principii
1.incipiul continuitatii activitatii. Acesta presupune ca intreprinderea si continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil,
fara a intra in imposibilitatea continuarii activitatii sau fara reducerea semnificativa a acesteia. Daca administratorii intreprinderii au
luat cunostinta de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-si continua
activitatea, aceste elemente trebuie prezentate in notele la conturile anuale. In cazul in care situatiile financiare nu sunt intocmite pe
baza principiului continuitatii, aceasta informatie trebuie prezentata, impreuna cu explicatii privind modul de intocmire a raportarii
financiare respective si motivele ce au stat la baza deciziei conform careia intreprinderea nu isi mai poate continua activitatea.
5.3 Principiul permanentei metodelor. Acesta presupune continuitatea aplicarii acelorasi reguli si norme privind evaluarea,
inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor, asigurand comparabilitatea in timp a
informatiilor contabile.
5.4 Principiul prudentei. Valoarea oricarui element trebuie sa fie determinata pe baza principiului prudentei. In mod special, se vor
avea in vedere urmatoarele aspecte:
a) se vor lua in considerare numai profiturile obtinute pana la data incheierii exercitiului financiar;
b) se va tine cont de toate obligatiile previzibile si pierderile potentiale care au luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat sau
pe parcursul unui exercitiu anterior, chiar daca asemenea obligatii sau pierderi apar intre data incheierii exercitiului si data intocmirii
bilantului;
c) se va tine cont de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor, chiar daca rezultatul exercitiului financiar este profit sau
pierdere.
5.5 Principiul independentei exercitiului. Se vor lua in considerare toate veniturile si cheltuielile corespunzatoare exercitiului financiar
pentru care se face raportarea, fara a se tine seama de data incasarii sumelor sau a efectuarii platilor.
5.6 Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv. In vederea stabilirii sumei totale corespunzatoare unei pozitii din
bilant, se va determina separat suma sau valoarea corespunzatoare fiecarui element individual de activ sau de pasiv.
5.7 Principiul intangibilitatii. Bilantul de deschidere al unui exercitiu trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului
precedent.
5.8 Principiul necompensarii. Valorile elementelor ce reprezinta active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezinta
pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile .
5.9 Principiul prevalentei economicului asupra juridicului. Informatiile prezentate in situatiile financiare trebuie sa reflecte realitatea
economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma lor juridica.
5.10 Principiul pragului de semnificatie. Orice element care are o valoare semnificativa trebuie prezentat separat in cadrul situatiilor
financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeasi natura sau cu functii similare vor fi insumate, nefiind necesara
prezentarea lor separata.
Procedee contabile :sunt rep. De acele instrumente specifice contabilitatii sau care sunt comune si altor discipline economice prin
care se realizeaza evidenta curenta in contabilitate si prin care se pune in aplicare principiile sau regulile contabilitatii in vederea
inde[linirii obiectivului imaginii fidele a patrimoniului si sit fin a firmaei prin conturi anuale
Sunt:
1.Documentele sunt acte justificative care atesta operatiunile economice derulate in cursul unei perioade de timp. Ele reprezinta de
fapt suportul primar al informatiei financiar-contabile.
2.Evaluarea este procedeul metodei contabile potrivit caruia sunt comensurate in etalon monetar fenomenele si procesele economice.
3.Calculatia este procedeul metodei contabile care comensureaza cheltuielile si veniturile ocazionate de activitatile desfasurate,
precum si rezultatele obtinute.
4.Contul este un instrument utilizat in contabilitate prin care se inregistreaza cronologic si sistematic operatiuni care reflecta existenta
si miscarea valorilor economice. Totalitatea conturilor utilizate de contabilitate in scopul realizarii obiectului sau formeaza sistemul
conturilor.
Contabilitatea dispune de un sistem de conturi in care reflectarea tuturor operatiunilor rezultate din miscarea si transformarea
elementelor patrimoniale are la baza dubla inregistrare. Aceasta trasatura a contabilitatii face posibila cuprinderea cu ajutorul
sistemului de conturi a intregului sau obiect de studiu si mentinerea unui echilibru permanent, necesar pentru verificarea exactitatii
datelor inregistrate in conturi.
Contul furnizeaza informatii necesare pentru caracterizarea fiecarui bun economic, proces economic, sursa de finantare, rezultat final,
etc.
5.Balanta de verificare este instrumentul utilitar de contabilitate pentru a controla respectarea dublei inregistrari a elementelor
patrimoniale din cadrul unitatilor economice si sociale, creand prin aceasta garantia exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi.
Deasemenea, cu ajutorul balantei de verificare se centralizeaza intreaga activitate economica a unitatii patrimoniale reflectata distinct
in conturi pe parcursul intregii perioade de gestiune.
Cu ajutorul balantei de verificare se ofera conducerii fiecarei unitati posibilitatea de a cunoaste volumul modificarilor survenite in
structura patrimoniului, atat pentru perioada curenta, cat si cumulat din perioadele precedente de gestiune, in vederea adoptarii
deciziilor ce se impun pentru conducerea activitatii unitatii pe perioade viitoare.
6.Bilantul este procedeul metodei contabile prin care se infaptuieste dubla reprezentare a situatiei patrimoniului unitatii si a
rezultatelor obtinute. Cu ajutorul bilantului se prezinta la un momentdat in expresie valorica patrimoniul unitatii sub dublu aspect si
anume:
-sub aspectul destinatiei economice pentru care contabilitatea utilizeaza notiunea de activ patrimonial;
-sub aspectul surselor de provenienta pentru care contabilitatea utilizeaza notiunea de pasiv patrimonial.
In acelasi timp, prin bilant se prezinta si rezultatele finale ale unitatii sub forma de profit sau pierdere.
Deoarece bilantul cuprinde situatia patrimoniului unitatii la un momentdat, el exprima in acelasi timp rezultatul utilizarii si
valorificarii acestui patrimoniu in perioada data, deci furnizeaza informatii generale privitoare la situatia economica si financiara a
societatii si relatiile ei cu alte unitati.
 SUBIECTUL:21 Contabilitatea cheltuielilor si a veniturilor

POTRIVIT LEGII CONTABILITATII, CHELTUIELILE SE URMARESC PE FELURI DE CHELTUIELI (DUPA NATURA

LOR), CARE SE GRUPEAZA IN CHELTUIELI DE EXPLOATARE, CHELTUIELI FINANCIARE, CHELTUIELI
EXCEPTIONALE, CHELTUIELI CU AMORTIZARILE SI PROVIZIOANELE, CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT.
IN CADRUL CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE SE CUPRIND: CHELTUIELILE PRIVIND CONSUMURILE DE
MATERII PRIME, MATERIALE AUXILIARE, COMBUSTIBIL, AMBALAJE, PIESE DE SCHIMB, SEMINTE SI MATERIALE
DE PLANTAT, FURAJE SI ALTE MATERIALE CONSUMABILE; UZURA OBIECTELOR DE INVENTAR; COSTUL DE
ACHIZITIE AL MATERIARELOR NESTOCATE, TRECUTE DIRECT ASUPRA CHELTUIELILOR; COSTUL DE ACHIZITIE
ALENERGIEI SI APEI CONSUMATE; COSTUL DE ACHIZITIE AL ANIMALELORSI PASARILOR; COSTUL MARFURILOR
VANDUTE; CHELTUIELILE CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI (INTRTINERE SI REPARATII;
CHIRII; CHELTUIELI DE PROTOCOL, RECLAMA SI PUBLICITATE; TRNSPORTUL DE BUNURI SI PERSOANE;
DEPLASARII, POSTA SI TAXE DE TELECOMUNICATII; SERVICII BANCARE SI ALTELE), CHELTUIELI CU IMPOZITE,
TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE (IMPOZITUL SUPLIMENTAR PE SALARII; IMPOZITUL PE CLADIRI; ALTE
IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE ASEMENI TAXELOR PT FOLOSIREA TERENURILOR, TAXELE CU
PRIVIRE LA MIJLOACELE DE TRANSPORT ETC.); CHELTUIELILE CU PERSONALUL (SALARIILE SI ALTE DREPTURI
DE PERSONAL, ASIGURARILE SI PROTECTIA SOCIALA, CONTRIBUTIA UNITATII LA ASIGURARILE SOCIALE SI PT
SOMAJ, CHELTUILI CU PERFECTIONAREA PROFESIONALA SI ALTE CHELTUIELI CU PERSONALULSUPORTATE DE
UNITATE); ALTE CHELTUIELI DIN EXPLOATARE (PIERDERI DIN CREANTE SI ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE).
IN CADRUL CH. FINANCIARE SE CUPRIND : PIERDERI DIN CREANTE LEGATE DE PARTICIPATII; PIERDERI DIN
VANZAREA TITLURILOR DE PLASAMENT; DIFERENTE NEFAVORABILE DE CURS VALUTAR DIN OPERATIUNI
CURENTE SI DISPONUBILITATI IN DEVIZE; DOBANZI CURENTE AFERENTE IMPRUMUTURILOR PRIMITE;
SCONTURILE ACORDATE CLIENTIILOR; ALTE CH. FINANCIARE (PIERDERI DIN CREANTE DE NATURA
FINANCIARA). rf825k7142kffc
IN CADRUL CH. EXCEPTIONALE SE CUPRIND ACELE CH. CARE NU SUNT LEGATE DE ACTUVITATEA NORMALA
A UNITATII ( DESPAGUBIRI, AMENZI, PENALITATI, LIPSURI DE INVENTAR, DONATI0I SI SUBVENTII ACORDATE,
PIERDERI DIN DEBITORI DIVERSI ETC. ).
CH. CU AMORTIZARILE SI PROVIZIOANELE SE INCADREAZA DUPA NATURA LOR IN GRUPELE DE CH. DE
EXPLOATARE, FINANCIARE SI EXCEPTIONALE, DUPA CAZ. ELE CUPRIND: AMORTIZARILE IMOBILIZARILOR
NECORPORALE SI CORPORALE, PROVIZIOANELE PENTRU RISCURI SI CH.; PROVIZIOANELE PRIVIND
DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR; PROVIZIOANELE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS
DE EXECUTIE; PROVIZIOANELE PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR; PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA
TITLURILOR DE PLASAMENT; AMORTIZAREA PRIMELOR DE RAMBURSARE A OBLIGATIILOR; PROVIZIOANELE
REGLEMENTATE.
CH. CU IMPOZITUL PE PROFIT REPR. IMPOZITUL CALCULAT ASUPRA PROFITULUI IMPOZABIL, CONFORM LEGi,
VENITURILE SE URMARESC IN CONTABILITATE PE FELURI DE VENITURI (DUPA NATURA LOR )
POTRIVIT LEGII CONTABILITATII, VENITURILE SE URMARESC PE FELURI DE VENITURI ( DUPA NATURA LOR ),
GRUPANDU-SE IN VENITURI DE EXPLOATARE, VENITURI FINANCIARE, VENITURI EXCEPTIONALE, VENITURI DIN
DIMINUAREA PROVIZIOANELOR.
VENITURILE DIN EXPLOATARE CUPRIND: VENITURILE DIN VANZAREA PRODUSELOR, MARFURILOR,
LUCRARILOR EXECUTATE SI SERVICIILOR PRESTATE. IN CONTA. ACESTE VENITURI SE INREG. IN MOMENTUL
PREDARII BUNURILOR CATRE CUMPARATOR, AL LIVRAQRII LOR PE BAZA FACTURII SAU IN ALTE CONDITII
PREVAZUTE IN CONTRACT, CARE ATESTA TRANSFERUL DE PROPRIETATE A BUNURILOR RESPECTIVE ASUPRA
CLIENTIILOR; VENITURILE DIN PRODUCTIA STOCATA SE INSCRIU, ALATURI DE CELELALTE VENITURI, IN
CONTUL DE PROFIT SI DE PIERDERE CU SEMNUL PLUS (SOLD CREDITOR) SAU MINUS (SOLD DEBITOR);
VENITURILE DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI; VENITURILE DIN SUBVENTII DE EXPLOATARE; ALTE VENITURI
DIN EXPLOATAREA CURENTA (VENITURI DIN CREANTE RECUPERATE SI ALTE VENITURI DE EXPLOATARE).
IN VENITURILE FINANCIARE SE CUPRIND : VENITURILE DIN PARTICIPATII; VENITURI DIN ALTE IMOBILIZARI
FINANCIARE; VENITURI DIN CREANTE IMOBILIZATE; VENITURI DIN TITLURI DE PLASAMENT; VENITURI DIN
DIFERENTE DE CURS VALUTAR; VENITURI DIN DOBANZI; VENITURILE DIN SCONTURILE OBTINUTE SI ALTE
VENITURI FINANCIARE.
IN VENITURILE EXCEPTIONALE SE CUPRIND ACELE VENITURI CARE NU SUNT LEGATE DE ACTIVITATEA
NORMALA, SI ANUME : DESPAGUBIRI SI PENALITATI INCASATE; VENITURI DIN CEDAREA ACTIVELOR; COTE-
PARTI DIN SUBVENTII PENTRU INVESTITII VIRATE LA REZULTATUL EXERCITIULUI; ALTE VENITURI
EXCEPTIONALE (DONATII, SALARII NERIDICATE PRESCRISE SI ALTE VENITURI).
VENITURILE DIN PROVIZIOANE SE INREGISTREAZA LA VENITURILE DIN EXPLOATARE, FINANCIARE SAU
EXCEPTIONALE, DUPA CAZ, IN SITUATIA DIMINUARII SAU ANULARII PROVIZIOANELOR IN CAZUL IN CARE NU SE
MAI JUSTIFICA MENTINEREA ACESTORA.

CIFRA DE AFACERI SE CALCULEAZA PRIN INSUMAREA VENITURILOR REZULTATE DIN LIVRARI DE BUNURI,
EXECUTAREA DE LUCRARI SI PRESTARILE DE SERVICII SI ALTE VENITURI DE EXPLOATARE, MAI PUTIN
RABATURILE, REMIZELE SI ALTE REDUCERI ACORDATE CLIENTILOR.
POTRIVIT LEGII, IN CONTABILITATE, PROFITUL SAU PIERDEREA SE STABILESTE LUNAR. IN ACEST SENS,
CONTURILE DE CH. SI CONTURILE DE VENITURI SE INCHID PRIN REZULTATUL EXERCITIULUI (CONTUL PROFIT SI
PIERDERE). REZULTATUL EXERCITIULUI, RESPECTIV PROFITUL SAU PIERDEREA, SE DETERMINA CA DIFERENTA
INTRE VENITURILE SI CH EXERCITIULUI, INDIFERENT DE DATA INCASARII SAU PLATII LOR.
PENTRU CALCULAREA COSTURILOR DE PRODUCTE, CH. POT FI GURUPATE IN: CH. DIRECTE (MATERII PRIME SI
MATERIALE DIRECTE, REMUNERATII DIRECTE, CONTRIBUTIA PRIVIND ASIGURARILE SOCIALE SI PROTECTIA
SOCIALA SI ALTE CH. DIRECTE); CH. INDIRECTE DE PRODUCTIE (CH. COMUNE ALE SECTIEI); CH. DE DESFACERE;
CH. GENERALE DE ADMINISTRATIE.
CH. DIRECTE PLUS CH. INDIRECTE DE PRODUCTIE REPARTIZATE CORECT ASUPRA PRODUSELOR FABRICATE,
LUCRARI EXECUTATE SI SERVICII PRESTATE, FORMEAZA COSTUL DE PRODUCTIE AL ACESTORA.
CH. GENERALE DE ADMINISTRATIE SI CH. DE DESFACERE SUNT IN GENERAL EXCLUSE DIN COSTUL DE
PRODUCTIE IN AFARA DE CAZUL CAND CONDITIILE SPECIFICE DE EXPLOATARE JUSTIFICA LUAREA LOR IN
CONSIDERATIE. DACA LA COSTUL DE PRODUCTIE SE ADAUGA CH. GENERALE DE ADMINISTRATIE SI CH. DE
DESFACERE SE OBTINE COSTUL COMPLET.
CH. FINANCIARE NU SE INCLUDE IN COSTUL DE PRODUCTIE, CU EXCEPTIA DOBANZILOR AFERENTE
IMPRUMUTURILOR, LA UNITATILE CU CICLU LUNG DE FABRICATIE, CARE POT FI REPARTIZATE ASUPRA
COSTURILOR DE PRODUCTIE ALE PRODUSELOR RESPECTIVE. IN COSTURILE DE PRODUCTIE NU SE INCLUDE CH.
EXCEPTIONALE SI COSTUL SUBACTIVITATII.
IN CAZURILE IN CARE IN CONTABILITATEA DE GESTIUNE, IN COSTURILE DE PRODUCTIE, S-AU INCLUS ALTE
ELEMENTE DECAT CELE PREZENTATE LA INCHIDEREA EXERCITIULUI FINANCIAR, CU OCAZIA EVAALUARII
STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE, ACESTEA SE VOR EXCLUDE DIN COSTUL DE PRODUCTIE,
FIIND CONSIDERATE COSTURI INCORPORABILE.
CH. INDIRECTE DE PRODUCTIE SE REPARTIZEAZA ASUPRA COSTURILOR IN RAPORT DE COSTUL DE SECTIE,
SALARII DIRECTE, CONSUMURILE DE MATERIALE DIRECTE, ORELE DE FUNCTIONARE A UTILAJELOR SAU ALTE
CRITERII CARE SA ASIGURE O REPARTIZARE RATIONALA A ACESTOR CH. ASUPRA PRODUSELOR, LUCRARILOR
EXECUTATE SAU SERVICIILOR PRESTATE.
CH.. DE DESFACERE SE ADAUGA LA COSTUL DE PRODUCTIE AL PRODUSELOR PENTRU CARE S-AU EFECTUAT,
IAR IN CAZUL IN CARE IDENTIFICAREA LOR NU ESTE POSIBILA PE PRODUS, ACESTEA POT FI REPARTIZATE
ASUPRA COSTULUI ACESTORA, PROPORTIONAL CU GREUTATEA, SAU VOLUMUL PRODUSELOR LIVRATE, SAU IN
FUNCTIE DE ALTE CRITERII.
IN MASURA IN CARE CH. GENERALE DE ADMINISTRATIE SE INCLUDE IN COSTUL DE PRODUCTIE,
REPARTIZAREA ASUPRA COSTURILOR PRODUSELOR SE FACE SIMILAR CH. INDIRECTE DE PRODUCTIE.
CH. POT FI GRUPATE SI IN FUNCTIE DE DEPENDENTA LOR FATA DE VOLUMUL DE PRODUCTIE IN CH.
VARIABILE SI CH. FIXE (CONSTANTE). CH. VARIABILE SUNT ACELEA A CAROR MARIME EVOLUEAZA
PROPORTIONAL CU PRODUCTIA LA CARE SE REFERA, FIIND RELATIV FIXE PE UNITATEA DE PRODUS, CUM SUNT
MATERIILE PRIME SI MATERIALELE AUXILIARE DIRECTE, REMUNERATIILE DIRECTE, ENERGIA, COMBUSTIBILUL
SI ALTE CH. DIRECTE. CH. FIXE SUNT ACELEA CARE AU NIVEL RELATIV CONSTANT, INDIFERENT DE
OSCILATIILE VOLUMULUI PRODUCTIEI, CUM SUNT: CH. GENERALE ALE INTR., O PARTE DIN CH. COMUNE ALE
SECTIEI ETC.
CALCULATIA COSTURILOR DE PRODUCTIE POATE FI EFECTUATA DUPA URMATOARELE METODE: METODA
COSTURILOR STANDARD SAU NORMALE; METODA PE COMENZI; METODA PE FAZE; METODA GLOBALA;
METODA COSTURILOR DIRECTE SAU ALTE METODE ADAPTATE LA UNITATEA PATRIMONIALA, IN FUNCTIE DE
ORGANIZAREA PR. DE PRODUCTIE, SPECIFICUL ACTIVITATII SI NECESITATIILE PROPRII DE INFORMARE .

SUBIECTUL:11
EFECTELE COMERCIALE
Efectele comerciale reprezinta titluri de valoare, negociabile pe termen scurt sau imediat, care atesta, dupa
caz, datorii – creante în cadrul relatiilor comerciale cu furnizorii si clientii.
Ele circula sub diferite denumiri generice cum ar fi înscrisuri, polite, cambii, instrumente de plata si de
credit. Fiind negociabile pot fi cedate, vândute ori transmise.
Discutate din punct de vedere financiar efectele comerciale pot fi tratate ca instrumente de mobilizare a
datoriilor – creantelor si ca instrumente de decontare.
În calitatea de instrumente de mobilizare, efectele comerciale reprezinta o modalitate de transformare a
datoriilor – creantelor în valori negociabile sub forma titlurilor de valoare disponibile pentru activitatea de
trezorerie. Analizate ca instrumente de decontare efectele comerciale sunt folosite pentru plata datoriilor
fata de terti sau încasarea creantelor.

SUBIECT:12

1.5. Contabilitatea decontărilor cu personalul,

Drepturile de personal reprezintă drepturile băneşti şi în natură cuvenite
personalului (salariaţilor) pentru munca prestată sau ca urmare a calităţii de salariat.
Salariile se stabilesc prin negocieri colective şi/sau individuale între întreprindere, pe de o
parte, şi salariaţi, organizaţi în sindicate sau individual, pe de altă parte. În stabilirea
salariilor se ţine seama de legislaţia în domeniu, plecându-se de la un nivel minim al
acestora, stabilite în funcţie de criterii precum pregătire, sector de activitate.
Se pot practica diferite forme de salarizare: în regie, după timpul lucrat; în acord
direct, indirect, progresiv; pe bază de cote procentuale din veniturile realizate.
Salariul este compus din salariul de bază, sporurile şi adaosurile la acesta.
Sporurile privesc anumite condiţii deosebite de muncă (nocivitate, periculozitate), orele
suplimentare, vechimea, lucrul pe timp de noapte, exercitarea de funcţii suplimentare,
condiţiile de şantier etc. În ceea ce priveşte adaosurile, se vorbeşte de adaos de acord,
cota parte din profit, alte adaosuri.
Pentru întreprindere, salariile reprezintă o cheltuială de exploatare. În momentul
înregistrării lor în contabilitate, drepturile salariale se constituie ca o datorie a unităţii faţă de
salariaţi. Pentru reflectarea acestor datorii se foloseşte contul 421 „Personal-salarii datorate”.
Este un cont de pasiv. În credit se înregistrează salariile şi alte drepturi cuvenite personalului
(la nivel brut). În debit se înregistrează reţinerile din salarii reprezentând avansuri, sume
datorate de personal terţilor, contribuţia personalului pentru pensia suplimentară şi pentru
constituirea fondului pentru ajutor de şomaj, impozitul pe salarii, alte reţineri (C ct. 425, 427,
431, 437, 444, 428). Tot în debit se trec şi salariile nete achitate personalului precum şi
salariile neridicate (C ct. 531, 426).
Pentru reflectarea ajutoarelor materiale acordate de unitate angajaţilor se pune în
funcţiune contul 423 „Personal-ajutoare materiale datorate”. Este un cont de pasiv şi
funcţionează similar cu 421. Se creditează cu sumele datorate personalului reprezentând
ajutoare materiale suportate din contribuţia unităţii pentru asigurări sociale precum şi cele
acordate pentru protecţie socială ( D ct. 431, 645). În debit se înregistrează reţinerile,
sumele de plătit ca şi drepturile neridicate.
 Soldurile creditoare ale conturilor 421 şi 423 reprezintă sumele datorate
personalului.
Plata salariilor se face de două ori pe lună: prima tranşă reprezintă avansuri
acordate de unitate şi se înregistrează în contul de activ 425 „Avansuri acordate
personalului”. Contul se debitează cu avansurile acordate şi se creditează cu sumele din
salarii sau din ajutoarele materiale, deduse, reprezentând avansuri acordate, la
regularizarea datoriilor faţă de personal. Soldul este debitor şi reprezentă avansurile
plătite şi nededuse.
Pentru evidenţa salariilor neridicate se utilizează contul 426 „Drepturi de personal
neridicate”. Este de pasiv şi înregistrează în credit sumele datorate personalului,
neridicate la termen; în debit se înregistrează fie achitarea acestor sume fie drepturile de
personal prescrise potrivit legii. Soldul creditor reflectă drepturile de personal neridicate.
Contul 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor” este de pasiv; şi se creditează cu
sumele reţinute datorate terţilor (chirii, cumpărări cu plata în rate); se debitează cu
vărsarea pe destinaţii a acestor reţineri. Soldul este format din reţinerile neachitate.

Subiect :13
Decontarile cu asigurarile sociale
În sfera acestor operaţii se includ contribuţiile întreprinderii la asigurări sociale,
contribuţia personalului la pensia suplimentară, contribuţia întreprinderii şi a personalului
la fondul de şomaj.
a) Contribuţia pentru asigurările sociale (CAS) generează datorii şi creanţe
pentru unităţile care utilizează forţa de muncă pe baza contractului individual de muncă şi
a celui colectiv precum şi persoanele fizice şi juridice care au angajat forţa de muncă cu
convenţie de prestări de servicii şi care nu au carte de muncă. Contribuţia pentru asigurări
sociel se determină astfel:
CAS = salariul brut efectiv realizat × cota de impunere
b) Contribuţia personalului pentru asigurările sociale, reprezintă o cotă de 1/3
din contribuţia pentru asigurările sociale calculată pe baza cotei de impozitare
corespunzătoare încadrării unităţii în grupa de muncă. Ea este suportată de către
personalul cu statut de salariat şi achitată de către unitate, bugetului asigurărilor sociale.
Contribuţia personalului pentru asigurările sociale nu se reţine:
- persoanelor care prestează servicii sau execută lucrări pe bază de contracte civile şi
efectuează alte categorii de lucruri care nu au la bază contracte de muncă
reglementate, ca atare, prin legislaţia muncii;
- de la salariaţii, pe perioade nelucrate şi consemnate ca atare în carnetul de muncă,
pe perioade care, prin urmare, nu constituie vechime în muncă utilă la pensie.
c) Contribuţia la asigurările sociale de sănătate
Fondul de asigurări sociale de sănătate este constituit din contribuţia pentru asigurările
sociale de sănătate datorate şi vărsate de angajatori şi din contribuţia pentru asigurările
sociale de sănătate datorate şi suportate de asiguraţi.
Contribuţia angajatorului la Fondul iniţial al asigurărilor sociale de sănătate
reprezintă o cotă de 6.5%, Contribuţia angajaţilor la Fondul iniţial al asigurărilor sociale
de sănătate reprezintă o cotă de 6.%.
d) Contribuţia la fondul de şomaj se datorează de întreprinderile române şi străine cu
sediul în România care angajează pe bază de contract de muncă, personal român.
Suma datorată de unitatea economică se calculează prin aplicarea cotei de 2.25%
asupra venitului brut efectiv realizat de personal, respectiv asupra fondului de salarii
realizat lunar, în valoare brută.
Contribuţia salariaţilor la fondul de şornaj se determină prin aplicarea
procentului de 1% asupra venitului brut efectiv realizat de personal.
Pentru ambele contribuţii, decontarea la bugetul fondului de şornaj se efectuază
lunar, de regulă odată cu plata drepturilor de personal.