Adverbul

1) Completeaza spatiile punctate cu adverbele potrivite:

Soarele apune
Stai
Tu scrii ..
Vorbeste
Batranii merg .. ..
Te inteleg ..
El locuieste .
Cu binoclul vad .
Astazi m-am trezit ..
Toti vorbesc .
Maria patineaza .
Ai procedat .
Vino ..
El citeste ..
2) Precizeaza functia sintactica pentru cuvintele subliniate mai jos:
Asteapta afara.
E bine sa vii.
Vine devreme.
E normal sa uiti.
Casa de acolo e noua.
Este acolo sus.
Merge taras.
Fireste ca vreau.
Sosirea acolo e asteptata.
Bine ca poti.
E posibil oricand sa ploua.
Poate ca stii.
Intamplarea de atunci n-o pot uita.
Probabil ca pleaca.

3)

Precizeaza valoarea morfologica a cuvintelor subliniate:

Text greu/ invat greu
Vad clar/ enunt clar
Ceaiul este fierbinte/ te rog fierbinte
Cer limpede/ cerul este limpede

4) Precizeaza felul adverbelor din textele de mai jos:

Acum sa-mi spui tu cine esti, de unde vii si incotro te duci, ca de nu, acolo iti putrezesc
ciolanele. (Ion Creanga- Povestea lui Harap- Alb)
Si cand ai avea incaltea, un cal mai bun, calea- valea, dar cu smartogul ista iti duc
vergile. (Ion Creanga- Povestea lui Harap- Alb)
Ei, asta e! cum sa n-aiba? El de- abia a intrat in politica si gata, se si infige la
deputatie Fireste ca altii, care sunt mai vechi in partid, au si ei pretentii (Tudor
Musatescu- Titanic vals)

Adverbul tema acasa

1)
a)
b)
c)

Precizeaza valoarea morfologica a cuvintelor subliniate din enunturile de mai jos:

E pentru noi o limba de unire,
Se-nvata greu si e o limba grea. (Adrian Paunescu- Tacerea)
Patrunde trist cu raze reci
Din lumea ce-l desparte.(Mihai Eminescu- Luceafarul)
d) Lucrul acesta ii ramasese neinteles. Parul des ii acoperea fruntea.
e) Ma privea asa incat sa inteleg ca gandul lui era curat si sincer.
2) Precizeaza felul adverbelor din textele de mai jos:
Simina il privi o clipa in ochi, prea fix, aproape obraznic, apoi, fara sa mai adauge
vreun cuvant, se-ndrepta catre parc.<Probabil ca stie ceva despre care eu nu stiu nimic, gandi
domnul Nazarie. Nu cumva se pregateste un complot impotriva lui Egor?> (Mircea EliadeDomnisoara Christina)
- Cum? Tu nu stii ce sunt plosnitele?, ma intreba el uimit. Lasa, ai sa afli in noaptea
asta dar, ia spune-mi, unde ai dormit pana acum de n-ai habar de ele? Eu, dimpotriva, nu
stiu ce-I un pat fara plosnite!
- Si fac rau plosnitele?, intrebai infricosat de acest vrajmas.

- Oleaca, imi raspunse el nepasator. (Panait Istrati- Chira Chiralina)

ADVERBUL
1)
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o

Corecteaz greelile din enunurile urmtoare i subliniaz adverbele, unde este cazul:
Prjiturile sunt destule de bune.
Ioana a rezolvat cea mai repede problema.
Premianii au rspuns cei mai bine la lecie.
Suntem fermi convini c am fcut o compunere frumoas.
Vremea s-a nclzit i suntem prea groi mbrcai.
Am cumprat cri noi-aprute.
Vecinii notri au copii proti crescui.
Am scris dect dou exerciii din tema pentru acas.
Mai a telefonat azi!
Mai te-ai dus vreodat la el?
Tot ar sta la joac.
Alexandru cam ar fi mers la plimbare.
Dana i a sosit la coal.

2) Identific adverbele din tirea de mai jos i arat cum s-au format:

Primvara cad mari cantiti de ploaie, dar ieri diminea furtuna dezlnuit n comuna
Poiana Mrului i-a ngrozit pe localnici. Torentul, format pe coasta dealului vecin, a mturat
nebunete casele dinspre nord, pe care le-a lovit piezi. Reprezentanii Administraiei Judeene
au acionat rapid i au restabilit nentrziat alimentarea satului cu energie electric.
3) Precizeaz felul adverbelor din textele urmtoare:
Aceast primvar nou nu ntrzie prea mult. Veni chiar destul de degrab, ca toate
cele trectoare, i ucenicul se vzu iar pe crrile dinspre Siret, n tovria lui Mo Nechita.
Ieri a ateptat pe haturile de acolo iepurii, care nu sar totdeauna din vlcele. Ca s se
neleag mai bine asta, un iepure se ivi aproape de drum tocmai atunci. Biatul scoase mai
repede puca dect vntorul, care, aezat puin mai departe, se mica btrnete. A apsat
apoi pe trgaci i a vzut iepurele cznd.
(M. Sadoveanu- Povetile de vntoare sunt de la Dumnezeu)
ntorceam paii ctre cas, trecnd ncet printre macii roii, risipii n grul galben.
Priveam mai atent n larg i am neles foarte clar c, precum n ziua ntii coborri a
corbierilor greci, marea e nepstoare. Cerul e tot att de sus, iar inima omului e bntuit de
acelai dor de necunoscut.
(Gala Galaction- La rmul mrii)
Azi- diminea m-am trezit,
Cci mi-a btut n geam caisul.
Dar poate nu-i caisul, m-am gndit,
i- atuncea, suprat c tac astfel
Obrazul mi-a lovit cu ramul nflorit
i-ndat l-am recunoscut c este el,
Prietenul copilriei, mult iubit!
(Magda Isanos- Caisul)
FISA DE LUCRU
ADVERBUL- APROFUNDARE
CLASA A V-A
1) Precizeaza termenul regent pentru cuvintele subliniate din enuntul urmator:
Si a tot mers el asa, si azi si maine pana cand a vazut acolo, departe, o luminita. A fugit
repede incolo si a dat peste ceva ce nu mai vazuse niciodata, nicaieri, de cand plecase de acasa.
2) Precizeaza felul adverbelor de mai jos,dupa criteriul semantic, si da cate un antonim
pentru fiecare: bine, frumos, aici, repede, des, afara, sus, dimineata, ziua, tarziu, inainte,
pretutindeni.
3) Grupeaza in trei categorii semantice adverbele date: dificil, acum, aici, departe,
totdeauna, greu, asa, aproape, acolo, atunci, ieri, alene, dupa-amiaza, repede, uneori, incet, vara,
tinereste, greceste, afara, aproape, maine, tarziu, dincolo, adineaori, oriunde, azi, iute, taras,
astfel, pretutindeni, oricand.
4) Grupeaza adverbele de la exercitiul anterior dupa structura.

5) Realizeaza o compunere de 8-10 randuri care sa fie continuarea textului ``Eu sunt..
cine vrei tu. Sau poate cine vreau eu. Sunt un personaj de poveste``. Utilizeaza cinci
adverbe diferite pe care sa le subliniezi. Da un titlu sugestiv compunerii.
6) Precizeaza valoarea morfologica a cuvintelor care se repeta in enunturile de mai jos:
Copilul frumos scrie frumos.
Sportivul rapid fuge rapid la concursuri.
Dimineata aceasta este frumoasa. Dimineata este frumos.
Joi mergem la concurs. Joia avem doua ore de romana.
Voinicul urca pieptis muntele si se lupta vitejeste cu zmeul.
Se uita crucis si vorbeste ragusit.
7)

Alcatuieste enunturi in care cuvintele date sa aiba valorile morfologice indicate:

Rece= adjectiv/ adverb;
Greu= adjectiv/ adverb;
Seara= substantiv /adverb;

8)

Alcatuieste enunturi in care sa ai:

Doua adverbe derivate;
Doua adverbe compuse;
Doua adverbe provenite din alte parti de vorbire.

FISA DE LUCRU- ADVERBUL

CLASA A V-A
1) Subliniaza adverbele din enunturile de mai jos:
Repede se satur cine mnnc numai miere.
Din o sut de iepuri de cas n-ai s faci niciodat un cal, din o sut de bnuieli, n-ai s
alctuieti niciodat o dovad.
Cnd te atepi mai puin, atunci vei fi atacat.
Las-m s rd acum i voi plnge mai trziu.
Ciupercile otrvitoare cresc cel mai repede.
Ochii au acelai limbaj oriunde.
S nu pstrezi mereu toate oule n acelai co.
Degrab s asculi, trziu s grieti.
Adevrul e ntotdeauna la mijloc.
Vorbete puin, ascult mult i niciodat nu vei grei.
Mai bine s nu spui un lucru dect s-l spui prost.

Acolo unde nu exist uliu, lcusta spune: ``Eu sunt uliu!``

S nu rd frunza de sus cnd cade frunza de jos.
Racul cel mare le impune celor mici s mearg drept.
Pentru a cldi nalt trebuie s sapi adnc.
Cnd apa este prea limpede, acolo nu se gsesc peti.
Oamenii dorm bine la hanul ``hotrrii``.

2) n tabelul de mai jos scrie cte trei adverbe de fiecare fel:

De loc
De timp

De mod

3) Gsete trei adverbe, n enunurile de la exercitiul 1, fr funcie sintactic.

DIN CULEGERE, PAG.156,EX.5
4) Explic, la alegere, n 4-5 rnduri, unul dintre enunurile de la exerciiul 1.
5) Alctuiete o compunere de 8-10 rnduri cu titlul ``Sunt cel mai bun vecin al verbului``,
n care s utilizezi cinci adverbe diferite. Subliniaz adverbele utilizate.
TA: culegere, pag.155, ex.4; pag 156, ex.6.