WHAT WAS SOCIALISM, AND WHAT COMES NEXT, Katherine

Verdery

7. NCREDERE,SPERAN I CARITAS N ARA

PIRAMIDELOR, ROMNIA, 1990-1994
ntrebarea n ce fel de societate traim, spre ce se ndreapta ea si ce va deveni a
trecut prin mintea multora, n cei 15 ani care ne despart de 1989. Pusi deocamdata sub
eticheta "societatii de tranzitie" n lipsa de un termen mai bun, aflati sub presiunea unor
schimbari care abia ne lasa sa ntrezarim contnuitatile si sa le cantarim semnificatiile,
acesti ani au oferit cercetatorilor n stinte sociale generoase teme de reflectie.
Printre cei care au avut curajul de a ncerca un raspuns, articulnd coerent o
problematica, facnd transparente legaturile dintre teren si teorie si propunand adesea
solutii si unghiuri de abordare ngenioase, se remarca o carte ce ar merita mai mult decat
o cronica si care se va situa, sunt sigura, ntre cele mai importante lucrari din bibliografia
subiectului. Profesoara la Universitatea Michigan, titulara a catedrei Eric R.Wolf,
directoare a Centrului pentru Studii Rusesti si Est-Europene, Katherine Verdery are o
lunga experienta de teren si as spune si de viata n Romania (datand cu mult dinante de
1989), e o cercetatoare redutabila a regimurilor politice din estul si centrul Europei.
Lectura cartii Socialismul: ce a fost si ce urmeaz (publicata n engleza la
Princeton University Press, 1996) exprima bne ce nseamna toate aceste lucruri. E vorba
nu doar de contnutul propriu-zis al cartii, ci si de cum ntelege autoarea sa scrie cartea.
Ea pare astfel rezultatul unui efort nu doar de prelucrare a datelor configurate n teren, de
parcurgere - nicidecum protocolara - a celor mai importante lucrari americane, romanesti
si din alte surse, ci si a unei puneri contnue sub ntrebare a concluziilor provizorii, a
elaborarii raspunsurilor prn dialog cu colegii de breasla, de la care sunt retnute sugestii
(ntotdeauna mentionate) si carora li se aduc multumiri. Nu pare a fi o simpla retorica. E
reflexul unui mediu academic viu si al unui exercitiu de distantare ntens reflexiv fata de
propria maniera de a gandi lucrurile, o chestionare a operationalitatii conceptelor si o
demontare a locurilor comune. Nu putem ignora efectele teatralizante ale discursului
structurat astfel, care ne lasa sa privim spre felul n care gandirea lucreaza si textul se
face, contrapunand argumentului de autoritate un prncipiu dialogal.
E si o atitudine specific antropologica, sublniata de ntroducerea autoarei, ce
urmareste traseul propriei formari si istoria felului n care a aparut nteresul ei pentru
Europa de Est. Dincolo de aspectele de ordin circumstantial, e vorba de beneficiile
urmaririi unui proiect pe timp ndelungat, cu scopul de a rafna modelul propus.
Studiile care alcatuiesc cartea au fost concepute si publicate nitial separat, n diferite
reviste de specialitate americane, de unde, nu putne, au patruns si n bibliografia
romaneasca. Temele sunt reluate, n alte relationari, de la un studiu la altul, n efortul de a
defni ce a devenit socialismul n tarile care au facut experienta lui ca realitate traita.
Chiar daca recunoaste diferente ntre aceste tari n ce priveste gradul de opresiune si
control, de acceptare de catre populatie a regimului comunist sau gradul n care s-au
reformat n timpul si dupa caderea acestuia, autoarea apreciaza ca, din ratiuni analitice, se
poate nsista pe ce uneste, din punct de vedere structural, socialismul practicat n aceste

WHAT WAS SOCIALISM, AND WHAT COMES NEXT, Katherine

Verdery
tari. Concentrarea puterii n minile partidului unic, o economie de lipsuri premeditata,
sacrificarea consumului n numele redistribuirii profitului acumulat, controlul resurselor,
dezvoltarea unui paternalism pagubitor si a unui aparat de supraveghere exagerat sunt
doar cateva dintre coordonatele comune si definitorii, analizate ca surse ale prabusirii
sistemului, dar si prin efectele pe termen mai ndelungat, n comportamente, n
mentalitati.
Conceptele centrale n carte sunt democratia, privatizarea, statul de drept,
natiunea, genul, societatea civila, adica cele nvocate mereu n societatile postsocialiste,
n mass-media, n discursul politic, n viata publica, acopernd o varietate (ntentionat?)
derutanta de sensuri si acceptiuni si devennd adesea mize ale manipularilor politice. Cne
citeste cartea lui Katherne Verdery va beneficia de clarificari necesare de natura
conceptuala si nu numai, pentru ca una dintre preocuparile autoarei este si aceea de a
arata n ce masura metaforele si simbolurile pe care le folosim, ca analisti, decupeaza
ntr-un anume fel realitati aflate n miscare, ce ne obliga la revizuiri sau novatii teoretice.
Adresata n primul rand specialistilor, cartea e o lectura profitabila pentru toti cei care
simt nevoia de a patrunde dincolo de bruiajul cotidian al formulelor gata facute, al
anatemizarilor sau generalizarilor grabite, al promisiunilor de conjunctura, vrand sa
nteleaga societatea n care traiesc si, as spune, si locul pe care il ocupa n ea.
Perspectiva autoarei e cea de antropologie politica si comparata. Exemplele sunt alese,
majoritatea, din cercetarea de teren a autoarei, evocand situatii si evenimente la care am
participat sau am fost martori n perioada 1990-1995 sau nante de 1989. ncarcate atunci
de pasiunile si tragediile noastre, vom avea ocazia sa le reexamnam n perspectiva
timpului care a trecut. Castigul e, cum am ncercat sa sublniez, atat teoretic, cat si
practic, curativ. Ca un bun antroplog, autoarea nu ezita, atunci cand e cazul, sa retna o
discutie nformala, o gluma, un reflex verbal, o atitudine sau un sentiment, al sau sau al
celor din jur. Dar n centrul demonstratiei, de o acuratete impecabila, sta ideea de a pune
n relatie un camp de concepte, idei, notiuni, norme, reprezentari cu un set de
comportamente, atitudini, optiuni, practici.
Discutnd, de pilda, despre statul de drept, tema centrala n tranzitie n toate
statele postsocialiste, ea are n vedere statul nu ca o "entitate reificata sau ca ansamblu de
instituii", ci ca "un set de practici si tehnici de guvernare" ce "pot fi cautate nu numai pe
coridoarele puterii, ci oriunde se face simtita guvernarea, oriunde este perceputa
legitimitatea si realizata supunerea". Este vorba asadar de un fel de "microfizica a puterii"
implicand si relatiile culturale dintre stat si ndivizi, practicile de legitimare de diverse
tipuri si emergenta unui spatiu de simbolicitate ce transgreseaza faptele si le consacra ca
emblematice pentru un sistem de gandire si actiune. Pentru ca, n eforturile lui de a se
diferentia (si procesele de diferentiere sunt prn excelenta domeniul antropologului) de
statul socialist, statul de drept se instituie si ca simbol politic, la fel cum se ntampla cu
natiunea sau cu privatizarea.
Procesul privatizarii pamantului e pus n relatie cu privatizarea puterii de pilda, n
timp ce, ntre felul cum este perceputa ideea de natiune n unele texte de propaganda ale

WHAT WAS SOCIALISM, AND WHAT COMES NEXT, Katherine

Verdery
regimului comunist si felul cum este tratata femeia n societatea postsocialista, apar
neasteptate conexiuni.
Ies la iveala, pe acest fundal, legaturile cu trecutul comunist si necesarele revizuiri
ale acestuia pentru o noua legitimare a puterii, tensiuni si ezitari, pentru ca simpla
schimbare a denumirilor nu antreneaza evident schimbarea realitatilor. Autoarea
surprnde nevitabilele desncronizari ntre durata scurta si cea lunga, cum ar spune
istoricii, iar analiza factorilor de blocaj e, pentru ea, terenul ideal de articulare a unui
ansamblu de conexiuni.
Atunci cand se ocupa de decolectivizare n satul Aurel Vlaicu din judetul
Hunedoara - loc al unui teren ndelungat si al unei familiarizari care relativizeaza
maximal pozitia ei de outsider -, Katherne Verdery o plaseaza ntr-un context mai amplu,
care arata ca mentnerea n ambiguitate a drepturilor de proprietate cu tot ce a derivat din
aceasta, sub raport social si uman, depaseste cu mult sfera stricta a procesului de restituire
a pamantului. Ea implica reorganizarea puterii la nivel local si central si a raporturilor
dintre aceste nivele, relatia cetatean-stat, dar si noi baze de delimitare a grupurilor
sociale, noi criterii de legitimare a identitatii persoanei conform unei ideologii a
drepturilor. n mod analog, atunci cand se ocupa, ntr-unul dintre cele mai nteresante
capitole, de etatizarea timpului n Romania ceausista, ea face sa transpara legaturile dintre
aceasta si reducerea sociabilitatii, iar, prn ntermediul acestui proces, cu "erodarea
conceptului de persoana", sublnind n consecnta legaturile dintre puterea statului si
constituirea snelui. Impunerea prn diverse practici a unui "timp aritmic" e privita ca o
forma de submnare a simtului normalitatii, de "instituire a ncertitudinii ca regula" de
viata.
Un model de analiza antropologica mi se pare a fi capitolul scris n septembrie
1994 si consacrat "fenomenului Caritas". Acesta ii serveste autoarei ca un adevarat
element revelator, unul prn care societatea romaneasca poate fi citita, developata n plna
miscare si evolutie. Analiza regrupeaza o parte din temele abordate n capitolele
anterioare: piata, proprietatea, relatia ndivizilor cu statul si puterea n general, perceptia
si remodelarea timpului, configurarea societatii civile, natiunea, democratia.
Analizand felul n care Caritas-ul i-a obligat pe romani sa se gandeasca n alt fel
la bani, sa-si puna probleme ce i-au condus treptat la un nou tip de "rationalitate
economica", Katherine Verdery se ocupa de felul n care jocul a instituionalizat speranta
si a manipulat-o politic, transformandu-se ntr-o miscare cu accente milenariste,
sublnind ciocnirea dintre traditie si modernitate, pe de o parte, dintre mentalitati si
comportamente nca tributare epocii ceausiste (atitudinea de dependenta sau specularea
sentimentelor nationale) si cele pe cale de a se naste, pe de alta.
Punnd la bataie o mare varietate de surse, de la articole de ziar la discutii in taxi
sau in tren, de la discursul politic al PUNR si interventiile televizate ale lui Stoica, la cele
ale primarului Funar sau ale presedintelui Iliescu, autoarea scrie pagini nu numai de o
mare finete analitica, ci si pline de savoare, dezvaluind impactul politic al jocului,
amestecului de miracol si realitate, turnurile tragi-comice. Eroizarea lui Stoica,

WHAT WAS SOCIALISM, AND WHAT COMES NEXT, Katherine

Verdery
transformarea lui intr-un fel de Mesia, de salvator al neamului sau invers, de instrument
al diavolului, ca si speculatiile privitoare la natura divina a banilor sau la puterea lor
malefica, proportiile neobisnuite pe care le-au luat dezbaterile in jurul jocului sunt puse
fata in fata cu configurarea unor noi raporturi de forta intre puterea centrala si cea a unor
grupuri, care, neavand la dispozitie resursele statului - ca cei cu care se aflau in
competitie -, au avut abilitatea de a aduna de la populatie banii pusi la ciorap.
Imbogatindu-i rapid pe unii si ruinandu-i pe altii, jocul a scos la iveala noi campuri de
lupta pentru putere si formarea unei noi structuri sociale avand in prim plan ceea ce
Katherine Verdery numeste "coalitiile recalcitrante". "Mai putin vizibile, mai putin
legitime si mai putin stabile decat partidele" - cum spune autoarea - avand, cum
subliniaza tot ea, o baza teritoriala mai degraba regionala sau locala decat nationala,
aceste coalitii lupta intre ele pentru controlul de resurse materiale si simbolice, reanimand
retele de putere preexistente.
Autoarea aminteste, in gluma poate, ca atunci cand prietenii ei au auzit ca se
indreapta spre Cluj, primul lucru care au intrebat-o a fost dac se duce sa puna bani la
Caritas !
Pentru o societate care timp de 40 de ani nu a avut nici o perspectiva financiara,
nu s-a luptat cu inflatia dar nici nu a avut sansa la investitii sau mici afaceri,Caritas a
insemnat o mana intinsa de Dumnezeu. Oamenii puteau in sfarsit sa viseze la lucruri pe
care nu si le-au permis niciodata, si-au cumparat toate utilitatile necesare, sau nu, sis pre
deosebire de alte situatii nu era nevoie de nici o conexiune politica ci doar de nervi
suficienti de tari pentru a-ti asuma riscul investitiei in acest joc piramidal.
Din acest fapt concluzionm c unul dintre efectele cele mai importante ale
Caritasului a fost c acesta a produs o sfer abstract n care banii circul i se multiplica
ntr-un mod lipsit de orice fel de transparen. Prin el, "economia" a nceput s devin un
impersonal, fapt social nereglementat, ceva care trebuie luat de bun doar pentru simplul
fapt ca pentru o peroada a functionat. Un sociolog tnr i-a exprimat aceast fapt intr-un
mod elegant, n explicatia a ceea ce el credea ca au fost consecin ele propriei sale
participri la Caritas (o observaie facut din interior): "Am observant ca a face bani pare
destul de departe, ca si cum s-ar intampla in alta parte, altcuiva"
Am putea vedea astfel Caritas ca o "tehnologie", n sensul ideilor lui Foucault,
pentru noile concepii economice, una care a schimbat perceptia oamneilor despre
economie. Prin Caritas, ca si tehnologie, unele activitati au fost transformate intr-o
pseudo-economie.
Analiza cercetatoarei s-a indreptat si spre parerile pro si/sau contra acestui
fenomen, in subcapitolul Questioning the Moral Order.Autoarea ne da cateva exemple
de perceptie a fenomenului banii mei vsbanii lor.
Sunt amintite in texi si alte cateva scheme piramidale care au fost pe teritoriul
Romaniei, care au format , in termenii autoarei imperiul piramidal:Gerald, la Focsani,
Procent si Philadelphia in Pitesti, Mimi, in Galai sau El Dorado Gold la Oradea.
Este putin probabil sa stim sigur de ce s-a prabusit Caritas.Tote schemele
piramidale s-au prabusit la un moment dat, dar adevarul este ca, uneori acest sfarsit poate
4

WHAT WAS SOCIALISM, AND WHAT COMES NEXT, Katherine

Verdery
fi grabit sau inluentat. Accelerarea prabusirii n acest caz ,au fost declaraiile
Preedintelui Iliescu din ziare, precum i concurena cu alte scheme piramidale care
ofereau chiar cstiguri mai tentante.
n perceptia autoarei, este prea devreme sa analizm consecintele pe termen lung
ale ascensiunii si caderii acestui fenomen. Este de analizat ns modul n care oamenii au
perceput economia si felul n care si-au reformat universul moral n urmarirea uor
scopuri/bunuri pe care nici nu visau s le ating sau aib. Acest fenomen ar fi putut afecta
destinele unor oameni, pe termen lung, unii dintre ei dezvoltnd un anume tip de
scepticism ntr-un sistem al loteriei( i aici autoarea aminteste Loteria Vizelor, unde
sansele sunt relativ mici), sau, n mediul rural, oamenii au ajuns sa accepte pierderile
financiare i s le perceap drept o pedeaps divin, iar n unele cazuri, aceste pierderi
erau asociate cu ghinionul.
Una dintre consecinele Caritas- ului este aparitia i ascendena burgezoidiocraiei (bourgeoiscracy). Caritas, precum i alte sisteme, cum ar fi o intreaga lume
anterior socialista, au contribuit la producerea a dou grupuri sociale opuse: una a crei
nou avere le permite s fac bani i domine politica, i alta, din ce n ce mai srcit i
defavorizat, care vor vedea bogia ca imoral. Acestea sunt , aadar, cele mai grave
consecine ale Caritasului, formarea de noi clase sociale, precum i apariia n interiorul
societilor post-sovietice a unei clase foarte srace, numit sugestiv de autoare Lumea a
Treia.

8. TRANZIIA DE LA CAPITALISM LA FEUDALISM?

CONSIDERAII ASUPRA STATULUI POSTSOCIALIST

Acest capitol trateaz trei teme privatizarea, mafia i statul ca i simboluri

simultane ale procesului de transformare social.

FEUDALISMUL
n prima parte a acestui capitol Feudalismul, autoarea face trimitere la lucrarea
lui Caroline Humphrey, Icebergs, Barter and the Mafia in Provicial Russia, ale carei
5

WHAT WAS SOCIALISM, AND WHAT COMES NEXT, Katherine

Verdery
idei le preia n prezentarea societilor fost comuniste dup colapsul URSS. Humphrey
descrie evolutia fostelor provincii sovietice, care, dup descentralizare au intrat ntr-o
perioad de incertitudine si insecuritate. Autoritatea guvernelor era din ce n ce mai
precar, aceast situaie facilitnd apariia a ceea ce am putea numi baroni locali, care au
creat anumite cercuri de interese i care ajunseser la un moment dat s conduc din
umbr destinele acestor state nou aprute.
Aceste grupuri de interese au ajuns aproape sa fie suverane, conducnd din
umbra, undeva la limita sau chiar n afara legii. Dei unii analiti ar putea spune c aceste
efecte sunt inevitabile ntr-o perioad de tranziie, C. Humphrey insist asupra faptului c
aceast situaie este exact opusul unei tranziii de succes nspre un sistem democratic i o
economie de pia.
Toate aceste reminiscene ale comunismului, cartelele de mas, bonurile valorice,
raionalizarea alimentelor, l fac pe Simon Clark ,(alt autor menionat de Verdery), s
compare societatea socialist cu cea feudal, care prin extensia evenimentelor s-a
prelungit i dup cderea comunismului. Prbuirea partidului-stat a consolidat tendinele
spre personalism i patronaj inerente n astfel de circumstane, fcnd muli oameni
dependeni de localitatea lor, locul de munc, sau eful lor pentru accesul la alimente,
locuine i mprumuturi. Toate aceste lucruri au creat exact aceeai dependen fa de
clasa conductoare, ca i n feudalism, iar securitatea societal era foarte precar.
Poate cuvintele unui economist al Bncii Mondiale care a vizitat Uniunea
Sovietic n septembrie 1991 ne vor lmuri mai bine: M ateptam s gsesc guvernul
naional oarecum slbit, dar nu m ateptam s nu gsesc nici un guvern central, la toate.
M ateptam s gsesc un fel de guvernmnt republican, dar de aa ceva nici nu putea fi
vorba. Nu e nici un guvern acolo!

Autoarea este de prere c folosirea metaforei feudalism este potrivit pentru

descrierea acestei etape de trecere de la socialism-comunism spre o posibil societate
democratic, capitalist, deoarece, etapele intermediare sunt identice cu cele ale
societilor feudale.
Investigarea aspectelor "feudale" ale tranziiei de la socialism, contribuie la ceea
ce am putea numi o etnografie a statului. Antropologii nu au examinat statul foarte mult,
l-au invocat n primul rnd, ca un cadru pentru alte subiecte. Teoreticienii de la alte
discipline (sociologie, istorie, tiine politice i), pe de alt parte, rareori fac investiga ii
etnografice, prin care ne referim la rutina i practicile de zi cu zi. Dar, cu modificri la
nivel mondial n natura administraiilor de stat, este timpul pentru o analiz etnografic a
statului, iar fostele ri socialiste reprezint terenul de cercetare perfect. O astfel de
etnografie ar trebui s trateze statele nu ca pe un lucru, ci ca pe nite seturi de procese i
relaii sociale.

PRIVATIZAREA

WHAT WAS SOCIALISM, AND WHAT COMES NEXT, Katherine

Verdery
Una dintre cele mai coerente definiii ale privatizrii a fost oferit de Janusz
Lewandowski, fostul ministru polonez al privatizrii, care spunea: "Privatizarea este
atunci cnd cineva care nu tie cine este proprietarul real i nu cunoa;te adev[rata valoare,
vinde ceva cuiva care nu are nici un ban.
Am putea afirma c aceast privatizare, la fel ca democraia, societatea civil sau
piaa liber,sunt alte caracteristici ale politicilor postsocialiste, folosite adesea drept
simboluri, n scopul atragerii suportului intern, dar i extern, pentru ncheierea simbolic
a socialismului. Dup 1989, majoritatea guvernelor din fostele ri comuniste, au fcut tot
posibilul s ncheie acorduri cu Banca Mondial sau Fondul Monetar Internaional.
Aa-numita tranziie s-a manifestat diferit n rile din fostul bloc sovietic. n
Polonia acest proces ncepuse nc din 1987, n Ungaria n 1984, iar un prieten romn i-a
mrturisit autoarei c el a nceput s simt acest proces de transformare din 1987-88, n
contextul n care impulsul mare, provocat de perestroika acreat o presiune tot mai mare
asupra nomenclaturii de a deveni proprietari, mai degrab dect doar manageri ai
proprietii de stat.
Autoarea ofer exemple att din privatizarea ntreprinderilor de stat, ct i din
extinderea a ceea ce ea numete a doua economie, explicnd pentru fiecare caz cum
aceste privatzri au creat un nou stat n acest proces, i au provocat o lupt ntre
reprezentanii puterii.
n Ungaria, Romnia, Polonia, i fr ndoial i n alte state, firmele,
proprietile, etc, au fost vndute la licitaie, nu celui care oferea cel mai mare pre , ci
anumitor grupuri de interese, care ofereau mit i achiziionau aceste bunuri la nite
preuri derizorii, aceste nereguli provocnd adevrate scandaluri n pres.
Savantul romn Andrei Cornea scrie despre "directocraia", care profit de statutul
su dublu ca manageri i antreprenori pentru a frauda activele statului.
Autoarea face referire si la a doua economie, nelegnd prin aceasta dezvoltarea
unei piee negre, format din acei antreprenori care i-au nsuit bunuri de la fostele
locuri de munc (din vremea comunist), iar acum practicau ceea ce numim economia
subteran. Pentru a-i argumenta punctual de vedere, ea d exemplul constructorilor care
foloseau uneletele luate de pe antierele unde au muncit, i care i-au ncropit propriile
lor afaceri, sau , exemplul taximetritilor din Bucureti, care foloseau fostele maini de
serviciu n interes personal, dezvoltnd piaa neagr a taxiurilor, iar n scurt timp au ajuns
s fac concuren companiilor de taxi de stat.
Orice etnografie a statului n era postsocialist trebuie s in seama de modul n
care un astfel de comportament va reconstitui o form a puterii de stat, i trebuie s se
ntrebe n ce fel acest nou stat este diferit fa de cel vechi.
MAFIA

WHAT WAS SOCIALISM, AND WHAT COMES NEXT, Katherine

Verdery
Dac pn acum autoarea i-a pus semen de ntrebare n ceea ce privete
drepturile de proprietate, n acest subcapitol autoarea ncerc s se apropie mai mult de
ceea ce ea numete privatizarea puterii, readucnd n discuie acea form distribuire a
suveranitii specific sistemului feudal, dar ntr-o form avansat, prin crearea acelor
centre de putere i interese, denumite generic mafia.
Autoarea ofer un exemplu elocvent referitor la aceast mafie postcomunist, cel
al crimelor comise n fosta URSS n peroioada1992-95, crime atribuite celor din mafia
privatizrii. Unele surse estimeaz numrul acestor grupri infracionale din Federaia
Rus, ntre 150 i 2000-3000.Dar mafia nu a fost limitat doar n Rusia, se vorbea despre
asemenea grupri i n Polonia, Ungaria sau Romnia.
n Romnia n timpul cercetrilor ntre 1991 i 1994, se vorbea de mafie de multe
ori, de obicei, pentru a explica de ce Romnia nu s-a micat rapid pe cursul anticipat
pentru un viitor mai bun. Prieteni autoarei i s-au plns c prea muli din aceiai biei
vechi au coordonat n continuare anumite lucruri, c nepotismul a rmas criteriul pentru
avansare n posturi mai bune, nu meritocraia sau calitatea, c ceteanul de rnd nu putea
spera s obin un spaiu pentru un mic restaurant sau un permis de mic magazin fr
conexiuni sau mit. Oamenii spuneau ca nivelul corupiei era chiar mai mare dect pe
vremea lui Ceauescu, cnd era deasemenea foarte grav aceast situaie. Se vorbea
despre ameninricu moartea sau btaia, oamenii fiind acum ameninai de noile structuri
mafiote, care le nlocuiser pe cele comuniste, ale securitii.
Romnia devenise un mediu aproape la fel de propice pentru aceste grupri ca i
Rusia, iar datorit faptului ca Ceauescu a fost ndeprtat de la putere cu ajutorul unor
membrii ai Securitii, era forarte greu ca aceste personaje s fie eliminate din via a
politic, din noua ordine social, lucru care,pe de alt parte, a fost posibil n Germania de
Est sau n Cehoslovacia. Membrii Securitii aveau motive de ngrijorare, deoarece ntr-o
Romnie democratic, n mod normal ei ar fi trebuie s fie izolai i sco i din zona lor de
confort i putere, dar ei au rmas n sistem, asociindu-se adesea, sau devenind chiar ei
nii, asa numiii biei detepi. Autoarea amintete chiar i un episod de o violen rar,
la care a fost supus un jurnalist care a ncercat s dezavueze anumite lucruri murdare
despre aceti biei ai fostului sistem de securitate, prietena lui fiind btut cu slbticie
n plin zi, pe strad, moment n care jurnalistul i-a mrturisit autoarei ca vrea s plece n
Frana deoarece nu se mai simte n siguran acas.
Mafia a reprezentat un fenomen real, un grup de oameni care i-au ns it puterea
i au mprit bunurile statului. Acest fenomen s-a rspndit foarte repede ntr-o societate
care nu tia nc pe ce drum s o ia, nu avea puterea s gestioneze starea de libertate, iar
cei care au profitat de slbiciunea majoritii au fost fotii securiti i nomenclaturiti.
Trebuie s distingem ntre "mafia real" i "mafia conceptual," sau mafia-ca-simbol.

Emerging State Forms (Forme de transormare a Statului)

Pentru a descrie modul n care s-au recreat statele dup cderea comunismului,
autoarea spune c trebuie sa cunoatem conceptele de putere i reguli care stau la baza
diferitelor forme de stat sau ar trebui urmrite particularitile culturilor organizaionale,
sau caracteristicile care confer legitimitate acelui stat.
Termenul de stat de drept apare tot mai frecvent n noile forme de organizare.
8

WHAT WAS SOCIALISM, AND WHAT COMES NEXT, Katherine

Verdery
Termenul apare tot mai frecvent att n discursurile publice ct i n pres, statul de drept
fiind perceput i ca un simbol politic. Ideea statului de drept, la fel ca multe alte aspecte
ale tranziiei, este un simbol politic: ea creeaz un contrast cu forma de guvernare n
socialism, care se baza pe teroare i nelciune ; de asemenea, stabilete un contrast cu
formele mafiote discutate anterior.
Cderea regimurilor socialiste nu a lsat ns un spaiu gol. n vederea
demonstrrii acestei asumpii, Verdery definete dou concepte-cheie n definirea
identitii :genul i naiunea. n viziunea ei, atitudinea fa de aceste doua concept n
spaiul est-european nu reprezint o ntoarcere la perioada interbelic, ci poate fi
explicat contextual prin prisma caracteristicilor socialismului. Sugestiv este i ideea c,
n statele federative socialiste (URSS i Iugoslavia), naiunile au fost singura form de
articulare acceptat de partid, i, ca urmare, dup 1989, au fost cele mai n msur s
umple golul creat. n privina problemei genului, cderea statului-familie( noiunea
folosit de autoare este statul- zadruga)a dus la necesitatea redefinirii rolurilor de gen n
cadrul societii, de unde recrudescena micrilor anti-avort i anti-feministe.
n aceast parte a lucrrii, cercettoarea abordeaz i problema dezvoltrii
sistemelor postsocialiste. Autoarea abordeaz mai nti dificultile legate de problema
retrocedrilor terenurilor i a proprietii rurale din Romnia. Studiul unor comunit i
rurale din Transilvania indic n primul rnd faptul c o reconstituire a structurii de
proprietate interbelic este aproape imposibil. n al doilea rnd, retrocedarea terenurilor
este legat de o seroie de problem complexe, cum ar fi crearea unei noi elite n sistemul
rural, reprezentat de cei care ocup poziii-cheie n procesul de retrocedare sau lupta
centrului pentru control asupra palierelor administrative locale.
n opinia lui Verdery, aceste evoluii nu conduc n mod necesar ctre capitalism.
Autoritatea fragmentat caracteristic spaiului fost comunist, aduce mai mult aminte de
feudalism i nu de capitalism, aa cum am mai amintit. Rdcinile acestei fragmentari
trebuie cutate n regimurile socialiste, unde lipsurile si priva iunile de diverse tipuri au
dezvoltat aceast mentalitate.