Sunteți pe pagina 1din 4

Leonardo da Vinci (n. 15 aprilie 1452, Anchiano/Vinci, Italia - d.

2
mai 1519, Cloux/Amboise, Frana) a fost un pictor, sculptor, arhitect i om detiin italian. Om
de spirit universal, n acelai timp artist, om de tiin i inventator, Leonardo ncarneaz spiritul
universalist al Renaterii i rmne unul dintre oamenii cei mai importani din acea epoc.
Aportul su deschiztor de drumuri n artele plastice i fora lui de anticipare, neegalat vreodat
n ntreaga desfurare istoric a tiinei sunt caracteristice uriaei sale personaliti, de care a
fost permanent contient. Leonardo a scris n nsemnrile sale, cu un an naintea morii, cuvintele
cu vibraie de bronz: Io continuer (Voi dinui).
Leonardo s-a nscut n micul ora Vinci, de lng Florena, n Tuscania. A fost fiul unui notar
florentin bogat i a unei rnci.n mijlocul anilor 1460, familia s-a stabilit n Florena, unde
Leonardo a primit cea mai bun educaie.A avansat rapid social i intelectual. Arta bine, vorbea
uor, i era un muzician bun.
Nu au rmas multe informaii despre copilria lui Leonardo, dar exist un indiciu referitor la cum
a nceput s picteze. ntr-o zi un stean a dorit ca tatl su, Piero, s-i decoreze un scut pentru a-l
vinde la Florena. Acesta i-a dat fiului su s l decoreze, iar Leonardo a pictat un dragon
puternic, ce prea a iei din desen. Tatl su a amuit n faa picturii biatului i i-a dat steanului
alt scut, iar lucrarea fiului su i-a artat-o lui Andrea del Verrocchio, proprietarul unui atelier
renumit. Cnd a vzut lucrarea, acesta a dorit s-l cunoasc imediat pe Leonardo.Astfel a debutat
Leonardo, la numai 14 ani. n 1466 a devenit ucenicul lui Andrea del Verrocchio, cel mai bun
pictor i sculptor al acelor timpuri. n atelierul lui, Leonardo a nvat multe lucruri, de la pictura
altarelor la crearea uriaelor proiecte sculpturale n marmur i bronz. n 1472 a fost admis n
ghilda pictorilor din Florena, i n 1476 era considerat tot ucenicul lui Verrocchio.
n 1478, Leonardo a devenit un artist independent. Prima lui comand a fost pictarea altarului
capelei primriei florentine, pe care nu a executat-o. Prima sa pictur a fost Adoraia magilor,
nceput n 1481 i neterminat. Alte lucrri atribuite tinereii sale au fost portretul lui Ginevra
de Benci, i neterminata Sf. Jerome..
Primele opere independente ale lui Leonardo vin datate astzi ntre anul1469 i nceputul anilor
aptezeci nainte de Battesimo di Cristo. n martie 1481, clugrii mnstirii San
Donato din Scoperto i-au comandat o compoziie avnd ca tem "nchinarea
magilor" (Adorazione dei Magi), lucrare care nu a fost terminat, din ea nu a rmas dect schia,
care prezint interes pentru felul gruprii personajelor i pentru caracterul original al tehnicii
legate n istoria picturii de numele lui Leonardo: sfumato i jocul "clarobscurului". Rdcina
acestei tehnici rezid n concepia artistului c "orice corp situat n aria luminoas umple cu
imaginile sale prile infinite ale aerului din jurul su, cci niciun corp nu este terminat n sine
(non in s terminato)".Leonardo da Vinci fiind un un pictor cunoscut, un geniu al timpurilor
sale a devenit renumit n toat lumea ,datorit lucrrii sale numite Gioconda sau Mona Lisa
Mona Lisa este un portret bine executat, cu o tehnica impecabila, reprezentnd o femeie
frumoas i totodat enigmatic, datorit celebrului su zmbet. Este vorba despre o pictura in
ulei pe lemn de plop.
Se tie ca Leonardo aprecia pictura n ulei deoarece vopselele se uscau ncet, permindu-i s
creeze mai multe efecte subtile dect ar fi obinut lucrnd n tempera.
Caracteristica principal a portretului este zmbetul enigmatic, pe seama cruia s-au fcut o
mulime de speculaii si s-a compus i un cntec. Sigmund Freud a interpretat acest surs ca
simbol al atraciei erotice a lui Leonardo fata de mama sa. Leonardo a folosit straturi extrem de
fine de culoare pentru a obine efecteledorite. Intenia artistului nu a fost de redare a unui zmbet,
ci sursul celebru a reieit din greeala, buzele fiind pictate uor strmbe.

Memoria este un process psihic ,prin care face posibil fixarea,stocarea i reactualizarea
experienei anterioare. Aceasta asigur continuitatea vieii psihice a omului,transmite experiena
de activitate i a conduitei,face legtura ntre present i trecut i asigur un viitor.
Din motiv c Leonardo era un om de art,acesta conserva informaia,nsi conservarea
reprezint reinerea n memorie a informaiei. Durata pstrrii informaiei depinde de gradul de
nelegere i interesul fa de informative. El asimila foarte repede informaia i o cunotea foarte
bine,adic avea memorie de lung durat,care cuprinde totalitatea informaiei,care poate fi
pstrat chiar i ani.Conservarea este o conditie necesara,dar nu si suficienta pentru
actualizare.Se refera la procesul prin care informatia senzoriala este retinuta in memorie.
Actualizarea presupune redarea ,intr-o forma cat mai fidela,a informatiei fixate si stocate pana in
acel moment.Se refera la iesirile prin care informatiile stocate sunt recunoscute sau reproduse.
Radacinile memoriei se afla in proprietatile materiei,chiar si ale celei inanimate.Memoria este
prezenta in tot ceea ce este viu,sub forma memoriei inferioare.Memoria inferioara este prezenta
si la om ca materie mecanica.Sfecifica omului este insa memoria superioara,sustinuta de corelatii
logice si insotita de constiinta de sine.
Gandirea este procesul psihic complex de reflectare mijlocita si generalizat-abstracta(sub forma
notiunilor,judecatilor si rationamentelor) a insusirilor comune esentiale si necesare ale
obiectelor,si a relatiilor logice,cauzale dintre ele!
Guilford a pus in evidenta patru trasaturi principale ale gandiri-flexibilitatea
-fluiditatea
-originalitatea
-elaborarea
Gandirea nu e o simpla inlantuire de notiuni luate separat,ci un sistem de relationare logica a
notiunilor in judecati ai a acestora in rationamente.
Operatiile gandirii-analiza
-sinteza
-comparatia
-abstractizarea
-generalizarea
-concretizarea. Leonardo da Vinci avea ca trstur specific originalitatea i elaborarea. Datorit
lucrrilor sale,acesta d dovad de un o miestrie n art,putea face din nimic,ceva extrem de
frumos. Metodele are le folosea la crearea unui tablou , erau unice.Gndea intr-un fel aparte,
asculta de obicei ceea ce zic cei din jur,ns n permanen fcea aa cum credea el c e mai bine.
Gndirea reprezinta treapta cea mai nalta de procesare a informatiilor. Gndirea ca anasamblu
operational prelucreaza informatiile de natura senzorial-perceptiva, din memorie, reprezentari si
imaginatie.
Caracterul este rezultat al educatiei si influentelor culturale;se afla in legatura cu fenotipul;se
modifica in timp.Caracterul rezulta si prin cultivarea trasaturilor innascute,prin valorificarea
insusirilor sistemului nervos,a organizarilor instinctive. Caracterul se construieste pe baza
temperamentului;este
ulterior
acestuia.
Intre temperament si caracter se stabilesc raporturi de complementaritate.Insusirile
temperamentale pot fi implicate in formarea trasaturilor de caracter,atat a celor pozitive,cat si a
celor negative.De exemplu,un temperament puternic,mobil poate conduce la o personalitate cu
un caracter adaptabil,sociabil sau ,dimpotriva,la o personalitate cu un caracter
defectuos,nestatornic,inconsecvent.Trasaturile de temperament pot fi compensate prin
dezvoltarea la nivel de caracter a unor insusiri care sa suplineasca eventualele
neajunsuri.Leonardo DaVinci duce o viata indestulata si este un artist cautat la Florenta. Acesta
are un character puternic. Dar in ciuda acestui fapt nu reuseste sa patrunda in cercurile
intelectuale ale orasului. Intampina critici aspre si aversiune fatisa. Caracterul sau capricios ii
irita pe multi, tocmai de aceea modernitatea descoperirilor sale artistice este adesea prost

inteleasa. Artistul devine tot mai constient de faptul ca in Toscana nu va putea sa-si realizeze
intentiile sale artistice
Temperamentul este latura dinamico-energetica a personalitatii:plasandu-se pe o pozitie bazala,se
manifesta ca mod de descarcare si acumulare de energie si prin dinamica Temperamentul este
rezultat al particularitatilor morfo-functionale;se afla in legatura cu genotipul;nu-si schimba
radical identitatea in timp. Este neutru din punctul de vedere al raportarii la valori. Nu este
influentat direct de catre constiinta. Atributele temperamentului devin aspecte ale afectivitatii si
motivatiei. Sufera influente din partea caracterului,a personalitatii in ansamblu temperamentul
vizeaza fenomene caracteristice firii unui individ,reactivitatea la stimuli emotionali,forta si
rapiditatea raspunsurilor,dispozitia afectiva persistenta.Afectivitatea este un parametru important
in conturarea temperamentului,Allport descriindu-l prin identificarea tonusului afectiv,a
stabilitatii si a profunzimii trairilor.Particularitatile temperamentale se constituie ca urmare a
activitatii nervoase superioare.. Fiecare persoan este o combinaie de slbiuciuni i caliti,la fel
cum a motenit i Leonardo da Vinci ,un temperament dinsctint-predominant,sangvin,coleric.
Acestea i-a eliberat viaa de mnie,fric,nehotrre,instabilitate i i-a dat dimensiune
pcii,idealului,demnitii i autocontrolului.
Bineinteles, temperamentul creator al lui Leonardo DaVinci nu se putea multumii doar cu
indeletnicirea de pictor. Activitatea lui la Milano era foarte bogata si uimeste prin diversitatea ei.
Artistul lucreaza la decoratiuni teatrale, organizeaza ceremoniile de nunta pentru familia Sforza
si le proiecteaza vesmintele Pictorul scria despre talentul pe care il are la arhitectura ,pictura,
sculptura, hidromecanica, si multe alte domenii. El mentiona totodata posibilitatile uriase din
sfera constructiei de masini de razboi.Leonardo dispune de un temperament de tip puternic
echilibrat.
Multa vreme imaginatia a fost definita ca un proces de combinare a imaginatiilor, ceea ce se
potriveste numai imaginatiei artistice. Dar procesul creator in stiinta comporta mai multe sinteze
in domeniul ideilor, al abstractiunelor.
Leornado da Vinci avea un tip de imaginative , numit Fluidate acesta ofera posibilitatea de a ne
imagina in scurt timp un mare numar de imagini, idei, situatii etc. Spre exemplu Leonardo ne-a
surprins prin ceea ce numim n mod obinuit ca fiind "bogia" de idei, viziuni, unele complect
nstrunice, dar care nou nu ne-ar putea trece prin minte. De ce zic aa, deoarece Leonardo n
copilrie inventa tot felul de chestii, ca de exemplu,cum s arunci n timpul somnului un om de
pe pat,sau cum s scrii n oglinda etc.
Creativitatea este un concept multidimensional i se poate manifesta n multiple domenii.
Identificarea i cuantificarea naturii creativitii constituie obiective dificile. Conceptul de
creativitate poate fi definit din perspectiva unor discipline diferite: psihologie, psihologie social,
tiine cognitive, arte, inteligen artificial, filozofie, economie, management etc. i deci la
multe niveluri distincte: cognitiv, intelectual, social, economic, artistic, literar etc. Dificultatea
definirii creativitii rezid n asocierile particulare ale acestui concept cu artele, n natura
complex a creativitii i n varietatea teoriilor care au fost dezvoltate pentru a o explica. Mul i
oameni asociaz creativitatea n special cu artele: muzica, teatrul, dansul, literatura etc. care sunt
deseori denumite "arte creative". Aa cum s-a precizat mai sus, creativitatea nu este proprie
numai pentru arte, ci este la fel de fundamental pentru progresele din tiin e, din matematic,
tehnologie, politic, afaceri i n toate domeniile vieii cotidiene.

Creativitatea este o capacitate mai complexa. Ea face posibila crearea de produse reale sau pur
mintale, constitund un progres in planul social. Componenta principala a creativitatii o constituie
imaginatia, dar creatia de valoare reala mai presupune si o motivatie, dorinta de a realiza ceva
nou, ceva deosebit. Si cum noutatea, azi, nu se obtine cu usurinta, o alta componenta este vointa,
perseverenta in a face numeroase incercari si verificari. Creativitatea expresiva se manifesta liber
si spontan in desenele sau constructiile copiilor mici.Nu se pune problema, la acest nivel, de
utilizare sauoriginalitate. Este insa un mijloc excelent de a cultiva aptitudinele creatoare ce se vor
manifesta ulterior. ) Planul productiv este planul crearii de obiecte, specific muncilor obisnuite.
Un olar sau o tesatoare de covoare produc obiecte a caror forma se realizeaza conform unei
traditii, unei tehnici consacrate, aportul personal fiind redus. Este planul la nivelul caruia accede
orice om muncitor. Creativitatea inovatoare o gasim la oamenii caracterizati ca fiind "talente". Ei
realizeaza opere a caror originalitate este remarcata cel putin pe plan national.
e) Creativitatea emergenta este caracteristica geniului, a omului care aduce schimbari radicale,
revolutionare, Intr-un domeniu si a carui personalitate se impune de-a lungul mai multor
generatii.
i spunem toate astea,deoarece cnd era Leonardo da Vinci mic,tatl su a rmas uimit de
dragonul desenat de ctre acesta de pe coal de hrtie,care prea s iasa din foaie.
Creativitatea acestuia,intr-adevr este de tip inovatoare,pentru c era un om foarte talentat i
fcea portrete perfecte. La fel dispune de creaticitatea emergent,deoarece dup moartea
acestuia,muli aristocrai au studiat domeniul lui.
*gindul.info
*www.wikipedia.com
*www.descopera.org
*Leonardo da Vinci,biografia unui geniu de Michael White
*Codul lui da Vinci, Dan Brown