Sunteți pe pagina 1din 22

1. Legea energiei electrice nr.

318/2003 creaza cadrul de reglementare pentru desfasurarea


activitatilor in sectorul:
Legea energiei creeaza cadrul de reglementare pentru desfasurarea activitatilor n sectorul
energiei electrice si al energiei termice produse n cogenerare, n conditii de securitate si la
standarde de calitate, n vederea utilizarii optime a resurselor primare de energie si cu
respectarea normelor de protectie a mediului.
Nu se supun dispozitiilor prezentei legi:
a) acumulatorii electrici, grupurile electrogene mobile, instalatiile electrice amplasate pe
vehicule de orice fel;
b) sursele stationare de energie electrica n curent continuu;
c) instalatiile energetice amplasate n marea teritoriala, care nu sunt racordate la reteaua
electrica;
d) sursele electrice cu o putere activa instalata sub 250 kW.
2. Ordine de merit este ordinea n care un productor de energie electric este luat n
considerare pentru acoperirea cererii de energie n SEN, pe baza:
ordinea de merit - ordinea n care un producator de energie electrica este luat n considerare
pe baza pretului ofertat pentru acoperirea necesarului de energie electrica n SEN;
3. Culoarul de trecere a liniei electrice aeriene include:
culoar de trecere (de functionare) a liniei electrice - suprafata terestra situata de-a lungul liniei
electrice si spatiului aerian de deasupra sa n care se impun restrictii din punct de vedere al
coexistentei liniei cu elementele naturale, obiectele, constructiile, instalatiile etc.; culoarul de
trecere include zona de protectie si zona de siguranta;
4. Operator de distributie este o persoan juridic, titular unei licente de distributie, care:
operator de distributie - persoana juridica, titulara a unei licente de distributie, care detine,
exploateaza, ntretine, modernizeaza si dezvolta reteaua electrica de distributie;
5. Consumator eligibil de energie electric este consumatorul care:
consumator eligibil de energie electrica - consumatorul care poate sa aleaga furnizorul si sa
contracteze direct cu acesta energia necesara, avnd acces la retelele de transport si/sau de
distributie;
consumator captiv - consumatorul care, din considerente tehnice, economice sau de
reglementare, nu poate alege furnizorul;
6. Retea electric de interes public este o retea electric la care se pot racorda :
retea electrica de interes public - reteaua electrica la care se pot racorda cel putin doi
utilizatori;
7. Consumatorii alimentati din sisteme electroenergetice izolate pltesc pentru energia
consumat:

Consumatorii alimentati din sistemele electroenergetice izolate vor plati acelasi pret pentru
energia consumata ca si consumatorii captivi alimentati din SEN.
8. Contractul de furnizare a energiei electrice se ncheie pentru o durat:
Contractul de furnizare se ncheie pentru o durata nedeterminata sau convenita de parti.
9. Consumatorul poate rezilia oricnd contractul de furnizare, cu un preaviz de:
Consumatorul poate rezilia oricnd contractul de furnizare cu un preaviz de 7 zile pentru
consumatorii captivi, respectiv de 30 de zile pentru consumatorii eligibili.
10. Furnizorul este ndrepttit s rezilieze contractul numai n caz de:
Furnizorul este ndreptatit sa rezilieze contractul numai n caz de consum fraudulos, neplata
repetata a facturilor sau n alte situatii prevazute de lege.
11. n caz de consum fraudulos de energie, consumatorul:
n cazul consumului fraudulos, consumatorul va fi deconectat de la reteaua electrica, fiind
obligat, totodata, la plata contravalorii energiei electrice consumate si a costurilor aferente
deconectarii, evaluate conform normelor tehnice n vigoare.
12. Tarifele pentru consumatorii captivi de energie electric sunt reglementate de ANRE si
sunt:
Tarifele pentru consumatorii captivi de energie electrica sunt reglementate de autoritatea
competenta si sunt aceleasi pe ntreg teritoriul tarii.
13. Obtinerea avizului tehnic de racordare de ctre un utilizator:
Obtinerea avizului tehnic de racordare de catre un utilizator este obligatorie pentru fiecare loc
de consum/producere, nou sau care se dezvolta, indiferent de perioada de timp solicitata si de
marimea puterii absorbite/produse sau a sporului acesteia.
14. Puncte de msurare de categoria C sunt cele utilizate pentru msurarea energiei electrice
vehiculate spre locuri de consum avnd un consum anual:
Puncte de masurare de categoria C: cele utilizate pentru masurarea energiei electrice
vehiculate pe circuitele care alimenteaza locuri de consum de energie electrica cu consum
anual sub 200 MWh.
15. Avizul tehnic de racordare trebuie obtinut:
Avizul tehnic de racordare trebuie obtinut n toate situatiile prevazute la art. 5 alin. (1), cu
exceptia situatiei prevazute la lit. e), cnd avizul se actualizeaza cu mentiunile de natura
administrativa.
16. Solicitantii se pot adresa operatorului la reteaua cruia doresc s se racordeze, n vederea
obtinerii avizului tehnic de racordare:
Solicitantii de racordari la retelele electrice se adreseaza operatorului de retea, n oricare
dintre urmatoarele situatii:
a) aparitia unui utilizator nou, definitiv sau temporar;

b) dezvoltarea unui utilizator existent;


c) separarea unui subutilizator de instalatiile unui utilizator, n vederea racordarii directe la
reteaua electrica;
d) modificarea unor elemente de natura tehnica fata de situatia initiala, cu sau fara depasirea
puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare pentru acel loc de consum/producere;
e) modificarea unor elemente de natura administrativa fata de situatia initiala, fara depasirea
puterii aprobate prin avizul tehnic de racordare pentru acel loc de consum/producere.
17. Solutia de racordare la reteaua electric de distributie de medie sau joas tensiune a
consumatorilor se stabileste astfel: Solutia de racordare la reteaua electrica de distributie de
medie sau joasa tensiune a consumatorilor se stabileste astfel:
a) n cadrul unei fise de solutie elaborate de operatorul de retea; cheltuielile legate de
elaborarea fisei de solutie sunt incluse n tariful de emitere a avizului tehnic de racordare pe
care l plateste utilizatorul;
b) prin exceptie, n cazuri justificate, n care se impune o analiza complexa pentru stabilirea
solutiei de racordare, printr-un studiu de solutie; necesitatea elaborarii unui studiu de solutie
este stabilita de catre operatorul de distributie si comunicata utilizatorului n termen de 7 zile
calendaristice de la solicitarea avizului tehnic de racordare.
18. Operatorul de retea va comunica n scris solicitantului imposibilitatea de a emite aviz
tehnic de racordare si motivele justificate ale refuzului in situatia n care:
Operatorul de retea are obligatia de a comunica n scris solicitantului, n termenele prevazute
la art. 24, imposibilitatea de a emite avizul tehnic de racordare si motivele justificate ale
refuzului, n urmatoarele situatii:
a) satisfacerea cererii utilizatorului ar conduce la ncalcarea normelor n vigoare;
b) nu a fost respectat avizul de amplasament.
19. Sunt obligati s asigure mentinerea factorului de putere ntre limitele prevzute n
reglementri emise de ANRE: Consumatorii de energie electrica, cu exceptia consumatorilor
casnici si a celor asimilati acestora, sunt obligati sa asigure mentinerea factorului de putere
ntre limitele prevazute prin reglementari emise de autoritatea competenta.
La data emiterii prezentului regulament, limitele prevazute la alin. (1) sunt 0,92 inductiv si 1.
20. n contractele de furnizare ale consumatorilor cu puterea contractat mai mare de .... se
vor prevedea valori orare ale cantittilor de energie electric activ contractate
Contractele de furnizare ale consumatorilor cu puterea contractata mai mare de 3 MW vor
avea prevazute n anexe valori orare ale cantitatilor de energie electrica activa contractate.
21. Consumatorii de energie electric pot revinde energia unor eventuali subconsumatori:
Consumatorii de energie pot revinde energia electrica unor eventuali subconsumatori numai
cu acordul operatorului de distributie si al furnizorului.
22. Succesorii legali ai unor contracte de furnizare pot continua derularea acestor contracte,
pot continua derularea acestor contracte : Succesorii legali ai unor titulari de contracte de

furnizare pot continua derularea acestor contracte, cu obligatia modificarii numelui titularului
n termen de sase luni de la obtinerea titlului legal succesoral.
23. Grupurile de msurare a energiei electrice, indiferent de locul n care sunt montate,
apartin:
Grupurile de masurare utilizate n decontare, indiferent de locul unde sunt montate, apartin
operatorului de retea si se monteaza numai de catre acesta.
24. nlocuirea grupurilor de masurare defecte sau cu durat normal de functionare epuizat
se realizeaz de:
nlocuirea grupurilor de masurare sau a elementelor componente defecte si/sau cu durata
normala de functionare epuizata se realizeaza de catre operatorul de retea pe cheltuiala
acestuia.
25. Consumatorii casnici nu pltesc energia electric reactiv:
Consumatorii casnici, indiferent de puterea maxima contractata, precum si asimilatii acestora
cu puterea maxima contractata mai mica de 30 kW nu platesc energia electrica reactiva.
n conditiile prezentului regulament sunt asimilati consumatorilor casnici: asociatiile de
locatari/proprietari, partile comune ale blocurilor de locuinte, caminele de batrni si
pensionari, caminele de copii, caminele studentesti, chiliile manastiresti, garajele individuale,
unitatile de ocrotire a copilului, leaganele pentru copii, casele de copii prescolari si scolari,
caminele-scoala, caminele pentru deficienti nerecuperabili, centrele de primire a minorilor,
institutiile pentru ocrotirea copiilor abandonati, caminele de familisti si nefamilisti, alimentate
direct din retelele publice.
26. Parametrii tehnici de calitate ai serviciilor de transport si de sistem sunt:
Frecventa n SEN
Frecventa nominala a SEN este de 50 Hz.
Limitele normate de variatie a frecventei n functionare sunt:
47,00 - 52,00 Hz timp de 100 % din an
49.50 50.50 Hz timp de 99,5 % din an;
49.75 50.25 Hz timp de 95% din saptamna;
49.90 50.10 Hz timp de 90% din saptamna;
Frecventele de consemn sunt 49.99, 50.00, 50.01. n mod exceptional pot fi 49,95 si 50.05 Hz.
La functionarea interconectata cu alte sisteme electroenergetice , n cazul declansarii celui
mai mare grup generator din aria sincrona, nu au conditii de actionare automatizarile DASF,
iar frecventa revine la o valoare cvasistationara aflata n limitele normate prin utilizarea
rezervei de reglaj primar, secundar si tertiar .

Tensiunea n RET si n reteaua de 110 kV

Valorile nominale ale tensiunii n RET si retelele de 110 kV sunt 750 kV, 400 kV, 220 kV si 110
kV.
Valorile normale ale tensiunii se considera cele situate n interiorul benzilor admisibile de
tensiune dupa cum urmeaza :
n orice punct al retelei electrice de 750 kV banda admisibila de tensiune este ntre: 735 kV si
765 kV;
n orice punct al retelei electrice de 400 kV banda admisibila de tensiune este ntre: 380 kV si
420 kV;
n orice punct al retelei electrice de 220 kV banda admisibila de tensiune este ntre: 198 kV si
242 kV;
n orice punct al retelei electrice de 110 kV banda admisibila de tensiune este ntre: 99 kV si
121 kV.
27. Serviciile de sistem sunt :
Serviciile de sistem functionale exprima activitatea operationala a Transelectrica si sunt
destinate sa asigure urmatoarele functii:
comanda operationala
programarea operationala
planificarea operationala a SEN.
28. Serviciile de sistem tehnologice sunt furnizate de utilizatorii retelei electrice de transport
si au scopul de a asigura:
Serviciile de sistem tehnologice sunt furnizate de utilizatorii RET si utilizate de Transelectrica
n scopul de a asigura:
compensarea variatiei de sarcina n SEN, respectiv reglarea frecventei si a soldului SEN;
compensarea diferentelor fata de programul de functionare a SEN, respectiv mentinerea de
capacitati de rezerva de putere activa;
reglarea tensiunilor n RET;
compensarea consumului propriu tehnologic din RET;
restaurarea functionarii SEN dupa un colaps total sau al unei zone .
29. Rezerva de reglaj primar trebuie s se poat mobiliza automat si integral n :
Rezerva de reglaj primar trebuie sa fie mobilizata automat si integral n maxim 30 s, la o
abatere cvasistationara a frecventei de 200 mHz de la valoarea de consemn si trebuie sa
ramna n functiune pe o durata de minim 15 minute daca abaterea se mentine.
Toti producatorii de energie electrica sunt obligati s a asigure reglaj primar conform solicit a
rii Transelectrica , prin grupurile dispecerizabile proprii sau prin colaborare cu alti producatori
.

Rezerva de reglaj primar trebuie sa fie distribuita ct mai uniform n SEN.


Ofertele de productie ale producatorilor vor tine seama de obligativitatea mentinerii
disponibile a rezervei de reglaj primar, n conformitate cu performantele tehnice ale fiecarui
grup generator .
30. Operatorul de msurare a energiei electrice vehiculate prin puncte de msurare de
categoria A :
Operatorul de masurare a energiei electrice vehiculata prin puncte de masurare de categoria A
este unic.
31. Contorul de energie electric montat ntr-un punct de msurare de categoria B trebuie
prevzut cu:
(pt. puncte de masura de categ. B) Contorul de energie electrica trebuie prevazut cu trei sigilii
si anume:
sigiliul metrologic;
sigiliul capacului de borne;
c) sigiliul fizic ce mpiedica schimbarea parametrilor contorului
32. Pentru utilizatorii permanenti perioada de valabilitate a avizului de racordare este de :
Pentru utilizatorii permanenti perioada de valabilitate a avizului tehnic de racordare este de
minimum 25 de ani de la data emiterii. Pentru utilizatorii temporari perioada de valabilitate
este perioada care a fost specificata n avizul tehnic de racordare.
33. Eventualele contestatii ale avizelor tehnice de racordare se rezolv astfel:
Eventualele contestatii ale avizelor tehnice de racordare emise pentru puteri pana la 100 kW
inclusiv se rezolva de catre organele ierarhice ale emitentului, iar cele ale avizelor tehnice de
racordare emise pentru puteri mai mari de 100 kW se rezolva de catre autoritatea competenta.
34. Lucrarile pentru realizarea instalatiilor cuprinse ntre punctul de racordare si punctul de
delimitare la racordarea unui utilizator se execut:
Pentru racordarea utilizatorilor la reteaua electrica se executa, dupa caz, urmatoarele categorii
de lucrari:
a) lucrari de intarire a retelei electrice, n amonte de punctul de racordare, pentru crearea
conditiilor tehnice necesare racordarii unui utilizator;
b) lucrari pentru realizarea instalatiilor cuprinse ntre punctul de racordare si punctul de
delimitare;
c) lucrari pentru realizarea instalatiilor din aval de punctul de delimitare.
(1) Operatorul de retea executa cu forte proprii sau contracteaza, conform reglementarilor
legale, cu terti atestati n conditiile legii, lucrarile din categoriile prezentate la art. 39 lit. a) si
b).
(2) Lucrarile din categoria corespunzatoare art. 39 lit. a) si b) se pot contracta de catre
operatorul de retea si direct cu un anumit proiectant/constructor atestat, daca acesta a fost

ales de catre utilizator, care a cerut n scris n mod expres acest lucru operatorului de retea,
nainte de ncheierea contractului de racordare.
(3) n situatia prevazuta la alin. (2), tariful de racordare perceput de catre operatorul de retea
se va recalcula n mod corespunzator.
35. Regulamentul e furnizare a energiei electrice la consumatori se aplic:
R egulamentul de furnizare a energ. se aplica furnizorilor si
consumatorilor/subconsumatorilor de energie electrica, precum si relatiilor acestora cu
operatorii de retea, aflati pe teritoriul Romniei.
Prezentul regulament nu se aplica tranzactiilor de pe piata angro de energie electrica.
36. n functie de puterea contractat, consumatorii, altii dect cei casnici, pot fi mari
consumatori, cnd puterea contractat depseste: n functie de puterea contractata,
consumatorii, altii dect cei casnici, pot fi:
a) mari consumatori, n cazul n care puterea contractata depaseste 100 kW;
b) mici consumatori, n cazul n care puterea contractata este mai mica sau egala cu 100 kW.
37. Contractarea energiei electrice cu consumatorii casnici si asimilati acestora se face
tinndu-se seama de:
Contractarea energiei electrice cu consumatorii casnici si asimilatii acestora se face tinnduse seama de puterea maxima absorbita.
38. Rezerva de reglaj secundar frecvent putere poate fi mobilizat automat ntr-un interval de
maximum:
Rezerva de reglaj secundar este rezerva care, la abaterea frecventei si/sau soldului SEN de la
valoarea de consemn, poate fi integral mobilizata, automat, ntr-un interval de maximum 15
minute.
Rezerva de reglaj secundar are rolul de a participa la refacerea rezervei de reglaj primar si de
a readuce frecventa si soldul SEN la valoarea programata.
Transelectrica stabileste, att n vederea programarii si planificarii functionarii grupurilor ct
si n dispecerizare, rezerva de reglaj secundar necesara si repartizarea sa pe grupuri .
39. Planificarea dezvoltrii RED se face pe baza unui studiu de dezvoltare n perspectiv, pe o
durat medie de :
n conformitate cu Legea Energiei Electrice nr. 318/16.07.2003, Transelectrica are obligatia de
a elabora un plan de perspectiva pentru fiecare 10 ani succesivi, cu actualizare la 2 ani,
privind transportul energiei electrice n concordanta cu stadiul actual si evolutia viitoare a
consumului de energie electrica, cuprinznd modalitatile de finantare si de realizare a
investitiilor rezultate din acest plan, cu luarea n considerare si a planurilor de amenajare si de
sistematizare a teritoriului strabatut de instalatiile electrice de transport.
40. Verificarea dimensionrii RED se face tinnd seama de urmtoarele criterii de proiectare:
Criterii tehnice pentru verificarea dimensionarii RET din punctul de vedere al stabilitatii SEN

Criterii tehnice pentru verificarea dimensionarii RET la ncarcare maxima admisa din criteriile
de stabilitate statica :
verificarea RET la ncarcare maxima admisa din criteriile de stabilitate static a se face pentru
o perspectiva de pna la 10 ani pentru configuratia de retea rezultata ca optima din punct de
vedere tehnic si economic;
la vrf de consum maxim anual, RET trebuie sa asigure o rezerva de stabilitate statica de
minimum 20% n configuratia cu toate liniile electrice n functiune si o rezerva de cel putin 8%
n regim cu (N-1) elemente n functiune.
Criterii tehnice pentru verificarea dimensionarii RET din conditii de stabilitate tranzitorie :
verificarea RET din conditii de stabilitate tranzitorie se face pentru o perspectiva de pna la
cinci ani pentru configuratia care satisface criteriile de stabilitate statica .
verificarea conditiilor de stabilitate tranzitorie se realizeaza la urmatoarele tipuri de
perturbatii:
n configuratia cu N elemente n functiune: scurtcircuit polifazat permanent (bifazat cu
pamntul sau trifazat), pe o linie electrica de 400 kV sau 220 kV izolat prin actionarea corecta a
protectiilor de baza si a ntreruptoarelor;
n configuratia cu (N -1) elemente n functiune:
scurtcircuit monofazat pe o linie electrica de 400 kV sau 220 kV eliminat prin actionarea
corecta a protectiilor de baza si a ntreruptoarelor si urmat de RARM reusit;
scurtcircuit polifazat permanent (bifazat cu pamntul sau trifazat), pe o linie electrica de 400
kV sau 220 kV izolat prin actionarea corecta a protectiilor de baza si a ntreruptoarelor, pentru
vrf de consum vara.
41. ncadrarea punctele de msurare aferente locurilor de consum n una dintre categoriile A,
B, C, se face considernd:
ncadrarea punctelor de masurare aferente locurilor de consum n una din categorii se face
considernd:
energia electrica consumata n ultimele 12 luni, pentru locurile de consum existente;
energia electrica anuala contractata, pentru locurile de consum noi.

42. Schimbarea categoriei unui punct de msurare se face prin grija operatorului de msurare,
atunci cnd consumul de energie electric pentru ultimele 12 luni se abate de la limitele de
defintie cu:
Trecerea n alta categorie de punct de masurare pentru locurile de consum se face prin grija
Operatorului de masurare, atunci cnd consumul de energie electrica pentru ultimele 12 luni
se abate de la valorile mentionate cu +10%, respectiv cu 30%.
43. n punctele de msurare de categoria B se utilizeaz:
Cerinte pentru sistemele de masurare de categoria B

Se utilizeaza exclusiv contoare electronice.


Se utilizeaza contoare cu clasa de exactitate 0,5 pentru energia activa si 2 pentru energia
reactiva.
Se utilizeaza transformatoare de curent si de tensiune ale caror nfasurari pentru masurare au
clasa de exactitate 0,5.
n punctele n care curentul scade uzual sub 20% din curentul nominal al transformatorului de
masurare, se recomanda utilizarea clasei de exactitate 0,2 sau 0,5S pentru contoare si pentru
transformatoare de curent pentru masurare.
Memoria contorului trebuie sa asigure stocarea indecsilor sau a curbei de sarcina la sfert de
ora, pe un interval de minimum 45 zile.
OBS.
Puncte de masurare de categoria A: cele utilizate pentru masurarea energiei electrice
vehiculate pe circuite cu putere nominala mai mare dect 100 MVA ntre reteaua de transport,
retelele de distributie si unitatile de producere a energiei electrice. n aceasta categorie se
includ si punctele de masurare aferente circuitelor pentru alimentarea locurilor de consum de
energie electrica cu consum anual mai mare dect 100 GWh.
Puncte de masurare de categoria B: cele utilizate pentru masurarea energiei electrice
vehiculate pe circuite cu putere nominala mai mica dect 100 MVA ntre reteaua de transport,
retelele de distributie si unitatile de producere a energiei electrice. n aceasta categorie se
includ si punctele de masurare aferente circuitelor pentru alimentarea locurilor de consum de
energie electrica cu consum anual ntre 200 MWh si 100 GWh.
Puncte de masurare de categoria C: cele utilizate pentru masurarea energiei electrice
vehiculate pe circuitele care alimenteaza locuri de consum de energie electrica cu consum
anual sub 200 MWh.
44. Electricienii autorizati de ANRE pentru proiectare au autorizatii de tip:
Electricienii autorizati pot avea urmatoarele tipuri de autorizatii:
autorizatii de tip A pentru proiectare si verificare proiecte;
autorizatii de tip B pentru executare si verificare instalatii;
autorizatii pentru exploatare.
Pentru autorizatiile de tip A si B se prevad cte patru grade de competenta: gradul I, gradul II,
gradul III si gradul IV.
a utorizatiile de fiecare tip si grad enumerat la 0 alin. (1) lit. a) si b) si alin. (2) confera
urmatoarele competente:
gradul I A, pentru proiectare de instalatii electrice de utilizare, cu o putere instalata cel mult
egala cu 10 kW si la o tensiune de cel mult 1 kV;
gradul I B, pentru executare de lucrari de instalatii electrice de utilizare, cu o putere instalata
cel mult egala cu 10 kW si la o tensiune de cel mult 1 kV;

gradul II A, pentru proiectare de instalatii electrice, cu orice putere instalata tehnic


realizabila si la o tensiune nominala de cel mult 1 k V;
gradul II B, pentru executare de lucrari de instalatii electrice, cu orice putere instalata tehnic
realizabila si la o tensiune nominala de cel mult 1 k V ;
gradul III A, pentru proiectare si verificare de proiecte de instalatii electrice, cu orice putere
instalata tehnic realizabila si la o tensiune nominala de cel mult 110 k v ;
gradul III B, pentru executare si verificare a lucrarilor de instalatii electrice, cu orice putere
instalata tehnic realizabila si la o tensiune nominala de cel mult 110 k v ;
gradul IV A, pentru proiectare si verificare de proiecte de instalatii electrice, cu orice putere
instalata tehnic realizabila si la orice tensiune nominala standardizata;
gradul IV B, pentru executare si verificare a lucrarilor de instalatii electrice, cu orice putere
instalata tehnic realizabila si la orice tensiune nominala standardizata.
Electricianul autorizat care proiecteaza o instalatie electrica poate sa elaboreze individual un
proiect sau sa coordoneze elaborarea proiectului de catre un colectiv de electricieni, care nu
este obligatoriu sa fie autorizati.
Electricianul autorizat care executa o lucrare de instalatie electrica poate sa execute
individual instalatia sau sa coordoneze si sa supravegheze executarea lucrarii de catre o
echipa de electricieni, care nu este obligatoriu sa fie autorizati.
45. Electricienii care doresc s fie autorizati trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii :
Pentru obtinerea fiecarui grad si tip de autorizare sunt necesare conditii specifice de studii si
experienta profesionala n domeniul instalatiilor electrice din sistemul electroenergetic, care
trebuie dovedite cu acte anexate cererii de nscriere la examenul de autorizare, conform
precizarilor.
Pentru gradul I A candidatii trebuie sa ndeplineasca una dintre urmatoarele conditii de studii
si experienta practica profesionala, respectiv sa fie :
absolventi de licee cu profil energetic, electrotehnic sau de instalatii, cu o practica de cel
putin 2 ani n proiectarea sau executarea instalatiilor electrice;
tehnicieni si maistri cu diploma n domeniul energetic, electrotehnic sau al instalatiilor, cu o
practica de cel putin 1 an n proiectarea, executarea sau exploatarea instalatiilor electrice;
tehnicieni si maistri cu diploma n domenii tehnice, altele dect cele de la lit. b), cu o
practica de cel putin 2 ani n proiectarea sau executarea instalatiilor electrice;
ingineri si subingineri cu diploma n specialitatile: energetica, electrotehnica,
electromecanica, instalatii;
ingineri si subingineri cu diploma n specialitati tehnice, altele dect cele de la lit. d), cu o
practica de cel putin 1 an n proiectarea sau executarea instalatiilor electrice;
Pentru gradul I B candidatii trebuie sa ndeplineasca una dintre urmatoarele conditii de studii
si de practica, respectiv sa fie :
lucratori calificati n domeniul electroenergetic, electrotehnic sau al instalatiilor, cu o
practica de cel putin 2 ani n executarea sau exploatarea instalatiilor electrice;

absolventi de licee cu profil energetic, electrotehnic sau de instalatii;


tehnicieni si maistri cu diploma n domeniul energetic, electrotehnic sau al instalatiilor;
tehnicieni si maistri cu diploma n domenii tehnice, altele dect cele de la lit. c), cu o
practica de cel putin 1 an n executarea sau exploatarea instalatiilor electrice;
ingineri si subingineri cu diploma n specialitatile: energetica, electrotehnica,
electromecanica, instalatii;
ingineri si subingineri cu diploma n specialitati tehnice, altele dect cele de la lit. e), cu o
practica de cel putin 1 an n executarea sau exploatarea instalatiilor electrice;
Pentru gradul II A candidatii trebuie sa ndeplineasca una dintre urmatoarele conditii de studii
si de practica, respectiv sa fie:
absolventi de licee cu profil energetic, electrotehnic sau de instalatii, cu o practica de cel
putin 3 ani n proiectarea sau executarea, executarea sau exploatarea instalatiilor electrice;
tehnicieni si maistri cu diploma n domeniul energetic, electrotehnic sau al instalatiilor, cu o
practica de cel putin 2 ani n proiectarea, executarea sau exploatarea instalatiilor electrice;
tehnicieni si maistri cu diploma n domenii tehnice, altele dect cele de la lit. b), cu o
practica de cel putin 3 ani n proiectarea sau executarea instalatiilor electrice;
ingineri si subingineri cu diploma n specialitatile: energetica, electrotehnica,
electromecanica, instalatii;
ingineri si subingineri cu diploma n specialitati tehnice, altele dect cele de la lit. d), cu o
practica de cel putin 2 ani n proiectarea sau executarea instalatiilor electrice;
Pentru gradul II B candidatii trebuie sa ndeplineasca una dintre urmatoarele conditii de studii
si de practica, respectiv sa fie:
lucratori calificati n domeniul electroenergetic, electrotehnic sau electromecanic, cu o
practica de cel putin 2 ani n executarea sau exploatarea instalatiilor electrice;
absolventi de licee cu profil energetic, electrotehnic sau de instalatii, cu o practica de cel
putin 2 ani n executarea sau exploatarea instalatiilor electrice;
tehnicieni si maistri cu diploma n domeniul energetic, electrotehnic sau al instalatiilor, cu o
practica de cel putin 1 an n executarea sau exploatarea instalatiilor electrice;
tehnicieni si maistri cu diploma n domenii tehnice, altele dect cele de la lit. c), cu o
practica de cel putin 3 ani n executarea sau exploatarea instalatiilor electrice;
ingineri si subingineri cu diploma n specialitatile: energetica, electrotehnica,
electromecanica, instalatii;
ingineri si subingineri cu diploma n specialitati tehnice, altele dect cele de la lit. e), cu o
practica de cel putin 2 ani n executarea sau exploatarea instalatiilor electrice;
Pentru gradul III A candidatii trebuie sa ndeplineasca una dintre urmatoarele conditii de studii
si de practica, respectiv sa fie:

tehnicieni si maistri cu diploma n domeniul energetic, electrotehnic sau al instalatiilor, cu o


practica de cel putin 4 ani n proiectarea sau executarea instalatiilor electrice cu tensiuni
nominale mai mari dect 1 kV;
ingineri si subingineri cu diploma n specialitatile: energetica, electrotehnica,
electromecanica, cu o practica de cel putin 2 ani n proiectarea sau executarea instalatiilor
electrice cu tensiuni nominale mai mari dect 1 kV;
ingineri si subingineri cu diploma n specialitatea instalatii, cu o practica de cel putin 4 ani
n proiectarea sau executarea instalatiilor electrice cu tensiuni nominale mai mari dect 1 kV;
Pentru gradul III B candidatii trebuie sa ndeplineasca una dintre urmatoarele conditii de studii
si de practica, respectiv sa fie:
tehnicieni si maistri cu diploma n domeniul energetic, electrotehnic sau al instalatiilor, cu o
practica de cel putin 4 ani n executarea sau exploatarea instalatiilor electrice cu tensiuni
nominale mai mari dect 1 kV;
ingineri si subingineri cu diploma n specialitatile: energetica, electrotehnica,
electromecanica, cu o practica de cel putin 2 ani n executarea sau exploatarea instalatiilor
electrice cu tensiuni nominale mai mari dect 1 kV;
ingineri si subingineri cu diploma n specialitatea instalatii, cu o practica de cel putin 4 ani
n executarea sau exploatarea instalatiilor electrice cu tensiuni nominale mai mari dect 1 kV;
Pentru gradul IV A candidatii trebuie sa ndeplineasca una dintre urmatoarele conditii de studii
si de practica, respectiv sa fie:
ingineri cu diploma n specialitatea electroenergetica, cu o practica de cel putin 3 ani n
proiectarea instalatiilor electrice cu tensiuni nominale mai mari dect 1 kV;
ingineri cu diploma n specialitatile energetice n afara celei electroenergetice (de exemplu:
termoenergetica, hidroenergetica, etc), electrotehnica, electromecanica, cu o practica de cel
putin 4 ani n proiectarea instalatiilor electrice cu tensiuni nominale mai mari dect 1 kV;
subingineri cu diploma n specialitatea electroenergetica, cu o practica de cel putin 4 ani n
proiectarea instalatiilor electrice cu tensiuni nominale mai mari dect 1 kV;
Pentru gradul IV B candidatii trebuie sa ndeplineasca una dintre urmatoarele conditii de
studii si de practica, respectiv sa fie:
ingineri cu diploma n specialitatea electroenergetica, cu o practica de cel putin 3 ani n
executarea sau exploatarea instalatiilor electrice cu tensiuni nominale mai mari dect 1 kV;
ingineri cu diploma n specialitatile energetice n afara celei electroenergetice (de exemplu:
termoenergetica, hidroenergetica, etc) electrotehnica, electromecanica, cu o practica de cel
putin 4 ani n executarea sau exploatarea instalatiilor electrice cu tensiuni nominale mai mari
dect 1 kV;
subingineri cu diploma n specialitatea electroenergetica, cu o practica de cel putin 4 ani n
executarea sau exploatarea instalatiilor electrice cu tensiuni nominale mai mari dect 1 kV.
Prin practica de proiectare, executare sau exploatare , dobndita de catre candidatul la
autorizare, se ntelege activitatea: elaborare si/ sau verificare de documentatii de proiectare,
de executare de lucrari sau de exploatare de instalatii electrice, care a fost efectuata de catre
acesta, pe baza calificarii profesionale si care poate fi dovedita prin documente.

46. Trecerea la un grad de autorizare superior se poate face:


Trecerea la un grad de autorizare superior, se poate face numai prin promovarea unui nou
examen de autorizare, cu conditia ndeplinirii cerintelor specifice de studii si de practica n
domeniu.
47. Electricienii candidati la autorizare pot sustine pentru ambele tipuri de autorizare, A si B:
Candidatii care ndeplinesc conditiile necesare, cumulate, se pot nscrie la examen pentru
ambele tipuri de autorizari, la acelasi grad, cu plata integrala a tarifului pentru un tip de
autorizare, plus plata a 50% din tariful pentru cel de-al doilea tip de autorizare.
48. Legitimatia de electrician autorizat eliberat de ANRE este valabil pentru o perioad de:
Legitimatia de electrician autorizat eliberata n conditiile Regulamentului este valabila pentru
o perioada de 5 ani de la data promovarii examenului.
Dupa expirarea duratei de valabilitate a legitimatiei, electricienii autorizati vor sustine un nou
examen pentru autorizare, n conditiile Regulamentului.
49. Distanta minim de izolare n aer ntre piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum
si ntre acestea si parti metalice legate la pmnt trebuie s fie de cel putin:
15 mm,
iar dist. de conturnare (dist cea mai scurta de-a lungul izolatiei) min. 30 mm
50. Se recomand ca legturile pentru curenti din interiorul tablourilor de joas tensiune s fie
realizate din bare pentru curenti mai mari de :
100 A
51. Sigurantele cu capac filetat trebuie s fie montate n asa fel nct:
-conductoarele de alimentare sa fie legatela suruburile de contact
-conductoarele de plecare spre consumatori sa fie legate laduliile filetate
52. ntreruperea conductorului de protectie prin aparate de conectare:
nu se admite
53. Dispunerea barelor colectoare n tablourile de joas tensiune se recomand s se fac:
in plan orizontal, si numai in cazuri bine motivate sa se faca in plan vertical
54. Prin ncperile instalatiilor electrice, trecerea conductelor cu fluide:
nu este permisa, cu exceptia celor cu apa calda, care servesc la incalzirea instalatiei
respective si cu conditia folosirii de tevi sudate, fara flanse, ventile sau alte armaturi.
55. Puterea transformatorului care se monteaz n posturi pe stlpi nu va depsi, de regul:
250kVA, in cazuri justificate se admite montarea unui trafo de 630 kVA pe doi stalpi

56. Se admite montarea la etajul I al cladirilor a transformatoarelor de putere cu ulei cand


acestea au puteri de pana la :
1000 kVA, cu conditia asigurarii posibilitatii de transport a acestora numai prin exteriorul
cladirii, a colectarii a 25% din cantitatea de ulei si a evacuarii intregii cantitati de ulei in caz de
avarie.
57. Se admite instalarea, in incaperi comune cu instalatiile de distributie de inalta si joasa
tensiune, a doua transformatoare de putere in ulei cu o putere totala de :
1260 kVA, numai daca instalatia respectiva nu alimenteaza pompe de incendiu ce nu mai au
alta alimentare de la o sursa independenta.
58. Transformatoarele de putere in ulei se prevad cu cuve cu colectoare proprii de ulei sau cu
scurgere la un colector comun sau la alte cuve, daca au cantitati de ulei de peste:
1,2 tone
59. Imbinarea conductoarelor din instalatiile de inalta tensiune se poate face :
cu suruburi sau prin sudura, nu se admite imbinarea prin lipire
60. Caile de curent la tensiuni de peste 110 kV se executa din conductoare neizolate, flexibile
sau rigide:
-se va tine seama la calculul mecanic de: greutatea conductoarelor, greutatea lanturilor de
izolatoare, precum si de sarcinile datorate chiciurii, vantului, temperaturii aerului si fortelor
electrodinamice produse de curentii de scurtcircuit.
-lanturile de izolatoare de suspensie vor avea armaturi de protectie
61. Verificarea aparatelor electrice la solicitari mecanice in cazul curentilor de scurtcircuit se
face luandu-se in considerare, de regula :
un scurtcircuit trifazat
62. Verificarea aparatelor electrice la solicitari mecanice in cazul curentilor de scurtcircuit se
face verificand valoarea de varf a curentului de scurtcircuit in raport cu curentul dinamic
nominal al aparatului
63. Armturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele si statiile electrice
se verific n conditii de scurtcircuit la :
-solicitari mecanice
-solicitari termice
64. Curentul de scurtcircuit termic echivalent se determina ca produs ntre valoarea efectiv a
curentului de scurtcircuit simetric initial si un coeficient ce depinde de:
aportul componentei continue a curentului de scurtcircuit
aportul componentei alternative a curentului de scurtcircuit
Ambele componente depind de durata defectului

65. Tuburile si tevile montate orizontal n ncperi n care se poate colecta apa de condensatie
trebuie montate ntre doua doze n pozitie:
orizontala, cu panta de 0,5 - 1 % intre doua doze
66. Coridorul de acces din fata sau din spatele unui tablou se prevede cu o ltime de cel
putin : 0,8 m msutat ntre punctele cele mai proeminente ale tabloului si elementele
neelectrice de pe traseu
67. Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablorilor de distributie
formate din mai multe panouri avnd o lungime mai mare de :
10 m. Pentru coridoare cu latimi mai mari de 3 m , prevederea nu este obligatorie
68. Alimentarea receptoarelor electrice se face din circuite fr conductor de protectie dac
acestea sunt :
din clasele 0, II si III de protectie inpotriva socurilor electrice (SR CEI 536).
69. Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comand si de
semnalizare:
daca circuitele respective functioneaza la aceeasi tensiune.
70. La stabilirea numrului de circuite pentru ilumminat normal se va respecta conditia de a
nu se depsi o putere total instalat de:
3 kW pt. un circ. monofazat
8 kW pt. un circ. trifazat
71. Conductorul neutru se leag la dulia lmpii :
la borna conectata la partea filetata a duliei
72. Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de fort de aceeasi natur (de ex.
motoare) prin acelasi circuit prevzut cu protectie comun la scurtcircuit, dac puterea total
instalat nu depseste:
15 kW
73. Bateriile de condensatoare de joasa tensiune se recomand s se instaleze:
in interior
74. n cazul producerii unui scurtcircuit departe de generator componenta periodic,
alternativ a curentului de scurtcircuit:
are o valoare practic constanta pe toata durata scurtcircuitului
75. Reactanta supratranzitorie este reactanta:
reactanta supratranzitorie longitudinala a masinii sincrone = reactanta in momentul
scurtcircuitului (raportul dintre valoarea initiala a unei variatii bruste a amplitudinii
componentei longitudinale a tem induse si valoarea amplitudinii componentei longitudinale a
curentului indus, masina rotindu-se la turatia nominala)

76. Cu ajutorul metodei componentelor simetrice se face:


calculul curentilor de scurtcircuit de secventa directa
-de secventa inversa
-de secventa homopolara
77. n retelele electrice aeriene de nalt tensiune, pentru calculul curentilor de scurtcircuit se
neglijeaz:
-rezistentele liniilor, considerandu-se simple reactante
-susceptantele capacitive ale liniilor in schemele de secventa directa si inversa
-sarcinile, considerandu-se numai aportul motoarelor sau compensatoarelor sincrone,
precum si al motoarelor asincrone, numai daca sunt in apropierea locului de defect si au o
anumita putere totala
78. Schema pentru calculul curentilor de scurtcircuit, daca se aplica teoria componentelor
simetrice in cazul scurtcircuitelor simetrice si nesimetrice, se intocmeste :
numai pentru o faza
79. Bransamentul electric este partea din instalatia de distributie a energiei electrice cuprins
ntre linia electric si :
instalatia interioara (a abonatului).
Punctul de delimitare intre furnizor si consumator il constituie bornele de iesire din contoarul
de masurare a energiei electrice.
80. Racordul electric este partea din bransament cuprinsa intre:
linia electrica si firida de bransament.
Racordul poate fi aerian sau subteran.
81. Racordurile electrice aeriene si coloanele electrice individuale se executa monofazat
pentru valori ale curentilor pana la :
30 A, inclusiv
82. Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult:
20 apartamente
coloana electrica = componenta bransamentului intre firida si instalatia interioara a abonatului
-coloane individuale
-coloane colective (alim. mai multi abonati si face legatura intre firida de bransament si firida
de distributie si contorizare)
83. Sectiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinte nu
trebuie sa depseasc, n cazul utilizrii aluminiului :

3 x 70 + 35 mmp
84. Distanta intre nivelul pardoselii si partea inferioara firidelor de bransament trebuie sa fie
de:
0,4...0,5 m
85. Montarea dozelor de trecere este obligatorie n cazul n care lungimea coloanelor in linie
dreapt, pe orizontal, depseste :
15 m (sau daca coloanele au un traseu cu mai mult de 2 curbe intre firide sau mai mult de 3
curbe intre firida si tabloul electric al consumatorilor)
86. Cderea de tensiune n raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie s
depaseasc, n cazul alimentrii directe din reteaua de joas tensiune a distribuitorului:
3% pt. iluminat
5% pt. instalatiile altor receptoare
87. Pentru cablurile cu tensiuni cuprinse ntre 10 - 30 kV se recomnad alegerea izolatiei din :
PE (polietilena)???
PER (polietilena reticulata)???
88. La LEA de 110 kV, numrul de izolatoare din lanturile de ntindere, formate din elemente tip
cap -tij, se ia :
mai mare cu o unitate decat la lanturile de sustinere
89. Stlpii de ntindere sunt utilizati pentru:
fixarea conductoarelor prin intindere, ca puncte de sprijin, in lungul liniei, in locuri alese din
conditiile de functionare sau montaj
90. Din considerente mecanice, conductoarele funie din otel- aluminiu, otel aliaje de aluminiu
si aliaje de aluminiu ale LEA vor avea urmatoarele sectiuni minime:
25mmp
91. Bateriile de condensatoare de joas tensiune cu puteri sub 100 kVAr pot fi racordate direct
la bornele receptoarelor:
ca baterii fixe, fara aparataj de deconectare propriu
Pot fi folosite si pt compensarea puterii reactive la mersul in gol al trafo de distributie, cu
conditiile:
-puterea bateriei nu va depasi 20% din puterea nominala a transformatorului
-transformatoarele vor fi echipate pe MT cu intrerupatoare
92. Pentru compensarea individuala a motoarelor sincrone de medie si joasa tensiune se
recomanda conectarea la bornele acestora a unor baterii de condensatoare cu puteri:

care sa nu depaseasca 90% din consumul de putere reactiva al motorului in gol


93. Se recomand ca numrul de mansoane de legtur pe 1 km de linie nou-construit,
pentru cabluri cu tensiuni de 1-30 kV, s fie de maximum:
4 bucati
94. Cablurile electrice pozate n sol, n apropierea mansoanelor, trebuie protejate fat de
acestea prin amplasarea lor la o distant minima de :
.. ???
95. Legturile conductoarelor din cupru pentru mbinri sau derivatii care se fac prin rsucire
si matisare trebuie s aib:
minim 10 spire, o lungime a legaturii egala cu 10*diametrul conductorului, dar cel putin 2 cm
si se cositoresc
96. Legturile conductoarelor din aluminiu pentru mbinri sau derivatii trebuie s se fac:
prin cleme speciale cu suprafete striatesi elemente elastice
prin presare cu scule adecvate si elemente de racord speciale
prin metalizare asociata cu lipire
prin sudura
97. Legarea conductoarelor la aparate, masini, elemente metalice fixe, se face prin strangere
mecanica cu suruburi in cazul conductoarelor cu sectiuni mai mici sau egale cu:
10mmp
98. Distanta maxima admisa intre doua suporturi consecutive pentru sustinerea izolatorelor
de fixare a conductelor electrice pe peretii cladirilor este de :
4m
99. Ramificatiile din distributiile cu conductoare electrice libere se execut:
prevazandu-se o doza in punctul de ramificatie
100. Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolatie normal, a
tuburilor din materiale plastice, a cablurilor fr ntrziere la propagarea flcrii, se face
interpunnd ntre acestea si materialul combustibil:
materiale incombustibile sau elemente de distantare
- straturi de tencuiala de min. 1cm
placi din mat. elizol. incombustibile min. 0,5 cm grosime si care sa depaseasca cu cel putin
3 cm toate laturile elementului de instalatie electrica
elemente de sustinere incombust. care distanteaza cu cel putin 3 cm

101. Sectiunile transversale minime admise ale cablurilor de energie nu trebuie s fie mai mici
de:
1,5 mmp(Cu)
4 mmp (Al)
102. Se va prevedea o rezerv de cablu la pozarea cablurilor de energie si de comand
control, avnd, la mansoane, lungimea minim:
de doua ori lungimea mansonului
103. Distantele maxime de fixare a cablurilor nearmate, in lipsa indicatiilor furnizorului, sunt:
50 cm pe orizontala
100 cm pe verticala
104. Ordinea de asezare a cablurilor pe rastele, pe grupe de tensiune, de sus n jos, este:
energie 20-30 kV
energie 6-15 kV
energie 1 kV
comanda, control >60 V
comanda, control <60 V
105. La trecerea cablurilor prin plansee (in interior) sau la trecerea din pmnt n aer (in
exterior) cablurile aflate n spatii de productie sau cu pericol de deteriorri mecanice, cablurile
se protejeaz pe o nltime de:
2m
106. La tragerea a trei cabluri monofazate printr-un tub de protectie, pentru a se evita griparea,
raportul dintre diametrul interior al tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie s fie:
min. 2,8
107. La consumatori alimentati din posturi de transformare, puterea celui mai mare motor care
porneste direct, determinat prin calcul nu va depsi:
20 % din puterea transformatoarelor aflate in functie.
108. ntr-un circuit electric monofazat cu caracter inductiv tensiunea este defazat fat de
curent:
in fata
109. La o instalatie cu mai multe condensatoare conectate n serie, cderea de tensiune pe
fiecare condensator este:
invers proportionala cu capacitatea condensatorului

110. n tubul de portelan al unei sigurante de nalt tensiune, nisipul are rolul:
stingerii arcului electric
111. Atunci cnd se compenseaza energia electric reactiv prin baterii de condensatoare,
tensiunea n reteaua electric:
creste
112. Transformatoarele de msurare de curent:
-secundarul nu se lasa in gol (apar supratensiuni periculoase)
-la conectarea in serie a doua TC identice raportul de transf .se dubleaza
-la conectarea in paralel a doua TC identice raportul de transf. se injumatateste
113. Un transformator de msurare de curent nu poate fi lsat cu secundarul n gol, deoarece:
apar tensiuni periculose
114. Transformatoarele de msurare de tensiune:
-pentru marirea raportului de masurare se inseriaza primarele TT si se leaga in paralel
secundarele
115. Nivelul de tensiune n sistem se regleaz prin :
reglarea excitatiei generatoarelor sincrone (reglarea puterii reactive)
116. Formula de calcul a frecventei produs n sistemul electroenergetic de un generator cu n
[rot/min] si p perechi de poli este:
f = n / 60 p
117. Metoda transfigurrii retelelor electrice este folosit pentru a :
???????
118. Energia electric reactiv :
-monofazat: Q=Uisin F
-trifazat: Q= 3Uisin F
119. Cantitatea de cldur produs la trecerea curentului electric printr-un conductor este :
direct proportionala cu patratul curentului
120. La o masin electric asincron turatia variaz :
in functie de frecventa si tensiunea de alimentare
121. Raportul nominal de transformare al unui transformator de putere este:
raportul tensiunilor

122. ntr-o retea cu neutrul legat la pmnt, valoarea cea mai mare a intensittii curentului de
scurtcircuit, pentru acelasi punct de defect, corespunde defectului:
scurtcircuit trifazat
123. La pornirea motoarelor electrice asincrone trebuie avut n vederre:
-sa se limiteze curentul de pornire (prin comutatoare stea-triunghi, autotransformatoare de
pornire sau reostate de pornire)
124. Siguranta mai mare n alimentarea consumatorilor de energie electric se realizeaz prin:
alimentare de rezerva de siguranta fara intrerupere
125. Alunecarea s a unui motor asincron are valori:
cuprinse intre 0 si 1
126. Efectul dominant asupra nivelului de tensiune pe o linie electric l are:
???????
127. Pierderile de putere activ si reactiv pe o linie electric sunt invers proportionale cu:
tensiunea retelei
128. n instalatiile de joas tensiune, legarea la pmnt este justificat:
de protectia impotriva electrocutarilor
129. Rolul conservatorului de ulei la transformatoarele de fort este:
de a asigura spatiul necesar dilatarilor si contractarilor uleiului datorita schimbarilor de
temperatura
130. ntr-un sistem trifazat simetric se conecteaz dou montaje, unul n stea, cellalt n
triunghi, formate din impedante identice. Puterea absorbit de montaj va fi:
mai mare in cazul montajului in triunghi
131. Releul de gaze (Buchholtz) protejeaz transformatorul mpotriva:
evolutiei defectelor interne in transformator (actioneaza la defecte in cuva trafo insotite de
degajarea de gaze ca urmare a descompunerii materialelor electroizolante sub actiunea
arcului electric).
132. Se consider c un transformator functioneaz n gol atunci cnd:
este alimentat si nu are consumatori in secundar
133. Functionarea n suprasarcin reprezint:
un regim anormal de functionare
134. Crescnd tensiunea secundar prin comutarea unui plot la un transformator 110/6,3 kV,
puterile activ si reactiv sunt:

-puterile activa si reactiva cresc


135. Pentru o putere aparent dat puterea activ are valoarea maxim:
pentru cos = 1
136. Un motor electric trifazat legat n stea este n functiune si alimentat la 0,4 kV. Tensiunea
ntre nulul stelei si una dintre faze este:
tensiunea de faza(220 V)
137 Capacitatea unei baterii de acumulatoare este de 550 Ah. Bateria are 108 elemente cu
tensiunea de 2 V pe element.Ce capacitate va avea un element al bateriei de acumulatoare ?
550Ah