Manualul Bunului Politicean

Xi
.OR 1I ROMANI
r,TEMPORAN I
41/
lip
J.
BANU
iI
1
DIN
fx 6a
LUI GLAUCON
SAU MANUALUL
BUNULUI POLITICIAN
www.dacoromanica.ro
FU.NDATIA. PENTRU LI TER ATURA

CI
Mr1T A
,rve?",ri r P`Arirl WIT r.
FUNDATIA PENTRU LITERATURA
I ARTA REGELE CAROL II"

CPT.-COMANDOR
Libertateamarilorgiprizelemaritime
BIBLIOTECA ENERGIA
P. C. FUNDATEANU
Au ap2rut
I. F. ROUQUETTE
Cavelier de la Salle
In cautarea fericirei
ALAIN GERBAULT
Singur, strabatand Atlanticul tradu-
COLONEL T. E. LAWRENCE
Revolta in defert traducere din limba
M. CONSTANTIN-WEYER
traducere din
limbs franceza de Paul I. PRODAN
traducere din
Lei 40
cere din limbs franceza de A. VIANU
Lei 20
engleza de Mircea ELIADS, ou o barta
Lel 60
Charles de Foucauld traducere din limba

franoezd de Alexandra HODO$
Viafa lui $tefan eel Mare (Editia a III -a)

Domnul Tudor (Editia a II-a)
Descoperirea Tibetului traducere din
MIHAI SADOVEANU
C. ARDELEANU
R. P. HUG
limbs trancezA de Apri liana MEDIANU

Odiseia traducere to proza din Umbel elina
de E. LOVINESCU (Editia a II-a)
HOMER
JAKOB WASSERMANN
Vista lui Stanley traducere din limbs
german& de Radu CIOCULESCU

H. M. STANLEY
Autobiografie traducere din limba en-
R. P. HUC
In China traducere din limba francezi de
gleza de Mary M. POLIHRONIADE

Natalia BALUTA
Bengali traducere din limba engleza de
F. YEATS-BROWN
Radu GEORGESCU
JAKOB WASSERMANN
R. P. HUC
Christ for Co lumb traducere din limba
H. STAHL sl DAMIAN
P. BOGDAN
Au apArut
0. HAN
Al. BUSMOCEANU
OH. OPRESCU
Au aptirut
MIRCEA DAMIAN
TUDOR SOIMARU
OCTAV SULUTIU
Au aparat
2 vol.
Lei 30
Lei 30
Lei 30
Lel 30
Lel 60
Lei 40
Lei 80
Lel 40
Lei 40
gement'. de I. SAN-GIORGIO
Lel 40
traducere din limba engleza de W. si C. NOICA
Lei 60
St. Winifred sau S'coala fi lames ei
In Tartaria traducere din limbs franceza
de Victor STOE
Au apArut
Ing. I. ORBONA$
Lel 40
limbs francez8 de E. FLAMANDA
Pustnicul din Sahara. Vista parinielui
RENA BAZIN
DEAN FARRAR
epulzat
Lei 46
BIBLIOTECA INFORMATIVA"
Manual de atelier mecanic
Manual de paleogra fie slam-mm.4nd

BIBLIOTECA ARTISTICA"
Sculptorul D. Paciurea, cu 24 de plante
And] eescu
Pictura romaneascd In secolul al
XIX-lea
BIBLIOTECA ORASE'
Bucurefti, en 48 de planse
Constanta, cu numeroase ilustratii In text
Braf0V, eu numeroase ilustratii in text
Lei
80
Lei 140
Lel 60
Lei 120
Lei 320
Lei 120
Let 80
Lei 100
BIBLIOTECA DOCUMENTARA"
A mintirile Colonelului Lacusteanu,

ELENA GENERAL
PERTICARI DAVILA
E. DVOICENCO
EM. BUCUTA
publicate de Radu CRUTZESCU
Din vista fi corespondenta tut

Carol Davila
Inceputurile literare ale lui B. P.Ilasdeu
Duiliu Zamfirescu vi Titu Maiorescu
in scrisori (1884-1910)
www.dacoromanica.ro
Lei 70
Lei 200
Lel 60
Lei 120
GRADINA LUI GLAUCON

SAU
MANUALUL BUNULUI POLITICIAN
www.dacoromanica.ro
S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE

HARTIE VIDALON, DOUAZECI $I CINCI
DE EXEMPLARE NEPUSE IN COMER',

NUMEROTATE DELA 1 LA 25
www.dacoromanica.ro
C. BANU
GRADINA LUI GLAUCON

SAU
MANUALUL BUNULUI POLITICIAN
B II CUREtIT 1
FUNDATIA PENTRU LITERATURA $I ARTA, ,REGELE CAROL II"
39, Salevardal Lamar Catargt, 89
1987
www.dacoromanica.ro
Eqti gray amenin/at cand adversarii te vor sin* slatbind in puterile ofensive. E9ti pierdut and vor sim%i-o
prietenii.
11
Dela 'nceput i dintriodata nu-0 s181 arsenalul.

E0i totu0 nevoit ? Fa-1 cel puTin pe adversar sa
creada Ca Ii-au mai ramas i alte arme.
In fa-ca celor cari vor s te distruga trebue A apari

fntotdeauna mai puternic deck eti in realitate i mai
ales deck 4i fnchipuie danii.
III
Daca e9ti slab sau daca le pari, nu nazui sa dobandeti
simpatia celor puternici. Da -le impresia unei voin %i ro-
buste, fa-i sa te creada tare i, fara s'o cauci, simpatia

for te va descoperi.
IV
Dela primii pai in politica

i i-a facut de timpuriu
Licinius a i 'nceput sa-i pregateasca situalia culminanta,
pe care o fntrezarea ambiTia lui nemarginita. A intrigat,
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUX GLAUCON
a linguqit, a calomniat, a tradat, 9i-a apropiat pe unii,

a silit pe al %ii sa se 'ndeparteze, in scurt a uzat 9i a abuzat
de toate procedeele, pe care un politicianism fara scrupul
i le punea la 'ndemana.
Ascensiunea i-a fost fulgeratoare qi stralucita, dar
tocmai cand era gata sa culeaga In sfar9it toate roadele
atator osteneli, un banal accident de automobil zadarnici
o vieala Intreaga de uneltiri 9i de turpitudini.
V
Nu spera saii atragi bunavoinIa celor marl prin

apeluri la compatimirea 9i la generozitatea lor.
, Chiar daca mila for ar trece dela vorbe la fapte, 9i
Inca ei n'ar izbuti s'o faca deceit mic9orandu-te 9i Injo.
sindu-te.
Fii insa tare. Dovede9te-1e ca 9tii sa vrei 9i ca po %i
Inca. Arata-te ca o primejdie cat de mica, gi favoarea

for te va cauta.
VI
Licheaua izbute9te acolo unde omul de caracter cade

invins. Cad bunavoinIa celor puternici, cand nu 9tie de
frica, se Indreapta mai bucuroasa catre cei capabili de
toate umilintele 9i de toate josniciile deceit catre oamenii
cari, prin independen %a 9i prin demnitate, le-ar putea
creea, la un moment dat, dificultap 9i complicaTiuni.
Aga dar, on te impui prin teama ce inspiri, on a9terne-te
covor sub picioarele conducatorilor.
www.dacoromanica.ro
PAU MANITALUL BUNULUI POLITICIAN
VII
Nu-1 invinui pe adversar de toate Indraznelile chiar i
de acelea, pe care nu le are. Cu timpul el ajunge s'o

creada iar to s'o sim %i.
VIII
Cei mai straluciIi aparatori ai ordinei stabilite sunt

adeseaori tocmai acei cari nu mai cred inteinsa.
IX
Cand guvernezi, prea multe idei te fncurca. Dar i

lipsa oricarei idei nu te descurca.
X
Din turnul de filde, politica nu se poate. Cel mult te

fnchizi IntrInsul ca, dupa scurta vreme, sa ie9i sporit
In prestigiu i autoritate.
Nu intarzia fink'. Iubirea prietenilor e capabila sa te
uite acolo mai repede deceit ura adversarilor.
XI
Dintre toate 4 craIiile*, cea mai antipatica e pedantocra'ia. Profesorii lui Caragiale nu sunt deceit o slabs
imagine a acelor spirite rnarginite, care hi Inchipuie ca,
printr'o erudi %ie mai mult sau mai puIin autentica, pot
Inlocui bunul sim% gi intuipa lucrurilor ce trebue savarvite.
www.dacoromanica.ro
GRXDINA LUI GLAUCON
XII
Ca sa ajungi gi sa te men %ii in situa%iile culminante, 1%i
trebue suprafaIa gi independena. Cu banul Statului le

po%i cuceri pe amandoua. Cumpara-i deci cu generozitate
pe cei cari pot sa te impuna opiniei publice. Creeazali

de asemenea baza materials, fara de care rtimai la
discre%ia celor puternici. Procedeele se vor uita. Dar
importan%a gi averea Ili vor ramane.
XIII
Exists o mistica a cuvintelor. Mul %imea, incapabila sa
patrunda pang la esen %a lucrurilor, se ameIegte de sunete
gi cade victim& a ilumina %ilor on a garlatanilor.
Ii trebue ani ca sa se trezeasca gi, chiar dupa ce s'a

trezit, ti mai ramane in suflet ceva din vraja vorbelor
degarte, in care a crezut.
XIV
Unii te strang de gat plangand. Al Ili, razand. Acegtia

au cel pu %in meritul sinceritaIii. Prefers -i. Poate ca nici
nu vor duce operaTia pans la sfargit. Ceilalti nu vor \Tana
insa ultima lacrima pans ce nu-1i vei da ultima suflare.
XV
Chiar cand fondul a murit de mult, formele continua

sa traiasca. Si atat de mare e puterea for bleat acei cari
le apara cu indarjire sunt convingi ca sub ele exists altceva
decat neantul.
www.dacoromanica.ro
EAU MANUALUL BUNULUI POLITICIAN
Oamenii in elepci insa, le respects on le nesocotesc

cu buna gtiinca ca ele nu ..mai reprezinta deck timbre
fare de substanra.
XVI
Nu %i apara onestitatea niciodata. Cad, on o ai gi

atunci e vreme pierduta ; on n'o ai gi atunci e vreme gi
mai pierduta.
XVII
SA nu urfigti. Cel mai rau sfatuitor e ura. Ai un adversar
primejdios ? Zdrobegte-1 sau, cel pu%in, izoleaz5-1. Ai un
prieten nesigur, care te tulbura gi te incurcg ? Inlaturfi-1.
Dar pentru ce 1i -ai complica gi chinui viea%a cu o patima,
care te poate impinge la ac %iuni gregite on excesive ?
Urapti oare creanga care te ranegte ? Piatra, care te

face s5. aluneci? Vantul, care ili biciuie fala ?
Rupi creanga ; asvarli piatra ; intorci spatelg vantului,
gi atat.
XVIII
Un get care-gi pleaca urechea la toate intrigile, lasandu-se influentat de ele atat in raporturile cat gi in
aqiunile lui, lucreaza, incongtient, contra propriilor lui
interese.
Dar nici sa-gi astupe urechile la toate goaptele, toate

minciunile gi toate calomniile ce susura In jurul lui. Caci
geful trebue A le gtie toate, sa-i asculte pe to%i, sk nu
dispreTuiascri nici-o informa %ie, dar sa faca ceeace judecata
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
10
lui, libel% de orice siluire, ii spune a e bine gi oportun

&a fie facut.
XIX
Idealismul bfitringei e adeseori Valul ce se asvtirle
peste turpitudinile tinere-cii.
XX
Adevara%i prieteni, e greu sa ai in vieqa de partid.

Te m'angai poate cu gandul ca ai cel pu %in amici politici?
De fapt, nu ai deck complici.

XXI
E mai multa necesitate sufleteased la cel care lingumte deck la cel care se lash lingugit.
XXII
Sunt oameni nasci4i sa comande ; alIii, sa slujeasca.
Descopera-i pe aceoia ; strange-i In jurul tau ; satisfa-le
instinctele servile. Vei afla printre dan#ii devotamentele
cele mai statornice. Cu o singura condi.cie: sa nu Incerci
a face din slugti, stapan.
XXIII
Dacii nu e#ti stapanit de o mare ambiirie, prefer&
situa %iile minore. Lipsite de stralucirea celor majore, i %i
dau in schimb lini#tea, banii, securitatea.
Iar in ochii partidului vei Incarna dezinteresarea #i

abnegatiunea.
www.dacoromanica.ro
SAU MANUALUL BUNULUI- POLITICIAN
11
XXIV
Nuii pierde vremea In destainuiri gi explica %ii ale

trecutului. Ceea ce a fost, adica ceea ce nu exists, nu poate
trezi cleat interesul catorva gi Inca gi al acestora foarte
platonic. Caci ceea ce nu mai este e ca i and n'ar fi

fost. Si chiat daca nu e cu totul cotropit de valid nemilos
al uitarii, raman doar simple amintiri, iar cu amintirile
numai, nu poll migca pe nimeni gi nu po %i dobort pe
nimeni.
Daca urmarecti tntr'adevar un scop politic, infige-te

puternic in realitatea clipei prezente ; rascolegte patimile
actuale ; pune in miccare interese ci ambiliuni ale momentului ci, mai presus de toate, indraznegte, nu luptanku-te cu umbrele trecutului, ci razboindu-te cu oamenii
In came i 'n oase ai prezentului.
Si, daca ecti cineva, vei invinge.
XXV
Ca 0 astrele, lichelele sunt de toate marimile.
Sunt lichele marunte, pierdute In pulberea anonimatului. Te izbegti de ele la fiece pas. Te linguesc, se gudura,
primesc euvantul brutal ci dispre %uitor ca o binefacere,

te cuceresc prin persistenca, prin nedemnitate ci servi-
lism. Va sufla vantul interesului Intealta parte ? Nu

numai te vor parasi dar te vor scalda in talazuri de barfeli
i te vor lovi Para niciun fel de crutare.
Sunt gi lichele importante, stralucind printre personalita %ile de mana intai. Aficeaza sentimente gi" virtu-0
cardinale. Nu le lipsegte cultura, uneori nici talentul.
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
12
Toata lumea le recunoapte prestigiul pi autoritatea. Se

impun in situa %iile cele mai Inalte. Au banii pi onorurile.
Dar vine o imprejurare pi licheaua ce dormea intr'inpii
se trezepte, se mipca, triumfa. Scuipa unde a lins, calomniaza, insults, lovepte.
Nu te emo/iona. E gata, daca interesul Ii va dicta,

sa revina de unde a plecat. sa linga, unde a scuipat, sa
lingupeasca din nou, sa te ridice in slava cerului, sa se
bats cu pumnii in piept urlandu-pi devotamentul.
Intre licheaua marunta pi licheaua importanta, nicio
deosebire. Doar ca pe cea d'intai o maturi cu o lovitura
de picior ; pe cea de-a doua o accep %i caci dintre amandoi
to epti toleratul, iar, cand iIi revine, o primepti cu toatg

cinstea ce i se cuvine.
XXVI
Cu siincul politic te napti. Experienla, cel mult ii-I

poate asculi.
Numai apa se intelege cum oameni cu o inteligenta
mediocra pi cu o culture redusa vad mai just decat altii,
hotarit superiori dar cari, in alcatuirea for intelectuala,
nu au acel sim% al posibilitaIilor pi al realitaIilor,
singurul capabil de a te impiedeca sa calci alaturi cu drumul
on sa naufragiezi in apele ispititoare ale himerei.
XXVII
Orgoliul nu exclude nulitatea precum nici geniul. Dar
nici nu le implica.
www.dacoromanica.ro
13
SAU ?dANUALUL BUNULUI POLITICIAN
XXVIII
A nu iMelege realitaIile pi a nu masura posibilitaIile
In politica practica, nu e nici idealism, nici rectitudine
pi niciun fel de atitudine morals,
e pur pi simplu
prostie.
Cfici politica practica pornepte dela ceea ce este, Tintepte ceea ce e cu putin-ca pi numai astfel ipi atinge scopul,
adica puterea fara de care orice acTiune nu e decat vorbarie goala pi agita %ie sterile.
XXIX
Firepte, in genere orice pef prefers in jurul lui sclavi.
Cu ei, nicio primejdie. Ba una singura: intriga, painea
zilnica a sufletelor josnice. Dar pentru intriga ai indiferenTa, dispre %ul on biciul. Nici chiar acesta nu-i revolts.
Dimpotriva, it primesc cu voluptate daca nu cu recunoptinca. Ii ustura dar le desmiarda sim %imintele servile.
XXX
i poltronii au clipele for de curaj pi de indrazneala.

Bizue-te deci pe lapitatea for dar pi pe altceva inca.
XXXI
Apa zisele xt atitudini morale * nu sunt Intodeauna pi
altitudini morale.
Dezamagirea, care adeseori e la originea lor, nu e

tocmai o culme. Ce sunt atunci gelozia, invidia, ura,
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
14
amorul propriu ofensat, interesele materiale jignite on

ruinate?
De altminteri, orice atitudine morals se poate uor
preschimba inteuna imorala. Caci In definitiv, anTul care
le desparte II poate sari oricine si oricand. Aga cum sari

din opozi ;ie la guvern.
XXXII
Dintre tori partizanii politici, oamenii cu idei sunt cei
mai periculoi. Caci ceea ce ii trebue unui partid nu sunt
ideile ci disciplina. Iar disciplina s'a dus cand fiecare

crede ca gande9te i incearca sl-gi impuna, sub forma de
idei, secreTiunile sale cerebrate.
rt
De aceea, cu drept cuvant, partidele creeaza a;s zisele

cercuri de studii a, care, In .deobte, nu sunt alteeva
decat trenul celor incapabili de a trai fara 4 W4:I $.
Firqte, o elementary prudent Ii face pe sefi sa -1

gareze pe una din liniile moarte ale partidului.
XXXIII
E absurd sfi negi existen %a norocului. Nu este ins&
decat o imprejurare sau un complex de Imprejurari
prielnice. DesavarOrea lui sty In tine Insu %i.
0 ezitare de-o clips ; o grepala, cat de neinsemnata

in aparenta, i norocul i %i iese din tale, ba uneori se preschimba In dificultati si infrangeri.
Fii deci cu ochii '11 patru la ceea ce se petrece in jurul
tau, dar hi tot astfel i la ceea ce se petrece in sufletul

tau. Caci regula, dela care nu trebue sa to abaci niciodata,
www.dacoromanica.ro
SAU MANUALUL BUNULUI POLITICIAN
15
este sa te miti in conformitate nu cu ceea ce crezi ca

eti on ceea ce dorqti sa fii ci cu ceea ce egti in realitate,
aa cum puterile tainice ale firii te-au zamislit.
E9ti lichea? Nu cauta s lucrezi ca un om de caracter.
Egti om de caracter? Nu Incerca sa fii lichea.
De simIi nevoia, po%i s apari celorlal %i cum soco %i
mai bine. Dar in acciunea to de inalIare, ramai ce egti,
luptA cu armele ce %,i -a harazit natura qi trage toate
foloasele, pe care le poIi afla nu numai in imprejurfiri
dar i in posibilitaIile tale sufletqti.
XXXIV
Vrei sa te lncredin %ezi de calitatea sufleteasca a unui
om, care trece drept un 4 caracter *? DA-i posibilitatea
de a fi lichea.
0 folose9te? Nu-1i zice ca e un caracter infrant de

imprejurari ci o lichea, careia i-a lipsit prilejul.
XXXV
In afaceri ca 9i 'n politica, mai 'nainte de a pleca la

drum cu cineva, studiaza-l.
De este eau, ocolqte-l. De este intrigant, inlatura-1.

De e pismag, fugi de dansul.
De este toate la un loc, nu-1 suprima, dar nici nu impiedeca pe
al%ii sa -1
suprime.
XXXVI
Nu e deloc o buns socotearit sfi intri lntr'un partid Si
sa lucrezi ca idealist.
www.dacoromanica.ro
GRXDINA LUI GLAUCON
16
Dace pornirile IIi sunt sincere i irezistibile, nu vei fi

dealt oaia in mijlocul lupilor.
Ascunde-le deci cu Ingrijire. E mai presus de puterea
ta ? Cauta cel putin sa tragi dintr'insele toate foloasele

de ordin practic, pe care 1i le tngaduie oamenii, imprejurarile i aluatul tau sufletesc.
Caci un idealism bine manuit poate deveni nu numai
o forca de inalIare dar i un izvor nesecat de ci4tiguri
materiale.
XXXVII
Fiecare popor, cu temperamentul lui. Pentru ce atunci
nebunia de a le visa pe toate asvarlite In tiparul acelora0 instituTii?
.
Din fericire temperamentul reactioneaza caci 10 au gi
popoarele anafilaxiile lor. Unele suporta cu uprini.a

sclavia, oricum ar fi botezata. Altora, libertatea le este
insuportabila.
Violen %a conducatorilor izbutete adeseori sa impuna
ceea ce instinctul conduilor respinge. Dar succesul e

trecator, caci mai presus de orice violenIa sunt puterile
tainice 9i neinfrante ale sufletului omenesc.
XXXVIII
Spiritul de libertate i de umanism d'abia dace rezista
in ultimele tranqee ale democra %iei. E o defensivaeroica dar
nu-i deck defensive.
www.dacoromanica.ro
SAU MANUALUL SUNULUI POLITICIAN
17
XXXIX
Nu numai poetul se nate. Si licheaua.
Inteligenta, cultura, talent, situaIie socials, politica,

nimic nu Impiedica pe cel nascut, sa fie.
XL
In orice Imprejurari i fa-0 de oricine, ferete-te de a

crea ireparabilul.
De sigur, 9i ireparabilul se poate repara dar cu cats
rabdare, cu cate sforpri qi mai Intotdeauna cu cate

umilinIi!
XLI
Nu atat serviciile, pe care le-ai adus celor puternici to
pot ridica i men %ine cat mai ales acelea, pe care le-ai
primit dela dansii.
XLII
Cea d'intai virtute a unui guvern e A nu cads.

E incapabil sa qi-o Implineasca ? Celelalte sunt de domeniul literaturii.
XLIII
Decaden%a unui Stat Incepe nu atunci cand Dameni de
valoare, capabili de mari realizari, 10 fac din situatiile

ce ocupa un izvor de catiguri mai mult sau mai ptgin
alaturi de lege Ii de morals. Incepe Insa atunci and

2
www.dacoromanica.ro
18
GRADINA LUI GLAUCON
orice mediocritate, oricat de stearpa, gasete posibilitatea qi IngaduinIa de a primejdui interesele pubilce prin
venalitate i banditism.
XLIV
Lipsit de frana unui 9ef de Ina It'd autoritate morale

on a con9tiinIei fruntailor, partidul devine o bands, finpotriva careia In zadar s'ar mobiliza ideile.
Singura violenIa, sub orice forma ar fi, o poate atinge
i, In cele din urinti, dobori.
XLV
Crispinus e partizan al sterilizarii:

Aplicand-o 9i la not ca 'n Germania, Intr'un numar
de ani nu vor mai fi tampici...

Catastrofal, exclama Marcellus. Pe spinarea cui
vor mai trai atunci inteligenTii?
XLVI
Nicaieri ca In pseudo- democra %ie, verbalismul, la

on indrazneT, nu-i aroga drepturi mai Intinse i
mai necontestate. CetaIenii: victime consim %inde ale
exerci %iilor retorice. Toate instinctele, toate pasiunije,
toate poftele, toate nebuniile, trezite, excitate, linguite, Incurajate. Iar opera de guvernare, film sonor,
In care vorba umflata desleaga toate dificulta/ile, iar
www.dacoromanica.ro
19
stearpa agitaIie da tuturor, armuitorilor ca 9i armuiIilor, iluzia marilor ac %iuni constructive.

Si astfel cuvantul, care a fost la inceputul inceputului,
adeseori e 9i la Inceputul sffir9itului.
XLVII
Nimic ca pasiunea puterii nu da, faia de not
1n9ine,
judec4ilor 9i ac %iunilor noastre o valoare etica. Ceea ce
la alp numim calomnie, intriga, razbunare, venalitate

devine, fn ce "ne prive9te, critics obiectiva, abilitate politica, dreapta sanc ;iune, aten %iune pentru interesul public.
Ipocrizie? La unii, poate. La cei mai mul %i Insa,

incon9tienVa.
XLVIII
In politica sunt mai multe canalii decat oameni de
bine ; mai mulIi mi9ei decat oameni de curai ; mai multe
lichele cleat oameni de caracter.
Si to mai intrebi, naivule Marcus, tu, care e9ti om de
isprava, leaf 9i demn, pentru ce zaci zdrobit pe campul
de lupta?
XLIX
Vieqa este o prefacere perpetufi gi. creatoare. Si voici
ca numai cugetarea politica sa ramana Incremenita 9i
moarta?
Sunt totu9i oameni, cari din aceasta imobilitate de
cimitir f9i trag tot rostul 9i toata gloria existenIei lor.
2*
www.dacoromanica.ro
20
GRA.DINA LUI GLAUCON
Opera de civilizare a unui popor nu exclude constran-
gerea. Dimpotriva, o implicl. A rasa numai pe seama

timpului 9i a instituTiilor libere ridicarea oamenilor din
animalitate 9i barbarie este Inca una din nebuniile spiritelor utopice on submediocre.
LI
Adeseori tinerelea are toate prejudecalile iar batrane/ea toate iluziunile.
LII
Invidia nu cunoa9te varsta.
Ea chinue9te depootriva pe cei batrAni ca 9i pe cei tineri.
Aurelius, om care-9i putea socoti viea %a incheiata, nu
era agitat pe patul de moarte decat de un singur gand :

ca Novius reu9ise sa Mina portofoliul, dupa care el
insu9i ostenise in zadar p'anA in clipele din urmd.
LIII
In iubirea de astazi e mai intodeauna samburele urii
de maine.
LIV
Cele mai odioase sunt dictaturile ipocrite: au toate

indraznelile in abuz 9i toate neru9infirile in depravare,
iar, in schimb, nici-o raspundere.
E la9itatea ridicata in sistem de guvernamant.
www.dacoromanica.ro
EAU MANUALUL BUNULUI POLITICIAN
21
LV
In politica, mai mult ca in mice-, nu-1i pierde vremea
cautand sa inviezi lucrurile moarte. Mergi cu view

Inainte.
LVI
Naive, popoarele inapoiate sunt pururea In cautarea

celor mai buns instituVuni. Ca oi cum institqiunile ar
avea alts valoare decat aceea, pe care le-o dau oamenii.
LVII
Mioeilor nu le poi raspunde deck cu dispre %ul. Nu

pentruca acesta ar fi o forts distrugatoare, caci nu
distruge pe nimeni. Dar pentruca e singura in stare saii
dea aces libertate oi liniote a spiritului, fara de care viea %a
nu-i decat o chinuitoare oi stearpa convulsiune.
LVIII
Sunt oi oameni pentru cari sacrificiul nu e vorbri

deoarta. Ei, nu numai ca-oi poarta crucea cu voluptate
dar, cand nu-i simt povara, o cauta.
Aceotia sunt boii dela roata ai oricarui plug politic.
Partea for e mai toata greutatea brazdei oi mai toate

bicele arga %ilor.
A celorlalIi, e toata aten%iunea of toata generozitatea

stapanului.
www.dacoromanica.ro
GAADINA LUI GLAUCON
22
LIX
Trebonius e nelipsit dela toate: botezuri, nun%i, inmormantari, parastase, recep%ii, comemorfiri, sarbatoriri,
inaugurari...
In-celegi, mon cher, ii explica dansul unui intim,
omul politic trebue s fie intotdeauna pe ecran.
i poate are dreptate: partidul intreg nu vede un
guvern din care Trebonius ar putea id lipseasca.
LX
Un atac mediocru preTuwe mai mult cleat cea mai

stralucita aparare.
De aceea oamenii politici cu experienra nu se apfirfi
decfit' atacfind.
LXI
De cum te-a zarit, Crispinus iIi zambe9te. II saluki,
te imbrfiIipazg. Te despar%i, ochii lui te urmfiresc cu
duo0e iar infirm lui schileaza sfiruturi...
E9ti destul de departe? Bucura-te. De nu ai fi,
ce
Ii-ar mai auzi urechile!
LXII
RfitraneTea, spunea Leopardi, e rfiul cel mai mare
pentruca 11 lipseqte pe om de toate plficerile, lasfindu-i
numai poftele.
Dar qi poftele dispar una cfite una. Iar dintre ele,

cea din urma pofta puterii.
www.dacoromanica.ro
!MU MANUALUL BUNULUI POLITICIAN
23
De aceea atati batrani incurca luptele politice cu

ceea ce dan9ii numesc experienta, dar care In realitate
nu e decat vanitate senila.
LXIII
E intelept sa cuno9ti 9i limitele puterilor tale, nu numai
p'ale celorlalti. Caci daca slabiciunile acestora te pot

inalta, mai ales propriile tale forte te pot mentine.
LXIV
Orice 9ef de partid, and este la guvern, vorbe9te

#pe deasupra intereselor de partids dar lucreaza pentru ele.
E destul ca In opozitie nu poate decat vorbi fara sa

lucreze.
LXV
Sa-i faci pe ceilalti A creada"ceea ce crezi tu, nu e greu.
Sa-i faci a creada ceea ce tu nu crezi e mai putin upr.

i totu0 arareori politician experimentat, care sa nu
izbuteasca.
LXVI
Fii cat mai avar in distribuirea laudelor. Caci daca pe

unii ii leaga i-i stimuleaza, pe cei mai multi ii umplu de
orgoliu 9i-i fac insuportabili.
LXVII
E o greeala sa fortezi succesul. E una i mai mare

sa nu 0-1 pregate9ti.
www.dacoromanica.ro
24
GRADINA LUI 6LA'UgON
LXVIII
Si ura, care distruge, e uneori creatoare. Cad qi dintre
ruini izbucnwe vieaa.

LXIX
Nu pleca niciodata trantind up celor puternici. Nu
cumva- sa se 'nchida aka de tare ineat niciodata sa n'o
mai poli redeschide.
LXX
Politica e neprevazutul? Se poate. Si totuqi marii

oameni de Stat sunt aceia cari au prev6zut, au pregatit i au invins.
LXXI
Nu admiedm pe ceilalli decat in masura, in care ni se
pare ea propriile noastre merite nu sunt intrecute.
LXXII.
Cu mediocritatea se deprinde mai lesne un popor

deck cu mice. Caci spiritul colectiv, intotdeauna mediocru, e in chip firesc atras catre ceea ce nici nu-1 intrece
nici nu-1 tulbura.
LXXIII
Modera ;iunea nu e totdeauna semnul unui spirit ponderat, al timiditaiii on al unei contiiaci nelinitite.
Orgoliul i-o impune adeseori de teama tutor teaciuni
care 1-ar putea atinge.
www.dacoromanica.ro
25
LXXIV
L-ai invatat sa zboare ? Nu-1 mai reline ; da-i drumul.
Dar 4i va frange gatul. Atat mai rau pentru el ; atat

mai bine pentru tine.
LXXV
Si 'n politica ai dreptul sa to sinucizi. E ridicul insa

sa pretinzi altora de-a o face impreuna cu tine.
LXXVI
Nu-i om sa nu celebreze cinstea lui Saturninus. Si e
adevarat a nu 0-a insuOt niciodata banii Statului. I-a

asvarlit insa Cu darnicie partizanilor. A tolerat toate
fraudele and autorii for 4i erau devota%i. A rasplatit
cu generozitate pe tori cei cari 11 sustineau. Din aventurieri
traind in marginea societatii a facut multimilionari,

in scurt cu banul
public a platit fara sa ezite serviciile de tot felul ce i se
aduceau lui personal.
Iar aceasta, in dictionarul politic, poarta numele de
onestitate.
campionii intrigilor 9i loviturilor lui,
LXXV II
E o mare paguba ca in regimul democratic, oamenii,

Inteadevar inzestrati i hotariti sa serveasca Statul,
1i pierd trei sferturi din vieata in lupte istovitoare i
sterpe.
www.dacoromanica.ro
26
GRADINA LUI GLAUCON
E ins& o paguba mai mare ca alIii, neindestulator inzestraIi 9i hotarlIi sa exploateze Statul, nuli pierd toata
yieala in aceste lupte.
LXXVIII
Speciali0ii sunt uneori o calamitate. Conyin0 ca de %in
adevarul absolut ; lipsiIi de inTelegerea vie/ei totalitare a
Statului ; marginici qi prezummio0 ; utili numai and
lucreaza in subordine, ei devin, in posturile de comanda,
o cauza permanents de pagube 9i de incurcaturi.
Noroc ca bunul sim% fara de specialitate restabile0e
apoi ceea ce se mai poate restabili.

LXXIX
Nimic nu spore0e preIul izbanzilor noastre ca neizbanda celorlal %i.
LXXX
Cu cat sim %i pe un partizan mai lipsit de caracter, cu
atat inlesne0e-i mijlocul de a se compromite.
Si cat mai gray.

E singura cheza0e a unui devotament inalterabil.
LXXXI
Intre alte daruri pe care Flaminius le avea, era 0

acela de-a intrebuinIa, cu o rara maestrie, in discursurile
sale, clar-obscurul.
www.dacoromanica.ro
27
Ascultatorii se sileau sa-1 inIeleaga, ferici i cfind credeau
ca 1-au inteles. Fire9te, fiecare dupa capul lui. Iar el,

nu numai ca le da impresia unei mari adancimi de cugetare dar, chiar In chestiunile cele mai delicate 9i mai
penibile, se strecura fara sa spuna nimic de'i avea aerul
ca spune mai mult deck ra %iuni superioare i-ar fi Ingaduit.
LXXXII
Valerius e opera so-Pei lui. Frumoasa, inteligenta, cocheta, ea 1-a ridicat treapta cu treapta, acordand celor
puternici ceea ce nici lui nu putea sa-i refuze.
0 singura umbra de-asupra acestei casnicii fericite:
teama amandorora ca ravagiile timpului vor sdruncina
o cariera atat de stralucita.
.
De aceea, prevazatoare 9i practica, so %ia lui Valerius

11i pregate9te din timp o retragere demna 9i confortabila,
bine meritata prin atatea osteneli politice.
LXXXIII
Strigi, voi striga 9i mai tare. Amenin %i, te voi amenin %a
9i mai stra9nic. Insul %i, te voi insulta ca la u9a cortului.

Ma calomniezi, te voi calomnia MI% mils. Vrei Ea ma
suprimi politice9te, te voiu suprima fizice9te
I le-am spus cu glas domol lui Ascanius, maestru

9antajist 9i chintezenIa de canalie. i, fiindca Ascanius
9tie ca sunt dintre domolii, cari nu se dau indarat dela
faptfi, m'a imbrail9at cu efuziune:
Ce copil e9ti ! Nu vezi ca not amandoi suntem faculi
ca sa ne inTelegem?
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
28
LXXXIV
Nu e nimeni deasupra calomniei: on of cat ai dispre%ui -o, ea te atinge. A o evita, e peste putinta. A o cornbate e vreme pierduta.
Ceuta deci mai bine sa I:4H tacerea calomniatorilor
on cumparandu-i on terorizandu-i. Iar cand Ii-au cazut
In 'liana, fii salbatec of fare cruIare.
E o reputaIie, care te va feri de .neplaceri viitoare.
LXXXV
Fereote-te de-a deveni in politica pies& de muzeu. 0

retragere la timp, intotdeauna regretata de cei carora
le-ai mai putea folosi, 4i va salva odata cu demnitatea
of interesele.
LXXXV I
Oricat de nedreptacit te-ai simIi, nu te plange. Plangerea te claseaza: epti dintre cei cari, fiind lovi %i, se
resemneaza sa geama prin colTuri in aoteptarea unei
compensaIii. De obiceiu, mai curand on mai tarziu,
oeful nu Ii-o refuza.
Dar, is procedeaza altfel. La nedreptatea oefului fa'spunde indoinduli devotamentul public pentru dansul, iar
cand 11 vei prinde la stramtoare, execute -1 cu zambetul
pe buze.
Sa nu te temi de ra'zbunare. E om inteligent of otie sa
face politica: a doua zi vei fi in graiiile lui, mai mult

deck oricand of deck oricine.
www.dacoromanica.ro
29
LXXXVII
Claudius, om inteligent
9i
chibzuit, obinuia sa spun& :
despre femeile, pe cari le-am iubit 9i prietenii, cu cari

am lucrat, eu nu vorbesc eau niciodata.
Generozitate !
exclama intimii. Numai Crispinus,
sceptic i cinic, adaug4:
ySi prevedere ! Generozitatea ca i iubirea ingroapa
mai bine secretele, iar patronul 9i le prefera Ingropate
deck tarAndu-se prin saloane i cafenele.
LXXXVIII
Un conducator mediocru e o adevarata binefacere

pentru toate submediocritalile.
Numai astfel, oameni, cari sub o alts conducere, ar fi
considerat cele mai modeste satisfacTiuni ca o nea9teptata
fericire, ajung sa nu mai cunoasca nicio limits In aspiratiunile lor, devenind, fn posturile ce li se incredimeaza, o
calamitate publica.
Trista mingaiere pentru inteligen %ele Inlaturate.
LXXXIX
Joc de societate:
Ce calitate gaswi la originea puterii oamenilor politici?
La A., inteligen %a.
La B., talentul.
La C., intriga.
La D., munca.
www.dacoromanica.ro
30
GRXDINA LUI GLAUCON
La E., indrazneala
Dar la F.?
Se uita tori unul la altul; se gandesc i nu descopera
nimic.
Dar Numerius, ursuz solitar, mormaie:

Temperamentul
XC
t Caracterul * de astazi e adeseori licheaua de maine.

Din nefericire t licheaua * de astazi nu e niciodata ca-
racterul de maine.
XCI
Nimic nu Intre-cine bunele raporturi intre politiciani

ca teama ce au unii de
Nu uita dar ca amicii te vor iubi cu atat mai mult cu
cat te vor teme mai mult.
Intre %ine -le deci, metodic i staruitor, iubirea.
XC I I
Un ef de partid sentimental, dac'ar putea sa existe,

n'ar fi decat o lamentabila caricature. Fire9te, In raporturile cu partizanii ,Si in motivele care Ii determine
aciunea.
In viea %a lui intima, e alts poveste. Acolo nimic nu-I
tmpiedica sa aiba chiar candorile sentimentale ale unui
licean la prima lui dragoste.
www.dacoromanica.ro
SAC MANUALTJL BUNULTH POLITICIAN
31
XCIII
Programele partidelor se pot schimba. Ceea ce nu se
schimba este interesul personal al partizanilor.
XC IV
Inceleapta i generoasa, Natura compenseaza Intotdeauna : infirmului fi da inteligena, iar prostului,

norocul.
Generoasa cu Pomponius, i le-a dat pe amandoua. Dar,
speriata ea insai de atata darnicie, i-a refuzat caracterul.
Ceea ce pentru Pomponius e o teams mai puIin. Stie

el doara ca norocul i caracterul nu prea duo buns casnicie Impreuna.
XC V
A lua In exploatare Statul se chiama, In limbaj de

partid : a face opera creatoare.
Ca se gasesc partide i oameni cari o practica, nu e
nici-o mirare: politica e doar pentru cei mai multi arta de
a se ImbogaIi nu numai fara munch* dar i on glorie.
E mai de mirat ea se gasesc mil de naivi cari s'o creada.
Dar, de cand lumea, naivii se nasc pentru fericirea deteMilor.
XCVI
Aponius e intotdeauna preocupat 9i ingrijorat. Pe faTa

lui severs se resfrange In permanents umbra unor gan-
duri extrem de grave. Ai zice, vilzandu-1, ca se simte

responsabil de soarta Intregului glob pamantesc.
www.dacoromanica.ro
32
GRADINA LUI GLAUCON
Si totugi, preocupgrile lui, xlegi foarte serioase, sunt mai

puffin grave: de ani incearca pe-Tanga gef sa-1 desumfle
pe Tiberius, firegte ca sa-i is locul. Iar geful, om care se
plictisegte In orele libere, se amuza gi intre-cine jocul.
XCVII
Numai marii oportunigti pot crea opere durabile pentrucri numai dfingii lucreaza In ritmul realitaillor.
XCVIII
Arareori iubim pe cei cari ne par fericiIi. In genere, fi

invidiem.
Pe cei neferici %i Insti, fncepem prin a-i plange gi adeseori sfargim prin a-i iubi.
XC IX
Suntem fiecare din not mai mult sau mai puTin prizonieri. Ai unei iubiri, unii. Ai unei uri nestinse, a1 ii.
Ai unei chinuitoare ambiliuni, cfiteodata. Si chiar ai
propriului nostru succes, de multeori.
Omul, inteadevar gi cu totul liber, e aga de rar bleat,
cand apare, devine o irezistibila for a Naturii.
C
De Indata ce apare un caracter, to %i se coalizeaza

impotriva lui.
De aci trebuin %a imperioasa ca In -Wile, In care nu
te poli bizui pe opinia publich, tori sfi te creada la fel
cu dangii pfina and, ajuns gi puternic, ii vei putea zdrobi.
www.dacoromanica.ro
33
CI
Pe cei mediocri un mare succes Ii poate distruge mai

repede deck o mare infrangere.
E deci in %elepciunea Insasi A nazuiascri dupa succese
mediocre.
CII
Nimic mai urit celor ajunsi cleat sa revadfi pe cei

cari le-au cunoscut Inceputurile. Iar and acestia, crezand
a se fac placuii, in sa le-o si aminteasa, indispun si

irita.
De vrei sa obIii ceva, on dai parvenitului iluzia a esti
dintre cei cari stiu sa taca, on ceea ce este mai sigur
da-i certitudinea a esti dintre acei cari stiu a vorbeasca.
CIII
In pragul mormantului, Martianus se deda la cugettiri
retrospective.
Una din ele:
0 jumatate din viewp am dorit ceea ce n'am putut

dobandi, iar In cealalta am dobandit ceea ce n'am dorit.
CIV
Cei mai periculosi dusmani ai libertaIii nu sunt acei

cari o combat, ci acei cari abuzeaza de &Ansa.
s
www.dacoromanica.ro
34
GRADrNA LUI GLAUCON
CV
In raporturile cu partizanii, nu te Ingriji atat de

ceea ce variaza, adica de opiniunile lor, cat de ceea ce
este statornic, adica de poftele lor.
CVI
Atilius era dintr'o genera %ie, care tia sa urasca.
Bolnav, aproape tragand sa moara, d'abia mai putu

sa-i 9opteasca lui Petronius:
--, Ma duc Petronius, Ira las...

Nu te duci, nu te poi duce, Atilius.
Dar de unde qtii?
E oare cu putin/a ca Roscius sa-Ii supraviquiasca?
Canalia! Nu, nu trebue sa mor tnaintea lui... Nu

m'am razbunat Inca...
i lucru de necqteptat, Atilius a mai trait, s'a razbunat
0 a murit apoi, Impacat cu soarta i cu sine Insui.
CVII
Nu po%i schimba imprejurarile. Po ;i tnsa oricand sa

te folose9ti de ele.
CVIII
Omul politic nu vede decat scopurile imediate. Cu

discernamant 9i voinVii, poate gasi i soluVile potrivite.
Omul de Stat Insa, dincolo de aceste seopuri, vede

./elurile indepartate, pentru a caror realizare lucreaza cu
www.dacoromanica.ro
35
13AU MANUALUL BUNULUI POLITICIAN
prevedere, cu chibzuinIa i in tacere. Acesta e arhitectul
constructor; celalalt nu e deck zidarul.

CIX
Improvizaiiile fictiVe
adica cele pregatite i memo-
rizate - par adeseori mai reale deck acele care se

produc pe neateptate, in imprejurari neprevazute.
Atat de mare este puterea artei muck, in fai.a ei, Insai
natura apare lipsita de adevar i de spontaneitate.
CX
Sunt virtu/i antipatice precum sunt i viIii simpatice.

C XI
Probitate, dezinteresare; abnegalie, idealism, ascunde-le cat mai adanc in adancul sufletului.
Cfici cum ai vrea sa te impui cu astfel de InsuOri

Intr'o lume, pe care interesul egoist o carmuiqte i In
care necinstea nu numai nu e osandita dar e Inca admirata ?
Va veni poate ziva cand, ajuns i puternic, vei stEpani
i infrana toata aceasta gloata abjecta i laa dar pans

atunci urla cu ea, ca sa nu te manance.
CXII
Nu uza de violenta deck &find ai siguranIa succesului.
Daca aceasta nu - %i lipsete, sa nu-1i lipseasca nici
curajul. Si nici nu-1i cauta alianIe aiurea deck In NOtatea celorlal%i.
5*
www.dacoromanica.ro
36
GRADINA LUI GLAUCON
CXIII
Nu mai avem vieaCa de partid, ofteaza Lucius,
9i dupa el Valerius, 9i dupa Valerius, Titus 9i atficia,
unul dupa altul.
eful, om cuminte 9i Incelegator, Ii prive9te zfimbind
Cu indulgenIa. Iar a doua zi mini9trii primesc ordinul
sa deschida mai larg robinetele.
i vieata de partid reincepe.
CXIV
Nu e forma de guvernamfint mai prielnica 9arlatanilor

9i escrocilor politici ca pseudo-democraIia.
E paradisul turpitudinei.
C XV
A 9ti sa taci e o arta. A 0i sa taci vorbind e o arta

9i mai mare.
Flaminius era neintrecut in *went& privinIa. Nu
numai ca 9tia sa puna conversatia pe drumul ce voia,

dar poseda totdeodata secretul formulelor vagi, Indfirfitul carora 10 ascundea adevarata lui gfindire.
Plecai 1ncredirrcat ca ai aflat ceva dar, and voiai sa-1
prinzi, vedeai cu uimire ca acest ceva era nimic.
CXVI
Istoria omenirei nu e deck un 9ir neintrerupt de violenIe: intre popoare, Intre clasele sociale, Intre partide,
Intre indivizi.
www.dacoromanica.ro
&AU MANUALUL BUNULUI POLITICIAN
37
La temelia oricfirei stfipfiniri e violen %a i orice lncercare
de eliberare a celor stapfiniIi Incepe on se terming tot

cu violenIa.
A o condamna in bloc e o nerozie. A stabili un distinguo e o ipocrizie. A o admite ca pe una din forIele
naturei este singurul lucru cuminte.
De altfel, cu voia on fare voia noastefi, ea lucreaza
fnainte, distruge 0 creeaza in acela timp.
C XVII
Nu ideeile creeaza pe om ci omul creeaza ideile. Adevar
banal, pe care reformatorii it ignoreazfi. Ca i cum

o f ideologie , ciupita de prin cfirci, poate transforma de azi pe maine o societate, care ii are complexiunea ei organics, determinatti de puterile neinvinse
ale eredita%ii i ale istoriei.
CXV I II
Nu e necesar sa apropii pe partizani unii de alcii. E

chiar primejdios citeodata.
Intre ei, lase -i mai bine sa se mfinfince. Intr'altfel

riti sa to manAnce pe tine insu - %i.
C XIX
Frivolitatea lui Septimius nu e deck arta i calcul.

Tot aqa cum Octavus joacfi rolul omului serios, stApanit
de gfinduri severe, Septimius II joacfi pe al omului uu-
ratec, preocupat numai de ceea ce il amuza.
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCQN
38
In realitate, 9i unul 9i altul nu cauta deck sa-si satisfaca interesele 9i ambi %iunile.
Mai inteligent si mai plin de resurse, Septimius reuseste mai usor, caci are de partea sa pe tori aceia pe cari
o intriga amoroasa fi atrage mai mult deck cea mai

grava problems de Stat.
Si acestia sunt cei mai numerosi.
,
C XX
Pe cat raIiunea te va ajuta si firea iii va ingadui,

fereste-te de a te arata susceptibil. E forma cea mai
insuportabila a egoismului si a vanitaIii. Crandeste-te
ca mai e 9i altceva pe lume decat eul tau, la care raportezi tot ce gAndesc, ce exprima, ce fac coilalSi.
Intr'altfel aceasta nenorocita infirmitate, care .dovedeste tuturor cat esti de vulnerabil, pe prieteni ii va
obosi, iar pe adversari ii va stimula dandu-le succese
ief tine dar rasunatoare.
CXXI
Nu instituilile libere pot face dintr'un popor de sclavi,

un popor liber.
CXXII
Singura valoarea morals a indivizilor poate sa dea

ideilor ce ei reprezinta puterea de radiere si de crealiune.
www.dacoromanica.ro
SAD MANUALUL BUNULUI POLITICIAN
39
CXXIII
Una e sa visezi, alta e sa cugqi. Precum una e sa to
agiIi
alta sa lucrezi.
CXXIV
efule, nu mai merge! Ori luptam pentru o ideie,

on ne vedem de nevoile noastre...
A doua zi, Crispinus primepte o misiune gras retribuita.
idealist cum este, Crispinus continua sa lupte pentru
o ideie.
CXXV
Toate legile de aparare a Statului ca gi toate masurile

extralegale nu pot nimic impotriva capetelor infierbantate, cand acestea gasesc in mediul social materia inflamabila.
Singurul mijloc de a evita catastrofele sta in mainile

carmuitorilor cand aceptia an sim %ul autoritaiti pi al
disciplinei.
CXXVI
Nu iluminaIii fac revoluiile, ci guvernele slabe
pi
anarhice.
CXXVII
Cand o societate nu mai vede in institqiile libere

garanTia ordinei, a libertacii pi a dreptului ei la vials,
despotismul devine o chestie de indrazneala pi de prilej.
www.dacoromanica.ro
GRXDINA LUI GLAUCON
40
CXXVIII
Cand nu e calcul on o neputinca, generozitatea nu e
decat un cuvant.
CXXIX
Syrianus
om inteligent, cult i plin de spirit a
fost necesitos Intotdeauna. Nevoia 1 -a InvaIat sa cta-
peze It, In dreapta i in stanga, cu mai mult on mai puIin

succes.
Nu to temi Ii permite un intim ea va veni o

zi and, obositA, lumea Ili va Intoarce spatele?
Nu, pentruca numarul protilor nu se va sfar9i
niciodata. Ii voi rasa motenire i lui fiu-meu.
Si fiul traiete astazi din motenirea parinteasca.
CXXX
Cine a spus ca pentru intriga nu-1i trebue decat spirit

ci nici decum talent?
Priviti-1 pe Postumius. Intrigile lui sunt adevarate
opere de arta. Cu atat mai mult cu cat uneori nu face
decat arta pentru arta.

CXXXI
Toata arta barbatului politic este de a construi cu

ajutorul oamenilor, pe cari ii are la Indemana. Nici nu
poate importa altii nici nu-i poate crea.
Trebue Insa sa-i cunoasca perfect, cu defectele ci
viiiile ce au, dar ci cu insuirile care ar putea fi puse
In miccare In vederea unui stop superior.
www.dacoromanica.ro
EAU MANUALUL BUNULU/ POLITICIAN
41
CXXXII
In politica nu avem, nu trebue sa avem nici prieteni
personali, nici dugmani personali.
Pe cei dintai vom fi Intotdeauna inclinati sa-i supraevaluam gi deci sa ne micgoram gansele acliunii la care-i
asociem. Pe ceilal %i, riscam sa-i urim chiar dupa ce

motivul politic a incetat gi deci sa ne reducem din posibilitatile succesului.
CXXXIII
In genere, cea mai detestabila din influentele ce se

pot exercita in politica este aceea a femeilor. Lipsite
In deobgte de sirntul realitatilor gi deci al posibiliatilor ;
luand propria for stare nervoasa drept rezultatul unei

judeati politice ; incapabile sa se ridice mai presus de
iubire gi de ura,
ele incurca, ratacesc, paralizeaza.
Ce drept apare cuvantul, pe care un om de Stat il

spunea odata, cu farmecul lui invaluitor, unei doamne
inoportune:
Cu doamnele nu-mi permit sa discut politica. Ele
sunt prea sus in stima mea ca sa be pot cobori In arena
unde loviturile nu numai se dau dar se gi primesc.
CXXXIV
Seara, ajutandu-1 sa se desbrace, feciorul, om vechiu

gi credincios al gefului, ii aduce ecoul celor auzite. Barbat
inIelept geful nu le dispretuegte.
www.dacoromanica.ro
42
GRADINA LUI GLAUCON
Bun om, d-1 Ionescu!... Toata lumea it vorbe9te

de bine 9i to-0 se mill ca nu e ministru.
Dar tu, de ce to miri, Inane?

Pentruca azi dimineaia mi-a dat doi poli: na -si,
9i and it ajuIi pe 9ef sfi se culce, nu uita sa-i spui...
adica ce spusei adineauri.
A zambit 9eful, a zambit 9i Ion. Pared zambetul lui
Ion era mai ironic deck al 9efului.
CXXXV
Venalitatea conducatorilor e mai pu %in periculoasa

deck toleranta lor. Caci ceea ce poate pune in primejdie
existerica
9i desvoltarea Statului nu este atat corup-
%iunea, oricat de abjecta, a unuia on a catorva. Ci sentimentul inradacinat in cei mul %i ea totul be poate fi
ingaduit.
CXXXVI
Zadarnic iIi vei pierde vremea cautand oameni, cari

sa nu fie nici pro9ti, nici lacomi, nici rai, nici ingraIi.
Nu-i vei gasi. Si chiar de i-ai gasi, crezi ca i-ai manui
mai cu inlesnire deck pe ceilal %i?
CXXXVII
Hotaritor in triumful unui om on al unui partid, n'a

fost 9i nu este nicaieri doctrina ci starea sufleteasca, pe
care 9tiu s'o creeze In mul %ime.
www.dacoromanica.ro
BAU MANUALUL BUNULUI POLITICIAN
43
CXXXVIII
i'n police arta conversaIiei nu e atit arta de a vorbi
cat de a face pe ceilalti sa vorbeasca.
CXXXIX
Sa nu Intreprinzi o ac %iune contrara nu numai tern-
peramentului tau dar pi parerii ce pi-au facut ceilalti

despre tine.
Epti de mai Inainte invins, oricare %i -ar fi hotarirea
de a Invinge.
CXL
. Curios. Tinerelea -i mai pripita cleat batranetea, iar
batranetea mai Tacoma decat tinerelea.
Ca pi cum cea dintai n'ar avea o vials 1ntreaga Ina inte-i, iar cea de a doua ca pi cum ar avea-o.
CXLI
Grepepti cand oferi o situaie aceluia care nu numai

ca nu ti-a cerut-o dar nici nu s'a gandit vreodata s'o
aiba. De este mai prejos de aspira%iunile lui, 11 umilepti.
De este mai presus, 11 ridici pe o treapta, de pe care cu

greu 11 vei mai putea coborl.
Deviza sa-Ti fie: nu numai pe fiecare la locul lui, dar
pi nimanui ceea ce nu apteapta.
CXLII
Cu cat epti mai gol,, cu atat to Inal %i mai upor.
www.dacoromanica.ro
44
&GALINA LUI GLAUGON
CXLIII
Pe cei mici Ii mai poti mica prin virtutile lor ; pe cei
mari numai prin vitiile lor.
CXLIV
Nu mai merge... Tara e la marginea prapastiei...

Factorul constitutional... Nu, nu!... Nu mai merge...
Inca vreo cateva zile 9i deschid campania. 5i nu eu voiu
fi de villa data vor cadea 9i capete, care n'ar trebui

sa cada.
Peste cateva zile Aulus e la putere. Plin de important&
9i cu zambetul gray al fericitului:
Toate se aranjeaza ... Putem privi situatia cu opti-
mism. De altfel intotdeauna am spus ca tam 19i are

rezervele ei infinite de rezistenta.
Dar 4( factorul constitutional *? ...
Intelepciunea insali!
C XLV
Virtutile ca 9i vitiile sunt marfa de sezon. Ce vrei sa

faci cu cele dintai in perioadele de decadenta? Cum te-ai
putea impune cu cele din urma in vremuri de redresare
morala!
CXLVI
Ni se tot vorbete de invaIlimintele Istoriei. Dar invatat-a cineva vreodata ceva din cele trecute?
Adevarul este ca In Istorie nu cautam deck argumente
pentru propriile noastre patimi 9i rataciri.
www.dacoromanica.ro
45
CXLVII
Nu-i ac %iune politica pe care s'o tntreprinzi fare ca o

mulIime de imbecili A nu to urmeze.
Cantareqtegi sor %ii izbanza nu dupe numarul acestora
ci duptt propriile tale puteri.
CXLVIII
striga Auctus ai fost admirabil, exSefule,

traordinar ! Inca un discurs ca asta 9i suntem la putere.
Seful, obosit, zambe9te Ingacluitor. Iar Auctus, para.
sind sala la brat cu Sulpicius, nu se poate opri sa-i 'opteasca :
Seful a fost astazi mai slab ca 'ntotdeauna. Inca

un discurs ca asta 9i ne-am asigurat pentru ca%iva ani
de opozitie.
CXLIX
Nu fncerca sa spui celor marl alte adevaruri cleat

acelea care le convin. Pentru clan9ii acestea sunt singurile
adevaruri; celelalte sunt iluziile on absurdita %ile unor

spirite Infierbantate on mediocre.
CL
Bunul sim% e adeseori singurul geniu al oamenilor de Stat.
CLI
L-am Intalnit pe Faustus. Tocmai venea dela 9ef, caruia fncercase sa-i stoarca o fagaduinIa.
www.dacoromanica.ro
46
GRLDINA LUI GLAUCON
N'am ob %inut nimic, dar in schimb i-am spus tot

ce cred eu.
Peste pu/in, 1-am vazut pe Mamercus. Venea tot de
acolo:
Am ob/inut tot ce-am vrut...

Dar in schimb?
In schimb, i-am spus tot ce crede dansul.
CLII
Cel din mina lucru necesar unui partid este programul.
Cfi/iva a baieci. detemi 11 aranjeaza in doua-trei zile.
Cad nu cu programul miti massele i nu cu el cucereti
puterea.
De altfel, programele nu se fac spre a fi infttptuite. De
s'ar inftiptui, slova moarta ar fi mai tare decat realitatea
vie/ei i aceasta nu s'a vtaut niciodatti.
CLIII
baica de sapun se inalca, dar ce repede crapa!
CL IV
E vorba ca Novius sa treaca la noi...

0 stralucita achizi %ie! Inteligenp, cultura, talent,
avere... Bate %i fierul papa e cald: asedia/i-l!....
Dar Novius a trecut in alt partid:

A, atat mai bine! 0 ghiulea mai pu%in de picioarele
noastre. Mediocritate preten/ioasa i mai ales necinstita.
Un siicces mai mult pentru noi i Inca o infrtingere pentru
adversarii notri.
www.dacoromanica.ro
47
CLV
Mediocritatea izbute9te adeseori acolo unde spiritele

superioare cad Invinse. i e foarte firesc. Ea are de mai
'nainte ca9tigata intelegerea, simpatia 9i sprijinul opiniei
publice, pe care orice superioritate o tulbura scoIand-o

din fagaprile ei 9i o umile9te dovedindu-i propria-i
nulitate.
CLVI
Talentul irita, virtutea obose9te. De le ai, ascunde-le in
fundul sacului. Va veni poate o zi cand 10 vor fi utile.

Totul e cu putinla!
CLVII
Once politica bazata pe altceva decat pe interesele 9i

patimile omene9ti e de mai 'nainte menita insuccesului.
Dar 9i orice calcul gre9it al acestora poate duce la

acela9i rezultat.
CLVIII
Demagogia e avaria democraTiei. Avafie, pentru care

nu exists hiciun fel de -profilaxie 9i niciun fel de terapeutica. E destul contactul cu marea mul/ime: ai contractat-o, fara gre9 9i pentru totdeauna.
Dar 9i avariaIii traesc 9i adeseori realizeaza opere
durabile.
www.dacoromanica.ro
48
GRADINA LUI G-LAUCON
CLIX
Oamenii marl nu sunt indispensabili. Necesari citeodata, ei devin uneori o adevarata calamitate.
Impinsi, prin Ins& 9i natura lor, catre vaste auciuni de
creare 9i de cuceriri pe toate terenurile, ei tree adeseori
de posibilitaIile impuse de realitalile viel.ei 9i dispar
lasand In urma for ruin
9i
dezastre.
CLX
Nimic nu pregate9te mai bine pentru rolul de moralizator public decat o vieala Intreaga de imoralitate.
Cu o singura condi %ie: aceasta vieard s-/i fi dat putinIa de a vorbi dela Inal/imea unei situatii impunatoare.
CLXI
Imoralitatea conducatorilor e cu atat mai primejdioasa

cu cat e mai pu %in ipocrita. Depravarea for devine atunci
pada pentru cei slabi
9i
scuza pentru cei pacato9i. Ei
sunt astfel fermentul disoluVilor sociale 9i deci du9manii

Statului,
cu atat mai de temut cu cat sunt mai incon9tienIi.
CLXII
Chemat la sfat, Cornelius nu-i da 9efului niciodata

9i inanitatea 9i primejdia sistemului.
Era insa neintrecut In arta (Ye a-9i sugera opiniunile.
Atat de mult incat 9eful, dupa ce i le adopta, nu lipsea
consilii. Cuno9tea
sa-i spuna la sfar9itul sfatului:
www.dacoromanica.ro
49
vrid a ne intelegem i-mi pare bine ca-mi imparta-
mti parerile...
Iar Cornelius, cu o modestie aproape de umilin %a:
Sefule, ar fi pacat ca tot ce mi-ai spus sa se uite.

Da-mi voie sa le astern tntr'un memoriu...
Incantat, eful aproba i wepta memoriul, in care
Cornelius sa-i Wearna vederile.
CLXIII
Ambitiile marturisite nu sunt nici cele mai ireductibile
nici cele mai greu de satisfacut. Ambitiile, ce mocnesc in
adancul sufletelor inficrite, fauresc urile i dupnaniile,
pe care arareori le poti dezarma.
CLXIV
In foarte multi oameni exists, in oarecare masura,

spiritul de contradictie.
Adopti, feta de acetia, teza contrara aceleia pe care
o dorqti i, fara multa batae de cap, ajungi la aceasta

din urma.
CLXV
Nu-1i lua sarcina imposibila de a -si indrepta semenii.
Omul politic nu e nici duhovnic nici pedagog. Cu atat

mai mare Iti va fi insa meritul cu cat, sprijinit pe suflete
inferioare, vei izbuti totu0 sa servqti interesele superioare ale Statului.
4
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
50
CLXVI
Fixitate In opiniuni? Dar totul in jurul nostru nu e

decAt o necurmata varia %ie. i chiar in not in9ine, ce alt-
ceva este dealt o necontenita preschimbare ?

Nu cauta fixitatea nici In morminte. ySi acolo e o eterna
prefacere.
CLXVII
Postumius e neintrecut In arta de a cere pentru dansul
9i pentru al-0i. Fulnius, In arta de a nu cere nimic, nici
pentru dansul nici pentru al %ii.
Din amandoi, fire9te acesta e cel mai incarcat de atenlii
9i de situa %ii, ca unele ce revin de drept unei at:At de
Indelungate 9i statornice dezinteresAri.
CLXVIII
Trei sferturi din oamenii, cari au preten %ia sa carmuiasca, aunt incapabili de a se carmui pe ei-in9i9i.
CLXIX
Din toate Invinuirile ce se pot aduce unui 9ef de partid,
cea mai absurda e lipsa de sinceritate. Sincer, in ce?

In scopurile lui politice ? In parerile lui despre oameni?
Dach 9i le-ar dezvalui pe unele ca 9i pe celelalte, ar cadea
cople9it sub greut5 %i 9i sub numar.
CLXX
Sunt oameni, pe cari nu trebue sa-i desumfli ; se desumfla ei singuri. Sunt aliii, pe cari incercand sa-i destimfli, se umfla.
www.dacoromanica.ro
51
SATJ MANUALUL BUNULUI POLITICIAN
CLXXI
Ipocrizia nu este numai un omagiu pe care viIiul 11

aduce virtu-0i. Ea insa0 este o virtute socialii, fare de
care viea %a intre oameni ar fi imposibila.
CLXXII
Nimic mai absurd cleat credinTa in adevaruri generale.
Ca 9i cum originile, ereditatea, tradiIiile, clima 91 ceilalIi
factori, cari determine fizionomia sufleteasca a unui
popor 9i creeaza condi %iuni speciale pentru anume posibilitaIi, ar putea fi suprima%i pentruca 114-Le doctrinari
inepti, aa au hotarit din fundul cabinetului for de lucru!
Noroc ca realitaiile sunt mai tari decat toate inep%iile
creatoare.
CLXXIII
Suprema arta a politicianului este sali face propriile-i
treburi parand ca be face pe ale altora.
CLXXIV
In vremurile noastre de publicitate desma %ata, gesturile teatrale i ac %iunile eclatante sunt cele care se
impun. Si totu0 se mai gasesc oameni politici, cari se
resemneaza sali face, in toate irnprejurarile i cu toata
modestia, datoria, nimic decat datoria.
E de altfel singm ul mijloc de a mai protesta impotriva
demen %ei generale.
4*
www.dacoromanica.ro
52
GRADINA LUI GLAUCON
CLXXV
Necesari sunt to-0; nu-i nimeni indispensabil,
spune
de obiceiu orice conducator. Afars de mine insumi,

adauga firma, fire9te fara s'o spuna.
CLXXVI
Cu cat imbatrane9ti, cu atat devii mai exigent in materie de morals publics. E inert una din manifestarile
impotemei senile.
CLXXV II
Absen-ca e adeseori in politica un mijloc sigur de a

recuceri terenul pierdut prin gre9eli de tactics on prin
ingratitudinea conducatorilor. Cu o singura condiVe:
sfi nu fie prelungita dincolo de limita, dela care incepe
uitarea.
CLXXVIII
A incerca, in perioadele de decadenTa, sa te inalIi. 9i
sa te impui prin insu9irile spiritului 9i ale inimei, e vreme
pierduta.
Nu numai In interesul tau dar 9i inteal Statului, e sa
te pui la nivelul moral qi intelectual al triumfatorilor.

Cad e singurul mijloc de a fi tolerat 9i singura cale de
a servi Statul, pe cat se poate in asemenea vremuri.
CLXXIX
Nimic mai sterp in politica decat a9a zisele k atitudini
morale *, care %in eh se afirme ca o ve9nica protestare
www.dacoromanica.ro
53
Impotriva oamenilor, a moravurilor gi a Imprejurarilor.

Aplaudate de caIiva naivi, nesocotite de marea mulcime,
dispre %uite de oamenii de acliune, ele nu sunt in realitate
decat t neputinIe morale *.
Politica nu e t atitudine * ci f ac %iune *. Iar scopul

oricarei ac %iuni nu poate fi decat succesul.
CLXXX
Numai naivii igi intemeiaza drepturile pe recunogtinia

celor mari. Omul cuminte gi le intemeiaza pe interesul
acestora. Caci recunostinIa, chiar cand inteadevar e

sincere, obosegte pe cand interesul e pururea viu: astazi
mai mult decat ieri gi maine mai mult decat astazi.
CLXXXI
Virtutea singura nu desleaga problemele de Stat. Si
aici sta inferioritatea ei fall de capacitate. Cad data

virtutea nu se poate dispensa de capacitate, capacitatea
se poate dispensa de virtute.
CLXXXII
Nimic mai primejdios decat o camarila, care to con-
duce. Foarte utila insa o camarila pe care o conduci.

Cea dintai, cAlauzita de propriile ei interese gi planuri,
i-ci macina autoritatea gili primejduegte propriile tale
interese. Cea de-a doua, cu atat mai devotata cu cat igi
inchipuie ca e mai puternica, Ili poate inlesni toate manevrele gi acoperi uneori toate raspunderile.
www.dacoromanica.ro
GRXDINA LUI GLAUCON
54
CLXXXIII
Adeseaori atitudinile morale nu au la baza decit un
insucces. Respins dela binefacerile puterii, Sextus devine
un censor necruOtor fats de corupiunea timpului 9i-a

oamenilor. Guste maine din ele 9i nu va fi om mai acomodant cu aceasta corup %iune 9i cu ace9ti oameni.
CLXXXIV
Cu un 9ef venal, Decumius i9i inchipue ca poate afi9a
o cinste imaculata. A luat calea cea mai sigura spre a

nu ajunge la nimic. Caci la urma urmei, 9eful ar mai
tolera naivilor practicarea inofensiva a cinstei, dar ofensiva acesteia n'o poate privi decat ca indreptata impotriva propriei sale turpitudini.
Si, ca intotdeauna, 9efu1 are dreptate.
CLXXXV
Spurius nu e nici inteligent, nici cult, nici talentat.

Si totu9i a 9tiut sa se impuna 9efului.
La mirarea inatimilor, acesta are intotdeauna aceea9i
scuza:
E cel mai discret om din cati cunosc.
Si iata cum o virtute minora to poate impinge la

situa%iuni majore!
CLXXXVI
S5. trag5. Lobos din evenimente, iata toat6 arta omului
politic.
www.dacoromanica.ro
55
SA stea In fa%a evenimentelor ca vitelul la poarta

noua, iatA atitudinea omului nAscut pentru once afar
de politica.
CLXXXVII
Mesius a imbAtranit fara sa ajung4 la vreo situa %ie.

Nu-i lipsete nici inteligenta, nici cultura. I-a lipsit tnsa
totdeauna acea largime a sufletului, care - %i da posibilitatea sa traieti lasand i pe ceilalti 96 traiascg.
Modestia lui ascunde o bolnavicioasa infatuare. Cinstea lui, lipsa prilejului de a fi altfel. Resemnarea lui,
neputinta revoltei.
Orice succes al oricui e o lovitura ce i se da lui insui;
once cAdere e propriul lui triumf.
CLXXXVIII
Cunoaterea exacta i precisa a terenului nu e un

postulat numai al artei rAzboiului. Si al politicei este
printre cele dintai.
Fara de aceasta cunoatere, chiar i insu9irile eminente
riscA A fie paralizate dacA nu anihilate.
E necesar de aceea A nu to opreti la vag i la apa-
rente. Seormonwe In adanc 9i vezi realitatea, nu ap

cum ai vrea sa fie ci aa cum este.
Alta strategic ci altA tactics Ili reclama o sincera democratie. Altele, o falsh democra %ie, sub care se ascunde
vointa numai a unuia sau a cfitorva. CAei presupun ca
vrei sa invingi. Intr'altfel, poti fi in biuroul tau, strateg
www.dacoromanica.ro
GRXDINA LUI GLAUCON
56
9i tactician in halat, poi fAuri planuri interesante 9i
chiar birui pe... hartie. In laturi Ina de pe campul

de luptA. Acolo nu to a9teaptA decAt dezamagiri 9i infrangeri.
CLXXXIX
ElocinIa politick* nu poate avea decAt un scop utilitar: determine o ac%iune on o impiedicA ; rApe9te un
vot on 11 inlAtura ; creeazA o atmosfera on o risipe9te
pe cea create de al-0i, etc.
De aceea, oratorul politic, care vrea sA face literature,
cu gandul la admira %ia posteritaIii, nu numai risca sA
nu-9i atinga scopul politic dar poate fi sigur 9i de indiferenTa posteritaiii.
CXC
Pe inrtigargi nu-i poli &drama deck prin intriga.

E9ti insa inteadevar tnzestrat cu insu9iri superioare?
Ajunge talpa. Apas-o 9i vei strivi jivinele care, -Windu-se, i9i tnchipuie a sboara.
CXCI
Sunt 9i oameni politici cu insu9iri mediocre cari se

impun totu9i prin munca 9i seriozitate.
Sunt al-0i bine inzestraIi, pe cari numai lipsa de

seriozitate ii pravale9te dela cele mai inalte situaIiuni.
www.dacoromanica.ro
SAU DIANUALUL BUNULUI POLITICIAN
57
CXCH
Sunt oameni cari au trebuin %a de a barfi cum au pe

aceea de a se heath. E-de altfel hrana for spirituals de
capetenie.
Nu tncerca sa-i dezarmezi. E peste putinIa. Ocole9te-i
insa i arata-te indiferent la ecoul injuriilor i calomniilor lor.

CXCIII
Nu lasa pe maim/ ceea ce trebue a faci astazi dar

nici nu face astazi ceea ce trebue sa lai pe maine.
CXC IV
Cei mai ireductibili dupnani nu - %i sunt nici adversarii

politici i nici amicii, ale caror interese le vatami cu voie
on fail de voie. Cauta-i i-i vei gasi printre invidioii, pe
cari succesul tau nu numai ii tulbura dar ii i impinge la
toate intrigile, la toate feloniile i la toate conspira %iunile.
Nimic nu-i WO mai mult dealt ura on dispreirul

tau, afara numai de generozitatea ta.
Pe ace9tia nu ai de ce sa-i cru%i. Deli sta in putere,
zdrobete-i.
CXCV
Se vorbete de nu tiu ce instinct secret al masselor.

In realitate, ele n'au decat un singur instinct, i aceea
lipsit de orice mister: instinctul de conservare.
E insa atat de puternic i de esclusiv intat pretutindeni vi 'ntotdeauna triumfa impotriva oricui i a orice.
www.dacoromanica.ro
58
GRXDINA LUI GLAUCON
CXCVI
A starui pe aceeagi cale cand logica, bunul simt gi,

mai presus de orice, realitaIile iIi arata ca nu po %i ajunge
la nimic, e departe de a fi un semn de statornicie in con-
vingeri gi de consecventa in atitudini. Mai degraba e

semnul unui spirit stramt care, incapabil de a schimba
imprejurarile, le ignoreaza ori, insufle %it de un eroism
steril, se marginegte sa le stea impotriva.
De sigur, curajul impune gi place totdeauna. Rostul
omului politic insa nu e de a culege simpatii inoperante
ci de a trage din insugi jocul circumstancelor maxi mum
de folos pentru el gi pentru ac %iunea lui.
CXCVII
Nu este intotdeauna o dibacie sa amagegti pe ceilalIi.

Este insa intotdeauna o nerozie sa to amagegti pe tine
insu-Ii.
i struIul, in felul lui, face politica, dar vai de omul

care, punand-o in practica, igi inchipuie ca atinge astfel
culmea abilitatii!
CXCVIII
Ce e mai absurd decat sa agtepTi mantuirea dela o

formula? Mantuirea sa vina totugi.
Istoria cunoagte gi asemenea minuni.
CXCIX
Aga zigii intelectuali nu sunt cei mai comozi gi mai

utili dintre partizani. Cand fac parte gi din specia destul
de numeroasa a inacriPlor, ei Ili sporesc dificulacile
www.dacoromanica.ro
59
far& a -ri da nimic in schimb. Deli vorbesc i dela 11141-
/imea unor vaste i anoste compila %iuni, nu4i mai famane, fala de imbecilitatea for erudita, decat o singura
atitudine: s'o faci sa inIeleaga ca locul ei, este aiurea.
CC
E o naivitate Ali tnchipui c5, oricare %i -ar fi scopurile
i aqiunea, timpul lucreaza pentru tine. Timpul nu

lucreaza pentru nimeni. Sunt Ina oameni dibaci, cari
tiu sa foloseasca trecerea lui, chiar atunci and .par ca
se resemneaza la rolul de spectatori. Pe and al%ii, luand
acest rol in serios ci incrucianduli braIele, ii inchipuie
Ca pasivitatea poate fi in politica altceva dealt sinucidere.
CCI
Oarecare mister in politica pe care o faci, nu stric5..

Credulitatea publics e intotdeauna inclinata spre tainele
ocultismului.
C CI I
Fugi de pedani. Au toate inchipuirile i toate suscep-
tibilitaIile. Chiar and reclama o situa %ie, au aerul a

se coboara spre a-1i face un deosebit serviciu. Si nu uita
ca prezen%a lor, chiar muta, frith' ci plictisecte.
Trimete-i deci mai bine a leurs shares etudes.
www.dacoromanica.ro
GRXDINA LUI GLAUCON
60
CCIII
Cei mai ridiculi dintre politiciani sunt acei cari, agitandu-se, 10 inchipuie ca lucreaza.
Ca i cum corul din opereta care, tot eantand 0 sfi

9i-ar inchipui ca Inteadevar inainteaza.
mergem i>,
CC IV
Puterea nu poate fi deck rgu inconjurata pentrucA,

la binefacerile ei, nu se imbulzesc deobicei nici cei mai
buni, nici cei mai oneti i cu atilt mai pqin, cei mai
independeqi.
CCV
Ce a %i zice de un alpinist, care, in ascensiunea sa, ar

refuza &a-0 rezeme piciorul pe o piatrfi pentru ca nu este
destul de esteticA.
Ce a %i zice de un om politic, care, in actiunea lui, ar
dispreui un mijloc sigur de izbanda sub cuvant ca nu

e destul de etic?
CCVI
Amatorii de t ideologii , cand sunt sinceri, cred In

acciunea ideilor 9i'n atotputernicia ei. Dar se ineala.
Numai legata de aciunea lucrurilor, ac %iunea ideilor
devine evidenta .i se poate impune.
www.dacoromanica.ro
61
CCVII
Ce fel de secret e acela, pe care-1 Incredinlezi altuia ?

Ori ai interesul ca to-0 sa-1 cunoascii, on eti atat de naiv
incat 2%i Inchipui ea secretele altora pot fi pastrate.
CCVII I
Po %i sa chibzuieqi, poli sa eziIi, poni a temporizezi

cat vrei, mai inainte de a porni o ac %iune. Dar, odata
pornita, fa-o cu toata hotarlrea, cu tot curajul i cu

toata iu%eala.
Izbanda nu e niciodata a celor cari se Indoiesc. i chiar
data ai avea motive de Indoiala, nu ovai ci, dimpotriva,

cu cat le ai mai puternice, compenseaza prin temeritate
ceea ce pierzi din lipsa de Incredere. Caci nu vei fi urmat
decat In masura siguran-cei ce vei ti id inspiri. ySi nu

vei 1nvinge deck data ceilalli to vor crede de mai inainte
invin gator.
CCIX
A gasi un rol i lichelelor e din partea unui ref, o masura de InIeleapta prevedere. A le spori Insa numarul,
dincolo de aceasta masura i mai ales a le Incredin/a
posturile de comanda, iata o imprudema 1ntotdeauna
stump platita.
CC X
-Oamenii mari sunt urma %i mai vault pentru sliibiciunile decat pentru tariile lor.
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
62
CCXI
Fire9te, talentul unui conducator este de a ti sfi-i

Tina pe oameni prin defectele 9i viIiile lor. In mocirla
acestor suflete, arareori Ins sil nu existe 9i un petec,
oricat de mic, de curaTenie 9i sfinatate.
*i nu este de dispreuit arta 9efului care 11 descopera
qi-1 folose9te pentru scopuri superioare.
CCXII
Nu toate adevrtrurile trebue spuse. Cu atat mai pulin

realizate.
Mai funest chiar decat o eroare, un adevar, care nu - i
afla nici atmosfera nici legatura necesara, dartima fart

sa poata construi.
CCXIII
Orice partid 19i are imbecilii lui. Intr'altfel pe tine

s'ar sprijini oamenii inteligemi spre a-9i realiza scopurile
for on ale partidului Insu9i?
CCXIV
Nu e tale mai dreaptk mai sigma 9i mai comodk

care sa duce la cezarism decat o false democra %ie.
CCXV
Dace morala nu ar trece dincolo de marginile ra %iunii,

poate ca ar guverna 9i ac iunile politice.
Fiindca le trece insk ra.tiunea famane singurul resort
al acestor aciuni.
www.dacoromanica.ro
63
CCXVI
*
Falk de un optimism indolent, convins ca orice ar fi,

totul se aranjeaza M, cu cat mai nobil apare pesimismul
senin al acelora, cari, deqi incredinIqi de inanitatea

sforprei, lupta totu0 dintr'un sentiment de solidaritate
in suferinta!
CCXVII
Flaminius, care era un qef incelept, spunea: Pre uiesc toata importanIa social& a caracterului i 9tiu
cate energii i ate virtu i decurg dintr'insul. Nu stau

insa in fruntea unui partid spre a selec %iona i forma
caractere ci spre a realiza anume scopuri de Stat. De
m'aq rezema numai pe caractere, mi-ar trebui cel puIin
doua genera ;ii: a mea 9i cea care ma va urma. Sprijinindu-ma, recunosc, mai mult pe cei lipsici de caracter,
nadajduiesc ca nu-mi va trebui nicio genera %ie.
Garantati-mi deci varsta lui Matusalem 9i In douazeci
9i patru de ore purific partidul.
Nu mi-o pute ;i garanta?
LasaIi-ma atunci sa lucrez cum pot 9i cu cine pot,

mai ales ca adeseori caracterul nu e decat masca celui
mai -autentic lichelism.
CCXVIII
Se tot vorbwe de 0 geniul tinere %ii a. Vorba dearta!

Ca i batrane %ea, tinere %ea nu are niciun geniu. Are,
ca oriOce genera %ie, instincte 0 trebuin %i.
www.dacoromanica.ro
64
GRXDINA LUI GLAUCON
Este de sigur o arta superioara a le canaliza pentru

intaptuirea unei mari opere na-Oonale on sociale. A le
utiliza In scopuri personale on de partid e 9i aceasta o
arta, minors, data vreli, dar tot o arta. Cu atat mai pre-Nita cu cat vremurile aunt mai mici 9i oamenii mai
putrezi.
CCXIX
Partid al sanc-Ounilor on al toleraMei? In principiu,

e frumos sa fii cel dintai ; In practica e mai prudent sa
fii cel din urma.
CCXX
Bunul sim% e de sigur, din toate Insu9irile politice.

tot ce poate fi mai lipsit de stralucire. Si totu9i nimic
nu-1 poate tnlocui, nici chiar geniul.
CCXXI
Daca aspiri la respectul personalita-Oi, ce cau%i In

randurile unui partid politic? Acolo nu ai Idecat o singura posibilitate de a to men-One: sa renuni, fara ezitari
9i fara rezerve, la orice personalitate.
Sau, cel pu %in, sa-i faci pe ceilal ;i s'o creada.
CCXXII
Ne trebue sange, striga Taurus fnfierbantat, reclamand o demonstra %ie violenta de strada.
Dar tine sa-1 verse? Intreabil flegmatic 9eful.
www.dacoromanica.ro
65
Iar Taurus, intr'un hohot de ras:

Pentru asta se vor gasi intotdeauna destui imbecili.
Cuminte i patriot, eful lash sa-i cads tncet cuvintele:
Accept, cu o condiIie insa: sa to pui d-ta In fruntea

lor.
CCXXIII
Daca batrangea e mai tntotdeauna lacoma i invidioasa, tinere %ea e de cele mai multe on pripita i inchipuita.
CCXXIV
Sunt oameni cari 10 Inchipuie Ca In politica ne razboim unii cu al ;i pentruca nu gandim la fel. Oricat ne-ar
departa o ideile *, ce repede am inceta ostilitaAile daca
0 interesele * ne-ar apropia!
CCXXV
Se tot spune ca jurnalismul 1i deformeaza pe scriitori.

Adevaraii scriitori, pe cari sa-i fi deformat nu cunosc.
In orice caz un Eminescu nu va fi fost dintre ace0ia. Dar
aka zi0 scriitori, cari sa deformeze jurnalismul ...
DeschideV mice jurnal i rostiIi-va.
CCXXVI
Ceea ce se nume0e destindere, de cele mai multe on

nu e decat 1ntindere: 1ntinderea complicity /ii Intre govern i opozi %ie.
6
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
66
CCXXVII
Orice doctrine i9i are logica ei. Un cuvant mai mult

sa nu fii doctrinar in aceasta via ;a, in care po %i afla
orice afara de logica.
CCXXVIII
Appius, o via-ta Intreaga a purtat pe nedrept ponosul

venalitaIii. In realitate el practice numai o larga 9i atat
de vadita toleranta, incat complicitatea devenea singura
explicare plauzibila.
Mai chibzuit 9i mai prevazator, Auctus se marginea

A practice, cu o indulgenIa calculate, arta de a ignora,
lasand partizanilor toate posibilitalile de imbogalire, iar
opiniei publice toate satisfae-pile moralei curente.
CCXXIX
Scopul oricarui om politic a fost 9i este puterea. Diletamii, vanito9ii, profitorii de tot felul pot avea 9i altele.
AdevaraIii oameni politici insa nu-1 au, nu-1 pot avea
decat pe acesta. Cat despre mijloacele, prin care-1 ating,
nu se poate vorbi de bune 9i rele, de morale 9i imorale,

de permise 9i nepermise. Odata ce due la izb'anda, sunt
9i bune, 9i morale, 9i permise. Celelalte nu merits nici
macar cinstea unui epitet. Sunt pur 9i simplu pierdere
de vreme.
CCXXX
Adevaratul om de Stat nu este niciodata sceptic.

Avand un ideal, o credin-ca, o con9tiinIa a datoriei, el
nici nu-9i poate Inchide ochii in faIa dificulta %ilor, nici
www.dacoromanica.ro
67
SAU" MANUALUL BUNULUI POLITICIAN
nu poate deslega cu un zambet de indiferenIa on de

dispre-c problemele ce-i stau Inainte.
Nu este exclus Ins& ca uneori A afecteze un scepticism,
pe care nu-1 are dar care, mascandu-i adevaratele scopuri, ii poate ugura manuirea partizanilor gi dezarma
ura adversarilor.
CCXXXI
Flaminius pare sceptic, gi nu. este. Marcellus nu pare,

i este. Admirabile atitudini pentru ca cel dintiii sa faca
treburile Statului, iar cel d'al doilea sa gi le faca pe ale sale !
CCXXXII
Unii sunt oamenii zilei. AlIii se resemneaza sa fie

oamenii unei singure clipe, dar aceea hotaritoare.
Nu pentru dangii ci pentru neamul pe care-1 servesc.
CCXXXIII
Triste ;ea e contagioasa.
Poate ca acesta este i motivul pentru care cei puternici o evita. Nu fii deci trist in faia for i, chiar data
firea on adversitaIile vieIii to apleaca sa fii, poartali

intotdeauna printre dangii masca mul ;umirii i a voiogiei.
CCXXXIV
Pentru ce fi repe%i cu atata insistema gefului ca eti

onest ? Te-a Intrebat ? Ti-o cere ? Ti-a dovedit prin ceva
ca se indoiegte ? Ori vrei, indirect, sa-i dai lui insugi o
lecIie de moral& ?
5*
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
68
Onestitatea e o chestiune de ordin privat. Practic-o

si cant-o cat doresti In sanul familiei si al prietenilor
personali. Iar In politica, fii dupa cum 10 dicteaza imprejurarile si interesul.
CCXXXV
Doua categorii de politiciani se dedau la manifestari

sgomotoase de cinste: unii cari Isi pregatesc piedestalul
puterii for viitoare, alIii, cari, clasa %i ca necinstili, cauta
sa se reabiliteze.
i al unora si al altora scopul e insa acelasi: crearea
condi %iunilor necesare pentru, ca nesuspectaii si neturbura %i, sa lucieze cu cat mai pu %in folos pentru Zara
si cat mai mult pentru dansii.

CCXXXVI
TinereTea e prezumIioasa, insolenta, ridicula ...

i batranul Ancus, care, atat de zelos, tsi desmiarda
cu cataplasme cei peste 70 de ani ai vie-cei sale, se incrunta.
Cu bonomia lui obisnuita, tovarasul din tinere %e,

Marcellus, murmurs :
totusi ce n'am da sa mai putem fi si prezumVosi, si insolen %i, si ridiculi !...

CCXXXVII
Nu-i Infrunta niciodata pe cei puternici dovedindu-le

ca, Impotriva prevenirilor tale, au gresit. Chiar de vor
recunoaste-o cu manifestari de afec ;iune si recunostima,
vei cadea totusi intr'o disgra %ie, din care nimic si nimeni
nu to va mai putea ridica.
www.dacoromanica.ro
69
CCXXXVIII
Sunt oameni cari, 'coborind in spre prapastie, 10 inchipuie ca urea spre culmi.
data ajun0 unde era fatal sa ajunga, se trezesc dar
e prea tarziu.
Sunt insa i dintre aceia cari nu se trezesc niciodata.
CCXXXIX
Amorul propriu al partizanilor Ili poate upira adeseaori manuirea lor. Ti-o 0 poate insa ingreuna. Oricum,
e preferabil sa inlaturi pe aceia la cari acest sentiment

is forme bolnavicioase.
CCXL
Exists procedee clasice spre a exalta mulcimea. A le

folosi cu succes nu e niciun merit.
Meritul e de a utiliza aceasta exaltare la realizarea
unei mari opere constructive.
CCXL I
Aci observat cu cats uprinta oamenii intr'adevar

cad victimele unor escrocherii grosolane?
SA nu to miri daca i'n politica indivizi, cari nu stra-
inteligen %i
lucesc nici prin inteligenca, nici prin fine %a, tarasc dupa
damii oameni cu InsuOri evidente i superioare.
0 dovada mai mult ca indrazneala impune 9i triumfa.
www.dacoromanica.ro
70
GRADINA LUI GLAUCON
CCXLII
Din toate boalele, de care sufera apa zisa noastra

democraIie, cea mai frecventk pi mai gray& e presumfia
guvernamentalci.
Odinioara guvernau numai aceia pe cari tradi %ia, pre-
gatirea, talentele ii chemau la sarcina delicate pi plink

de raspunderi a carmuirei. Astazi, cu un atestat de curs
primar aspiri la banca ministeriala, iar cu o diploma
de bacalaureat visezi o preziden %ie de consiliu.
CCXLIII
Duilius, cu o mina sinistru de ingrijoratk, ofteaza

din adanc:
Ne Iipsesc oamenii de valoare 1 Cine vre%i ea ne scape?
Durere cu atat mai mare cu cat nimeni nu se gandepte
la dansul, care-i gata, mai mutt decal oricand, sk se

sacrifice pentru mantuirea obpteasca.
CCXLIV
CA ai pacatuit din slAbiciune on din ignoranfa, ce

importa! Epti tot apa de vrednic de sancta ca pi cand
ai fi facut-o din perversitate on cu bunk ptiinca.
Duhovnicul poate ierta. Popoarele n'au de ce sa ierte.
CCXLV
Nu mai ptiu ce Suveran spunea odinioara ca institu%iile corup oamenii. Adevarul este insk ca oamenii sunt
atat de depravaIi incat pi cele mai bune institircii devin
fn mainile for instrumente de corupiune.
www.dacoromanica.ro
71
CCXLVI
Oportunismul e o politica excelenta, cu o singura

condi %ie: sa nu se uite inapoi In loc de a privi Inainte.
Caci inapoi nu poate fi decat ceea ce nu mai exists, iar
Inainte e via %a intreaga cu toate realitaIile pi cu toate
posibilita/ile ei.
CCXLVII
Necinstea conducatorilor nu provine deck dintr'o

confuziune juridica. Nedeosebind dreptul public de cel
privat, ce este mai firesc deck sa confunzi lucrul public
cu patrimoniul tau individual? Ceea ce este curios e ea
cei mai ignorami In acest domeniu al Dreptului, sunt
tocmai unii din cei mai de seams juripti.
CCXLVIII
0 mare cultura nu e indispensabila unui pelf de Stat.
Eduard VII a Lost, In aceasta privima, un exemplu

stralucit. Neposedand nici pe departe cunoptinIele nepotului sau, Wilhelm II, cat de inferior apare totupi acesta
pe planul politic faIa de unchiul eau, erudit mai ales in
materie de curse pi de imbracaminte.
CCXLIX
Pascal zicea: adevar dincolo de Pirenei, eroare dincoace !
Di ce ne-am mai indigna atunci dace ceea ce ar constitui un act de banditism la Londra, e la Bucurepti un
act de buns gestiune publics?
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUZ GLAUCON
72
CCL
Afacerile sunt afaceri: serviciul public e serviciul

public. Confundandu-le, Fulvius e totui mai pu %in
gre9it decat s'ar crede ; oare servindu-se pe sine, nu
serve9te indirect Statul?
CCLI
Pe Inoptate, la cotitura unui drum, suntem opriIi:

Punga on viea-ca !
Din intuneric strafulgera o-celul revolverelor noastre.
FiIi oameni de isprava! V'am oprit ca sa va cer

destindere. Nu va da %i seama prin ce vremuri trecem?
CCLII
0 justiIie subordonata intereselor politice on intereselor personale, este ultimul tarnacop ce se poate da
la temelia ordinei stabilite.
Si totu9i, cunoatem cel pu%in o Zara, in care o astfel
de justiVe nu-i o poveste. Iar Statul continua sa traiasca.
Dar 9i cerbul lovit de moarte mai alearga uneori pans

ii &A sfaqitul.
CCLIII
Flaminius obipuia sa zica: prea multa murdarie in

partid stria.; oarecare murdarie frisk chiar de n'ar fi
fatala, e indispensabila. Daca nu pentru altceva dar cel
pu %in Ca, din cand in &and, sa-i poli van pe unii din cei
www.dacoromanica.ro
73
mai preliosi colaboratori cu nasul in propria for opera.
Nu va puteli inchipui cat de mult aceasta mica opera%iune poate reduce unele tarife si evita unele ofensive.
CCLIV
Intreb pe Gheorghe a Marandei:

Esti cu dreapta on cu stanga ?
Gheorghe sta pe ganduri, se scarpina'n cap si raspicat
imi raspunde:
Sunt cu dreptul, numai ca d-v., boierii, calcaii tot
cu stangul.
CCLV
In oratorie nu e un singur gen, nici doua, nici trei;

aunt mii si mii de genuri. Caci fiecare orator vorbeste cu
creerul, cu temperamentul, cu fizionomia, cu vocea lui.
i acesta e dealtfel si primul comandament al docinIei.
Nu cauta sa imici, vei fi mai intotdeauna o copie

sarbada. Cauta insa s te dezvolIi si sa te perfecTionezi
pe tine insuft, si te vei impune. Pang si din defectele,

pe care %i le-a harazit firea, vei putea, danduli osteneala,
sa tragi efecte nebanuite.

CCLVI
Daca 1-am parafraza pe candidul Persan al lui Montesquieu? Usbek spunea:

Un mare senior e un om care-1 vede pe rege, care
vorbeste cu ministrii, care are stramosi, datorii si pensii.
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON.
74
Hai sfi spunem 9i noi: in democra%ia noastra un politician e un om care -1 vede pe rege, care vorbwe cu
minitrii, care n'arc stramo9i, nici datorii, dar are comisioane, rperIuri i cel pu %in un Sale In Elve %ia.
Etiu ca nu se potrivete. Dar ca joc de societate poate
c'ar merge.
CCLVII
Nu 9tiu ce e mai de osfindit: Indrazneala necinstiVlor

on pasivitatea celor
CCLVIII
Atticus umbra s se impuna prin toate sforVarile spiri-
tului: vorbqte, scrie, publics.

Mai practic, Fulvius tie ca o sufragerie vesela, un
yin generos 9i o bucatareasa talentata te impun i te
lnal a.
Buni psihologi, Francezii n'au inventat oare aa zisele
dejunuri de afaceri, in care chestiile cele mai spinoase se
netezesc i se aranjeaza, politice i financiare?
Cad i politica ce altceva este pentru Fulvius decat

o simpla t afacere s?
CCLIX
Talentul diplomatului nu este de a pune noi probleme,

ci de a face ca cele existente sa nu alunece depe adevaratul for teren, singurul pe care pot fi deslegate.
www.dacoromanica.ro
75
CCLX
Cea d'intai teama, de care trebue sa te scapi cand vrei

sa devii orator, e teama de banal.
Elocinla nu cunoa9te banalul. Dovada ca aceea9i
idee in gura unui prost vorbitor te face sa ca9ti, pe cand,
manuita cu arta consumata a oratorului, te tara9te

9i te umple de admira%ie.
CCLXI
Ordine'n spirite 9i coeziune in acte... *, Magnus e

acel care vorbe9te astfel.
Cine, auzindu-1, 'i -ar inchipui Ca e autorul principal
al dezordinei 9i al destramarei in toIi 9i in toate ?
Dar Magnus are darul de a debita cele mai indrazneIe
minciuni cu pompa 9i cu ostentaIie.
Iar in politica mai intotdeauna ateita ajunge.
CCLXII
Nu e nicio primejdie sa amage9ti pe al ii. E uneori

chiar indispensabil. Periculos este sa te amage9ti pe
tine insuli. i totu9i nu e ceaa dela Dumnezeu 9i n'o
facem,
in viea%a de toate zilele ca 9i'n politica.
dar cu sinceritate qi cu atenN'o crezi? Cerceteaza
%iune, mobilul aciiunilor tale 9i, data vei fi destul de
patrunzator, vei vedea ca, indaratul celui marturisit,
e mai tntotdeauna unul pe care, de9i hotaritor, nu %i -1
marturise9ti niciodata.
www.dacoromanica.ro
76
GRADINA LUI GLAUCON
CCLXIII
De oameni rai to poi servi; nu-i apropia Ynsa prea

mult. Ei sunt otrava, pe care o poi administra altora
in doze masive. Tu Irma n'o folosesti dectit la nevoie
si in doze omeopatice.
CCLXIV
Naivii partidului indrtiznesc in sfarsit s'a se prezinte

efului:
Vrei stt-1 faci ministru pe Spurius? I... Poate nu stii
ca e un om de afaceri.
Ba o stiu, si mai mult deck. voi. Dar ce vre%i?
Am trebuin0 de oameni de afaceri.
Iar corul naivilor:
Adanca mai este i in-celepciunea efului !
CCLXV
Cei puternici cred en totul li se datoreste de cAtre tol.i.
Fa-i, din and in cand, sa inieleag6 ca i ei datoresc

ceva, macar unora.
CCLXVI
Sunt primi si prii4i. Unii, din vanitate ;
al%ii,
din
interes.
Nu indispune deci cu maguliri si onoruri pe aceia,

pentru cari blazonul inseamna sume certe si lichide.
www.dacoromanica.ro
77
CCLXVII
Dach e In puterea ta de a alege sa fii calau on victims,

mai po ;i oare sa stai la indoiala?
CCLXVIII
Mai 'nainte de a te ingriji de du9manii din dark

apara-te de cei din jurul tau: rudele, pentru care buna
ta situaIie e o injurie ; amicii, cari cred ca nu te-au exploatat destul i, mai presus de to/i, creaturile, pe care
le-ai infiliat din pulbere qi care vor fi cu atat mai neiertatori faIh de tine cu cat ii vei fi ridicat mai sus.
CCLXIX
Oamenii nu-i poli schimba. Orice ai face, pornirile,

pasiunile for raman aceleai.
Deci, una din douil: on ii indephrtezi pe cei de cari

te poli dispensa. on utilizezi in interesul tau instinctele
9i patimele lor.
CCLXX
Inconjoara-te de mediocri. Sunt singurii capabili sa %i

dea munch, devotament 9i abnegaIie.
Cei inteligenV, cum vrei sa urmareasch altceva deal
propria for infilIare?
CCLXXI
Ferwe-te de omul, care nu are nici shibiciuni, nici

defecte.
www.dacoromanica.ro
78
GRXDINA LUI GLAUCON
0 aceasta
on este intruparea
Oni se apropie de perfecilunea morals,
e intotdeauna greu de manuit,
ipocriziei, i o arta impinsa atat de departe t %i va fi, In
cele din urma, fatala.

CCLXXII
Singura vanitatea poate da fericirea deplina.

Nesocotita, ofensata, batjocorita, ea se ridica deasupra
tuturor jignirilor 9i, sigura de ea 11100, ii gasete satisfaclie in propria-i existenp.
CCLXXIII
Adeseori ideologia este vestmantul de carnaval al
interesului.
De0 nu amage9te pe nimeni, intereseaza Insa pe tol.i:
pe cei can cred ca inpala ca i pe cei can se lass inelaIi.
CCLXXIV
Cand un partizan e pe povarnipl caderii, nu -1 opri

deck la marginea codului penal.
Intrat tntr'insul, I %i devine nu numai inutil dar i o
povara. Netrecandu-i limita dar totu0 Indestul de compromis, to pup bizui pe devotamentul lui inalterabil.
CCLXXV
Oricat de decazqi am fi, cautam intotdeauna cauzele

decaderei noastre in afar& de not inOne.
www.dacoromanica.ro
SAU MANTJALUL BUNULUI POLITICIAN
79
CCLXXVI
Orice portret are trebuinIa de un fond care sa-1 puns

In valoare. Tot astfel i conducatorul politic.
Atka numai ca fondul acestuia e mai Intotdeauna

acelaqi: prostia qi imoralitatea partizanilor.
CCLXXVII
Popularitatea adversarului sa to sperie mai min dealt

a to Insirci.
CCLXXVIII
Unii sunt buni din calcul, al %ii din laOtate. Sunt i
dintre aceia cari practice bunatatea ca o masura de

igiena personala.
Sa nu fie oare una din cauzele longevitaIii?

CCLXXIX
Cali dintre cei puternici, cari cred ca determine evenimentele i conduc oamenii, sunt in realitate jucaria
unora i altora!
IntreVine-le insa iluziunea. De vei ti s'o exploatezi,
ea poate deveni pentru tine un izvor de mariri 9i caqtiguri.
CCLXXX
E9ti eful unui partid?

In jurul tau se Imbulzesc nu ideile i idealurile, ci interesele, patimile, ambi %iunile.
Numete-le cum vrei vrea dar nu uita nici ce sunt

nici ce vor.
www.dacoromanica.ro
GRXDINA LUI GLAUCON
80
CCLXXXI
Vrei sa to bucuri de stima ostentativ manifestata a

politicianului venal 9i putred?
Tot a9a de ostentativ afirma In fa %a tuturor cinstea
0 valoarea lui morals.
Cu cat moralitatea ta, pe drept sau pe nedrept, va

fi mai indeob9te recunoscuta, cu atat recuno9tinIa celui
patat va fi mai masiva 9i mai durabila.
N'ai facut Insa nimic daca nu vei 9ti, la timp, sa traduci aceasta recuno9tinp In bunuri mai puIin imponderabile.
CCLXXXII
Marii rozatori ai banului public alcatuiesc, peste grani%ele de partid, o devarata maffie.
Se In %eleg din ochi, se sprijina cu discre %iune, In orice
caz nu se combat decat pe tema principiilor 9i a idealurilor.
Ii leagh nu numai comunitatea instinctelor 9i teama

de raspunderi, dar 9i sentimentul posibilita ilor viitoare.
CCLXXXIII
Agi plati reclama din propriali punga e sa ri9ti dispre ;ul opiniei publice.
A o face din punga Statului e sa ca9tigi simpatia

admira %ia tuturor.
www.dacoromanica.ro
9i
SAC MANUALUL BUNULUI POLITICIAN
81
CCLXXXIV
Annius, rAmas onest pfina in pragul batrane/ei, accepts,

in noua lui situa %ie, colaborarea lui Aepolus, vechiu 9i
indrazne/ om de afaceri.
Sa fi intrat Aepolus pe calea virtuii ori, satul de-a o

bate, s'o fi parasit Annius?
Aepolus e destul de inteligent, iar Annius destul de
strimtorat pentruca aceasta mica piesa sa aiba alt desnodamant deck acela al zilelor noastre.
CCLXXXV
Orice s'ar zice, politicianii sunt mai pu %in lacomi deck

se crede.
Ei nu se consider& 9i nu se comport& deck ca uzufructuari ai Statului, nuda proprietate ramfinand tot na;iunii.
CCLXXXVI
Dintre toate darurile harazite lui Gnaeus, acela, pe

care-1 preuiesc mai mult, e darul de a descoperi pro9tii 9i
de a-i utiliza in interesul lui personal.
Ceea ce nu-i impiedeca pe ace9tia de a-9i Inchipui ca
ei 1-au descoperit pe Gnaeus 9i ca-lintrebuin/eaza pentru
scopurile lor.
CCLXXXVII
Nu trebue s& fii nici prea inteligent nici prea Inva/at

spre a milinui cu succes oamenii.
O mediocritate onorabila 9i o fineIa, mintenita ori

dobandita, Ili sunt indestulatoare.
6
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
82
CCLXXXVIII
Marcellus, care a guvernat In atatea randuri, are un

trecut Incarcat de greeli 9i de pacate. Appius, care nu a
guvernat nici odata, n'a gre9it i n'a pacatuit.

Si totui, opinia publics Il prefers pe cel d'intai. Cu
dansul, cel pncin, tie la ce se poate Wepta.
CCLXXXIX
Toate darurile 9i toate bunurile excita invidia: inteligen %a, talentul, cultura, bogaiia, prestigiul, marirea.
Singura virtutea nu tulbura lini9tea nimanui.
CCXC
Dintre toate invinuirile ce se pot aduce omului politic,
cea mai neroada este ca iube9te puterea cu pasiune.

Dar tine ar fi In stare fara de aceasta iubire sa-i inchine
vietqa artei de-a Irqe la, de-a lingui, de-a amenima, de-a
intriga, de-a min/i, de-a invrajbi, de-a corupe, de-a trece
la nevoie, peste,ruini i peste cadavre?
Numai o mare pasiune I %i poate da taria de-a o face
zilnic 9i fara desgust.
CCXCI
Cei cari vorbesc mai mult In numele sacrificiilor consirmite sunt acei cari le-au facut mai pu %in.
CCXCII
Ca 9i 'n razboi, In politica cei cari se jertfesc sunt

Intotdeauna aceiai.
www.dacoromanica.ro
83
CCXCIII
Nimic mai trecgtor deck indignarea opiniei publice.

0 9tiu to-0 acei cari, dupa ce au comis toate ticaloiile,
reapar candizi i Indrfizneli In fa %a lumei.
CCXC IV
De pe inalIimea unei averi agonisite prin jaf i turpitudini po %i vorbi, mai cu rasunet i mai cu succes deck
de pe culmea unei vie %i absolut nepatate.
Cu o singurtt condi %ie: averea sa fie impuntitoare.
CCXCV
Studiaza-1 mai 1ntai pe cel puternic dacA vrei sa tragi

foloase de pe urma lui. Nu e destul sa-1 linguqti, cfici
poate fi dintre aceia, cari, de9i accepta linguirea, detesta
pe lingu9itori. Trebue ca el sa simta afinitai sufleteti cu
tine. Joaca-i deci comedia in costumul lui i vei izbuti.
CCXCVI
Pe unul 1-a ridicat inteligala. Pe altul talentul. Boga/ia, pe acesta. Pe acela, Indrazneala.
Neaviind nimic din toate acestea, Pilemo a izbutit

totui sa rasbath i sa se inalIe.
Origina lui obscura putea sa-i fie mai degraba o piedick i-a fost o ansa. Numai dintr'insa i-a tras el acel
aer de umilinItt care, data nu i-a deschis ua principals a
nimanui, i-a ingaduit Ins& scara de serviciu a tuturor.
B.
www.dacoromanica.ro
84
GRADINA LUI GLAUCON
CCXCVII
Evitrt sufletele laterite.

Orice le-ai da, se vor socoti Intotdeauna nedrept4iIi
caci ei nu cantaresc ceea ce le dai for ci numai ceea ce ai
dat altora.
Orgolii infrante 9i vanitaIi nepotolite, dan9ii ici vor fi
un fel de remu9eari vii pentru nedrept&O necomise.
CCXCVIII
Nu uita ea 0 it n'y a pas de grand homme pour son valet
de chambre #. Sunt valei inteligenIi, a caror influenfa,

fiat 9i discreta, asupra stapanului nu e de nesocotit.
Pe Flavius poate a 1-a strecurat pe banca ministerial&
mai mult protecIia unui astfel de valet decat meritele
lui personale.
CCXC IX
Nu da consilii niciodata. Fa-te ins& ea le prime9ti

pe-ale tuturor.
CCC
Nu ai din %i ca sa mu9ti? Ai ins& maini ca sa desmierzi.
Totul e sa ajungi unde vrei.

CCCI
Nimeni nu-1 Intrece pe Torquatus in arta de-a se preface.

I %i Inchipui ca 1-ai sup5rat ; pare mai voios ca oricAnd.
E9ti convins ea 1-ai nemulIumit ; I %i arata o far& radioasa. Ii incredirgezi un secret: de9i 11 tia de mai
www.dacoromanica.ro
85
'nainte, e numai urechi. I;i ascunzi planurile i inten%iile:
cu toate ca Ii le-a patruns, crezi ca e cu totul strain de

ele. Ai in sfarOt certitudinea ca 1-ai amagit: dei te-a
In %eles, nici faIa nici vorba nu-1 tradeaza.
Si astfel, cand qti mai sigur ca-1 stapanqti, el te

stapaneqte.
CCCII
In politica, mai mult decat in orice, scopul scuza mijloacele. La ce folosesc cele mai curate data nu te pot
ajuta sa - %i atingi Iinta? Adevar valabil nu numai pentru
scopurile personale dar qi pentru cele de Stat.
CCCIII
Nimic mai ridicul decat un semi-cult la tribuna. Debi-
tand pe un ton dogmatic banalitaIi qi platitudini rasuHate, crede ca rostwe adevaruri noui qi extraordinare.
Ceea ce este insa uimitor e ca adeseori oameni intr'adevar cul %i se lasa tariIi de torentul unor simple palavre.
CCC IV
E surprinzator cate insuiri i cate merite putem descoperi in omul de care avem trebuin %a. E destul insa ca
Weptarile noastre sa fie in9elate pentru ca geniul, talentul i capacitalile de ieri sa se prefaca in aptitudini
mediocre care maine pot deveni nulitatea unui arivist
noro cos.
www.dacoromanica.ro
86
GRXDINA LIM GLAUCON
CCCV
Singura razbunare a meritului 9i-a virtuii este ca,

nici dupa moarte, nulitatea, 9i viiul nuli afla repaus.
Panegiri9tii stau la panda, cu un intreg arsenal de iperbole, iar mul %imea ii aplauda. Cadavre destinate profanarii, raposa-cii platesc astfel o vieqa de neru9inari
9i de ipocrizie.
CCCVI
In politica drumul drept nu e totdeauna 9i cel mai scurt.

Zigzagul adeseori te duce mai repede 9i mai sigur la Onta.
CCCVII
Nu intotdeauna defectele care te-au InalIat, te 9i pot

men-One.
CCCVIII
Pentru ce prin afi9area defectelor tale, Iii sa nu le uit
pe ale mele? Stiu mai bine decat tine cat suntem de

Inrudi %i suflete9te dar, amintind-o mereu, crezi a Imi
aduci vr'un serviciu on imi faci o placere ? Nu 9tii oare
ca, daca suntem de obiceiu indulgen %i pentru pacatele
altora and nu se deosebesc de-ale noastre, preferam

Insa pe acei cari nu ne seamana, chiar daca, in unele
privinhi sunt mai buni decat noi?
www.dacoromanica.ro
87
CCCLX
Un mare muzicant obi7nuia sa zica: ce poate fi mai

urit decat un flaut? doug flaute.
Tot astfel s'ar putea spune: Ce poate fi mai urit decat
un politician? doi politiciani.
i dealt doi, toath turma.

CCCX
Nu-1i vorbi de rail amicii. Cu atat mai puffin du9manii.

Mai curand on mai tarziu vor afla-o 9i, dintr'un amic on
un indiferent, iii vei face un adversar ireductibil. Ti-e

adversar de mai 'nainte? Laude -l. Nu este exclus sa
ca9tigi un prieten.
CCCXI
Ipocrizie, indrazneala, neru9inare,

sunt cele trei
mari virtu%i ale politicianului. Cu ele poate tntreprinde
totul, orbi pe toIi, izbuti in toate.

i astfel omul care, cu acelea7i atitudini, ar risca in
vieqa private sa fie scos din randul oamenilor, devine
in cea politica o for-VA 9i o valoare.
CCCXII
Octavus, deli lipsit de orice inteligenIa, de orice talent

9i aproape de orice culture, se bucura de increderea 9i de
favoarea 9efului.
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
88
Pentru partid e o taina, pe care n'o poate inIelege.

Pentru intimii 9efului e de asemeni o taina dar pe care
au firceles-o de mult: caminul ospitalier al lui Octavus
1ncalzqte amorurile tardive ale batranului ef.
CCCXIII
Cand in politica doi foti adversari se saruta, niciunul

nu-i Christ: amandoi sunt Iuda.
CCCXIV
In politica oamenii oneti se pot dispensa de principii.
Un oportunism inIelept, inchinat intereselor Statului,

le ajunge.
Pentru arlatani Insa principiile sunt painea cea de
toate zilele. Ele ti impun mulIimii neroade ; le ofera
scuza tuturor ticaloiilor iar, odata ajuni, le dau posibilitatea de a Impani prada sub masca interesului general.
CCCXV
Omul inteadevar cinstit nu simte trebuirqa de-a o

spune. Necinstitul n'o uita insa niciodata. Dar surprinzator este ca pe &and cel dintaiu cade adeseori victima
unor mizerabile suspiciuni, cel de-al doilea trece, cu
timpul, dincolo de orice banuiala.
CCCXVI
In orice ocazie, Drusus 4i declara slabiciunea: e un

sentimental. Firete, el nu o crede. Lumea tot aa de
www.dacoromanica.ro
89
i totui acest sentimentalism inexistent ii inlesnete toate murdariile, iar mul %imea nu numai ea
tolereaza dar i aplauda.
pu %in.
CCC XVII
Numai cei inframi apeleaza la verdictul posteritaIii.

Invingatorii se mul%umesc cu al contimporanilor.
CCCXVIII
Sint ipocrizii care, ruinate de ele inile, incearca sa

treaca neobservate. Sint i din acelea care, sigure de
ele, infrunta i desfid.
CCCXIX
Sint imprejurari and i tacerea poate deveni o forIa

redutabila. Cu o condi %ie insa: sa strige pietrele in
locul tau.
CCCXX
Adeseori lumea nu e condusa nici de pasiuni nici de

idei. Vorbele goale le inlocuese pe unele ca i pe celelalte.
InvaIa deci de timpuriu meteugul de a -si invarti

limba fara de a gandi i fara de a sim%i. Cu cat vei invarti-o mai uor i mai repede, cu atilt 1%i vei spori
ansele de-a ajunge i de-a to men-cine.
CCCXXI
Pseudo- democra %ia e periculoasa nu atilt prin tot raul

pe care-1 pricinuete cat prin tot binele, pe care-1 impiedica.
www.dacoromanica.ro
90
GRXDINA LUI GLAUCON
CCCXXII
Trim In vremuri in care greelile de sintaxa se numesc

stil personal, iar vorbaria neroada: ideologie.
De ce palavra n'ar trece drept elocin0 ?
CCCXXIII
Cornelius nu se mulIumete sa fie un democrat convins,
nici chiar patima. El e democra%ia insa9i. Urechia lui
antenk miraculoask e in permanent contact cu suferinIele poporului. Ac %iunea lui e in popor i pentru popor.
Ceea ce nu-1 impiedica, firete, ca, dupe orice vizita

populara, sali deschida larg ferestrele, iar sears, ciind
In smoking, cineala intr'un mare restaurant la mods A
spunk intimilor:
Democra %ia este excelenta dar Ii miroase picioarele.
CCCXXIV
E primejdios sa staruieti Intr'o grepalk : perseverari

diabolicum . . . Dar adeseori e tot aa de primejdios sa
Incerci a o repara.
CCCXXV
Unui partid compromis nu prin aplicarea unor principii greite ci prin jaf 91 incapacitate nu-i ramane, spre
a se reabilita In fa%a opiniei publice, decat Ali revizuiasca
principiile.
Ca i cum acestea 1-ar fi facut pe Decimus sa ajunga,
dupa un an de guvernare, fericitul i respectatul posesor

al catorva sute de milioane.
www.dacoromanica.ro
SAU MANUALUL BUNVLUI POLITICIAN
91
CCCXXVI
Conducatorii unui partid ca 9i aceia ai unei bande se

pot certa adeseori dela prada ; se pot ameninIa, insulta ;
pot fi gata sa se Incaere.

Nu exists argument care sa-i poata 1ini9ti. Arata-le
insa perspectiva apropiata a pradei viitoare 9i plangand
se vor imbraIi9a.
CCCXXVII
Oamenii nu cer decat putinIa de a trai cat mai bine

prin munca lor. In loc de-a le-o da, politicianii be fel%
ideologii, unele mai absurde decat altele, menite sa mobileze muzeul a9a de incarcat al prostiilor omene9ti.
Ideologiile sunt insa pentru ceilal%i. Pentru dan9ii,
situaiiunile 9i afacerile rentabile,
suport indispensabil
al ideilor salvatoare.
CCCXXVIII
Ideile nu se pot combate cu violenTa. De sigur. Dar

de unde pane unde Quintus care nu reprezinta niciun fel
de idee ci numai apetituri nepotolite, poate invoca dreptul
de a nu fi atins chiar atunci cand intreaga lui viea-ca nu
e decat o permanent& atingere a drepturilor qi intereselor
celorlalIi?
CCCXXIX
Daca am ingadui adversarilor a suta parte din ceea ce

ne Ingaduim noun, armonia dintre partide ar fi definitiv
stabilita. Bine inIeles pe spinarea cetaIenilor.
www.dacoromanica.ro
92
GRADINA LUI GLAUCON
CCCXXX
Intre dictatura sincera, franca, indrasneaVa, 9i pe cont

propriu a unui om 9i aceea, falsa, ipocrita 9i pe contul
altora, a unui partid, tine ar putea sa stea la indoiala ?
i totu9i ne inspaimantam copilare9te de cea d'intai,
iar pe cealalta o privim cu lini9te 9i indiferenIa, de9i o
inIelegem 9i o 9tim de o mie de on mai primejdioasa 9i
mai dizolvanta.
CCCXXXI
Este inspaimantator cats cruzime se poate ascunde

sub valul convenienIelor sociale ! Fara de ele, fiara din
not ar aparea in toata monstruozitatea ei, incapabila

sa simta durerea altuia dar capabila de ura pans 9i dincolo
de mormant.
CCCXXXII
Fac bine 9efii de partide ca se feresc de tot ce este

inteligen0 9i personalitate. Le trebue spiritul gregar,
fara de care un partid este amenin %at sa se farame 9i sa
dispara.
CCCXXXIII
Numai mediocritaIile se inIeleg u9or 9i sunt intotdeauna gata sa colaboreze. Oamenii, cari reprezinta o
valoare personals, nu se inIeleg 9i nu colaboreaza decat
atunci cand interesul personal le dezarmeaza nu numai
tot ce este orgoliu dar 9i tot ce este gandire 9i concep %ie
proprie.
www.dacoromanica.ro
93
CCCXXXIV
Atilt pre ;uiesc idealurile cat oamenii cari le reprezinta. Cele mai inalte 9i mai curate sunt liters moarta,
and cei cari le agita nu reprezinta ei in9i9i o con9tiinIa
superioard.
CCCXXXV
Pornim intotdeauna in autarea unui ideal and cel

vechiu nu mai poate ascunde falimentul ac %iunei noastre
politice.
CCCXXXVI
Dintr'un du9man poli face uneori un prieten ; dintr'un

prieten arareori a nu-1i faci un du9man.
CCC XXXV I I
Publius e intotdeauna 'cu # idealul * pe buze: ideal

na %ional, ideal social, ideal moral... Ai crede c, desprins de toate contingenIele 9i interesele omene9ti, plute9te in azur, dincolo de mizeriile 9i minciunile Omante9ti. E insa un aprig 9i dibaci om de afaceri, iar toate
ideologiile lui superioare la un loc sunt masca sub care 9iascunde apucaturile lui inferioare.
CCCXXXVIII
Pentru cel care to ruineaza spre a se 'nalia pe el insu9i

nu e mai mare crima din parte - %i dealt sri-1 opre9ti la
jum5tatea drumului.
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
94
CCCXXXIX
Agrippa nu e un idealist 9i nici nu vorbe9te in numele

idealului. Nu e decat un om ca toli oamenii, cu nevoile,
cu slabiciunile 9i cu pacatele omene9ti.
E totu9i destul ca un mare interes national sa fie In

joc pentru ca, nelipsit, sa-1 gase9ti Intotdeauna de partea
celor Cali 11 apara cu devotament 9i cu abnega-lie.
CCCXL
Nu Ii-e mai primejdios du9man cleat acela care to

face sa crezi ca-1 poli amagi cu vorbe 9i cu atitudini.
0 vei inielege de indata ce nu va mai avea interesul
acestui joc ipocrit.
CCCXLI
In partidul sau, Publius are specialitatea cc idealurilor ..
E un incomparabil fabricant de asemenea ma9ini spirituale. De aceea 9i 9eful Ii apreciaza atat de mult 9i cat
poate 11 recompenseaza. E adevarat ca 9i Publius e
Intotdeauna gata sa-I serveasca cu promptitudine 9i cu
dexteritate: croie9te idealul ce i se recomanda din
nimica toata 9i, eat ai clipi din ochi, %i -1 prezinta sclipitor de noutate 9i de interes.
CCCXLII
Ratat in via %a privata ca 9i In cea politica, epava

ratacind la voia intamplarii pe valul capricios al politicei, Speratus 9i-a gasit salvarea inteun nou ideal
www.dacoromanica.ro
SAU NANUALUL BUNULUI POLITICIAN
95
na/ional. L-a Inadit cu rabdare gi cu dibacie din toate

petecele ce avea la 1ndemana i astazi, tampion redu-
tabil al unui ritm nou, nu are cleat sa 1ntinda mana

spre a prinde tot ce dorete.
CCCXLIII
E destul sa te declari tampion al unui nou ideal pentru

ca mfi de indivizi sa te urmeze. Oare bunatatea 1naseuta
a sufletului omenesc sa nu fie numai o vorba? Ori pasiunea jcului la noroc, aa de obgteasca, sa-i faca a juca
pe idealuri cum ar juca pe caii de curse?

CCCXLIV
Sfi nu ier%i. Pe nimeni gi niciodata. Mai curand on

mai tarziu, lovqte-1. Dar s'o tie. Intealtfel, te va
lovi el -pe tine. i lovitura celui alga e fara de mile.
CCCXLV
Prin bunatate nu-1i alipe9ti pe nimeni. Cel peste care

o reveri, data nu va putea sa te exploateze, te va nesocoti.
Singura rautatea poate, prin teama ce inspira, sa

adune in jurul ei prietenii gi devotamente.
CCCXLVI
Din pulbere sa nu ridici pe nimeni. Cel ridicat nu - %i

va ierta niciodata ea ridicandu-1 1-ai umilit.
www.dacoromanica.ro
96
GRADINA LUI GLAUCON
CCCXLVII
Inainte-ne nu se deschid numai abisuri dar $i orizonturi. Dach trebue sh te fere$ti de cele d'intfii, nu trebue
sfiqi Inchizi ochii la cele din urmfi.
E ceea ce deosebe$te pe adevfiratul barbat de Stat

de omul politic obi$nuit.
CCCXLVIII
Ura faii$e a adversarului oricat de violenta $i de

active sfi nu te Inspaimfinte: cu oarecare dibacie $i
cu multa Indraznealfi o poli, data nu dezarma, cel pu %in
paraliza.
Sfi te Inspaimante mai mult ura ascung a amicilor,

care adeseori nu te iarta nici dincolo de mormant.
CCCXLIX
Cu drept cuvant amabilitatea excesivfi a $efului I %i

& de gfindit: on e pe punctul de a -ti cere un serviciu
neplacut on pe acela de a-0 refuza ceea ce %i s'ar cuveni.
CCCL
Ne strfiduim ascunzfind nu numai celorlalti dar $i

noua in$ine adevaratele motive ale aqiunilor noastre.
Pe not ne In$elfim adeseori; pe ceilal %i niciodata.
CCCLI
Este inteadevfir uimitor cu cats uprinca oamenii de

isprava cad In mrejele escrocilor politici. Incapabili de
a vedea lumea prin alts prisms deck a for in$ile, ei
www.dacoromanica.ro
ELIO MAN UALUL BUNULUI POLITICIAN
97
proiecteaza propria for candoare pe noroiul celor mai

abjecte suflete.
Cand nici aceasta nu be mai poate acoperi, ei se plang nu
de naivitatea for ci de lipsa de orice scrupul a inelatorilor.
CCCLII
Nimeni nu e mai dupnan al violen %ii deck carmuitorul care o reprezinta. Aroganduli monopolul in virtutea celui mai tare, el nu admite rezisten0 nici chiar
atunci and for %a lui calca in picioare nu numai legile
omeneti dar i pe cele divine.
A suferi o asemenea stare de fapt nu inseamna a o
legitima. Legitima ar fi numai Impotrivirea.
CCCLIII
Trebue sa suferi ca sa InIelegi. Si totuO, Fabius sufera
fara sa in %eleaga.
Nu este el oare convins ca eful, facand neincetat

apel la munca i cuno9timele lui, il apreciaza i it iubete ? Un altul ar zice ca-1 exploateaza fara a-i da nimic
In schimb.
SArac i necrajit, Fabius nu numai ca nu o zice dar, cu
orice prilej, 10 deplfinge eful pentru grijile i ostenelile lui.
CCCLIV
Ra %iunea de Stat e scuza tuturor aventurierilor, a

tuturor escrocilor i a tuturor briganzilor politici. Catedata i a unor adevarali barbaIi de Stat.
E arma care deopotriva poate servi tfilharului ca sa
asasineze dar i omului de isprava ca sa se apere.
7
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
98
CCCLV
Este o naivitate sa-i Imparti pe oamenii de afaceri

In cinstili 9i necinsti1i. In realitate, nu sunt decat unii
cari reu9esc 9i alIii cari. naufragiaza.
Noroco9i pane In cele din urma In calculele lor, un

Krueger on un Stavisky ar fi trait 9i ar fi murit Inconjurali de stima 9i de admiraIia tuturor. Invin9i, ei au
sporit numarul escrocilor celebri, disparand In dispre %ul 9i revolta generals.
CCCLV I
Intotdeauna 9i pretutindeni sunt doua categorii de

partide: unele, aparand ordinea 9i drepturile ca9tigate,
se reazima pe clasele care, din orice prefacere au totul
de pierdut 9i nimic de ca9tigat ; altele, exploatand nevoile 9i *land poftele, se sprijina pe clasele care, din
orice prefacere, au totul de ca9tigat 9i nimic de pierdut.
Cele d'intai cad pu,rurea Infrante de cele din urma.
CCCLVII
Este Intr'adevar de mirat cat de pu %in lucru ii trebue

unui politician spre a conduce nu numai un partid dar
chiar Statul. Purina inteligema, puiina culture, pu %in
bun sim %, pulina u9urinIa de a vorbi 9i Incolo nimic.
Tot acest puTin Insa trebue sa fie sus%inut de cat mai
multa Indrazneala 9i tot atata neru9inare.

Sunt for%ele creatoare ale politicianismului.
www.dacoromanica.ro
99
CCCLVIII
State le nu se apira prin texte de legi ci prin vitalitatea rasei qi con9tiinIa cetalenilor.
Alterandu-se una on alta sau mai ales amandoufi,

catastrofa e inevitabili, on cite legi s'ar Ingramadi 9i
on cite sanc %iuni s'ar prevedea.
CCCLIX
Intre na %iuni, un pact mai mult: o iluzie mai mult.

Dar 9i iluziile sunt necesare, nu numai in viea ;a indivizilor. Nici popoarele nu pot teal Infrigurate In teama
zilei de maine. Cu atat mai dureroasi le este trezirea
data ceea ce trebuia sa fie numai un calmant devine un
narcotic.
CCCLX
Fere9te-te de omul care, de9i ofensat 9i lovit, gise9te

totu9i puterea si te Imbrili9eze. Un moment de slabiciune din parteii 9i e9ti pierdut.
CCCLXI
Te-ai tncredin %at de sufletul lui Postumius? E9ti

convins de perversitatea, de abjec%iunea 9i de ipocrizia
lui? Pentru ce continui atunci jocul periculos de a te

servi de dansul cand In realitate el nu numai se serve9te
de tine dar, calculat 9i rabditor, luereaza zilnic la distrugerea ta?
'i.
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
100
Te crezi deasupra acestei urzeli infame?

0 clip& numai
intoarca norocul spatele 9i to vei
incredinIa ca nimeni nu e mai presus de ticalo9ia omeneasca.
CCCLXII
Exists un mijloc sigur de a. menIine devotamentul

partizanilor 9i de a le cimenta solidaritatea: sa-i faci
a crede ea, obosit 9i desgustat, fi vei lasa la voia Intamplarei, cu interesele for cu tot.
CCCLXIII
limba lui Esop, presa e totdeodata o binefacere

o calamitate.
0 binefacere, nu tat prin raul, pe care-1 denunta cat
prin acela pe care-1 previne. Cfici adeseori onestitatea
Ca 9i
gi
politicianilor nu este deck fructul temerii de scandal

on de .antaj.
0 calamitate, mai ales prin reputa %iile neintemeiate, pe
care be stabile9te fie din interees de partid fie din interese
pur comerciale.
CCCLXIV
Din arsenalul politic, 9antajul nu lipseqte niciodata.

Meschin on fn stil mare, el este aproape o arms de preciziune. Nu exists carmuitor, on cat de sus ar fi pe scara
celor puternici, cari sa nu-1 utilizeze 9i sa nu traga foloase dintrInsul.
Tot me9te9ugul e sa tii a-1 fntrebuinIa dupa timpuri
9i dupa oameni.
www.dacoromanica.ro
101
CCCLXV
Fanaticii nu sunt cei mai de dorit intr'un partid.

Prin dinamismul lor, ei Bunt elemente combative, pe
care eful for le poate utiliza uneori cu folos pentru
partid i pentru el Insui.
Prin lipsa for de masura insa, ei pot A puns In primejdie situaIiile cele mai favorabile.
Cantarind folosul i paguba e in definitiv mai prudent
sa te dispensezi de danii.
CCCLXVI
Orice guvern are profitorii lui.
0 anume toleranIa faTa de danii poate fi un act

politic.
A be incredinIa insa, capituland, principalele posturi
de comanda, nu poate fi deck on un act de extrema

laitate on unul de extrema incontienIa.
CCCLXVII
In Iarile, in care Suveranul e totul ca i 'n acelea, in

care poporul e suveran, ajungi i te menIii la putere
aproape prin aceleai mijloace. Caci suveranitatea, fie
ea intrupata tntr'un individ fie inteo colectivitate, are
indeobte aceleai slabiciuni i mai presus de toate aceeai
incapacitate organics de a se conduce in judecata oame-
nilor dupe alte criterii decat cele subjective.
www.dacoromanica.ro
102
GRADINA LUI GLAUCON
CCCLXVIII
Martialis, imbogaIit prin 9antaj
9i
escrocherie, e
astazi unul din stalpii ordinei sociale, indrumator autorizat al spiritului public, oracol respectat al lumei politice.
In somptuosul palat ce 9i-a cladit, la stralucitele lui

recep %ii, se imbulze9te Intreaga elita, a sangelui 9i a inteligentei, iar oamenii cei mai one9ti se simt maguliIi cand,
cu un gest familiar 9i protector, Martialis ii bate pe umar.
CCCLXIX
Vai de partidul prea bogat in personalitaIi!... Vai

de 9eful care trebue sa conduca un astfel de partid !...
Nu personalitaIi ci marfa omeneasca standardizata,
cu atata inteligenca, cu atata voinIa, cu atata cultura
cats trebue, iata ceea ce da unui partid taria 9i disciplina, iar 9efului lini9tea 9i succesul.
CCCLXX
Marius
ngiv incorijibil 19i Inchipuie ca onesti-
tatea lui e o virtute politica. Sarac 9i necajit, privit cu

o compatimire insultatoare de cei puternici, ocolit de
unii, dispre %uit de al-cii, va ramane, pans la sfar9itul
vieIii, ceea ce a fost intotdeauna: un tolerat.
Disperat, poate ca Intr'o buns zi va Incerca 9i el o
afacere veroasa, ceea ce 11 va scoate 9i din randul tole ra%ilor desfiinIandu-1 politice9te.
www.dacoromanica.ro
103
CCCLXXI
In hotfiririle tale, nu te lfisa influen%at nici de cei prea
bfitrani nici de cei prea tineri. Arivismul nerabdator al

acestora te poate impinge pe cai pripite, iar amestecul de
rancune 9i de vanitfili al celor d'intfii te poate face sa
pierzi qi ocaziile cele mai favorabile.
CCCLXXII
Din na9tere oamenii aunt fficuli sfi comande on sfi se

supuna. Incercarea de a rfisturna ceea ce Datura insfi9i a
regulat, nu poate fi deck funestfi pentru individ ca 9i

pentru societate.
Din fericire, asemenea incercfiri izbutesc foarte rar.
Si chiar daca par o clipfi ca au izbutit, ordinea lucrurilor
se restabile9te. lath pentru ce Decumius, suflet de sclav,
asvfirlit de imprejurari intr'un mare post de comanda

9i-a regasit, in sfar9it, echilibrul urmfind orbe9te ordinele
pe care secretarul sau i le dfi imbracandu-le in forma,

insinuantfi 9i dibace, a unor nevinovate sugestii.
CCCLXXIII
Capetele infierbfintate 9i obsedate de prefaceri vor sfi
schimbe toate 9i, de fapt, totul se schimbfi in jurul

nostru. Un singur lucru ramane totu9i neschimbat 9i
nici nu se poate schimba: structura omului.
Absolutism, constitutionalism, dictaturfi, tot ce vrep.
Sub toate formele, fondul ramane insa acela9i,
cfici
fondul e sufletul omenesc, pe care, de mii 9i mii de ani,

11 framinta acelea9i pasiuni 9i acelea9i instincte.
www.dacoromanica.ro
GRXDINA LUI GLAUCON
104
CCCLXXIV
Sunt 91 oameni pentru cari binele public e preocuparea

exclusive a vietei.
Virtutea for rascumpara toate pacatele celorlal %i.
CCCLXXV
Cu atat mai u9or vei manui oamenii cu cat ii vei

dispreui mai mult. Intr'altfel ri9ti sa le vorbe9ti un
limbagiu, pe .care nu-1 pot inielege.
Nu fncerca deci A hrane9ti cu idei 9i cu idealuri ni9te
biete fiin%e, care nu sunt decat patimi 9i interese.
CCCLXXVI
StrigAtul lui Robespierre: 4 vite et fort * trebue sii fie

lozinca tuturor extremi9tilor. Popoarelor le place sa fie
violentate repede 9i zdravfin. Intr'altfel, cad In bra %ele
acelor cu cari Bunt obi9nuite 9i a cAror lozinca este:
incet 9i pe nebagate'n seamA!
CCCLXXVII
Cu binele to inveIi foarte u9or. Deprinde-te deci cu

raul. E o mAsura de prevedere pentru zilele ce pot veni.
CCCLXXVIII
Niciun du9man tar& de trebuinta!
Pentru ce i-ai spori? Crezi ca nu ai destui? Ca A

ajungi unde Iintqti, trebue sa lovqti pe unii, sa calci
In picioare pe al-0i. Nu vei fi atat de naiv incat sail
www.dacoromanica.ro
105
inchipui ca acwia 4i vor ramilne prieteni. Dar chiar

simpla to failvire, fara paguba i jignirea nimanui, nu-i
oare o pricing indestulatoare de ur& i de dumanie?
Atunci pentru ce sfi le mai spore9ti prin vorbe on prin
atitudini, can nu sunt nici oportune, nici utile, nici

necesare?
CCCLXXIX
Pentru serviciile modeste, nu umbla dupe cei inteligen/i. OH to vor da peste cap on iti vor impune, cu timpul,
condi-0i pe care nu le-ai putea accepta.

Devota%i i comozi nu pot fi decat pro9tii.
CCCLXXX
In politica demnitatea personals, la cei marl se numqte orgoliu ; la cei 'rnici, incapaIanare.
CCCLXXXI
Invinii sunt intotdeauna campionii moralei. E singura
lupta, in care mai pot avea iluzia unor victorii.

CCCLXXXII
Imoralitatea mulIumete pe toat& lumea: pe unii

pentru ca 0 ei o practicg ; pe alIii pentru a ii ajura
s'ali pun& i mai mult in eviden0 propria for virtute
real& on aparentk
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
106
CCCLXXXIII
Primim cu resemnare, aproape cu indiferenfa, moartea,
numai cand ne-am deprins cu gandul ei. E de aceea o

gresala s'o indepartam, infricosaIi, din preocuparile
noastre.
CCCLXXXIV
Principala garan%ie a succesului este sa lucrezi in-con-
formitate cu tine insuli. Orice incercare de a iesi din

cadrul naturei tale nu-ti poate da deal Infriingeri si
neplaceri.
Esti combativ, lupta. Esti intrigant, intrigheaza. Ai

spiritul afacerilor, fa -le. Ai Insusirile unui curtezan, linguseste. Esti destul de canalie, tradeaza.
Examineaza-te deci cu rabdare si cu atenIiune, si

croiestegi calea, care te va duce la izbanda.
CCCLXXXV
Cele mai mari greseli nu le fac imbecilii ci oamenii

Inteadevar inteligenti si abili.
CCCLXXXVI
Pentru ce te-ai inapaIana sii dai sfaturi? Cine vrei

A Ii le urmeze?
Tu le dai cu mintea si cu inima ta. Cu mintea si cu
inima lor, vrei sA te inIeleagrt si sa le urmeze al/ii?
www.dacoromanica.ro
107
CCCLXXXV I 1
Nu -1 imita pe Marius. Fire cinstita, leala gi demna,

a crezut, sub presiunea nevoilor, ca poate reugi prin
venalitate.
Incercarea i-a Lost fatala. Zdrobit politicegte, el se
intreaba gi astazi pentru ce pe aceleagi cai, Cornelius a
ajuns, se menhine gi comanda.
CCCLXXXVIII
Toate slabiciunile se pot ascunde afara de una. Cand

crezi ca ai mascat-o mai bine, tocmai atunci ea se da
pe fa-0, incapabila de a se reline, dar capabila de a zadarnici intr'o clips indelungate gi laborioase sforcari.
E vanitatea.
CCCLXXXIX
Nu poli ajunge la linigte deck privind via%a sub

specie aeternitatis.
Cand gtii ca aceasta vials nu este decat o clips intre

doua eternitaci, cat de neinsemnate gi de ugor de su-
portat iIi apar nu numai loviturile oamenilor dar gi

ale soartei !
CCCXC
Numai de pe culmea unei mari suferin %i po %i avea

priveligtea larga gi adevarata a vielei.
www.dacoromanica.ro
GRXDINA LUI GLAUCON
108
CCCXCI
Bags de seams : nu -i inchipui ea adversarul e numai

ceeace pare. Mai e i altceva i acest altceva te poate
distruge mai repede decat tot restul
CCCXCII
Mai mult decat programul, importg spiritul cu care

abordezi problemele.
CCCXCIII
Partidele extremiste servesc intotdeauna de refugiu

tuturor acelora, pe cari politica incoerenta a guvernan%ilor i-a condus la desnadejde.
CCCXC IV
Toate ideologiile sunt bune cand te imping la putere.

Toate Bunt proaste and te Incremenesc in opozi %ie.
CCC XC V
Ori ce s'ar zice tot ideologia democratica i parlamentara e superioara celei fasciste.
Pe cand In aceasta din urm'a, partidul se confundgt
cu Statul, in cea d'intai partidul se considers de-asupra
Statului.
CCCXCVI
Mari i mici, stapanitorii nu pierd niciodata prilejul

de a vorbi despre fericirea popoarelor, care au norocul
s fie subt danii.
www.dacoromanica.ro
109
Firqte: pe mizeriile celor multi proiecteaza propria

for fercire. Dar ciudat: pe cand ei o spun fare s'o creada,
adeseori popoarele o cred fara s'o spuna.
CCCXCVII
Asprimea, cu care batranii judeca prezentul nu e

Intrecuta nici chiar de indulgenta, cu care ei considera
trecutul.
Nu e atat greutatea de-a tntelege noutatea lucrurilor
0 a oamenilor cat, la cei mai multi, neputinta organic&
de-a trai din altceva decat din amintirile trecutului.

Caci indeobot ei mor cu sufletul mai 'nainte de a muri
cu trupul.
CCCXCVIII
Oamenii nu sunt nici mai rai nici mai buni astazi

de cum au fost ieri.
Ceea-ce s'a schimbat e puterea noastra de a-i intelege
i de a-i dispretui on iubi.

CCCXCIX
Nu pretuiesc nimic cele mai de seam& Insu9iri daca
nu pot fi Intrebuintate. De aceea, cucerirea puterei,

prin orice mijloace, e cel d'intai imperativ al politicei
practice.
Cine nu -1 Intelege Indeajuns e on diletant on nerod.

Se'ntampla uneori sa fie 9i amandoua.
www.dacoromanica.ro
GRXDINA LUI GLAUCON
110
CD
Totul se schimba In jurul nostru: natura, oamenii,

ideile... Dece atunci to IncapaIanezi, batranule, sa judeci
ceeace vezi In venic raport cu ceeace ai vazut odinioara ?
Dar tu Insuli mai qti acela care ai fost? Fizicete,

nu mai eti deck caricatura omului de alta data. Iar
creerul tau, Incremenit In ghiarele sclerozei, adoarme
bucuros ca sa viseze vremurile, pe care le-ai trait.
Fii deci nu indulgent cu ceea ce nu mai po%i In %elege
ci drept cu tine InsuIi: nu eti nici mai presus nici mai

prejos de lumea de astazi. Cad pentru ca sa fii on una
on alta, ar trebui sa faci parte dintr'insa, iar tu eti de
mult in cimitirul In care sufletul grabete, mai'nainte
ca trupul sa-1 urmeze.
CDI
Se zice ca Incercarile vie %ei ne fac mai buni i mai

In%elep %i.
Eroare !
Numai moartea cand se apropie,
izbutete, dei nu Intotdeauna, sa ne lumineze pentru

cateva clipe zarile bunataIii 9i ale inIelepciunii.
CDII
Este curios ca In Wile in care, nu numai In viaIa

publics dar i In cea private, necinstea domnete de
sus pane jos, luptele tare partide se dau atat de des
pe tema moralitalei.
Sa fie un omagiu ce se aduce unor virtu %i inaccesibile
on Incercarea fiecaruia i a tuturor de ali acoperi

propria murdarie?
www.dacoromanica.ro
111
CDIII
Manlius 9i Sulpicius sunt deopotriva In turpitudine.
i
totui, Manlius trece drept un om corect pe cand
Sulpicius drept un napan, ceea ce i este.

Misterul?
Manlius e un riguros 9i meticulos pfizitor al formelor
pe cand Sulpicius, batfinduli joc de ele, i9i atrage,

odat& cu admira %ia catorva, dispre/u1 celor mai multi.
CDIV
Gaius e contrariat: eful 1-a laudat in mod public

pentru cinstea i autoritatea lui morala.
Amice Quintus, sunt pierdut. Elogiul 9efului m'a
scos din via/a politica ...
?!
Cfind un ef ca al nostru 1/i laud& cinstea, te-a i

trecut in compartimentul rechizitelor inutile.
CDV
Din cand in and Aulus are adevarate accese de pudoare: ii acopera ochii ca sa nu mai vad& infamiile
amicilor.
Cu atat mai In voie 9i le vede pe-ale lui proprii,

9optete cinicul Marcellus.
CDVI
Novius e de o sinceritate impudic& In tot ce face nu

numai dincolo de lege dar 9i dincolo de cea mai rudimen-
tary morala.
www.dacoromanica.ro
GRXDINA LUI GLAUCON
112
i totui nimeni nu-1 ataca.

Prietenii II admira, adversarii fl crux, iar oamenii
de isprava cari nu fac politica, vorbind de dansul2 zam-
besc cu o indulgenta afectuoasa.

CDVII
Nu dispre %ui prostia. Dibaciu exploatata, po %i trage

din ea foloase incalculabile.
De pe umerii celor pro0 to poli avanta mai sus ;

de pe ai celor inteligenIi, mai Intotdeauna I %i frangi
g atul.
CDVIII
Suntem cu atat mai nemiloi judecatori ai altora cu

cat mai indulgenii suntem cu not Inine.
CDIX
A frauda Statul ca saii umpli buzunarele, e tot ce

poate fi mai imoral. A-1 frauda In folosul instituVilor,
dela care tragi beneficii, e tot ce poate fi mai moral.

0 dovadfi mai mult ca, in chestiuni de moralitate,
# la forme emporte le fond *.
CDX
Taurus i-a parasit solia gi copiii, lasandu-i In mizerie.
S'a casatorit cu o femee, upara dar frumoasa, ale carei

gra %ii le Imparte cu un generos financiar.
Din traficul de influenIa 9i-a facut o specialitate

extraordinar de rentabila.
www.dacoromanica.ro
113
Tutore al minorilor sai nepoIi, le roade averea cu o

lacomie feroce ...
Si crede0 ea, astfel asigurat de o existents materials

st-ralucita
si fare muna, Taurus i-a gasit In sfarqit
linistea, pe care o cauta de o via-ca Intreaga ?

0, nu! E mai ingrijorat si mai chinuit decat oricand.
Imoralitatea timpului, In care traete, nu-1 lass a doarma
iar venalitatea carmuitorilor it deprima si-Idesnadajduqte.
CDXI
Oamenii intr'adevar virtuosi nu simt trebuirga de

ali lauda virtu-Ole. Si le lauds numai aceia cari nu le au.
Discret omagiu, pe care it aduc celor d'intai.

CDXII
Nicaieri ca in politics, i deci in meteugul armuirei,
nu-i atata nebunie, care a treaca drept InIelepciune.

Oameni, arora n'ai indrazni a le incredinIezi raspunderea unor treburi particulare, guverneaza pans in
clipa and dezechilibrul mintal devine vizibil tuturor,
si uneori chiar dincolo de aceasta clipa.
Atat e de adevarat ca, cel pui,in In vremuri normale,
marina Statului merge nu numai cu ajutorul celor care
o conduc dar chiar in ciuda aberatiilor lor.
CDXIII
In clipa in care cel d'intai om a descoperit ipocrizia,
via%a socials a devenit nu numai posibila dar i susceptibila de cea mai inalta dezvoltare.
s
www.dacoromanica.ro
114
GRADINA LUI GLAUCON
Chi ceea ce indeoNte osandim ca ipocrizie nu e

decat foaia de vita, pe care o punem peste nuditatea
indecenta a fiecaruia dintre noi, ascunzand, nu dintr'un
sentiment de falsa pudoare, celorlal %i ceea ce Intr'altfel
ar scandalize i ar face imposibila apropierea Intre
oameni.
CDXIV
In ceea ce numim moderatiune e mai Inuit scepticism
cleat credinIa, mai multa lasitate decat prudenIa.

Dealtminteri, nu modera ;ii au impins lumea Inainte
ci excesivii, iluminqii, revoltalii, in scurt, to %i aceia
cari, pe deasupra instinctului de conservare, au pus

iluzia unui vis on nebunia unei patimi.
CDXV
Marsilius, care nu se poate ridica Oa la adevarata

elocinr, are in schimb geniul emfazei.
Afirma fara sa argumenteze ; ataca fara sa dovedeasca ; expune fara sa precizeze
i toate, de sus,
de pe Himalaia, cu o morga incomparabila i pe un ton
ce nu admite replica.
CDXVI
Partidele de centru sunt tot ceea ce neputinIa politica a putut inventa ca mai potrivit subt apareirtele
mod eratiunei.
www.dacoromanica.ro
115
Ele se declara pazniccle ordinei sociale 91, de sigur,
ca sunt,
atat cat eunucii pot pazi castitatea unui
harem. Dar ca 91 opera acestora, opera for e stearpa 91

deci fara nici-o valoare socials.
CDXVII
Pe un orb, cine 1-ar pune sa contemple o pictura

91 sa decida despre valoarea ei?
Dar In politica ii punem pe toTi orbii s ( vada * 91
sa-91 aplice 0 vederile A.
Noroc ca numai surzii ii and 91 numai ologii ii urmeaza.
CDXVIII
E ceva mai grew decat organizarea ordinei: aceea a

dezordinei.
i totu9i, Domitius a reu9it. De aceea si stapane9te
fara teama zilei de maine.

CDXIX
Nu to bucura de succesele u9oare 91 repezi. Indaratul
for e intotdeauna cineva care trage sforile.

CDXX
In toate timpurile 91 pretutindeni s'au gasit oameni,
cari din josnicie sa-91 faca mijlocul de capetenie al

Inalcarei tor.
Fireqte, ridicarea unor asemenea oameni nu este lip-
sita de mice primejdie pentru comunitate. Primejdia

8*
www.dacoromanica.ro
116
GRADINA LUI GLAUCON
cea mai mare incepe Insa atunci &and, admirandu-i,

societatea numete sim% politic ceea ce, in realitate, nu
este deck nedemnitate i dibacie ceea ce nu este
decat lipsa de orice scrupul.
CDXXI
Sunt oameni politici, a caror activitate e pur verbala. Si ceea ce este ciudat, e nu atata ca dan0i, vorbind, 4i Inchipue ca lucreaza, dar ca opinia publics is
palavra for drept ac ;iune constructive.
CDXXII
Drept nu po %i fi cu nimeni i Inca mai pu %in cu tine insu %i.
CDXXIII
Nu and ti-ai pierdut averea on situa %iunea Incepe

decaderea. Ci numai atunci cand pierzi puterea de-a
lupta i hotararea de-a Invinge.
CDXXIV
Numai mediocritatile ingamfate iqi fac din organizarea nemurirei, ocupa %ia for de capetenie. Toate actele,
toate vorbele, toate ac ;iunile for nu tind deck in spre
aceasta %luta absurda i unica a intregei for existen ;e.
Din nefericire, nici ei nu se aleg cu nemurirea care,
cu cat o urmarqti, cu atat se indeparteaza, nici Statul

nu culege vr'un folos depe urma acestei stupide vanitali. Ba dinpotriva, de cele mai multe ori, culege paguba
i dificultali.
www.dacoromanica.ro
117
CDXXV
Cardinalul de Retz scrie undeva: s Ii sta 9i mai Mu

unui ministru sa spun prostii decat sa le faca A.
Prevazatori, tali dintre minitri altor sari nu numai
le spun dar le i fac!
C D XXV I
i cuvantul este unul din mijloacele de a guverna.

Pentru unii, singurul.
CDXXVII
Orice elocinIa, cu limitele ei. Numai elocin-ca pada-
mentara, cu nici una: de aceea 9i bate atat de des

campii.
CDXXVIII
Cei vechi defineau pe orator: vir bonus dicendi peritus, om cum se cade deprins sa vorbeasca.
In pseudo- democra%ie, 1-am putea defini: om neru0nat, deprins sa In Ore palavre.
CDXXIX
Numai acei cari nu InTe leg valoarea unui cuvant pus
la locul lui i nu pot prinde ritmul divin al unei fraze

numesc s elocinIa * ceea ce nu este decat vorbarie
anosta i dearta.
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
118
CDXXX
Daca oamenii mari sunt uneori o calamitate publicil,

falsii oameni mari sunt intotdeauna.
NemulcumiIi s traga foloasele de tot felul ale situa%iilor for excep %ionale, ei au, pedeasupra, i vanitatea
de a trece, in toata marelia lor, la posteritate. Iar de
dragul posteritalii, sunt capabili de toate compromisurile,
de toate tranzaqiunile 9i, firwe, de toate turpitudinile.

ceea ce este mai trist, e ca toatli opeta for nefasta
9i-o executa In aplauzele mul%imei imbecile.
CDXXXI
Crispinus se bucura de simpatiile tuturor. Nu e nici

inteligent, nici talentat, nici abil, zic prietenii e
Ins& t bonom #.
Cu aceasta irezistibila bonomie, el a 9tiut s se ridice

pans la cele mai inalte trepte ; sa-i consolideze i sa-i
sporeasca o avere gray ameninIata ; sd ingramadeasca
asupra-i onoruri, c4tiguri i afecliuni devotate.
i astfel, dupa o vieard intreaga de t bonomie )), Crispinus s'a dovedit ca este i inteligent, i talentat, i abil.
CDXXXII
Traim in vremuri, in care demenIa colectiva acoperilt
demen %ele individuale.
www.dacoromanica.ro
119
CDXXXIII
Greu sfi fim buni observatori qi dremi judecatori ai

lumei ce ne 'nconjoara. Pe and aceasta e intr'o vepica
prefacere, noi continuum s'o experimentfim cu acelea0
idei, cu care am inceput s'o inielegem.
CD XXXIV
Dictatura nu poate avea deck o scuzfi, dar una singura : succesul. Il are? Izbutew s pun& in locul anarhiei,
ordinea ; in locul mizeriei, prosperitatea ; in locul miilor
de voin0 risipite 9i neputincioase, o voin0 colectivfi qi

constructiva, izbanda consfinte9te ceea ce violeirca a
reuOt sfi impuna.
CDXXXV
In epocele de decaden-ca nu oamenii intregi ci jumatalile
de oameni guverneaza.
i totui, Doamne fereqte de cioburile de oameni !
CDXXXVI
In mila pentru ceilalIi e mai multfi ingrijorare de noi

inine deck compatimire pentru damii.
CDXXXVII
0 doctrine nova e adeseori pentru un partid semnul

nu al unei adaptfiri la realitate ci al unei tentative de a
preschimba o veche desamfigire intr'o iluziune noun.
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
120
CDXXXVIII
TicAlo9ia ridicata in sistem de guvernamAn nu scandalizeazA 9i nu revolts pe nimeni. Triumfa prin puterea
obi9nuinIei.
Vai, lima, de guvernele corecte care, din slabiciune,

pacatuesc cu discre %ie 9i cu intermiten-ca.
CDXXXIX
Reprezentarea verbala a ideilor mai mult cleat ideile

in9ile ii desparte pe oameni 9i-i impinge sa se rasboiasca
intre dan9ii.
CDXL
Falsul regim democratic 9i parlamentar, care nu ascunde
deck dictatura unui om sau a unui partid, ar fi un

regim ideal data ar putea s'a OA toate foloasele dictaturei fara inconvenientele ei.
De obicei insa nu are deceit toate inconvenientele, iar
din foloase nici unul.
CDXLI
Mid luptele dintre partide devin sfa9ieri; cAnd aceste

partide se faramiTeaza, incapabile de mari concentrari
de voinIA 9i aqiune ; cand astfel interesele esen %iale
necesiale Statului sunt nesocotite 9i primejduite,
tatea unui arbitru devine evident-a 9i imperioasa.
Si iata dictatura impusg chiar de aceia, cari o combat
www.dacoromanica.ro
121
CDXLII
Batranul Saturninus vorbe9te tanarului Cornelius:

Voi, tinerii, sunte %i o forth' intact 9i ave%i lipsa
total& a vechilor prejudecati; noi, batranii, avem ponderatiunea 9i experienta. SI ne unim 9i lumea va fi a
noastra.
Dar nu ati avut-o qi pana acuma singuri?

Ah, tinere, tinere, de aceea nu yeti avea nimic
pentruca vrei totul.
CDXLIII
Cultul marilcir disparuti e caracteristic vremurilor
sgrace in personalitati.
Traind in trecut, popoarele 10 dau astfel iluzia naririlor dup-a care susping.
CDXLIV
Numai guvernele slabe 9i incapabile reclama autoritatea 9i mina forte. Caci numai cine nu se simte tare,
tipa ca vrea sa fie 9i se jura ca este.
CDXLV
Acei cari ti-au cunoscut faria pumnului sunt singurii

capabili nu numai sa-ti fie devota %i dar sa to 9i iubeasca.
CDXLVI
Sensibilitatea exclude capacitatea de a-i milnui pe

oameni. Caci nu iubirea on mila, ci calculul 0 interesul
trebue sa cantareasca 9i sa decida.
www.dacoromanica.ro
122
GRADINA LUI GLAUCON
CDXLVII
Ceea ce numim emula %iune nu e cleat invidie. Invidie
care ura9te. Care vrea sa darame. Spre a se ridica ea insa9i.
Flagel social, zic morali9tii.
Virtute socials, resort care mica lumea 9i o impinge

Inainte.
CDXLVIII
Flaminius, mare democrat, nu se sfia sa spuna :

Ura superioritalei e de esenIa democraIiei. Pentructi
democralia e numirul, iar numarul, intotdeauna mediocru, uri9te in mod instinctiv tot ceea ce tinde sa
puns in locul cantitatei, calitatea.
CDXLIX
Ca 9i ipocrizia, invidia e o virtute sociali. Cea dintai

face posibili viea-ca socials; cea de a doua o intre %ine
prin dinamismul emulapunei.
CDL
Numai pe realitaIile economice nu s'a ridicat nicio

dictatura.
Pe cele psihologice, cite !
CDLI
Pe oamenii Intregi, toate jumitaIile, toate sferturile

de oameni ti incurajeazi. Dar in petto. Socoteala nu-i
rea : on i9i frang gatul 9i cu atat mai liber devine campul ;
on izbutesc 9i o contra-asigurare nu stria.
www.dacoromanica.ro
MU MANUALUL BUNULUI POLITICIAN
123
CDLII
Multi dintre cei, pe cari ii numim oameni, nu sunt

decfit fragmente on umbre de oameni. A-i Intregi on a
le da substanta, munca inutile si zadarnicfi ! A-i misca
dupe o vointa, care nu-i a for si un plan, pe care nu-1 pot
intelege, e si util si posibil.
CDLIII
Eunucii politici fabrics ideologii si programe. Masculii
rfistoarnii si posedfi.
CDLIV
Cfind toate for %ele obosesc si toate valorile dezerteaza,
nu trebue s ai ochiul prea bun ca sfi zaresti urechile

dictatorului.
CDLV
Poporul e moralmente lenes sau

gogii
intelept.
Intelepciune,
cum zic dema-
care, mai 'nainte de
mice, doreste s nu fie tulburata si scoasfi din fagasurile ei.
i totusi, atfit de mare e puterea vointei incat si a

unuia singur poate sa prefacfi inertia in miscare.
CDLVI
Pe trei sferturi politica e logomahie. Iar un sfert

t opera constructive A adia incurea treburile pe care
vrca sa le descurce.
www.dacoromanica.ro
124
GRADINA LU1 GLAUCON
Noroc ca viaIa i9i are legile sale, care o sus %in 9i o

indrumeaza nu numai impotriva dificultalilor inerente ei,
dar 9i a celor create de incapacitatea 9i incon9tienta
carmuitorilor.
CDLVII
Niciun guvern nu e mai categoric ca cel care simte

ca nu mai poate b.-di. Nu cauta numai sa in9ele pe ceilall.i.
Se in9eala 9i pe sine insu9i.
Suntem mai taxi cleat oricand, exclama odata

9eful unui guvern in aplauzele majoritalii.
A doua zi guvernul era silit sa demisioneze.
CDLVIII
Guvernele muribunde sunt capabile de toate indraznelile. I9i dau astfel iluzia vie %ei ce le pgrAse9te.
E deci nu numai uman dar ,Si politic ca agonia for sa
fie scurtatil.
CDLIX
Cine spera incg, nu e b5tran. E Inca in stare sa traiasa in viitor, imp'aralie interzis6 celor parasiii de dumngzeiasca putere a nadejdei.
CDLX
Tinerii n'au trebuin0 sa se adapteze vremilor. Sunt

ie9iIi din insu9i pantecul acestor vremi. Primesc vieqa a9a
cum este, iarllupta le este impotriva acelor cari, dupa ce
9i-au trait-o pe a lor, vor s'o trAiasca 9i pe a urma9ilor.
www.dacoromanica.ro
125
CDLXI
Exists un curaj al laitaIii precum exist a i o laitate

a curajului.
Amandoua, din fried.
CDLXII
Pasiunea de a domina prin putere nu poate fi Invinsa

deck de una singurti: aceea de a fi dominat prin iubire.
CDLXIII
Ideile trase din practica i din observa %iune, par

intotdeauna banale 9i mediocre faVa de cele culese din
rafturile bibliotecelor.
Imbraca-le deci pe cele d'intfii cu tot aparatul celor
din urma i vei izbuti acolo unde, tntr'altfel, vei trece,
nebagat in seams.
CDLXIV
Un ef, care nu mai predica deck resemnarea, a 0

iscalit partizanilor sai permisul de emigrare.
CDLXV
Si desnadejdea poate construi.

CDLXVI
Numai contactul direct cu viaIa Ili dri putin %a de a o

inielege.
Carple nu %i dau deck iluzia Incelegerii.
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
126
CDLXVII
Inconjurat de urile dupnanilor, te po-ci inalIa moralmente ; abandonat de ele, te priibup0i in neantul indifereinei i al uitfirei.
CDLXVIII
Nu ideologiile i programele pot pune in xniccare un

popor ci numai potentialul emotiv pe care tii s-1 Ingramade0i In sufletul lui.
CDLXIX
Obiectivitatea in politick e falsa virtute a celor cari

unesc la0tatea cu ipocrizia.
CDLXX
Cedeazili In cele mici; nu ceda in cele mari.

Vei trece astfel drept un spirit mladios, dar 0 o voin0
hotarita.
CDLXXI
SA nu renunIi la ceea ce vrei pentructt imprejurarile

neprielnice on influen/e puternice incearcA a te opreasert
din drum. Dar nici sa nu treci dincolo de ceea ce ai vrut,
pentruca imprejurarile i oamenii to tttrasc intr'acolo.

Nici mai puIin dealt trebue dar nici mai mult.
www.dacoromanica.ro
127
CDLXXII
Interesul, invidia, mediocritatea stau pururea 9i pretutindeni in calea realizarilor omului de Stat. Dar spi-
ritul magistral al acestuia 9tie on sa le Inlature on sa

le faca a servi, umile, scopurilor ce el 9i-a propus.
CDLXXIII
Si In supunerea faIa de cei mari ne putem 'Astra

demnitatea 9i independen %a de spirit. E chiar singura
cale ca aceasta supunere sa fie nu numai durabila dar
9i rodnica pentru amandoua parIile.
CDLXXIV
Sunt oameni cari an trebuinta inascuta a servilismului. Oricat ai vrea sa-i ridici, ei prefers sa se coboare.
Nu incerca sa to serve9ti de dan9ii decat lasandu-i

a se tarasca la picioarele tale.
CDLXXV
Rand pe rand, Demetrius a fost colaboratorul, zice

dansul, omul de casa, In realitate, a trei din puternicii
zilei. Devotat, el a fost Intotdeauna ultimul care sa-i
paraseasca.
Acum, e In cautarea unui al patrulea. Il va gasi pentruca e neintrecut in arta de a se face util mai ales prin
micile servicii atat de apreciate Intotdeauna de oamenii
mari.
www.dacoromanica.ro
GRXDINA LUI GLAUCON
128
CDLXXVI
Livius 'i -a Mout cariera politica prin anume servicii

de ordin sentimental.
Inteligenta, blonda lui soVe 1-a ajutat, cu gr4ile ei

pour commencer, cu ale prietenelor ei pour continuer.
Iar eful, om consecvent, a continuat cu entusiasm
ceea ce incepuse cu placere.
i astfel, Livius e astazi unul din stalpii partidului,

apreciat de qef, respectat de prieteni, stimat chiar de
adversari pentru moralitatea lui nepvaitoare i austera.
CDLXXVII
Un ef de partid trebue sa Tina pururea in eviden0

tariful partizanilor, sa-1 verifice din cand In cand, sa-1
modifice de cateori crede de cuviinca.
Numai astfel va izbuti sa nu le acorde nici mai mult
nici mai puffin decat indica balan %a partidului.
CDLXXVIII
Daca geniul politic al unui popor s'ar masura dupa

mul %imea monumentelor mari i mici, pe care contemporanii le ridica In memoria oamenilor politici, poporul
nostru ar fi printre cele d'intai.

Din nefericire Insa mai toate aceste urite aratari de
bronz on de marmora nu au nemuritor inteinsele decat
materialul din care sunt turnate on cioplite.
www.dacoromanica.ro
129
CDLXXIX
Nugi ridica genunchii de pe du9man mai 'nainte de

a te asigura ca e mort. Poate sa ai surprize.
Si nu abandona pe un amic mai 'nainte de a fi sigur
ca s'a sfar9it cu dansul.
Cel d'intai poate sa te mai cru %e. Cel d'al doilea va fi
insa fare de mita'.
CDLXXX
Unchiule, cine este domnul asta? Si Danel Imi

arata un domn de bronz inIepenit pe soclul lui de piatra,
cu o redingote impecabila.
Cite9te, dragul Meu
ySi Dane' citete : t Lui Lache Vasilescu, Patria recunoscatoare A.
Dar ce-a facut domnul Lache Vasilescu, unchiule?

A facut... o lege pentru protecIia pisicilor negre.
Pai de ce scrie atunci ca Patria e recunoscatoare?
Dar ce sa scrie?
Ca pisicile negre sunt recunoscatoare.
0 s'o scrie mai tarziu, draga Danel, data peste

douazeci de ani o mai 9ti cineva ce a facut domnul asta.
CDLXXXI
Danel are toate curiozitatile:

Ce este un ministru, unchiule?
Un servitor al Statului.
Cum este Ioniia, servitorul tatii?
Cum este Ion4a, puiule.
9
www.dacoromanica.ro
130
GRADINA LUI GLAUCON
Dar numai cu atAt, Danel nu e mul %umit.

Vasiizica Statul isi bate ministrii?
Dar pentru ce Dana?

Pentruca tata 1-a prins pe IoniTa furtmd bani din
biurou si i-a tras douti paline.
Nu, puiule, Statul nu-i bate pe ministri.
Dar dacti flied?
Vezi, Dfinel, asta o s'o pricepi to mai tarziu dar
eu tot %i -o spui: Ioni/a and furs, flied ; un ministru

and furs, serveste Statul.
CDLXXXII
Si pe cele mai murdare lacuri, sunt ochiuri limpezi,

In care se resfrAng luminile cerului.
CDLXXXIII
Nicio deosebire intre sufletul unui politician si at

unui escroc: aceeasi lipsa de scrupul in concepIiune,
aceeasi Indrazneala in execu %ie, aceeasi nerusinare in
exhibiiune.
CDLXXXIV
Duca esti bun, sa nu te simta nirneni. Intr'altfel iesti

pierdut. Cei'mai ticalosi te vor ruina si batjocori; cei
mai puiin rai te vor calca In picioare.
Duca se va efisi si cate unul inteadevtir cumsecade,
iii va dttrui eel mult o compiitimire, vecinti cu dispreiul.
www.dacoromanica.ro
131
CDLXXXV
Licheaua e un produs specific al Leventului. Importat& pe meleagurile noastre, ea a devenit insil de mult
un produs na %ional: made in Rumanian.
Din nefericire e o mar% care nu merge la export:

Balcanicii o au cu prisosinO, iar Occidentalii o detests.
CDLXXXVI
Numai oamcnii Intr'adevAr tari se pot Inconjura far&

pericol de ticaloi.
Ei se servesc de del* cum se servesc de culitul, cu

care ii taie paine.
Cei slabi, In be de paine, Ii taie Inca craca de sub
picioare.
CDLXXXVII
dintre cei cari greesc nu gasesc ca scuza cleat

sinceritatea lor.
Iar opinia publics, credula i indulgenta, admite:
Multi
A greit dar a fost sincer!

iata sinceritatea scuzand toate imbecilitaile
uneori toate ticaloiile.

CDLXXXVIII
Ce este un om de afaceri? Mai intotdeauna un domn

care tie sa se strecoare printre articolele codului penal
iar, &and cade in ele, printre robele judecatorilor.
9*
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
132
CDLXXXIX
Nu stria sa ai impotriva ta pe oamenii, a caror vieaca

public& e un scandal. Din potriva. Du0nania for fil ridica,
In ochii lumei, propria ta valoare morals.

E un certificat mai mult, pe care 04 da turpitudinea
adversarilor.
CDXC
Un mare om de Stat e mai presus de toate o mare

voinca.
Cap oameni admirabil inzestraIi n'au azut tocmai

pentruca voin %a for a ovait and trebuia a 'ndraz-
neasa.
Ce ar fi fost Cezar fara Rubicon, Napoleon fara 19
brumar, Mussolini fara mar9u1 asupra Romei ?
CDXCI
In mainile unui om abil i onest, chiar defectele unei

Constitu %ii pot deveni mijloace de buns guvernare.
CDXC II
Dintre toate utopiile omene0i, egalitatea e cea d'intai.
Nu numai pentruca insa0 Natura o respinge, dar mai

ales pentrua, data s'ar putea realiza Intre to-0 0 Intre
toate, soeietalile civilizate s'ar stinge de urIt i de des-,
gustul vielei.
www.dacoromanica.ro
133
CDXCIII
Cel mai sigur mijloc de a se discalifica intr'o adunare

de ignoran%i e sa le vorbeoi cu acea infilIime de cugetare i de expresiune, pans la care numai spiritele cultivate se pot ridica.
CDXCIV
Ceea ce este mai dificil fn politica nu este de a sari

pe cal ci de a nu sari dincolo de cal.
Este grepla, fn care cad indeobte tinerii grabiti de
a ajunge qi cari adeseori e catastrofala pentru fntreaga
for cariera.
CDXCV
Unde sfar9ete politica 9i unde incepe banditismul?

Chestiune de latitudine 9i de moment.
CDXCVI
Ingratitudinea e singura arms a suveranilor tmpotriva

linguitorilor.
CDXCVII
Niciun fel de complicitate cu oamenii cari nu au ce

pierde.
Din cea d'intai clips, antajul ili va ranji din umbra.
www.dacoromanica.ro
134
GRADINA LUI GLAUCON
CDXCVIII
eful ca si dresorul, nu e tare deck prin teama ce

inspire: un moment de slabiciune si fiarele it vor sfasia.
CDXCIX
Ironia e adeseori masca sub care ascundem adevaratele noastre sentimente.

D
Numai batranii neputinciosi 10 tree vremea In explicarea trecutului. Omul, capabil de acilune, nici nu se
uita 'napoi nici nu se pierde in explica %ii: organizeaza
si loveste.
DI
De cate on nu auzim: bine dar si imoralitatea trebue

s5 aiba o limita!
De sigur. Nu numai ca trebue dar o si are: e limita care
o desparte de scandalul public.

DII
Exista in via %a fiecaruia un moment unic si decisiv,
in care toate elementele favorabile par a nu astepta

deat actul de voin% al celui care le-ar putea folosi.
DIII
Nu e destul sa vrei sa to sacrifici.
Mai trebue ca cei care %i -o cer, s'o primeasca pant la
sfarsit.
www.dacoromanica.ro
135
DIV
Nu suntem numai sclavii cuvintelor, dar adeseori i

victimele lor.
DV
Sim .i.ul ridicolului, de parte dea fi o fora, e mai degraba

o slabiciune. El ne face adeseori sa renunlam la ac %iuni,
care noua ni se par ridicule, dar care, in marea mulIime,
lipsita de acest sing, pot produce impresiune i efect.

Caci, mai ales in democralie, opinia celor pu%ini nu
conteaza.
D VI
Nimic mai fara de efect ca ceea ce se chiamii N efecte

oratorice >>. Numai o arta consumata ar putea sa le dea
acel aer de spontaneitate, fara de care apar ca simple

exerciIii de retorica.
0 asemenea arta devine din ce in ce mai rare In zilele
noastre.
DVII
Se pot spune cu moderaiune lucruri violente, precum

se poate spune cu violenIa lucruri foarte moderate.
Stepan pe situa %iune, Flaminius intrebuirrca intotdeauna cea d'intai din aceste metode. SimIindu-i Ins
terenul slab i fugitiv, nu ezita s'o intrebuinIeze pe cea
de a doua, care mai Intotdeauna restabilea o situa%ie
primejduita.
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
136
DVIII
In vieala oricfirui guvern vine i clipa tragica a balonului de oxigen. Este o nebunie sagi pui toate nfidejdile
inteinsul, dar nici nu e o in %elepciune sa-1 refuzi.
Precum in unele boli grave, criza odata trecutfi, bolnavul poate spera sa mai traiasca, tot astfel s'au vilzut
guverne gata SA expire i totui salvate in extremis.
D IX
Sufragiul universal, care a schimbat atatea in aspectele vieTei noastre parlamentare, a omorit elocinIa tribunei i .arta subtila a nuanIelor.
Astfizi o bfitaie cu pumnul in pupitru, on chiar o strain-
bfitura grotesa pot deslfintui furtuni de aplauze din

partea unor adunari, incapabile, in marea for majoritate, sa urmareasca firul unei gandiri i cu atilt mai
puTin nuanTele expresiunei.
Dar, dupg doufitrei generaIii, gandirea i arta ii

vor relua drepturile i imperiul lor.
DX
Nu ai autoritatea pentruca vrei s'o ai i nici nu o

dobandeti pentruca to -ai hotarit s'o inveTi dela altii.
Sunt oameni foarte inteligen0 cari nu o posedfi. Sunt
foarte culIi cari nu o pot capata. Sunt in sfarit, compete* serioi i oneti cari nazuiesc In zadar s'o aibfi.
Ea vine din adancurile personalitfilii; dintr'o radiare
particular6 de prestigiu i de influenta, dar i dinteun
concurs de imprejurari abil exploatate.
www.dacoromanica.ro
137
D XI
Sunt oratori, ale caror discursuri par a fi mai mult

acompaniamentul unor micari de gimnastica suedeza.
La ei nu gestul sprijina cuvantul ci cuvantul par'ca

ar vrea sa sprijine i sa explice gestul.
Ca exerciiiu al muchilor, metoda 1i are de sigur
avantajele ei.
Ca elocinca, nu e insfi departe de aceea a oratorilor
din iarmaroace.
DXII
Oricare ar fi regimul, oamenii sunt aceiai. In democraIie ca i sub dictatura: aceleai instincte, aceleai
pasiuni, aceleai ambi%iuni.
Ceea ce se schimba sunt numai metodele de a le exploata.
DXIII
Daca ai inteadevar insuirile unui ef, cautfi sa deosebeti in sufletul partizanilor, ceea ce formeazfi tag-tura
dominantfi.
Intr'altfel, riti sa umileti on sa revol %i, fail niciun

folos pentru tine insu -%i. Caci dintr'un orgolios nu vei
putea face un perIar, iar pe unul ca acesta din urmfi,
nu-1 vei mul%umi cu toate atenliile onorifice din lume.
DXIV
Morala capitalismului? Mora la lui Krueger qi a lui

Stavisky daca isbutesc pans la sfarit.
www.dacoromanica.ro
138
GRADINA LUI GLAUCON
DXV
Partidele politice raman instrumente de guvernare

atata timp cat la conducerea for sunt oameni, pe cari ii
leaga de Stat i altceva cleat interesele Si ambiciunile
for personale.
Cand insa conducerea for cade pe maim unor aventurieri, travestiTi in oameni de Stat, ele devin instrumente
de exploatare i de mina a Statului.
DXVI
Numai cei cari au simpil riscului i al succesului, se

pot avanta dinteodata in marile aciuni politice 9i pot
izbuti.
Cine nu-1 are, sa practice arta minors a viermelui.

care, Meet dar sigur, se poate tari i pans in varful
copacului.
DXVII
Flaminius zicea intr'o zi:

Se spune ea sunt cunoscator de oameni. Cred i
eu ea, de sand ii practic, am dobandit oarecare experienIa. Manlius insa, venind clintr'o lume, pe care n'am
practicat-o, ramane Inca o enigma pentru mine. Cand
cred ca-1 %iu mai bine, Imi aluneca printre degete. Sa
nu va miraci deci data in raporttuile cu dansul comit
uneori grepli de neiertat.
www.dacoromanica.ro
139
DXVIII
Sunt discursuri invalate pe dinafara, care impresioneaza pi ob %in efectul urmarit. Sunt pi uncle care obosesc
ca o lec %ie prost recitata.
Cu o metoda identica, rezultatele sunt apa de diferite

pentruca nu metoda 11 face pe artist ci artistul poate
straluci chiar in ciuda celor mai detestabile metode.
DXIX
Ceea ce mai ales reupepte In democraIie este bonomia
Joviala pi serviabila, gata sa tolereze celorlal%i toate
compromisurile, pe care pi le tolereaza sic -pi.
D XX
Uneori micile pasiuni, micile orgolii, micile interese

sunt mai greu de satisfacut cleat cele marl. Ascunse in
falsa for modestie, nu le descoperi upor. Raman Ins& cu
atat mai periculoase cu cat sunt mai necunoscute.
DXXI
Cei lipsi %i de talent il dispre %uesc. Li se pare nu numai
inutil dar chiar primejdios.

E destul Ina ca, Intr'o buns zi, un succes cat de mic
sa le dea, pi for pi celorlalIi, iluzia talentului pentru ca
din adversari A devina campionii inflacaraIi ai acestuia.
DXXII
Cel mai mizerabil criminal nu e asasinul, care te ucide
ca sfi te jefuiasca. E ticalosul care, investit cu vaza pi
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
140
cu puterea autoritaIii, da exemplul necinstei of al depravarii ...

Aoa se rosteote Balbinus. Iar Gallus asculta, aproba
oi, gandindu-se la ministerul de odinioara al lui Balbinus, se intreaba:

Inconotienla on ipocrizie?
DXXIII
Cand un amic, totalmente lipsit de talent, fulgera of tuna
tmpotriva talentelor of reclama ostracizarea lor, opreote-1:
Cum se poate s'o ceri tocmai dumneata care eoti

atat de talentat?
Raspuns inevitabil, pe un ton minor:
Nu zic... dar ...
La sfaroit, dispare oi acest 0 dar c

DXXIV
Sunt oameni cari, dupa ce i-ai cumparat, 10 pastreaza

recunootinIa stomacului.
Sunt of altii cari a doua zi nu to mai cunosc.
Aceotia nu sunt numai prudenIi dar of siguri Ca gestul,
pe care 1-au uitat, se va repeta.
D XXV
Spre a spune cu o brutala sinceritate lucrurile cele

mai neplacute nu e nevoie sa - %i umfli vocea of Ali_ holbezi ochii. Tonul cel mai dulce, inso %it de cea mai blajina
privire, nu numai cali poate face acelaoi serviciu dar

ili poate of spori sor %ii de-a ajunge la ceea ce urm'areoti.
www.dacoromanica.ro
SAU liANUALIIL BUNULUI POLITICIAN
141
DXXVI
Pe Licinius it po %i cumpara uor. Cu o singura condi %ie:
86-i prezin %i oferta corup %iunii ca un apel patriotic, iar ac-
ceptarea ei ca un serviciu adus unor mari interese na-cionale.
DXXVII
Orice adevarat om politic nu poate fi cleat cinic. De
nu ar fi astfel, ar ie0 din cercul strict al realitaIilor i

ar intra in acela al atitudinilor romantice, care nu poate
duce cleat la ruina lui i a Statului.
Cad a fi cinic in politica nu inseamna a afia in vorbe
de claca un imoralism, care adese on nu este decat o vanitate mai mult, ci a exploata cu metoda pasiunile, slabiciunile i prostiile omengti, tragand din ele tot folosul
ce se poate trage.
Marii cunoscatori de oameni, un Richelieu, un Tallyerand, un Bismarck nu faceau astfel.
DXXVIII
Gloria obosgte. Pe ceilal %i, firgte. Povestea lui Aristide cel drept, ramble vgnic adevarata. Omul de Stat
abil, cu drept cuvant, 4,Si proptgte gloria, dobandita In
mari aqiuni na %ionale, prin combinaliuni, care pot parea
marunte dar tocmai de aceea consolideaza i sprijina.
DXXIX
Are dreptate Leopardi a oamenii nu sunt ridiculi

decat and vor sa para ceea ce nu sunt.
i totu9i, in politica aceasta este cea dintai dintre
poruncile artei.
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
142
Cali pro9ti nu tree drept inteligen%i. Cali ignorami

drept culIi. Cali venali drept cinsti%i. Cate lichele drept
oameni de caracter. Cali intrigami, drept lealitatea

Insa9i.
Poate 9i pentruca in politica succesul acopera toate:

chiar 9i ridiculul.
DXXX
Nu te lasa amagit de cuvinte.
Vezi intotdeauna ce se ascunde subt ele. Sa nu te

miri data uneori vei gasi tocmai contrariul ori, ceea ce
se intampla 9i mai des: neantul.
DXXXI
Gradul civilizaliei unui popor nu se masoara dupa

numarul 9tiutorilor de carte. Mai curand dupa acela al
purtatorilor de incalcaminte.
DXXXII
Realul,
iata singurul lucru ce trebue sa te preocupe
ca om politic. Restul nu e decat literature.
DXXXIII
Precum e absurd sa judecam sensibilitatea altora dupa
propria noastra sensibilitate, tot a9a de absurd este sa
judecam inteligen%a for dupa a noastra proprie.
In ac%iunea comuna ce intreprindem cu dan9ii nu e

prudent sa-L socotim mai pro9ti decat sunt, caci numai
www.dacoromanica.ro
143
atunci ne vom lua toate masurile necesare. Dar 9i clack'

sunt inteadevar mai inteligen %i cleat noi, sa nu-i subevaluam ci, din timp, sa ne luam toate garantiile.
DXXXIV
Intrebat care constitu %ie e mai bunk Solon raspundea:
44 Pentru tine i in care moment? *. Ceea ce in ;eleptul
Grec pricepea acum atatea veacuri, cA.ci dintre noi pricepem astazi?
DXXXV
Pasiunea deformeaza
i lucrurile i oamenii. Dar i
pe acqtia, trebue sa-i vezi aa cum sunt, nu cum par

prin prizma tulbure a patimei. Intr'altfel r4ti sa to lup%i
cu ceea ce este mai mult in propriaii Inchipuire.
Don Quixotte nu facea altceva.
DXXXVI
A fi ingrat cu unii e adeseori o masura de prudenVa

i de simplificare a vieIii.
A. fi ingrat cu tont-a lumea e o imprudenp, care Ii-o
poate complica.
DXXXVII
Nu propriile tale actiuni ci greplile adversarului Iti

dau mai tntotdeauna izbfinda. Inlesnete-i-le deci cu
generozitate.
www.dacoromanica.ro
144
GRADINA LUI GLAUCON
DXXXVIII
Vai de acela care a9teapta dela vieaVa mai mutt deck,
poate sa-i dea. Zile le ii sunt o povara, iar nomile un chin.
In %eleptul nu a9teapta nimic ci se mulIumete sali

faca datoria.
i fiindca nu-1 a9teapta, binele, oricat de mic, 11 incanta
'i -i sporqte fericirea de a trai.

DXXXIX
Nimic mai absurd in politica deck razbunarea. E Intotdeauna semnul unui spirit meschin, incapabil sa se
ridice deasupra patimilor marunte ale vieIii.
Pe adversar ajunge daca-1 dobori. Pentru amicul felon
ai dispre %ul. Impotriva celui dintAiu razbunarea ar fi o
lips de generozitate. Fa Ia de cel d'al doilea ar fi o cinste,
pe care n'o merits.

i intr'un caz 9i 'n celalalt e o pierdere de energie 9i
de vreme. i in politics nu se pierde niciuna nici cealalta.
D XL
De sim %i aripile ciocarliei, avanta-te in vazduh. De

1111 le simIi cleat p'ale leiIei, resemneaza-te 9i nu incerca
Ali indepartezi pamtmtul.

DXLI
Faculatile lui Carus sunt mediocre. Una singura ii e
intr'adevar superioara : mirosul. A mirosit intotdeauna
pe cei cari aveau sa devina puternici, s'a alipit de danOi
www.dacoromanica.ro
145
9i i-a servit cu desinteresare. Iar ace9tia, odata ajun9i,

1-au rasplatit cu larga generozitate cum se 9i cuvenea
fats de un om, care a crezut Intr'in9ii fora de calcul 91
fara de interes.
DXLII
La tribuna nu e patetic tine vrea, iar data totu9i o

Incearca, In loc de emoTie produce ilaritate. Caci pateticul izbucne9te nu din incordarea cugetarii ci din prisosul sim/irii.
Adevar valabil doar pentru oratorii obi9nuiIi. Marii
arti9ti II pot nesocoti nu numai cu succes dar uneori chiar
cu stralucire.
DXLIII
Suportam pe cei cari, In ticalo9ie, sunt deopotriva
cu noi. Acei cari pe Intrec, ne sunt insuportabili.
DXLIV
Galerius, diplomat improvizat, crede ca de %ine secretul de-a capta bunavoinIa oamenilor politici ai Tarii
unde este acreditat. La un dineu nu a gasit oare subt
9ervet unul dintre ace9tia, 9i din cei mai influen %i, o mare
decora %ie romaneasca ? Un zambet glacial 9i o mul %u-
mire corecta au fost singura satisfaqie a bietului Gale-
rius.
E un om care ne iube9te dar, ce vre %i, nu e senti9opte9te diplomatul roman compatriolilor sai.
mental,
10
www.dacoromanica.ro
146
GRADINA LUI GLAUCON
Ceea ce insti Galerius nu InTe lege este ca data o deco -
ra %ie n'a putut deschide stavilarele sentimentului, un

cec impresionant ar fi facut-o de sigur.
DXLV
Ipocrizia e proteiforma. Imbraca mii de aspecte i

atat de bogate ii Bunt resursele incat arareori sa nu
reueasca.
Grosolana on subtila ; familiars on distanta ; suralatoare on grav5 ; joviala on sinistra ; vorbarea0 on

quasi-muta ; rezervata on temerara ; cuviincioasa on
insolenta, In fond rgmane una i aceeai: masca subt
care se ascund adevaratele instincte i pasiuni.
In carnavalul vieIii politice, obinuete-te deci nu

numai cu ceea ce vezi dar mai ales cu ceea ce se ascunde.
DXLVI
Lui Napoleon ii veneau ideile tragand tabac. Lui

Talleyrand, aezandu-se In pat. Ceea ce nu inseamna ca,
dacs vei trage tabac on te vei aeza in pat, ideile an sa

te imbulzeasca.
Ii yin idei numai aceluia, care le are.
DXLVII
Nu e susceptibil de nicio Indreptare omul incapabil

de ali recunoate grephle. E ca i carmaciul, care, conducanduli eau barca i, asvarlit pe o stanca, gasete de
www.dacoromanica.ro
BALI MANUALUL BUNULUI POLITICIAN
147
villa pe to %i: pe meterul, care n'a tiut s'o construiasca ;

pe marinarul care n'a Intins bine panzele ; pe Dumnezeu,
care a deslan/uit vantul...

Iar el, el singur, victims nevinovata, zadarnic a luptat
cu inIelepciune i prevedere ...
DXLVIII
In orice partid omul de talent, la urma urmei, e acccpth
daca se mul-cumete cu roluri de mana doua.
E maximum de concesiune, pe care mediocritatea o
poate face superioritaIii.
DXLIX
Intr'un timp de necredinca, Maxentius a ramas cre-
dincios. E ortodox practicant, urmeaza regulat liturghiile, se spovedete, se impartaete i, de cate on se

apaza la masa, 10 face semnul crucii.
In schimb, Dumnezeul ortodocOor i-a fost pururea
prielnic. Cu discreIiune dar faro ovaiala, El I-a ajutat
in toate ac %iunile Intreprinse pentru gloria bisericii i
punga marelui ei aparator.
DL
E destul ca Maximianus sa is cuvantul pentru ca toata
lumea sa inIeleaga cat e de perimat. Nu e oare dintre

pu %inii can au ramas la vechile forme elegante ale unor
spirite In %elepte i cultivate?
Vai ! pe cine ar mai putea interesa asemenea ecouri

ale trecutului?
10*
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
148
DLI
Constantius a imbatranit idealist. Toate for %ele spirituale ale neamului gasesc intr'insul un aparator entusiast
i fare de prihana.
Om practic in acela9i time, el a 9tiut insa, cu concursul
acestor for %e, sali agoniseascii prin munca 9i sacrificiile
altora, o avere, cu atat mai solids cu cat e mai discrete.

In stil filosofic, aceasta s'ar putea numi: idealismul
creator.
DLII
Numai o mare ambiciune te poate susine in lupta

pentru cucerirea puterii.
Ea singura te face sa induri nu atata loviturile adver-
sarilor cat mai ales privel4tea hidioasa, pe care ti-o

ofera micimea sufleteasca a prietenilor.
DLIII
4i are i politica antropofagil ei. In deob9te insa ei

nu - i devoreaza adversarii ci prietenii.
DLIV
Inafara de caIiva ilumina-ci, nu crede nimeni in capacitatea de carmuire a masei ignorante i amorfe. Cred
insa multi, 9i cu drept cuvant, in capacitatea ei de a se
robi sprijinind dictatura unui om sau a unui partid.
www.dacoromanica.ro
149
DLV
0 doza de scepticism nu stria. Ne fere9te de marile

desamagiri, care ne pot fi fatale, noua 9i acciunilor
noastre.
DLVI
Declaratiile de cinste ale politicianilor vero9i nu sunt

atata un omagiu adus virtu %ii cat unul prostiei ob9te9ti.
DLVII
In iubire se intampla ca aceea9i fiinta sa to amageasca
9i a doua oars.
aceasta e din parte -i semnul unei
mari pasiuni.
In politica, de se Intamp la, e semnul unei mari nerozii.
DLVIII
Numai pe cei slabi u poate cople9i greutatea trecutului.
Cei tari Bunt cu atat mai cutezatori cu cat aceasta greu-
tate e mai apasatoare. Opinia publics nu rezista ofensivelor Indraznete.
DLIX
Cei mai pu %in lacomi nu sunt cei cari s'au infruptat
mai mutt. Caci 9i In politica pofta vine mancand.
DLX
Imbecilitatea ob9teasca e nemarginita. Gre9it e deci

omul politic, care n'o cuprinde in calculele lui. Dar 9i
acela, care se bizue numai pe ea, nu gre9e9te mai prcin.
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
150
DLXI
Adeseori cinismul nu e decat masca subt care cei slabi
ii ascund neputin %a.
DLXII
Domitius ale arga gataind:
Sefule, e lath rau. Afacerea # Raska * is propor %ii.
Probus al nostru e compromis.
Numai compromis?
Deocamdata.
Atunci, tot deocamdata numete-I preedinte al

delega%iei pentru tratativele cu grupul nordic.
Dar pentru ce? Pentruca e compromis?
Nu. Pentruca de acuma e un om sigur... Domitius,
Domitius, securitatea inainte de toate!
DLXIII
Manuitorul de oameni care, dupa o vieath intreaga,
ramane totui idealist, poate fi canonizat: e un dant

autentic.
DLXIV
Secundus, diplomat mediocru i fara avere personals,

duce o vieath fastuoasa.
Cei cari ii cunosc resursele bugetare se intreaba: de

unde?
Guvernul, pe langa care e acreditat, nu se intreaba

dar nici nu se crede in paguba.
www.dacoromanica.ro
151
DLXV
Aemilius i9i inchipuia ea posteritatea se va ocupa de

dansul. Si-a pus deci la punct jurnalul; 9i-a strans toate
hartiile i hartiutele ; 9i-a intocmit un curriculum vitae,
plin de demnitate pentru el 9i de sinceritate pentru

ceilalti.
Posteritatea s'a rostit insa mai de grabs deck ar fi

crezut-o dansul. Si tocmai prin glasul unui amic care,
gray, ii urma cortegiul funebru:
Se duse 9i bietul Aemilius I...
Pacat !..
Ce pacat? Un caraghios mai pu%in in viea %a noastra
politica ...
DLXVI
Suprema abilitate este sa potoIe9ti foamea celor fla-
manzi cu idealuri, tar pe insetatii de ideal cu vorbe

goale.
DLXVII
Vrei sa nu-ti sporeti dumanii?
Nu numai nu-ti ridica amicii dar, peck i %i sta in

putere, impiedica-i de a se ridica.
DLXVIII
Nu -%i lua o personalitate de imprumut.
Mai u9or to vor inalta propriile tale defecte decat

calitatile pe care nu le ai.
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
152
DLXIX
Personalitatea efului atunci cand e inteadevar
devine adeseori funesta pentru existen %a
covarqitoare
partidului. Zdrobi%i de propor%ile extraordinare ale
inteligen %ei conducatoare ; deprin0 sa asculte gi sa se
partizanii ajung o turma, pe care dispari %ia
incline,
marelui pastor o lass lipsita nu numai de orice voinIa

proprie dar 9i de orice sin-4 al orientarei.
DLXX
Imbracali egoismul in vestmintele dezinteresarei;

venalitatea in ale onestitaIii; micimea de suflet in ale
generozitalei. Numai rautatea nu %i -o ascunde. Dimpotriva, desvalu-i-o cu ostentaie.
DLXXI
Lucius obipuia sa spuna:

Fac ce pot cu partidul, pe care-1 am: cinsti %ii sunt
proti, iar inteligen%ii sunt necinsti %i.
La care Fabricius raspundea:

Partidul meu e egalitar: to %i sunt necinsti %i.
DLXXII
Nu cei mai maxi carturari au Lost gi cei mai mari

barba-ci de Stat. Acela care crede cali poate invala
arta din carp e ca tanarul care 9i-ar tnchipui ca poate
deveni medic intro paretii bibliotecei.
Spitalul e biblioteca acestuia. A omului politic e so-
cietatea insai, care, la urma urmei, e tot un spital.
www.dacoromanica.ro
'153
DLXXIII
Numai un mare dispre% pentru cei de cari te serveti
iIi poate da taria de a-i manui 9i putin%a de a-i exploata.
DLXXIV
Nu %i biciui calul mai 'nainte de a-I fi incalecat.

Ri9ci nu numai sfi ramai pe jos dar 9i o pereche de
copite.
DLXXV
Orieeconducator are ceva din sufletul unui tiran. De

aceea 9i confunda interesul public cu propriile lui interese, iar, in jurul lui, nu poate suferi nicio superioritate,
a inteligenIei on a inimei.
DLXXVI
Sunt probleme, pe care trebue sa le deslegi; sunt

altele, pe care le va deslega timpul. De nu le po%i deosebi,
lag politica pe seama altora.

DLXXVII
Prima condiVe a succesului este sa 9tii ce poti i ce nu.
A doua este nu atata sa faci ceea ce po%i cat sa nu te

incurci in ceea ce sta mai presus de puterile tale.
DLXXVIII
Posibilul este campul de opera-0e al omului politic.
Cel care opereaza intr'altul este nerod on geniu.
www.dacoromanica.ro
154
GRADINA LUI GLAUCON
DLXXIX
Teoria posibilitaIii in politica e scuza tuturor concesiunilor, a tuturor tranzac %iunilor i a tuturor toleranIelor.
Slabiciunea on egoismul conducatorului nu infirma

insa adevarul cuprins intr'insa.
DLXXX
Popoarele au i mai pulina memorie decat indivizii.

Nu i te increde deci pentru binele ce-1 savareti. Incre-
de-i-te fara grija pentru tot raul ce-1 faci.

DLXXXI
Ca i alcoolul, egoismul conserva. Adancile batrane-ci,
sanatoase i optimiste, sunt ale marilor egoiti.

DLXXXII
Aerul solemn da 9i celui mai imbecil o aparenta de
demnitate, care impune. Daca eti intr'adevar inteligent, te poi dispensa ; data insa iii dai seama de propria-li inferioritate, fii demn, fii gray, fii solemn. Mai
curand on mai tarziu vei ajunge.
DLXXXIII
Imprejurarile favorabile joaca un rol important in

cariera politica. Nu te bizui insa pe ele.
Tine seama mai ales de cele potrivnice. Pe acestea
de le po %i birui, celelalte te vor impinge spre culmi
nebanuite.
www.dacoromanica.ro
SATJ MANUALIJL BUNULUI POLITICIAN
155
DLXXXIV
In arta de a manui oamenii e desigur si o parte de

escrocherie. De aceea minciuna ii este inerenta.
DLXXXV
Fereste-te de oamenii cari mint fara niciun interes.

acestia se identifica In
Pe cand ceila10, se tradeaza,
asa grad cu propria for Inchipuire Incat adeseori to

amggesc indrumandu-te pe cai gresite.
DLXXXVI
Nu-Ii manifesta niciodata sentimentele. Loveste dar

cu surasul pe buze.
DLXXXVIT
Despotismul e forma ce convine sufletului colectiv.

De aceea se si poate men %ine.
DLXXXVIII
Nu-i puteai face mai mare pracere lui Napoleon decat
Tasandu-te sa fii hatut la sal. In%elegea dar se bucura.
Deprins sa castige hataliile, nu admitea sa piarda niciuna.
Ceuta deci sA-i atragi pe cei mari nu dovedindu-le

propria -i superioritate ci Inlesnind-o Intotdeauna pe
a lor.
www.dacoromanica.ro
156
GRXDINA LUI GLAUCON
DLXXXIX
Nu-i om, oricat de mare ar fi, care sa nu aiba cfilcaiul lui
Achile. De vrei sa izbuteti, descoperfi-l. Al unuia se chiamfi
orgoliu ; al altuia, modestia ; viIiul este al acestuia ; iar

al aceluia e virtutea. Vei ;di astfel unde trebue sa lovqti.
DXC
IndulgenIa e o virtute amabilfi. In politick e mai

intotdeauna o virtute criminala.
DXCI
Se zice Ca amiciIia bfitranilor e a delicioasa *. In po-
litick nu.
Nu e drept pe care batranelea sa nu $i -1 aroge faca
de cei tineri, iar cat despre experienVa, ea adeseaori nu
e cleat obosealfi nemarturisita.
DXCII
Din toate rolurile ce poli juca pe langa cei puternici,

evitfi-1 mai ales pe acela de mentor. Consiliile 10 vor fi
auzite nu 9i Inmate, iar situa %ia de moralist perpetuu
to va asvarli in disgratie mai curand cleat toate defectele cii toate rfitficirile.
DXCIII
In orice succes sunt i germenii infrangerilor viitoare.
Gande9te-te mai bine la acestea cleat sa dormi pe
laurii biruincii.
www.dacoromanica.ro
157
D XC IV
Pierzi o partida de caili ? E9ti nerod dacA, jucand

dupa toate regulile 9i utilizfind toate posibilitalile, te
superi on te descurajezi. Ce ai pierdut azi, poate vei
cfi9tiga maine.
La fel 9i In jocul politic.

DXCV
FaIa de cei puternici sa nu te plfingi 9i sa nu gemi.

Nu vei ob %ine deck compatimiri ipocrite, sub care se
ascunde dispre-cul ori, fn cazul cei mai bun, indiferenta.
Arata-Ii 'ins& col %ii 9i Indata vei trezi interesul.
DXCVI
Situa/iile sunt disperate numai pentru cei disperaIi.

DXCVII
Prive9te cu calm evenimentele 9i arata-te superior lor.
0 doza de fatalism curajos e absolut necesara.
DXCIII
In orice calcul politic acorda-i oarecare credit 9i

bitampIarei. Dar, bags bine de seams: masura nu infla %ie.
DXCIX
De ce tremuri de primejdia, In care singur te-ai aruncat.
Trebuia sa te temi mai 'nainte ; acum dispretuie9te-o.
www.dacoromanica.ro
158
GRADINA LUI GLAUCON
DC
La fortune pient en dormant . . . E totui mai bine A'

fii treaz i s'o apuci de par and Ili trece pe dinainte.
DC I
Ai mladierea necesara spre a to adapta In fiece zi

neprevazutului? Eti om politic. N'o ai? Eti orice
afara de asta.
DCII
La sfaturile bunicei sale, Antonia, Caligula raspundea:

4 Nu uita Ca am toate drepturile,qi fuck' de to0)).
Monstrul Incoronat nu avea decat meritul sinceritaIei.
Mai puvin monwi decat dansul, cei puternici o cred
fara s'o spuna.
DCIII
Masoarali valoarea dupa urile ce inspiri.

DCIV
Regretele sunt rugina sufletelor imbatranite.

A regreta e a privi spre trecut, iar a privi spre trecut
e a fi renun %at la vieata.
DCV
Propriile tale defecte, utilizeaza-le. Pe ale celorialii,

exploateaza-le.
www.dacoromanica.ro
159
DCVI
Nu proclama zadkrnicia moralei.

E nu numai o chestie de bunk cre9tere, dar 9i de prevedere. Poate ca maine iIi vei zdrobi adversarii In numele ei.
DC,VII
Atilius trecea drept cel mai bun 9i mai sigur prieten

de9i el nu avea cleat unul singur: pe el insu9i.
Era insa neintrecut In arta de a-9i ascunde egoismul
sub aparen %ele generozitalei 9i calculul rece sub acela
al spontaneitalei.
DCVIII
Orchestra cu un singur fel de instrumente nu se poate.

Conducere politica numai cu un singur fel de suflete,
de asemenea.
De aceea, In jurul celor pternici vei gasi virtutea

alaturi de viIiu ; demnitatea alaturi de servilism ; la9itatea alaturi de barbklie.
Tot me9te9ugul de a4i atinge scopul sta In dozarea
9i In mfinuirea lor.
DCIX
Divide et impera. . .
Excelent remediu In anume
imprejurkri. Nu insa panaceu ; nu oricand 9i nu oriunde.
Sunt cazuri cand, spre a stkpani mai sigur 9i mai

u9or, trebue nu sa despar %i ci sa une9ti.
0 dovada mai mult ca, in politick tot ca 9i'n patologie,
nu exists boale ci bolnavi.
www.dacoromanica.ro
160
GRXDINA LUI GLAUCON
DCX
Nimic nu atrage si nu cucereste ca sinceritatea.

Aparenta, e intotdeauna necesarA. Reala, este adeseori
un sem,n de srabiciune.
DCXI
Nu te maguli cu ideea ca ai pAtruns ticalosia sufletului
omenesc pane in cele din urmA adancuri ale lui.

Dincolo de acestea sunt altele, pe care nici nu le po %i
bAnui.
DCXII
Apfiratorii ordinei sunt in deobste si ai intereselor lor.

Vrajmasii ei sunt aceia cari vor apiira-o maine.
DCXIII
Interesul personal trebuind sa te conduce, fereste-te
de ate pot sA-1 Intunece on sa-1 ratliceasca. Ura e in

deosebi dintre acestea.
DCXIV
Nu - %i pierde calmul in nicio Imprejurare. Iar dace 1i
1-ai pierdut, adversarii s'a n'o bage de seams.

Cu atAt mai pu %in prietenii.
DCXV
Acceptam doctrinele politice in masura in care ele sunt

c'onforme nu ideilor ci sentimentelor si intereselor noastre.
www.dacoromanica.ro
161
In orice caz le adaptam acestor sentimente 9i acestor

interese qi adeseori e o minune cum aceasta opera de
deformare se impune naivitatei celor mulIi ca o adevarata ideologie.
DCXVI
Oricat de trist ai fi, arata-te celor mari cat mai voios.

Tristelea to e ca 0 o imputare, pe care o aduci mul %umirei lor.
DCXVII
Departe de a fi un defect, prostia e uneori o calitate.

Lipsindu-i sentimentul ridiculului, ea are toate Indraznelile ,Si mai intotdeauna toate succesele.
DCXVIII
Ca 9i poetul, politicianul se na9te.

Studiul 9i experienIa n'ar putea niciodata Inlocui
ticalo9ia congenitala.
DCXIX
Cand un partizan se razvrate9te, useful inIelept 9tie ca
principiile nu joaca niciun rol ci numai interesele.
DCXX
Orice con9tiinIa se poate cumpara numai sa 9tii cu

ce, cu cat 9i cum.
11
www.dacoromanica.ro
162
GRADINA LUI GLAUCON
DCXXI
Vi %iul amabil place mai mult decat virtutea rigida.

DCXXII
Cinstea personals e adeseori in politica pregatirea

indelungata i laborioasa a necinstei.
DCXXIII
Codul penal e mai de preluit prin virtuile pe care le

provoaca decat prin pornirile pe care le reprima.
DCXXIV
Orice s'ar spune, mai uor guvernezi cu instinctele

decat cu convingerile.
DCXXV
In politica cinismul se nume9te realism.

DCXXVI
Afacerile... Nu cunosc, in aceasta privinO, decat

doua categorii de politiciani: unii cari le fac i al %ii cari
le-ar face. Cei dintai reprezinta spiritul de ordine ; ceilatti, duhul razvratirei.
DCXXVII
Opinia publics e intotdeauna de partea invingatorului.

Ea nu-1 intreaba prin ce mijloace a invins nici ce foloase
personale tie sa traga din victoria ohtinuta ; ii ajunge
www.dacoromanica.ro
163
faptul brutal al biruin/ii. Ba chiar, infruntarea moralei

curente ii pricinuiete uneori oarecare placere tot aa
precum femeilor nu le displace sa fie siluite.
DCXXVIII
Pe cei tari pasiunile ii inalIa, pe cei slabi ii doboara.

DCXXIX
# Cunowe-te pe tine insu-Ii ... )). Adevar mai pu %in

valabil In politica. Cunoateii semenii, iata marea
inIelepciune.
DCXXX
In politica mai mult decat oriunde, cu lupii trebue

sa urlii. Intr'altfel, te mananca.
DCXXXI
Nimic nu trezete remtqcarea pentru josniciile savarite din indemnul 9i pentru folosul altuia ca slaba on
tardiva rasplatire a lor.
DCXXXII
Ceea ce e intr'adevar util in politica e mediocritatea unui
spirit echilibrat. Tot restul e nu literature ci primejdie.

DCXXXIII
In politica' infamiile mari te consolideaz'a ; cele mici
te clatina.
11*
www.dacoromanica.ro
GRADINA L UI GLAUCON
164
DCXXXIV
Sunt modestii mai vanitoase i mai insolente decat

cele mai impertinente ingamfari.
DCXXXV
Omul politic care, netrgeles on osandit de contemporanii sai, a0eapta judecata Istoriei, a 0 suferit-o fare
sa ;tie.
DCXXXV I
Nu departarea pune intre oameni distan;a cea mai

mare. Cei cari traiesc alaturi sunt adesea mai departaIi
unul de altul decat cei pe cari ii despart oceanele.
DCXXXVII
Succesul to viewt.a depinde mai puffin de propriile

noastre merite cat de lipsa de merit a celorlal ;i.
DCXXXVIII
Oricat de grosolana, iretenia are intotdeauna trecere
In politica ; marea majoritate a oamenilor nu a0eapta

cleat s fie amagiIi.
DCXXXIX
Nimic nu ne este mai necesar In vieala ca stima celor

pe cari ti dispre %uim.
www.dacoromanica.ro
EMU MANUALUL BUNULUI POLITICIAN
165
DCXL
A vroi sa ramai cinstit in mijlocul necinsti%ilor e ca qi

cum ai face nudism in mijlocul antropofagilor.
DCXLI
Uneori Inflorirea clasei conducfitoare
neindoios al decaderii unui popor.
semnul
DCXL II
Un cirmuitor savant nu e intotdeauna o binefacere.

Unul semisavant e mai intotdeauna un dezastru.
DCXLIII
Vi%iile mai mult cleat virtu%ile ne creeaza cele mai
alese, mai trainice 9i mai folositoare legaturi.
DCXLIV
Iubirea Varanimil e pentru foarte mul%i o forma a

remu9carii. Cei mai neru9inaIi speculan %i ai acestei clase,
nu sunt oare adeseori qi cei mai infocaIi poporani9ti?

Astfel, odata mai mult, morala iese triumfatoare.
DCXLV
Probitatea inactiva e mai de disprquit deck necinstea

activa.
DCXLVI
Cand, daca nu zdrobe9ti, eqti zdrobit, e nu numai o

slabiciune dar 9i o nerozie saii alegi armele.
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
166
DCXLVII
Principiile 9i institu %iile sunt ca lichidele: iau forma
vasului, in care sunt turnate.

Principiile marei revolu %ii franceze in Zara romaneasca!
InstituIia parlamentului on a sufragiului universal pe

malul Dunarii !...
i e o fericire ca e a9a. Intr'altfel, principiile 9i institu %iile ar ramane intacte dar vasul ar plesni 9i, mice s'ar
zice, mai bine sa traiasca vasul.
DCXLVIII
Rapidus, om sarac de9i ar fi putut sa se imbogaare o infinita admiraiie pentru cei imbogaliIi,
-Vasa
oricare le-ar fi fost mijloacele.
El, pe care nu-1 mi9ca decat ambilia de-a ajunge, nu
prque9te la ceilal%i cleat dibacia de a se imbogaii.

Ah ! daca ambilia nu 9i-ar fi infipt ghiarele atat de
adanc in sufletul lui !
DCXLIX
Spre atingerea unui mare scop, nu-1i trebue in jurul tau
nici inteligen %e nici caractere. E destul daca ai puteri de
muna 9i devotamente.
DCL
Nu nazui la recuno9tinta nimanui. Dimpotriva: o

sim%i ca mije9te, descurajeaz-o. Vei inlatura astfel din
calculele tale un element care, la un moment dat, Ii-ar
putea crea multe dificultaIi 9i nicio inlesnire.
www.dacoromanica.ro
167
DCLI
Ceea ce in viea %a de toate zilele numim ingratitudine,
in politica nu e decat o necesitate profesionala.

Incarcat de obliga %iile recunotirgei, cand i cum ai
mai avea timpul gi putin%a de-Ei indeplini primul comandament al politicei: servete-te pe tine insu%i?
DCLII
Pe unii ii legi prin implinirea ambiVilor ; pe alyii prin

a intereslor. Sunt gi din aceia cari i i raman cu atat mai
devotati cu cat ii faci sa sufere mai mult. Ace0a au

voluptatea suferinlei. Satisfa-le-o.
DCLIII
Nu mai tiu ce moralist ar fi dorit s scrie o carte:

Fericirea de-a fi bun ..4 scrie mai degraba: t Fericirea
de a fi rau
So %ie, copii, prieteni, partizani, servitori, toi sunt la
picioarele celui rau ; toci 11 servesc, to %i ii cruca grijile 9i
suferini,ele.
Daca nu po %i fi rau, fa-i totui pe ceilalli s'o creada.
DCLIV
Ca sa-1 decida la o intervenTie armata in Italia Cavour
asvarli in patul lui Napoleon al III-lea, pe vara sa, frumoasa contests Castiglione.
Mai bine documentat, Cavour n'ar fi facut-o caci bietul
imparat visa independenIa Italiei qi farts argumentele
voluptoase ale sensualei contese.
www.dacoromanica.ro
168
GRADINA LUI GLAUCON
Or4icum, fanaticii moralei In politica vor afla In gestul
ilustrului Italian destula materie pentru reflexiune.

DCLV
Daca, dupa spusa lui Diderot, in %elepciunea e qtiin/a

fericirii, nebunia ar trebui sa fie a nenorocirii. Si totu9i
in politica nebunii sunt cei mai fericiIi.
DCLVI
e Ne lipsete caracterul n,
e strigatul ce ne impuiaza urechile.
E curios ca cei cari se vaita mai mult, it au mai pu %in.
DCL V I I
Severus a imbatranit. Gray defect pentru un politician,

care nu aspira Inca la odihna.
Amicii din aceeai generaIie it sfatuesc sa mearga cu
vechea garda. Mai inIelept dealt d'anii, el aficieaza pretutindeni o inima Inca tanara ; se alatura indrazne%
tuturor pornirilor generoase ; ideile cele mai lnaintate
gasesc intr'insul un campion redutabil.
Si astfel Severus continua sa se bucure de toate ono-
rurile i de toate satisfacciile.

DCLVIII
Cardinalul Mazarin, cand i se recomanda vr'un protejat, obipuia sa Intrebe:

Est-il heureux?... E oare fericit?
www.dacoromanica.ro
169
Cardinalul avea dreptate. Unui carmuitor ii trebue

sa vada In jurul lui oameni mul %umi %i 9i voio9i, nu numai
pentru buna lui dispozitie dar 9i pentru ca e mult mai

uor sa carmueti cu cei veseli decat cu cei tri9ti.
In orice afacere, acetia vad numai dificultatile 9i
infrangerile.
Sunt plaza rea, cum graie9te lntelepciunea poporului.

DCLIX
Pentru ce, sarmane Magillius, Incerci sa fii scafandrul
propriului tau suflet? Nu vei scoate din adincul lui

nicio comoara. Nimic decat obscure porniri pe care nu
cutezi sa ti le marturise9ti.
Pastreaza-ti cel putin iluzia, pe care altii n'o mai au
de mult despre tine.
DCLX
Politica este un joc al ratiunii. Cand pasiunile 9i sentimentele se amesteca Intr'insul, nu mai j oci decat la
voia Intamplarii.
DCLXI
Sf. Augustin zicea : a Nu sunt de dispre%uit lucrurile

mici, fare de care lucrurile marl nu pot sa existe *.
Catulus urmeaza cu sfintenie invatatura sfantului pa-
Ante. Cunoaqte toate micile pasiuni ale 9efului 9i le

satisface cu zel pi discretiune. Ca flori, garoafele ; ca vanat,
sitarii ; ca pe9te, pastravii ; ca femei, blondele. Garoafele
sunt din gradina lui, cu toate ca nu o are ; sitarii i-a
www.dacoromanica.ro
170
GRADINA LUI GLAUCON
vanat dansul de9i n'a tras niciodata ; pastravii sunt de

pe mo9ioara lui, de9i n'o poseda. Singura blonda ii apar%ine cu adevarat caci e propria 9i incantatoarea lui soVe.
Catulus 9i-a treat astfel o situaIie inexpugnabila.
Sa fie oare de mirat Ca in partid el e o forfa, de care
trebue sa se %in& seams?
DCLXII
Nu confunda pe patrio %i cu negustorii de patriotism.
Pe cei dintai ii po %i ca9tiga prin manifestari sentimentale ;
pe ceilal0 prin contravaloarea serviciilor ce presteaza.

DCLXIII
Capitolinus e convins ca posteritatea in saecula saecu-
lorum se va ocupa de operele lui. E9ti sigur ca peste

douazeci de ani nimeni nu va mai pomeni de ele, declara-I
totu9i casatorit cu eternitatea, iar pentru prezent obIine

ceea ce po %i dela dansul.
DCLXIV
Sunt oameni cari Ili ierta orice ; venalitate, intriga,
felonie ...
Nu %i -ar ierta insa niciodata talentul. Calla deci de-i

convinge ca nu-1 ai iar, daca nu reu9e9ti, ridica-1 pe al for
In slava cerului.
DCLXV
Cei fara pacate sunt iertatori. Pacato9ii, lovind fara

cru %are in cei de o seama cu dan9ii, se reabiliteaza nu
numai in ochii lumii dar 9i intr'ai for proprii.
www.dacoromanica.ro
171
DCLXVI
Octavus a dat, in vremea razboiului, dovezi de un patriotism fare de prihana. Mandatul de parlamentar 1-a
scapat de front, iar o misiune in Franca i-a dat putin %a
sa examineze situa %ia din puncte inalte de vedere,
Montmartre i din Montparnasse.
din
Convins ca i-a facut datoria pe deplin, el e astazi

judecator nemilos al celor cari slabi de finger au
avut ezitari ori, inteun timp, cand ataIia nu mai credeau in victoria aliaIilor, ei au avut impruden %a s'o
marturiseasca.
DCLXVII
E greu sa uitam injuriile ce ni s'au adus de al-0i; e aa

de uor sa uitam pe acelea pe care not le-am adus altora.
DCLXVIII
Ai avut slabiciunea sa to lai exploatat de altul?

Inceteaza de a fi victims, dar, pe cat IV va sta in puthip, Ieaga -1 pe &Mau nu numai prin manifestari de afec-
-Pune dar mai ales prin sperana unor ispravi viitoare.

Chiar data nu vei trage alt folos, vei domoli cel pu/in
dumania de moarte a celui care nu 1i-a putut scurge
i ultima picatura de sange.
DCLXIX
Indulgen %a e apanajul celor tncarca %i de pacate sau al
celor cari n'au pacatuit niciodata.
www.dacoromanica.ro
172
GRXDINA LETh GLAUCON
DCLXX
Maririle politice rasar deobicei in anticamerile celor

puternici qi adeseaori apun pe banca ministeriala.
DCLXXI
Ori cat de satul, porcul tot mai ron-caie. La fel
9i
politici anul.
DCLXXII
Disdediminewp, in pijama, eful 1-a primit pe Camillus.
Seara, la club, exulttnd, Camillus o spune tuturor.

Invidiile rinjesc din umbra ; Inca unul care, iese din
rinduri, menit sa urce.
Numai Fabricius, veqnic dezamagit i inacrit:
Pe mine m'a primit in cama9a de noapte.... $i

wept Inca
Intre politica
gi
DCLXXIII
autocritica e o incompatibilitate ab-
soluta.
Daca Fabius, palavragiu indrazneI gi lipsit de orice

scrupul, i-ar vedea o singura clips in oglinda chipul lui
adevarat, ce i-ar mai ramane din increderea 9i indrazneala lui?
DCLXXIV
Departe de a fi un noroc, talentul adeseori e o nenorocire. Dela prima lui manifestare, invidiile se mobilizeala qi se coalizeaza, numeroase, necrutatoare, hotarite
www.dacoromanica.ro
173
sa suprime on cel puIin sa paralizeze pe importunul care

exaspereaza toate mediocritalile 9i ameninIa toate
situaIiile.
DCLXXV
Sint 9i oameni pentru cari morala e un sprijin. Pentru

cei mai mul%i insa e o piedeca.
DCLXXVI
Suntem contra violenTei altora. A noastra ne apare

legitima 9i necesara.
DCLXXVII
Nu ne Inchipuim cats trebuinIa are omul inteligent

de aprobarea nerozilor. A9ezandu-se In faIa 9efului, and
acesta vorbea ; dand din cap ; surazand; incruntandu-se ;
manifestandu-9i indignarea ; completand astfel printr'o
mimics iscusita, discursul ce asculta, Cassius 9i-a
croit in viea%a politica un drum, pe care mii de oameni
de9tepti n'au putut a 9i-1 croiasca.
DCLXXVIII
Ai interes ca tot targul sa cunoasca ceva din gandurile

on planurile tale? Destainue9te-te primului amic politic
ce - %i iese in cale. Il vei alipi astfel 9i mai mult de tine
iar peste un ceas toata piaIa I %i va cunoa9te secretul.
www.dacoromanica.ro
174
GRADINA LUI GLAUCON
DCLXXIX
Quintus, care e un talhar, vorbwe in numele cinstei.

Sextus, un viiios, In numele virtu-0i. Septimius, un
transfug in numele caracterului. Octavus, un despot,
In numele libertkii.
Tie, amice Decimus, care eti onest, virtuos, statornic
i liberal, nu-0 ramane sa vorbeti deck in numele ticaloiei omeneti. Departe de a te izola, cinismul i0 va
face prieteni.
DCLXXX
Violerga scandalizeaza i revolts on de cate on nu 0

exercita agen-iii fonei publice. Un ceta-van arestat fara
formele legale, maltratat on chiar asasinat e un simplu
fapt divers, and e i atata.

Respectul libertkii individuale e un cuvant desert.
Respectul vieii umane nu-1 in-celegem deck cand e
vorba de persoanele investite cu autoritate In Stat.
DCLXXXI
Intr'un partid politic o singura autoritate morals e

permisa: a efului. A oricaruia altul e o diminuare a
acestuia i o injurie pentru to %i ceila10.
DCLXXXII
Nimic nu te inalIa ca serviciile domestice. InteligenIa,
talent, competenfa, toate sunt pu %in lucru pe l'anga zilnica, neobosita, insinuanta activitate a omului care
www.dacoromanica.ro
175
I %i incheie ghetele data e9ti pantecos 9i-1i ofera o hartie
mgfasoasa and ai trebuin-p.

Cunosc cariere politice care n'au avut la baza alte
merite.
DCLXXXIII
Reclama e nu numai sufletul comer %ului ci 9i al politicei. Mai ales in democraTie, o reclama bine chibzuita,
staruitor condusa 9i ingenios exploatata poate inlesni

toate ascensiunile 9i garanta toate situa %iile.
DCLXXXIV
Femeia, care cade dupa o vieala de virtute, nu cunoa9te in caderea ei nicio limits 9i nicio pudoare. Tot
astfel 9i omul politic care cade dupa ce ani de-a-randul
s'a hranit cu imperativele categorice ale moralei.
DCLXXXV
Tacerea, mai mult deefit vorba, stabile9te reputa ;iile

politice.
CAnd e 9i grav5, devine irezistibila.
DCLXXXVI
Prostia omeneasca e infinita. Ace la care, dorind sa

ajunga, o ignoreaza, e ca drume %ul ratacit pe carari
impracticabile.
www.dacoromanica.ro
GRXDINA LUI GLAUCON
176
DCL X XXV I I
Idealistul de azi e realistul de maine. Cu alte cuvinte:

onestul de azi e necinstitul de maine ; omul cum se cade
de azi e canalia de maine; caracterul de azi e licheaua

de maine.
De ai vreun interes a li-1 apropii, cultiva-i deci nu
defectele de azi ci virtuVile de maine. Vei a9tepta poate
mai mult dar rabdarea 1%i va fi rasplatita.
DCLXXXVIII
Cea dintai condi %ie a succesului in oratorie e una ne-
gativa: sa nu ai teama banalitaIii. La tribune imports

mai, pu %in ce spui deck cum o spui.
De aceea, arareori discurs care sa reziste cetirii.

DCLXXXIX
Dace Lucius ar Ii murit incarcat de ani 9i de opere,

9i el 9i operele lui ar fi fost de mult uitate.
0 moarte nea9teptata 9i napraznica 1-a smuls insa
pentru totdeauna din valul uitarii.
DCXC
In politica e9ti ceea ce pari nu ceea ce e9ti. Sextus

trece drept o mane de fier; e fricos ca un iepure. Quintus
se bucura de reputatia unei vaste culturi; n'a cetit decat
romane poliIiene9ti. Lucius are faima unui extraordinar
tragfitor de sfori: sforile lui sunt odgoane.
Cu cinstea e la fel. Nu cei cari trec drept one9ti sunt
cei mai pulin vero9i.
www.dacoromanica.ro
177
DCXC I
Reflexia unui batran barbat politic, reputat pentru

onestitatea lui.
De cate on i se lauda insuirile de om cum se cade

ale vreunuia, el obinuia sa raspunda dand din cap:
Da, da ... Fiecine e de isprava pans are prilejul
A devina porc de calm ! ...
DCXCII
Sint oameni cari se nasc cu trebuinia de-a uri.

Pu%in imports pe cine i pentru ce. Pe cel care i-a lovit.
Pe cel care i-a crtqat. Pe cel care le-a intins bucata

de paine... ySi ura for e nesalioasa, statornica, fioroasa.
Daca soarta te-a pus in atingere cu dan0i: zdrobe9te-i. Cu zimbetul pe buze dar fara nici-o cru %are i
fara putinIa de-a se mai ridica vreodata.

DCXCIII
Are dreptate Anatole France ca a fi onest inseamna

a te conforma uzurilor.
Pornirea de a te singulariza cu mice preI este o nebunie. A-1i ingriji cuta pantalonului in mijlocul unui
trib african e tot ap cum ai cauta sa fii cinstit in mijlocul talharilor.
Cu lupii trebue sa urli.

12
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
178
DCXCIV
Dumanul de azi e poate prietenul de maine. Ataca-1 dar
fii prudent: intre tine 9i dansul mai lass macar o punte.

DCXCV
Nimic nu asigura succesul i nu-1 statornicete ca

mediocritatea. Parand inofensiva, ea se inalIa, se mentine, triurnfa. Cand cei inteligen-ti au inteles-o, e prea
tarziu: se izbesc de drepturile ei ca9tigate.
DCXCVI
Ca forma de guvernamant nu exists decat una aproape

desavarita: despotismul lurninat.
Spre a-1 avea trebue insa concursul atator imprejurari
incat biata omenire se multumqte indeobte cu puling
lumina fara despotism on cu mult despotism fara lumina.

DCXCVII
Distant on familiar? Temut on iubit ? Ce sa fie mai

util i mai comod pentru un ef politic?
Depinde de ceea ce urmareti. Vrei sali impui autoritatea in vederea unui stop impersonal i de durata?
Tineli partizanii la distan0 i fa-i sa se team& de tine.
Vrei un succes personal, pe atat de stralucit pe cat
de trecator? Fii familiar i fa-Ii partizanii sa te iubeasca.
E drept ca aceasta iubire te urnaare9te uneori i dincolo de moarte, dar adevaratul om de Stat 10 considers
misiunea sfarOta la marginea mormantului.
www.dacoromanica.ro
179
DCXCVIII
Exist& o ierarhie a secretelor.

Unele le Incredin %ezi catorva ; altele numai unuia.
Pe cele mai importante insa de altfel, adevaratele

pastreaza-le pentru tine insuli.
Cine nu are taria de a o face, sa se lase de politica.
secrete
DCXC IX
Ceea ce ii leaga pe politiciani de partid e prea pu %in

ideea i foarte mult interesul.
eful, care it ocolwe on il ignoreaza pe acesta, risca
sa ramana intr'o buns zi numai cu ideea.
DCC
Duilius, om prin excelema onest, e incapabil de a se

vinde oricare ar fi suma. Vars-o insa amantei lui i se va
vinde.
DCCI
Niciun ef fara camarila. A unora e inteligenta i

discreta ; a altora proasta 9i ostentativa. In fond In*
cum zice Francezul, elles se patent. Important nu este
nici gradul de inteligen0 nici cel de discreVune al cama-
rilei. Important e gradul ei de influenIa caci, in definitiv, s'au vazut oameni foarte inteligen %i influenIqi i
chiar cond4 de adevara%i imbecili.
12'
www.dacoromanica.ro
180
GRADINA LUI GLAUCON
DCCII
Fa/a de cel puternic nuli arata nici toata capacitatea nici toata generozitatea. Mai capabil decat dansul,
11 faci at se teams ; mai generos, Il umilegti.
DCCIII
E un moment &and gi sclavul se poate revolta.
Vai Insa dace gi 1-a ales mai tarziu on mai devreme

deck trebue!
DCCIV
Postumius s'a impus gefului prin prelioase servicii

domestice. Ajuns la situaliunea ce ravnea, a crezut
ca-gi poate trata stapanul pe picior de egalitate.
Cu atilt mai grozava gi mai definitive i-a fost caderea.
Mai cuminte, Octavus a continuat sa fie omul de case
al patronului. E deci nelipsit din orice combina%ie ministeriala, iar umiliqa o simte mai mult pentru cel care
i-o impune cleat pentru el, care o accepts.

DCCV
Prestigiul gi autoritatea nu se cagtiga ; to nagti cu ele. Cu

atilt mai mult cu cat nimic nu -le condilioneaza: nici inte-
ligen/a, nici capacitatea gi cu atilt mai puffin virtutea.

DCCVI
Nu cauta stt dovedegti unei canalii ca lucreaza chiar

In contra propriului sau interes.
Adeseori o gtie gi totugi, Impotriva raIiunei, instinctul
triumfa.
www.dacoromanica.ro
181
DCCVII
In targul coWiinIelor teme-te intotdeauna de idealiti. Celorlal %i, cu oarecare experieni.a, le po %i stabili
intotdeauna tariful. Cu aceqtia nu vei 9ti insa niciodata
pans unde po%i ajunge.
DCCVIII
Curtezana imbatranita e necrgatoare pentru greplile tinereIei. Tot astfel politicianul tnvechit in rele
devine moralist implacabil.
DCCIX
Ciudata Iara in care obraznicia ar trece drept energie ;
intriga drept abilitate ; lipsa de scrupul drept sinn

politic !
Cunoa9teli oare o asemenea Zara?

DCCX
Politica este arta de a guverna sau de a incurca pe

cei cari guverneaza.
DCCXI
Cel care vrea sa ajunga nu trebue sa cunoasca atata

tariile odor puternici cat slabiciunile lor.
Pe unii ii cucere9ti linguindu-i ; pe al ,ii, infruntandu-i.
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
182
DCCXII
Ca sfi ajungi, increde-te nu atat in deteptaciunea to

cat In prostia ceorlal %i. Aceasta e marea fauritoare a
reputaPlor,
cu airat mai trainice cu cat sunt mai la
nivelul mul %imei.
DCCXIII
0 banalitate sau chiar o prostie in gum celor puternici

umple de admiraie nu numai pe imbecili ceea ce e
firesc
dar adeseori i pe oamenii inteligen0, a caror
putere de judecata e invers proportionala cu distanIa
ce-i desparte de cei pe cari Ii admire.
DCCXIV
Nu-i om care ssa reziste linguOrei. Sa tii numai s'o

intrebuin %ezi pe cea care trebue: grosolana fats de unii,
subtila faVa de alIii.
Receptivitatea victimei nu are niciun raport cu
gradul ei de culture. Am cunoscut oameni inteligen0

cari acceptau cu placere linguiri de cea mai grosolana
speca, 9i am cunoscut oameni mediocri, pe cari numai
o linguOre subtila it dispunea favorabil.
DCCXV
NemulTumiIi de a se fi aranjat in vieala, unii vor sa

se aranjeze i post mortem. 4i %in jurnalul, scriu memorii,
aduna hartii, pun In evidenIa ceea ce le convine, distrug

ceea ce le-ar umbri memoria, fac, in scurt, tot ce le sta
www.dacoromanica.ro
183
in putinta pentru Ca, in ochii posteritaIii, sa straluceasca in
haine de sarbatoare. ySi totu0 e destul ca intr'o buns zi

un petec de hartie sa iasa dintr'un sertar uitat pentru ca
defunctul sa apara in pielea goals..
Orice s'ar zice, exists i in Istorie o justitie imanenta.
DCCXVI
Ca'n toate, i'n politica trebue sa tii dela inceput ce

vrei, adica ce situatie tinteri. Nehotarirea i zig-zagul
sunt funeste.
Odata hotarirea luata, cu rabdare, cu iscusinfa i fara
preget iti vei netezi terenul, operatie tactic& indispensabila. Vei inlatura din cale-ti, prin orice mijloace,
pe toti aceia cari te-ar putea concura nu numai azi dar
maine i poimaine.
Nu poti sa-i invingi ? Convinge-i deschizandu-le alte

perspective.
Cu atata mai stralucita i mai sigura iti va fi situatia

cu cat se va inalta peste mai multe ruine.
DCCXVII
Orice succes umilere ... pe altii. Intelepciunea parca

si -ar dicta sa nu te mandreri cu propria - %i izbanda ;
sa-i faci pe ceilalti s'o primeasca, Baca nu cu bucurie

dar eel putin cu resemnare.
Zadarnica osteneala ! Singura cale cell ramane e sa
mergi dintr'un succes intr'altul i fiecare mai stralucit
decat celalalt.
Numai astfel, cei cari nu te mai pot mura, te vor linge.
www.dacoromanica.ro
184
GIUDINA LUI GLAUCON
DCCXVIII
Totul se ilia in politica afar de binele ce 1-ai facut

amicilor. De aceea nici nu i -1 iarta.
DCCXIX
In revolta morals a celor mai mul %i nu e decat neputinta 9i invidie.

DCCXX
Convingerile sunt sacii cu nisip ai aviatorului politic.
Cu cat leapada dintr'tnsele cu atat se ridica mai sus.

DCCXXI
Bunatatea e arma celor slabi. 0 voinIa 9ovaitoare on

motive nemarturisite ii sileqte sa fie buni atunci cand
ar trebui ;i ar vroi A fie altfel.
DCCXXII
Mai curand vei face un prieten din omul pe care 1-ai

prigonit, decat din acela pe care 1-ai incarcat cu toate
binefacerile.
Cel prigonit 0-a cunoscut puterea ; cel sprijinit, slabiciunea.

DCCXXII I
Ingratitudinea este o expresiune a sentimentului de

egalitate.
Binefacerea creand, pentru cel care o primete, o

stare de inferioritate, constituie infrangerea flagrant& i
de neiertat a acestui sentiment.
www.dacoromanica.ro
185
DCCXXIV
ef, nu-Ii numara devotamentele. Numara apetiturile.

DCCXXV
Mora la nu cere decat sa-Ti stapane0i pasiunile. Ca un
bun stapan vei oi deci sa tragi din ele maximum de

placeri cu minimum de sacrificii.
DCCXXVI
Impotriva oricarei a0eptari, Armeniacus a obcinut

cele mai inalte situa%ii. N'a rfivnit la niciuna fare ca s'o
cucereasca. Prin inteligenIa? Modesta. Prin talent ?
Nici umbra. Prin culture? Obipuita. ySi chiar puterea

de munch, pe care unii i-o lauds, nu-i decat dibacia de
a face pe al/ii sa munceasca pentru dansul.
Atunci? Un concurs de Imprejurari fericite, spun acei
cari, hilaturand orice explicwcie, tvi inchipuie ca explica
totul.
Dar una totqi exists. M4cat de patimi i de viii

mediocre, Armeniacus a presimIit totdeauna, la puternicii
de cari avea trebuinta, clocotul marilor patimi i vi%ii. Le-a
In %eles, le-a cultivat, le-a netezit drumul. Treptat, me-
todic, cu aerul ca o face Impins de sentimentul unui

devotament ne %armuit, gata tntotdeauna sa gaseasca daca
nu o scuza dar cel pu %in un suras de afectoasa indulgenra
pentru acel ale carui pacate le servea uurandu-le.

Animator al slabiciunilor omene0i, el a pregatit altfel,
cu un singe rece netulburat, mini peste care a c;tiut

Ali dureze propria-i infilIare.
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
186
Caci el insui n'a participat la ele decat ca spectator

incantat, arareori desamagit, dar pururea chibzuind,
in mijlocul catastrofelor, caderea altor victime.
DCCXXVII
Cum vrei sa ajungi, sarmane Granius? Unui om de

afaceri ii vorbeti de cinstea ta nepatata. Pe prost
it umileti cu inteligen %a ta, iar celui care o viaTa intreaga
s'a chinuit alergfind dupa talent, ii asvarli in fala stralucirile talentului tau.
Si te mai miri ca, in mediocra ta cariera, nu ai recoltat
decat ura, dispre %ul on nepasarea celor puternici?
DCCXXVIII
Nu -%i pierde cumpatul niciodata, nici chiar in faIa

celor mai grave amenimari.
Stapan pe tine insuli, vei stapani in cele din urma
i pe cei cari te ameninIa. Canalia nu indraznqte deck
Impotriva acelor pe cari ii crede slabi. De ceilatji chiar
de se atinge, da indarat la -cel d'intai semn al fonei

nezdruncinate.
DCCXXIX
Exists o laitate a indraznelei pe care te
po %i
bizui
In- ceasurile cele mai grele.

DCCXXX
Cann sa patrunzi cauzele cele mai intime ale atitudinilor politice. Treci peste principii. Peste grija interesului general. Peste marile preocupari nalionale i
www.dacoromanica.ro
187
sociale. Caci toate nu sunt decat vestmintele de carnaval,

sub care politicianul dibaci ascunde celorlal-ci, ba uneori
chiar 9i lui insuqi, adevaratele motive ale acliunilor sale.
Pe unul 11 mi9ca frenezia de putere a unei so %ii ambiIioase. Pe altul, vanitatea 9i poftele imperioase ale unei
amante. Sunt 9i dintre aceia cari poarta amandoua poverile pe umerii lor.
Iar ca acestea sunt inca atatea!

Da -Ii osteneala de a be cunoa9te, de a be cantari ; de a
masura slabiciunea victimei.
Inarmat astfel, ceea ce nu vei putea smulke in cabinetul celui puternic, vei culege Cu u9urinIa in anticamera on in buduarul aceleia care poate totul, adeseori
chiar imposibilul.
DCCXXXI
Cine se mai indoie9te ca in afaceri reclama e indispen-
sabila? De ce nu ar fi 9i in politica, mare on marunta,

care la urma urmei e tot o afacere?
E insa reclama 9i reclama. Unii o fac cu talent alIii
cu un adevarat geniu. Sunt 9i naivi cari, facand-o proste9te, risca sa cada in ridicul.
Dar Si ace9tia triumfa uneori, nu prin .dibacia for ci
prin saracia de duh a celorlalIi.
DCCXXXII
Trebue sa 9tii a renunTa la urile tale, spunea Talleyrand. Dar marele diplomat cerea mai mult cleat e
necesar in politica.
www.dacoromanica.ro
188
GRADINA LUI GLAUCON
Nu sa renunti dar sa le ascunzi. Si sa lovqti numai

atunci, fie oricat de tarziu, cand o po ;i face cu toata
paguba pentru cel lovit qi fara nicio paguba pentru tine.
DCCXXXIII
SA' acoperi, cand egti onest, ticaloqiile altora intr'un

interes superior al Statului poate fi un act de inTelepciune politica. A le acoperi intr'un interes de partid e
adeseori un semn de bung gospodarie.
A o face insa, fara niciun interes, nu poate fi decat
sau o naivitate sau o perversiune. Caci qi virtutea simte
uneori voluptatea de a se culca alaturi de vitiu.
DCCXXXIV
Caracter, demnitate, cinste, arii de cantat mulIimei.

Color mari insa, aria interesului personal.
Cantand-o ei inqii, vor in-telege-o.
DCCXXXV
Te plangi Ca ai fost invins in ac %iunea intreprinsa.

Ara Ii tuturor o faIa jalnica iar, intre intimi, lacramezi
suspinand: # Tocmai cu! Eu care am avut cele mai

bune inteniuni. Care am pornit la lupta cu tot entusiasmul qi cu toata increderea. Care n'am pregetat 9i
n'am dat inapoi. Care ... *. Mai tie cineva, care ce?
Si totuqi povestea to e aka de simpla qi a9a de obinuita.
Daca l'ai fi citit pe Epictet, nu to -ai fi tanguit astazi.

InIeleptul sclav al lui Epaphrodite te-ar fi inviitat ca In
www.dacoromanica.ro
SATJ MANUALUL BUNULUI POLITICIAN
189
orice aciune trebue sa examinezi antecedentele 9i consecventele. N'ai facut-o. Ce era deci mai firesc decat sa
cazi copleit sub greutaIi, pe care nu le-ai prevazut?
5i tnfrant nu de taria 1mprejurarilor 9i a du9manilor ci
de uprin-ca, cu care Ii-ai inchipuit ca o poi Infrang e.
DCXXXVI
InfaIipre atragatoare, privire candida, voce fermecatoare, teme-te. E cu atilt mai primejdios cu cat pu-
terile de a-i rezista tci sunt mai micorate.

Studiaza-1 deci mai tnainte de a-i te increde, iar sim%i-
mintelor de simpatie pune-le frau.
Intr'altfel, va veni o zi cand, dezarmat, vei ceri

indurarea canaliei, Impotriva careia n'ai tiut sa te
aperi din cea d'intai clips.
DCXXXVII
Fabricius e intotdeauna omul sacrificiilor. Numai ca,
In loc sa le faca dansul, le pretinde sgomotos
Si-a stabilit astfel o reputaIie de abnega %ie i desinteresare, pe care nimic nu o mai poate zdruncina. Lici-
nius, dimpotriva, nici nu cere nici nu primete sacrificiile nimanui. Se mulIumete sa le faca el insu9i, fara
galagie gi fara glorie. Ceea ce nu-1 Impiedeca sa treaca
in ochii multora drept omul interesului personal.
DCCXXXVIII
Nu e absolut necesar ca 9eful sa cunoasca calita/ile

partizanilor. E Insa indispensabil sa le cunoasca defectele.
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
190
DCCXXXIX
Extrema modestie ca 9i extrema infatuare au adeseori

acela9i isvor : orgoliul.
DCCXL
Fara puling mils pentru cei pe cari ii guvernezi, dar qi

%fa' mult dispre% pentru danii, e greu sa ajungi a crea
ceva.
DCCXLI
Toata pasarea trebue sa piara pe limba ei.

E tot a9a de ridicul un punga care vrea sa termine
ca om onest, ca 9i omul onest care sfar9e9te cu o punga9ie.
DCCXLII
Demnitatea noastra personals e in funcie de nedemnitatea celorlal %i. Cu cat ace9tia sunt mai nedemni cu
atat atitudinea noastra moral& apare mai evident 9i
mai impunatoare.
DCCXLIII
Ferici/i cei suficien %i ca a for e imparapa politica!

Ei au toate certitudinile 9i toate nazuinIele.
Izbanda for e numai o chestiune de timp.
Izbutesc sa nu cads in ridicul? Victoria for e sigura.
i la urma urmei, de ce ar cadea and un suficient gasete intotdeauna mii de mai suficien %i cari sa-1 admire?
www.dacoromanica.ro
191
DCCXLIV
aatrane/ea are toate inconvenientele. Ace la de a

vedea asvarli ;i pe primele trepte oameni ridica/i din
pulbere 9i gunoiu nu este din cele mai neinsemnate.
Singura mangaiere e Ca, clack* treptele demnita/ilor
sunt numarate, acelea ale degradarii sunt fara de numar
9i, oricat de jos ar fi cineva pe acestea, ii poate urma un
altul 9i mai jos.
DCCXLV
Oricat de nuli, oricat de nemernici ar fi politicianii

impu9i la posturile de comanda, opinia public& 4i va
accepta data vor 9ti sa se strecoare cu o modestie serviabila. Timpul va desavar9i opera prefacand In drepturi castigate ceea ce nu s'a putut face decat prin incon9tien/a conducatorilor 9i apatia celor condu9i.
DCCXLVI
Politica este mai presus de toate arta de a masca subt

aparen %e de principii 9i idealuri interese 9i ambi ;iuni
personale.
DCCXLVII
Periculos. pentru cariera politica este nu sa fii necinstit
ci suspect de necinste.
Odata clasat,
9ef, partid, opinie publica, nimeni
nu to mai discuta. Plutind insa intre cloud ape, e9ti supus
discu ;iunii,
iar un politiciap discutat e Ipe jumatate
Infrant.
www.dacoromanica.ro
192
GRADINA LUI GLAUCON
DCCXLVIII
In politick nu reputaIia de ignorant Ili vanilla, ci

aceea de om care 9tie prea multe.
DCCXL IX
Papirius e Intotdeauna de parerea aceluia cu care a

vorbit In urma. E Insa atat de bogat !neat nimeni nu
se Indoe9te a are idei personale. i nici chiar dansul.
DCCL
In arta de-a in9ela mul %imea, politicianii ant maestri.
Dar nu o plange. E una din marile ei voluptati.

DCCLI
Ne min 9i ne revolts ingratitudinea acelora carora

le-am facut bine. Ar trebui sfi ne mire 9i sa ne revolte
preten %iunea a9a zi9ilor binefacatori cari reclama plata
binelui, fie 9i subt forma unui sentiment de recuno9tinn.
DCCLII
Ridiculul nu omoara decat Intr'o societate care are

sentimentul acestei atitudini.
DCCLIII
In politica onestitatea obose9te. Pe ceilalci ca 9i pe

cei cari o practica.
www.dacoromanica.ro
BAU MANUALUL BUNULT.TI POLITICIAN
193
DCCLIV
Marea abilitate a unei camarile e de a face pe cel condus sa creada ca el conduce.

DCCLV
Daca in mrejele ce ti se Intind de catre cei puternici

poi cadea fare primejdie pentru interesele tale, fa-o.
Le dai astfel un testimoniu de superioritate i-ti creezi
un titlu mai mult la recuno0inIa lor.
DCCLVI
Combateli propia vanitate, dar cultiv-o pe a celorlal %i.

DCCLVII
E o mare grepala sa cau %i a fi abil atunci cand nu e
nicio necesitate. A o face inseamna a complica
;ii
indispune.
DCCLVIII
Spre a -li stapani partidul nu to bizui numai pe prostia
partizanilor dar
pe lalitatea lor.
DCCLIX
In politica, al ii pot avea interese; not nu avem deck

id ealuri.
IS
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
194
DCCLX
Guvernele de mane forte devin mai intotdeauna guverne de mans lung& 9i vice-versa. Tata de ce prefer
guvernele fare niciun fel de mans dar cu un pic de

raIiune.
DCCLXI
Sinceritatea e uneori i In politica abilitatea supreme.

DCCLXII
Ceea ce numim ne9ansa in vieaa politick a de obiceiu

un plus sau un minus. 0 calitate mai mult sau un defect
mai pulin, 9i e destul pentru ca omul cel mai inzestrat i
mai pregatit sa nu izbuteasca, acolo unde ataiia mediocri 9i neispraviIi izbutesc.

Lipsit de darul cuvantului, Clodius n'ar fi cazut zdrobit
de coali %ia invidio9ilor. De 1-ar fi avut pe al intrigii,
Balbinus ar fi Lost de mult acolo unde to ridica mai mult
defectele cleat calitaIile.
DCCLXIII
Sa -5i faci cat mai des examenul de con9tiinta
eelorlal%i. Caci nu guvernezi cu con9tiin/a ta, ci
al
cu a
calm' pe cari Ii manue9ti.

Sunt con9tiinti adormite care se trezesc; da-le soporificul necesar: un loc pe banca ministeriala, o misiune
irnportanta, o afacere rentabila, etc. Sunt altele, ostenite de a fi treze. Pandeqte-le momentul and ochii li se
ixnpaienjenesc qi da-le motivul ca sa adoarma.
www.dacoromanica.ro
195
DCCLXIV
Cand nu e o abilitate on o ipocrizie, modestia e un

betegug al sufletelor menite sa fie tnvinse.
A fi modest, in cazul cel mai bun, inseamna a nu te

pre %ui indestul. Dar, propria-Ii supraevaluare e prima
condi%ie a izbanzii In viea%a politica.
DCCLXV
Oamenii cei mai calmi nu sunt gi cei mai lipsi%i de

agita-cii interioare.
DCCLXVI
Cand cei puternici iti incredinceaza 4 secrete >>, nu te

opri la ceea ce ili spun ; cauta sa inIelegi ceea ce tac.
DCCLXVII
In orice partid boga-cia te impune mai mult decat

inteligenia gi talentul. Nu in nadeidea sacrificiilor ce
ai putea face pentru partid (gi pe care indeobgte nu le
faci) ci de teama acelora pe care le-ai putea face in con-
tra partidului atunci cand ambiIiile on interesele nu

si -ar fi satisfacute.
DCCLXVIII
Generozitatea carmuitorilor nu e decat un calcul

politic, iar aplauzele celor mul %i nu sunt decat o dovada
mai mult a naivitalii lor.
IS*
www.dacoromanica.ro
GRXDINA LUI GLAUCON
196
DCCLXIX
Nu ridica pe nimeni. Din cel, pe care 1-ai ridicat, e rar

A nu-1i faci un dupnan. Destul sa nu-1 mai poll mencine
acolo unde nu meritul lui ci slabiciunea to 1-a InAl Tat,
pentru ca dansul sil creed& c& i-ai rapit ceea ce era dreptul
i bunul lui.
DCCLX
Cita 1nIelepciune In cuvintele unui moneag basarabean: bunAtatea e sore buns cu prostia.
Caci, daca bunatatea nu e un calcul egoist, nici virtu tea
unui suflet superior, ce altceva poate fi?

DCCLXXI
Ai intrat Intr'un partid? hiar dacA ecti onest, fere9te-te de a o spune. Intea Wel, trecut pe lista neagra a
importunilor primejdioi, te vei bucura de toatA con sidera %ia rezervata celor sacrifica %i pentru totdeauna.
DCCLXXII
Ferwe-te nu de omul care Incearca, prin idei,
stt
dobandeasca sprijinul mulOnii. Ci de acela care izbutete sa-i insufle o credinlik, oricat de naive sau de absurd& li -ar parea.
Sau, dacA nu te fereti, alipe9te-i-te.
www.dacoromanica.ro
&Ali MANUALIIL BUNULUI POLITICIAN
197
DCCLXXIII
De cum parqti in viea0, hotarate-te: victims on

Wail. Tertium non datur. Afars numai clack imprejurari
exceplionale, ili dau putinTa sa te Inchizi in turnul de
filde, departe de egoismul, de rautatea Ili de ticaloia
omeneasca.
DCCLXXIV
Chiar clack' sufletul Ii-e incapabil de ura n'o spune

nimanui qi nu rasa pe nimeni s'o banuiasca. Caci
puterea de-a uri, reala on prefficuta, ili va creea
0-Ii va statornici mai multe devotamente decit
toata iubirea i toata generozitatea, de care ai fi
capabil.
DCCLXXV
i ce mai spune Atilius despre mine? Ma intreaba, cu

bonomia-i obi9nuita, Fulvius.
Ce spusese Atilius, numai urechile mele tiau dar, ca sa
nu mai inveninez o situa %iune destul de inveninata,

raspund:
Despre tine numai lucruri bune, dar despre cei cari
te inconjoara ...
ySi ce despre danii?
Nimic deck ca sunt nite pezevenghi.

Fulvius asvarle spre tavan o coloana de fum i linitit:
Dar ce, pezevenghii lui sunt mai buni decat ai mei?
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAMOR
198
DCCLXXVI
Mai .muIt decat In mice afacere, in politica timpul

este bani.
Nu
risipi deci nici In mil& nici In recuncltinta
pentru ceilalti. Caci acetia nu pot fi decat de dot&
feluri: unii de cari ai sau poli avea trebuinfti; altii de
cari nu ai, nu pc:4i sau nu mai ai trebuinta.
Pentru cei d'intai vei avea toate aten/iunile. Cu cei
din urma, ai oare vreme de pierdut?

DCCLXXVII
Inteligen0, cultura, talent, licheaua le poate avea

pe toate 9i foarte adesea le are.
DCCLXXVIII
Ai avut puterea gi m'ai facut s'o simt. M'ai lovit, m'ai

umilit, m'ai jefuit 11, cand am plans, ai ras cu hohot.
Dar iata ca din zari se apropie primejdia, marea primejdie. Redevii Irate, ma imbraiiezi, ma implori:
Sa nu uitam ca suntem din acela; sange. Sa nu ne
mai urim. Sa nu ne mai sfa0em. Sa ne unim in faIa
pericolului comun.
D'abia mai indraznesc sa-ti 9optesc:

S'o facem dar da-mi inapoi ce mi-ai luat.
Te uiti la mine cu un ochiu de fiat% iar, la urma, dispre-cuitor:
Eti lipsit de orice con0iinp. Te las pe seama

dupnanului i a Istoriei.
www.dacoromanica.ro
199
DCCLXXIX
Pentru un :}ef de partid cu sim.cul rfispunderei, cetriIinii se Impart in doua categorii: unii cari au dreptul sa
traiasca, adica partizanii; ceilalIi cari sunt tolerwci sa

traiasca, adica restul.
Cat de fireasca e deci indignarea adevaratului ref &and
vreunul din cei toleraIi Iqi permite sa vorbeasca In numele
dreptului.
DCCLXXX
Nu e destul sa ridici pe cineva. Mai trebue ca el ea se
poata menIine. Nu inalia deci cu uprinta pe omul la

care 0, dar de ale cru-ui Insuqiri nu e9ti Inca pe deplin
incredirrcat.
Cu cel, pe care vrei s a-I micprezi, o poti face. E adeseori un mijloc sigur de a desfiinca pe un incomod.
DCCLXXXI
Olgunius e nelipsit din orice ac %iune de independenIa
i de rasvratire.
Se pune la cale o cat de nevinovata m4care de constrfingere a 9efului? Olgunius nu lipswe dinteinsa.
0 conspiraVe e pe punctul de a se inchega impotriva
autoritaIii patronului? Cum ar putea Olgunius sa nu fie
printre conspiratori?
0 dizidenca e gata sa izbucneasca? Olgunius e printre
cei mai inflacaraIi campioni ai ei.
www.dacoromanica.ro
GRADINA LUI GLAUCON
200
Iar in fiece zi, cand umbrele serii se lash', intr'una din

odaile retrase ale 9efului, Olgunius e la raport i la primire de noui ordine.
i astfel se pot catiga doua lucruri deodata: increderea stapanului 9i stima opiniei publice, pornita fntotdeauna sa aplaude veleitaiile de independenIa ale oricarui
politician.
DCCLXXXII
Papirius are proasta inspira %ie de a face i literatura.
Ceea ce nu-1 impiedica sa aspire la un portofoliu. De

cateori insa pipae pulsul 9efului, acesta se pierde regulat
in considera %iuni de estetica i in lauda operei lui.
Disperat Papirius isbucnete Intr'o zi:
efule, literocii imi spun ca sunt bun pentru politica, iar D-ta, cum vad, ma soco%i bun pentru literatura.
Deocamdata, zambete qeful. am eu dreptate.
Pentru motive de oportunitate. Nu - %i pierde insa rabdarea. Va veni i ceasul cand litera ;ii vor avea dreptate.
i fericit, Papirius a plecat, mai tare dealt oricand

in hotarirea de a urma sfatul inlelept al inIeleptului,
pe care it slujete.
DCCLXXXIII
Prin scara de serviciu to inalTi mai incet, dar mai sigur,
deck prin scara principala a celor puternici. Practic-o

deci cu asiduitate dar cu discre%iune. Vei avea de parte4i
nu numai slugile, ceea ce nu e de -disprquit ; nu numai
www.dacoromanica.ro
SALT MANUALUL BUNULUI POLITICIAN
201
familia zeului, ceea ce este foarte important, dar divinitatea ins4i, obimuita cu acts de generozitate pentru
to%i ai casei, familie i slugi.
DCCLXXXIV
Nu fixa pre.Cul corup %iunei. Lass -i sa ci-1 fixeze. Unii
nu se vor sfii s'o filch* vorbind, al %ii tacand. In orice caz
vei ti Ca nu i-ai umilit oferind prea pucin, dar nici nu

to -au pagubit oferindu-le prea mult.
DCCLXXXV
Despre Babius, eful obinuia sa spuna:

Cum vre %i sa plec cu el la drum? E cal narawq.
Cand Ii-e lumea mai drags, 1.Ci rupe hulubele.
i adevarul e a Babius a rupt, in agitata-i vials

politica, atatea hulube ca nici el nu le mai 9tie numarul.
A avut ce-i dreptul toate satisfac%iile razvratitului.
Dar niciuna dintr'ale omului de partid.
DCCLXXXVI
eful e incintat: a stabilit scara valorilor. Nu dupa

stima pentru partizanii lui, ci dupa dispreluI pentru
fiecare dintrIn0i.
DCCLXXXVII
Excelent mijloc de a calomnia: pledeaza pentru cel

calomniat circumstance atenuante.
Licinius e maestru In aceasta operaIie de distrugere.
www.dacoromanica.ro
202
GRXDINA LUI GLAUCON
Cine zice ca Fabricius a realizat milioane din afacerea
contingentarii? Poate cateva mizerabile sute de mii.

Si acelea sub imperiul nevoii caci, nu uita %i, un om de
valoarea lui a fost liisat sa se lupte din greu cu saracia

Se zice ca Atilius transmite zilnic partidului advers
planurile cele mai secrete ale propriului sau partid.

Zilnic ! Ca 9i cum multiplele lui operatiuni i-ar ingadui
s'o face in fiecare zi. ySi apoi nu uita %i, va rog, ca are o
mare datorie de recuno9tinra fa-VA de 9eful acelui partid
chiar clack a gre9it vreodata, n'a facut-o mi9cat

de interese materiale ci de cele mai frumoase senti9i,
ments
Se 9opte9te pe seama lui Afinius svonuri inteadevar
infame. Sunt oameni cari nu se sfiesc sa-ti spunk la
ureche ce-i dreptul ca bietul Afinius traie9te cu pro-
pria lui sore. Nu zic, s'au vazut 9i asemenea aberatii.

Dar chiar de ar fi ceva, in definitiv omul acesta, care e
numai bunatate gi iubire, poate fi iertat pentru vreo
clips de ratacire, pe care a avut-o data inteadevar a
avut-o
Si
a9a mai departe. Iar lovitura nu da niciodata gre9.
Sub aparentele scuzei, calomnia e consolidate, iar Licinius

igi sporeqte astfel reputatia de om intelegator al sufletului
uman de9i practicand inteadevar o indulgent& exagerata.
DCCLXXXVIII
Sunt adevara %i oameni de stat, a caror venalitate

nu mai e o taina pentru nimeni.
Cat am gre9i insa data am crede ca e destul ca un politi-
cian sa fie venal spre a fi 9i un adevarat om de Stat !
www.dacoromanica.ro
203
DCCXXXIX
Nu-i da nimanui i niciodata consilii.

Intelepte il vor umili. Absurde, te vor micora.
Cere insa fare teams consiliile altora.
Chiar de nu le vei dobandi on nu vei alege nimic din
ele, te vei inalta insa in stima i afectiunea aceluia caruia
i-ai recunoscut astfel superioritatea In %elepciunei 0 a
experientei.
DCCXC
Poporul nu numai tolereaza dar Inca aplauda orice

minciuna qi orice violenta. Cu o singura conditie: sa
i se asigure painea cea de toate zilele.
i cat mai din belpg. Cad aa cere idealismul bur %ii.
DCCXCI
Din orice infrangere sa tragi posibilitatile unei victorii

viitoare. Numai neputincio0i se prabupse sub loviturile
dumane. Barbatia adevaratului luptator 10 gaswe in

ele puteri nebanuite pentru o noun sfortare iar dibacia
omului politic condi %iunile nesperate ale biruintei ce
trebue sa vina.
DCCXCII
Prectim exista un curaj al in %elepciunei, exista 0 o
indrazneala a prostiei. 0 poti folosi 0 pe aceasta dar

te i poate dobori.
E o forta.
i fortele, bune sau rele, nu se ignoreaza.
Cu atilt mai putin .se dispre %uiesc.
www.dacoromanica.ro
204
GRADINA LU/ GLAUCON
DCCXCIII
Recuno9ti ea viata e o lupta dar, naiv, a9temi dela

cei pe cari fi comba %i on fi infrunIi prin binefacerile
tale, altceva dead ura, invidia 9i dorul de razbunare?
MulIume9te-te mai bine ca 9i unii 9i al/ii sa te tie
de frica 9i nu dezarma nici chiar In faIa celor mai evidente dovezi de devotament 9i recuno9tima.
DCCXC IV
F./wand pe inIeleptul, nu-1 po %i ca9tiga pe nebun.

Rand pe onestul, nu te po%i apropia de necinstit.
Orice pasare nu numai piere pe limba ei, dar 9i traie9te.
Iniraf Ni 41a,i:;limba dace vrei sa-i inIelegi canteen' 9i

sa 9tii ce o doare.
DCCXCV
Orice prost poate line minte. Numai omul cuminte

tie sa uite la timp.
Nu lasa totu9i pe ceilal-ci sa creada ca e9ti dintre aceia
cari uita u9or. Dimpotriva. Caci teama este inceputul

devotamentului.
DCCXCVI
Nu dupa al tau ci dupa interesul for judeca cei mari

9i luereaza.
Incadreaza-te deci intr'acesta. Cat mai adanc 9i cat

mai -indisolubil. Cu cat vei parea astfel ea lucrezi pentru
al lor, vei lucra pentru tine Insuli.
www.dacoromanica.ro
205
DCCXCVII
Nu trai nici pentru alte timpuri nici pentru al %i oameni.
Dela Inceput 9i cat mai bine da-Ii seama de curentele
vremii 9i de pornirile semenilor tai. Nu te Impotrivi

celor d'Intai caci te matura. Nu le contrazice pe celelalte
caci vei ramane izolat.
Nat lii sa joci cu succes rolul de politician, stoarce

din fiece clipti 9i din fiecare om maximum de folds ce
poate da.
Iar restul lass -1 pe seama marilor personalita/i on a
nerozilor.
www.dacoromanica.ro
POST-SCRIPTUM
Paginele precedence sunt insemnari diner' un jurnal lard
data.
Vre-o cdte-va, foarte puline, au aparut pe vremuri in

revista eFlacAra b, semnate cu pseudonimul de Glaucon.
Observaliuni, lipsite de on -ce pretenyie, mai Coate sunt
in legatura cu oamenii fi cu intdmplarile, in mijlocul

carora am trait.
S'au strecurat printre ele fi cdte-va de un caracter
mai general, care de sigur puteau sa lipseasca . V or fi
tot* poate de vre-un folos amatorilor de politica.
Cdt despre intelesul acestor insemnari, daca v or fi
avdnd vre-unul, el ramdne pe seama cititorilor obilenuiti
sa descopere un tdlc chiar acolo uncle nu este nici-unul.
C. BANU
Halducepti
25 August 1937
www.dacoromanica.ro
MONITORUL OFICIAL
131
IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA
BUCURE$TI, 1937
www.dacoromanica.ro
BIBLIOTECA ,ENCICLOPEDICA"
Istoria RO/Itartikr, I, editia a U-a, on
Au aparut
CONST. C. GIURESCU
numeroase ilustratii to text
&Imitates poporului roman
Dr. G. BAND
Tara noastrd, on numeroase ilustratil
L SIMIONESCU
In text
CONST. C. GIURESCU
Istoria Romantlor, II, Part. I si a II-a

en numeroase ilustratil In text
Let 200
Let 200
Lel 200
2 vol.
Lei 260
SCRIITORII ROMANI CONTEMPORANI
Romane
An apArut
JOACHIM BOTEZ
C. DANE
Insemnarile onus belfer
ADRIAN MANIC
SARMANUL KLOPSTOCK
N. M. CONDIESCU
N. M. CONDIESCU
Focurile primaverei f //Mari de toamna Lei 60

Feciorul lui Nenea TacheVamegul, II
Lei 70
Trecute vie!! de doamne gi domnite, II
Lei 60
cu numeroase ilustratii In text
Let 160
Insemnarile lui Safirim, I
Lei 60
Peste mart gi tart, en 20 de reproduceri to
culori, dupii acuarelele originate de S. MUTZNER Let 800
Tiller*
LUCIA DEMETRIUS
Lei 60
Eaeuri. Criticli
Au apArut
Pentru arta literara
PAUL ZARIFOPOL
PERPESS1CIUS
O. M. CANTACUZINO
N. IORGA
EM. CIOMAC
M. D. RALEA
N. IORGA
ERBAN CIOCULESCU
Mentiuni orifice, II
Izvoare pi popasuri
Oameni cars au lost, I
Vials gi opera lui Richard Wagner
Valor!
Oameni cars au lost, II

Corespondenta dintre I. L. Caragiale
gi Paul Zarifopol (1905-1912)

Opera lui Mihai Eminescu, II gi III
Renagterea italiana. Trei figuri din
G. CALINESCU
C. ANTONIADE
Cinquecento
N. IORGA
ALICE VOINESCU
EM. CIOMAC
G. CALINESCU
PERPESSICIUS
DRAGO PROTOPOPESCU
N. IORGA
ION PETROVICI
C. BANU
Poetii armoniei, I
Opera lui Mihai Eminescu, IV gi V
Mentiuni critice, III
Fenomenul englez
Sfaturi pe tntunerec
Figuri disparate
Gradina lui Glaucon sau Manualul
bunului politician
Verauri
DEMOSTENE BOTEZ
ZAHARIA STANCU
Cuvinte de dincolo
Antologia poetilor tineri, cu portrete
de Margareta STERIAN
Poesii, on o prefata de Adrian MANIC
La poarta din urma
Cartea Tarti
Cantec deplin
Paisie psaltul spune ...
Poesii
Helada
Zogar
Roma
www.dacoromanica.ro
60
Lei 80
Lei 60
Lei 60
Lei 90
Lei 40
2 vol.
Lel 140
Lei 90
.
Au apArut
G. BACOVIA
G. GREGORIAN
ADRIAN MANIC
G. LESNEA
GEORGE SILVIU
V. CIOCALTEU
N. DAVIDESCU
ION POGAN
N. DAVIDESCU
Lei
Let 70
Oameni cart au fost, III

Montaigne
Lel 60
Lel 80
Lei 70
Lei 60
Lel 160
Lei 90
Lei 100
Lel 90
Lei 50
Lei 70
Lel
80
Lei
Lel
Lei
Lei
Lei
Lei
Let
Lei
Lei
60
40
60
40
40
40
80
60
40
Lei 80
RADU BOUREANU
N. DAVIDESCU
ION MINULESCU
VIRGIL CARIANOPOL
ADRIAN MANIU
MIHAI MO*ANDREI
CICERONE THEODORESCU
ILARIU DOBRIDOR
ANDREI TUDOR
TUDOR AROHEZI
MATEIU I. CARAGIALE
ELENA FARAGO
Go lful Sangelui
Emil Mediu
Lei 60
Lei 60
Lei 50
Lei 40
Lei 100
Nu sunt ce par a fi...
Scrisori catre plante

Poezii din Carmen Sy lua
Singuratati
Clegar
Vocile Singuratafii
Amor 1926, poeme
EDITH DEFINITIVE
Lei 40
Lei 50
Lei 70
Lei 40
Versuri
Opere
Lei 100
Lel 150
Lel 100
Poesii
Au aparut SCRIITORII STREINI MODERNI SI CONTEMPORANI
Tragedia omului traducere In versurl

Raposatul Matei Pascal traducere din
E. MADACH
LUIGI PIRANDELLO
M. CHOROMANSKI
din limbs maghiara de Oct. GOGA
Lel
40
limba italiana de A. MARCO
Lel
40
Comoara din insula traducere din

limbs engleza de Radu GEORGE.
Lel
60
Lei
50
limba engleza de Mary POLIHRONIADE
Lei
60
Gelozie fi medicina traducere din limba
polonA de Gr. NANDRIS

R.-L. STEVENSON
La rascruce de vanturi traducere din
EMILY BRONTE
BIBLIOTECA DE FILOSOFIE ROMANEASCA

Au apArut
D. D. ROSCA
Existenta tragica
T. VIANU
Estella, I
Filosofia politico-juridia a lui
PETRE PANDREA
LUCIAN BLAGA
MIRCEA ELIADE
Simion Biirnutiu
Orizont f i stil
Yoga. Essai sur les origines de la
mystique indienne
Estella, II
T. VIANU
C. RADULESCU-MOTRU
ALEXANDRU CLAUDIAN
Romanismul. Catehismul unei noui

spiritualitati
Originea socials a filosofiei lui
Auguste Comte
A aparut
Lei so
Lei 100
Lel
Lei
60
60
Lei 200
Lei 100
Lel
60
Lei 70
BIBLIOTHEQUE D'HISTOIRE CONTEMPORAINE
G. I. BRATIANU
Au aparut
Napoleon III et les nationalites
Lel
COMPOZITORII ROMANI CONTEMPORANI

Sonatina pentru pian $i violin&
P. CONSTANTINESCU
MIHAIL JORA
,15 cantece", pentru canto ci pian
pe versuri de A. MANIU, G. BACOVIA

Tudor ARGHEZI
60
Lei 120
Lei 180
FUN DATIA PENTRU LITERATURA *1 ARTA.

OD
REGELE CAROL II"

din lard. Procurarea for se face numai prin
FUNDATIILE CULIUR ALE REGALE
Mille noastre se gasesc de vanzare In principalele librarii
CENTRALA EDITURILOR
2, Str. C. A. Rosetti
Lei 70.
Bucureti, I.
www.dacoromanica.ro
Telefon 335.66
C. 44.739

Manualul Bunului Politicean

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manualul Bunului Politicean

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Xi

FU.NDATIA. PENTRU LI TER ATURA

,rve?",ri r P`Arirl WIT r.

FUNDATIA PENTRU LITERATURA

I ARTA REGELE CAROL II"

Singur, strabatand Atlanticul tradu-

Revolta in defert traducere din limba

limbs franceza de Paul I. PRODAN

cere din limbs franceza de A. VIANU

engleza de Mircea ELIADS, ou o barta

Charles de Foucauld traducere din limba

Viafa lui $tefan eel Mare (Editia a III -a)

limbs trancezA de Apri liana MEDIANU

Vista lui Stanley traducere din limbs

german& de Radu CIOCULESCU

Autobiografie traducere din limba en-

In China traducere din limba francezi de

gleza de Mary M. POLIHRONIADE

Bengali traducere din limba engleza de

Christ for Co lumb traducere din limba

traducere din limba engleza de W. si C. NOICA

St. Winifred sau S'coala fi lames ei

In Tartaria traducere din limbs franceza

limbs francez8 de E. FLAMANDA

Pustnicul din Sahara. Vista parinielui

Manual de atelier mecanic

Manual de paleogra fie slam-mm.4nd

Pictura romaneascd In secolul al

A mintirile Colonelului Lacusteanu,

publicate de Radu CRUTZESCU

Din vista fi corespondenta tut

Duiliu Zamfirescu vi Titu Maiorescu

GRADINA LUI GLAUCON

MANUALUL BUNULUI POLITICIAN

S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE

DE EXEMPLARE NEPUSE IN COMER',

GRADINA LUI GLAUCON

MANUALUL BUNULUI POLITICIAN

Dela 'nceput i dintriodata nu-0 s181 arsenalul.

In fa-ca celor cari vor s te distruga trebue A apari

buste, fa-i sa te creada tare i, fara s'o cauci, simpatia

Dela primii pai in politica

GRADINA LUX GLAUCON

a linguqit, a calomniat, a tradat, 9i-a apropiat pe unii,

Nu spera saii atragi bunavoinIa celor marl prin

Inca. Arata-te ca o primejdie cat de mica, gi favoarea

Licheaua izbute9te acolo unde omul de caracter cade

PAU MANITALUL BUNULUI POLITICIAN

de acelea, pe care nu le are. Cu timpul el ajunge s'o

Cei mai straluciIi aparatori ai ordinei stabilite sunt

Cand guvernezi, prea multe idei te fncurca. Dar i

Din turnul de filde, politica nu se poate. Cel mult te

GRXDINA LUI GLAUCON

trebue suprafaIa gi independena. Cu banul Statului le

pe cei cari pot sa te impuna opiniei publice. Creeazali

Ii trebue ani ca sa se trezeasca gi, chiar dupa ce s'a

Unii te strang de gat plangand. Al Ili, razand. Acegtia

Chiar cand fondul a murit de mult, formele continua

EAU MANUALUL BUNULUI POLITICIAN

Oamenii in elepci insa, le respects on le nesocotesc

Nu %i apara onestitatea niciodata. Cad, on o ai gi

Urapti oare creanga care te ranegte ? Piatra, care te

Dar nici sa-gi astupe urechile la toate goaptele, toate