Cursuri Lascu

Oras - tipologii arhitecturale

- de la inceputul secolului 19 pana la primele razboaie mondiale, peisajul urban s-a modificat substantial
- revolutia franceza a avut ca urmari transformari politice si progresul stiintific
- intreaga structura urbana a marilor orase s-a schimbat radical (caracterul, imaginea, modul de functionare)
- Leonardo Benevolo clasifica evolutia orasului in 2 faze legate de transformarea societatilor si a arhitecturii
Prima faza - se incheie in 1850 - faza liberala (a dezvoltarii urbane)
A doua faza - se incheie o data cu primul razboi modial (1914-1918) - faza postliberala
Faza Liberala
- articuleaza o lume veche (a sec. XVIII)
- de revolutia industriala se leaga aparitia productiei de serie, mecanizarea sistemelor productive, cresterea populatiei
urbane (ex. Londra avea 1.000.000 loc. la sf. sec. XVIII, in 1861 avea 2.5 mil; Manchester 12.000 loc., ajunge un secol
mai tarziu sa aiba 400.000 loc.), perfectionarea sistemelor de circulatie terestra (drumuri, canale navigabile, dupa 1830
apare calea ferata)
- industria se concentreaza de-a lungul apelor (circulatia materiilor prime si a produselor), apoi in jurul unor zone in care
s-au descoperit zacaminte de carbune si minereu de fier
Separarea artei de oras
- traditia renascentista aplicata pana atunci in realizarea unor ansambluri urbane prin regulile perspectivei si raportarea la
modele clasice devine epuizata d.p.d.v. al practicii
- geometriei descriptive (proiectia pe 3 planuri a oricarui element) i se acorda o mai mare importanta fata de ideea de
perspectiva; incepe sa fie inlocuita cu proiectia frontala pe niste planuri 2D
- introducerea sistemului metric (aparut in Franta) se departeaza de orice referinta la scara umana > devine ceva abstract
- modelele clasice preluate la inceputurile renasterii se transfera in arh. neoclasica (partial), partial sunt inlocuite cu o
arh. de referinta medievala (romantica), si apoi cu toate stilurile trecutului ia nastere eclectismul.
Raportul proiectului de arhitectura - o structura institutionala
- institutiile se schimba la inceputul secolului al XIX-lea, brusc sau mai lent
- institutia importanta comanditara in arh. se modifica d.p.d.v. al comanditorului: monarhul > institutii care apartin unui
stat modern (primariile, municipalitatile)
- se acorda o mai mare libertate proprietatii private in detrimentul statului
- structura legislativa existenta pana in 1800, vechile obiceiuri transmise in timp care incercau sa regleze sfera privatului
in raport cu sfera publicului
- o initiativa imobiliara a fost imobilul de raport (initiativa economica) prin care locuinta devine o marfa: locuinta se face
pentru a fi utilizata de altcineva cu scopul de a obtine un profit prin vanzare sau inchiriere
- interventie publica (supravietuirea vechilor legi) - controlul dezvoltarii urbane dispare, care a avut ca efecte aparitia unor
mari periferii langa ansamblurile industriale, lipsind orice element de igiena si confort urban
- au aparut locuinte colective, ieftine, pt. muncitorii noilor fabrici cu scopul de rentabilizare maxima a investitiei facute in
locuinta
- orasul se dezvolta la voia intamplarii, potentat de o dezvoltare industriala foarte rapida
- treptat apar interventii succesive ale unor state care constau intr-o legislatie mai bine pusa la punct:
- ex: legile de expropriere pt. o cauza de utilitate publica
- a inceput sa regleze dezvoltarea foarte libera a oraselor, sa limiteze interventia privata
- ex: Franta expropria terenurile agricole pt. a se construi calea ferata; in Romania, Cuza a introdus in 1864 legea
exproprierii ce traducea legea franceza
- alte legi - catre 1850 se introduc conditii minime de igiena pt. orice constructie: suprafata minima pt. dormitor si
bucatarie in functie de nr. de pers., obligatoriu un grup sanitar, orice incapere in care se dormea sa aiba o lumina
directa + aerisire, repartitia suprafetelor de ferestre/suprafata convenabila
- aceste legi au dus la trasformari urbane foarte importante in Anglia s.a.
Orasul postliberal (dupa 1850)
- dezvoltarea industriala si cresterea populatiei a pus problema unei amenajari urbane globale
- pana in secolul XVIII ca interventii: apar orase noi in renastere si baroc si s-au facut interventii asupra unor fragmente
urbane la care s-au aplicat principiile renasterii
- din 1850 incolo - se incearca o dirijare a dezv. urbane, iar ca inteventii publice importante:
1. Hausmann in Paris
2. Viena
3. extinderea orasului Barcelona

Parisul Haussmannian
- oras modern, perfect functional, un model de amenajare pt. toate orasele europei
- s-au trasat noi axe de circulatie, o retea de comunicatie, a extins orasul animand periferia, Il imparte in 20 de sectoare
(arondismente)
- a realizat mai multe retele de echipare publica: retele edilitare, de canalizare, apa, iluminatul cu gaz, transport public,
retea de scoli, spitale, piete, parcuri, iar fiecare arondisment avea primaria sa
- interventia publica si cea privata incep sa se intrepatrunda
- interventiile publice importante au avut drept consecinta demolarea unor monumente importante (biserici, etc)
- orasul, strada, devin spatii publice moderne in care spatiile comerciale la parterul cladirilor de locuit fac parte dintr-o
ambianta noua, moderna a orasului
Orase postliberale
Parisul Haussmannian
- orasul se extinde in afara fortificatiei vechi, suprafata Parisului s-a dublat;
- orasul - impartire administrativa
- a realizat retele de echipamente, a amenajat in interiorul orasului parcuri publice, bulevardele au fost
reparcelate > imobil tipic
Barcelona
- orasul se extinde, este port al Mediteranei
- devine cel mai important centru industrial al Spaniei in sec. XIX
- explozia industriala a dus la o crestere a orasului
- organizare in insule patrate cu L=130m (450 la colturi)
Ringul Vienez
- intre 1818-1859 armata accepta ideea de a renunta la fortificatii care devin inutile in tehnica moderna a razboiului ramane o suprafata de teren foarte mare
- trama stradala foarte regulata face legatura intre structura urb. veche si cartierele periferice
- ring - forma inelara
- relatia cu orasul vechi se face cu o legatura foarte organica, a tramei stradala, naturala
- interventia este foarte vizibila pt. ca de-a lungul arterei (ringului) se afla niste spatii bogat plantate
Atena
- 1835 - primul plan de extindere, dupa ce Grecia si-a castigat independenta fata de Imperiul Otoman
- extinderea ocoleste acropola, protejand-o
- orasul se extinde pe o grila ortogonala si intr-o ierarhie a spatiilor tributara barocului
Berlinul
- spre sf. sec. XVIII are o structura baroca si medievala, desfasurare de-a lungul unui ax lung de factura baroca
- in 1860 capata o structura complexa, cu forme regulate, proiectate
- s-au facut extinderi succesive, nu a fost un singur proiect aplicat pe teren
Florenta
- a fost capitala intre 1864 si 1871
- are un nucleu roman + o parte medievala
- sufera interventii renascentiste (sf. Anunziata)
- vechile fortificatii dispar
Roma
- in sec. XVIII - zona romana (vestigii)
- primele interventii majore: axe ce legau cele mai importante biserici catolice, treceau prin suprafete seurbanizate, devin
directii de dezvoltare
- nu a fost un oras industrial, el concentreaza toate institutiile statale - multi functionari
- s-au largit strazile, au aparut piete cu arhitectura asemanatoare cu cea locala - a asimilat noua forma a orasului
- se realizeaza o comunicare intre orasul nou si cel vechi
- se regasesc fragmente de cartiere pe plan regulat
- au aparut strazi noi
- zona veche se transforma prin extinderi regulate
Milano
- are un miez, nucleu istoric mai dezvoltat ca la Florenta si mai mare decat al Romei
- un plan f. mare de dezv. s-a realizat in 1894
- are potential de dezvoltare economica
Madrid

- extinderea s-a facut pe baza unui plan de extindere

- oras liniar cu artera periferica care separa orasul de teritoriul inconjurator
Helsinki
- sufera tot o dezvoltare regulata, este inconjurat de apa
Tipologiile arhitecturii sec. XIX
- aparitia metalului a dus la deschideri foarte mari
- modul de viata urbana se schimba
- burghezia si alte clase sociale au nevoi diferite de confort, de existenta a vietii urbane
- apar unele propuneri complet noi, sau modificari radicale a altora
- inventii - calea ferata si metroul
- metalul a creat generatii noi de poduri pt. carosabil si cale ferata, cu structuri spectaculoase
- spatii cu deschider f. mari
- la Londra se construieste Crystal Palace, spatiu public f. mare construit din elemente prefabricate
- apar programe arhitecturale complet noi: Garile:
- se pune problema de a gasi o expresie plastica pt. ceva ce nu a mai existat pana atunci
- prima gara era o cladire baroca cu acoperis care putea fi al unui depozit
- expresia consacrata este cea cu o fatada spre oras cu arh. contextuala sau complet noua si partea
dinspre trenuri (ex: la Frankfurt este o celebra gara)
- marile magazine universale
- locuintele in jumatatea sec. XIX, perioada postliberala - exista o clasa de mijloc care creaza baza societatii; se
echipeaza modern baile si bucatariile
- resedintele burgheziei au ramas locuinte individuale foarte dezvoltate
- imobilul de raport (Paris) - fatada dinspre strada este articularea dintre oras si partea privata a locuintei; are o fatada
f. importanta; la interior structuri sociale f. diferite
NEOCLASICISMUL (sec. al XVIII-lea si al XIX, Europa si America de Nord)
- exista o legatura intre neoclasicism si antichitatea greaca si cea romana
- aspiratia culturala s-a orientat spre clasicul antic (valabil pt. o prima perioada a evului mediu, renastere, baroc,
clasicismul de curte, neoclasicism, sec. XX - legat de regimul autoritar, totalitar (Stalin, Mussolini, Ceausescu)
- clasicul a insemnat o anumita aspiratie spre echilibrul gandirii, spre o claritate a formelor
- neoclasicismul = stil arhitectural, curent care a aparut in a 2-a jumatate a sec. XVIII
- se pune problema: cum a reaparut aceasta tendinta de inspiratie catre antichitatea clasica?
Cauze
1. Contextul politic
- miscarile din a 2-a jumatate a sec. XVIII (revolutia franceza si formarea SUA) - noi forme stat, care au cautat o forma de
expresie a unei noi autoritati politice
- revolutia industriala a generat o clasa puternica a burgheziei care cauta un mod de expresie a puterii economice,
politice
- neoclasicismul se asociaza cu prezenta burgheziei; in Europa a generat o arhitectura urbana burgheza
- rococoul apartine vechii aristocratii. Este o arhitectura preponderent rurala
2. Contextul cultural
- neoclasicismul este o reactie impotriva rococoului
- substanta decorativa este importanta, interioarele sunt sofisticate si rafinate - reprezentau aspiratiile burgheziei urbane
Iluminismul a tins spre o cunoastere globala a lumii de atunci (filozofia, oamenii de cultura, etc), francezii au facut
enciclopediile in care incercau sa includa toate cunostintele omului de pana atunci
- caracterizat de sobrietate, morala, rigoare, rationalitate a gandirii, dar si o liberate a gandirii, separata de gandirea
religioasa
- revolutia franceza a insemnat separarea bisericii de stat
- iluminismul a insemnat alcatuirea noii lumi spirituale, o lume noua care sa fie condusa dupa legile ratiunii si egalitatii
umane (idee preluata de Marx, Engels); a orientat autoritar gandirea spre un mod rational de relationare a
lucrurilor > asocierea cu arh. si artele neoclasice
3. Descoperirile arheologice
- au readus interesul oamenilor de arta catre lumea antica
- renasterea incercand sa reinvie lumea antica, s-a bazat pe cunoasterea antichitatii
- renasterea timpurie (Bruneleschi, Alberti - spirit al lumii antice)
- Alberti a inceput sa faca relevee a unor monumente a arh. antice
- Palladio - arh. apropiat de spiritul antichitatii clasice
- explozie a interesului pt. cercetarile arh. datorat italienilor, francezilor, englezilor

- la inceputul sec. XVIII s-au descoperit cele 2 orase Pompei si Herculane, sub lava Vezuviului, cu temple, strazi,
decoratii, fresce, locuinte obisnuite (orase intacte, neatinse de timp)
- turismul ia un avant considerabil, Italia contine punctele finale de calatorie ale francezilor, germanilor, englezilor
- intentia cunoasterii mai aprofundate a arh. antice care s-a facut prin relevee in primul rand, au fost publicate in Anglia,
Franta
- in 1860 apare primul volum cu aceste relevee, schite (oamenii de cultura au luat contact cu monumentele antichitatii)
- academia Frantei de la Roma in sec. XVIII a inceput sa acorde "Prix de Rome" celor mai buni arhitecti, pictori, sculptori
(se acorda burse in Roma, locul unde s-a nascut civilizatia Europeana)
- bursierii au inceput sa reconstituie monumentele Antichitatii redate corect la scara
Winkelmann - unul dintre oamenii de cultura germani, a scris una dintre primele lucrari fundamentale asupra artei clasice
- stabileste o formula privind arta greaca: "reprezinta nobila simplitate si inalta maretie"
Piranessi - desenator, arhitect italian
- pornind de la ruinele ramase in Roma, a facut o serie f. mare de desene (reale si fanteziste): ruine ca sursa de
dezvoltare a fanteziei > reconstituirea monumentelor antice
- studiile arheologice si publicarea lor au urmat 2 directii:
- aspiratia spre puritatea formelor primitive, elementare (cub, sfera, piramida, etc.)
- a generat (antichitatea = punctul 0 al omenirii) cultul naturii neatinse de mana omului
- antichitatea identificata, a prins arh. facuta de om si cu o natura primitiva ideala
Caracteristicile arh. neoclasice
- reintoarce, reutilizeaza unele arhetipuri antice care le regasim sub forma unor monumente publice: piramide, temple,
arcele de triumf, termele
- tensiune artistica intre aspiratia spre decuparea formelor geometrice elementare, primare si preluarea identica a unor
exemple ale antichitatii
- neoclasicismul fata de clasicismul antic cauta forme simple pe care le asociem cu un mod rational de a gandi arhitectura
> imaginea standard a modelelor antichitatii: volume foarte simple, linii nete, referinta la modele utilizate in antichitate
- suprafete monocrome (albul = nonculoarea arh. neoclasice)
- contraste f. puternice de umbra si lumina
- portice f. regulate asezate pe o suprafata f. mare de zidarie nuda
- arhitectul neoclasic - exprima unele efecte de soliditate, permanenta, solemnitate
- atemporalitate (antichitate-sec. XVIII) - legatura intre secolele care au stat intre ele
- claritate a expresiei arhitecturale
- neoclasicismul este o arhitectura internationala, a utilizat expresii similare in diferite tari
- limbajul isi gaseste particularitati in diferite tari
Franta
- analizarea operelor antichitatii prin spiritul rational
- vrea sa descopere prinicipiile, tehnicile compozitionale ale acestora
- o expresie noua a unei rationalitati a spiritului francez
Anglia
- a creat pe baza cunostintelor arheologice o arhitectura noua
Germania
- ca in Anglia, prezenta ideea de a recrea o arh. noua bazata pe antichitate, comuna a culturilor epocii
- o cultura antica reinnoita care cauta ca exprime o recunoastere politica, economica, culturala
Italia
- traditia a existat intotdeauna, care a traversat si evul mediu
Rusia
- prin Petru cel Mare a infiintat orasul St. Petersburg, cladit intr-o arhitectura neoclasica
SUA
- isi cauta o identitate culturala prin arh. antica
- Jefferson (1743-1826, presedinte 1801-1809) a creat ansambluri de arh. neoclasica
Planse
- se acorda importanta f. mare releveului precis, detaliile, structura
- o cercetare rationala a sist. tehnice (detalii de imbinare a pietrelor, constructive) specific francezilor
- s-a incercat o reconstituire a acropolei Atenei
- Piranessi - cunoastere f. aprofundata a antichitatii
- face o reconstituire fantezista in spiritul antichitatii; sugereaza o spatialitate corecta si decoratii: coloane
corintice, arce in plin cintru, subliniaza importanta ruinelor antice
- in Franta - legatura cu arh. clasicista de curte:
- diferente esentiale de limbaj orientat direct catre antichitatea clasica

- dispare independenta scolii franceze

- apare o anumita rigiditate, simetrie, sunt prevazute elemente clasice folosite exclusiv: colonade nesfarsite care
definesc sp. public, sp. grandioase acoperite cu bolti, decorate cu casetoane
- prezenta importanta a suprafetelor mari a zidului orb, tratat cu niste goluri f. simple
- volumetrie elementara simpla
- colonada continuta la parter se articuleaza de prezenta zidului sau a golului f. mare, rezultand un contrast f.
mare umbra/lumina (ex. gradene acoperite cu un sfert de cupola, cu casetoane)
- Odeonul (Paris) - intrare cu colonada masiva, dispare frontonul
- cornisa este accentuata
- separarea celor 2 niveluri
- doric masiv si simplu - soliditatea + masivitatea cladirii
- ansamblu urban - Arcul de Triumf
- Teatrul de la Bordeaux - volum f. simplu cu inaltime egala (sugestie de templu antic inconjurat de portic)
- turnul scenei tratat simplu, decoratia este eliminata
- holul de intrare - acelasi limbaj clasic, expresie robusta care ar putea apartine si exteriorului
- robust la partea de jos - bosaj puternic; elemente decorative dispuse riguros, simetric
- sec XIX - Biserica Madeleine (Paris) - este de fapt un templu antic
- arhitectura templului este transferata arh. bisericii crestine
- nu mai exista acea eleganta a combinarii ideii antichitatii, este preluat direct templul pagan
- in Anglia - nu mai exista o traditie puternica a clasicului
- se resimte influenta lui Palladio
- antichitatea este descoperita de arhitecti, arheologi, oameni de cultura
- rezulta o arh. f. riguroasa
- temple grecesti - prezenta doricului (la romani mai putin); suprafete tratate f. simplu
- Sir John Soane (1753-1837) - cladiri inovatoare: trimitere la spatialitatea tipica a cladirilor publice romane (ex.
termele)
- banca Angliei
- Friedrich Gilly (1772-1800) - soclu gigant - nu prea a existat in antichitate
- arcul de triumf - f. dezvoltati cei 4 piloni - o masivitate sporita
- mari suprafete de plin in contrastul cu porticul (doric)
- proiect teatru: exacerbarea tendintelor simplificatoare (se poate descomp. f. simplu in volume)
- Leo von Klenze (1784-1864) - modul de a utiliza referintele clasice pt. functiuni vechi sau noi
- in Munchen - referinte clasice (aluzii la templul antic) + simplificari in lateral
- Karl Friedrich Schinkel (1784-1841) - muzeul vechi al orasului (paralelipiped, fatada principala - colonada
nesfarsita), nu mai este marcata intrarea
- propilee - intrari in orase (inginerie f. simpla, contrast f. puternic - partea centrala (intrarea) si
volumul simplu in care este incastrata fatada intrarii)
- teatrul din Berlin - suprafete mari vitrate pt. holuri - ceva mai modern
- inchisoare - goluri f. mici, imaginea templului, bosaj f. puternic, acces prin arc in plin cintru
Alte planse
- reluari a Pantheonului de la Roma
- forma templului antic nu este proiectata pe un soclu solid
- golul reprezinta contrast intre frontonul regulat si scobitura sferei
- sp. public - Napoli - colonada nesfarsita (Roma, piata sf. Petru)
- volum f. masiv de tip central (referinta Panteon)
- Helsinki - ansamblu neoclasic unitar - arh. Engel
ROMANTISMUL (ultimile decenii ale sec. XVIII si o mare parte din sec. XIX, Europa)
- nu este un stil, este un mod de a privi arhitectura: opere, arhitecturi romantice
Caracteristicile arh. romantice
- o stare de spirit care a declansat un mod de a gandi atat in filosofie cat si in toate artele (literatura, pictura, arhitectura)
- a refuzat orice canon artistic, unica referinta fiind personalitatea creatorului, intuitie si sensibilitate individuala (se poate
emite o judecata de valoare asupra artei, arhitectului)
- Beethoven - compozitie romantica
- presupune valori individuale, personale (caract. f. generale)
- cladirea trebuie sa se adreseze sufletului, sensibilitatii umane
John Ruskin (1819-1900) - promotorul gandirii romantice: "Arhitectura e o stiinta a simtirii si apoi o stiinta a regulilor"
- se bazeaza pe sentimentul naturii (nu natura primordiala, ci pitorescul naturii inconjuratoare)
Johann Gottfried von Herder (pictor national german) - "Ratiunea singura nu este capabila sa inteleaga natura vie, este
necesar sentimentul si imaginatia"
- perceptia naturii este personala, pitorescul este individual, presupune neregularitate, in opozitie cu gradinile clasice

- scoala peisagista engleza - doreste sa creeze o natura vie, neregulata, dar proiectata de o mana de om
- exista tentatia de a reunifica toate artele intr-o singura opera totala
- romanticii refuza frumosul in conceptia clasica
- o cladire nu trebuie sa fie frumoasa, ci sa exprime ceva
- reprezentante: muzeul grecesc, biserica gotica, cladirile publice cu arh. romana antica
- romanticii foloseau si arhitectura antica, trebuie sa exprime caracterul cladirilor respective
- cultul ruinelor - se adreseaza sufletului, imaginatiei
- arh. romantica este exprimata de o arhitectura de influenta medievala (o arh. a trecutului)
- evul mediu devine important pt. ca atunci se formeaza natiunile moderne
- evul mediu era un moment al nasterii unei natiuni (care presupunea o privire nostalgica asupra trecutului) - referinta la
arh. gotica (caracter grav, sublim) care exprima cel mai bine arta evului mediu
- Heidide Heine: "oamenii evului mediu aveau convingeri pe cand noi avem doar opinii"
- e nevoie de mai mult decat o opinie pt. a construi o catedrala
- arhitectura gotica redescoperita = arh. romanticilor
Importanta romantismului pt. modernitate
- sistem deschis, individ, personal - artistul care decide singur asupra formei arhitecturale
- libertatea de gandire a artistului
- caracterul unei cladiri (aprecierea unei opere de arhitectura fara regula frumosului)
- redescoperirea unor structuri constructive diferite de cele ale antichitatii: clasic antic: sistem trilitic, bolti in leagan, arce in
plin cintru; gotic: sisteme complexe
- Baudelaire: "un artist romantic este un artist modern"
Planse:
- fascinatia descoperirii evului mediu
- catedrala de factura gotica, care se pierde in vegetatie, se transforma in ruina
- descoperirea arh. locale, nationale
- Ruskin - in Anglia - initiatorul romantismului
- porneste de la orasul industrial englez si face reconstituiri - zidurile cetatilor, biserici gotice, etc
- model ideal de catedrala gotica - pe un varf de deal la care se ajunge printr-o succesiune de trepte, podeste - pitorescul,
vegetatia f. bogata
- Leo von Klenze - templu grec amplasat pe un soclu f. masiv (arh. neoclasica) > romantic > modul in care este amplasat
pe un deal inconjurat de o fortificatie medievala, apare o relatie de pitoresc cu natura inconjuratoare
- un obiect de factura antica pus in teren cu o interventie minima
- goticul plasat intr-o vegetatie foarte bogata ce este pe cale de a invada arhitectura (ideea de natura vie care tinde sa
inghita arhitectura)
- reconstituirea catedralei de la Koln - folosirea imaginatiei pt. a putea reconstitui ceva ce nu a fost terminat niciodata
- arh. engleza : tesatura decorativa a plafonului (nervurile)
- Ruskin - reconstructia unei mari proprietati: dispare simetria absoluta folosita de neoclasiciscm > libertatea imbinarii
volumelor, decoratiilor
- ansamblu de cladiri (locuinta + biserica): tentatia iregularului; asimetria pronuntata; nu se fac referiri la axe de
compozitie
- locuinta urbana a oraseanului mediu - compozitie libera a volumelor, a formelor (regula care ulterior a fost asimilata si
de alte tari)
Franta - reconstructia unui castel pe Valea Loirei
- cresterea spectaculoasa a detaliilor (la acoperis) - elemente de ev mediu
- imbinari de tip romantic
- se fac experimente volumetrice si compozitionale
- utilizarea noilor materiale de constructie, intelegerea structurii > structuri spectaculoase, metalice > scurgerea eforturilor
ca in catedralele gotice
- structura metalica care preia o anumita conformatie? Structurala
Sec. XIX - 3 arhitecti intre Neoclasicism si Romantism din scoala franceza
1. Etienne Louie Boullee (1728-1799)
- 17 ani a fost profesor scoala de poduri din Paris
- a construit f. putine cladiri
- proiectele desenate dupa 1780: 32 de proiecte care fac o imagine complet noua asupra arhitecturii
- forma este elementul dominator - legile arhitecturii gasite in natura - elemente geometrice primare
- arhitectura este un simbol al functiunii si structurii interne (caracterul-romantism)
Planse
- capela, cu ordonare stricta, principii de compozitie clasica, monumental
- proiect de cladire municipala (imbinare de volume geometrice f. simple)
- teatru 1881 - monument consacrat placerii, spectacolului, ideea de templu antic - ordinul cel mai elegant

"Lumina este cea care creeaza efectele"

Cenotaful lui Newton (1784) - monument inchinat unui personaj, o ofranda adusa lui, personajul nu este
inmormantat acolo
- prezenta vegetatiei - supusa unei arhitecturi la scara gigantica
- foloseste formele elementare, corpurile geometrice foarte simple
2. Claude Nicolas Ledoux (1736-1806)
- vrea sa construiasca barierele Parisului - punctele de control aveau rol fiscal
- aspiratia spre forme simple, elementare
- arhitectura este arta care uneste toate cunostintele, este pentru zidarie, ce este poezia pt. literatura
- pune problema arhitecturii intr-o societate moderna
- proiectul lui face apel la simbolism
- proiect pt. un pod - elemente de sprijin in formele unor corabii
- face referinta la corpurile geometrice simple
- planuri simetrice piese din canonul neoclasicismului pt. ca este asociat compozitiilor foarte simple, este o rigoare a
planului in raport cu functiunea care se desfasoara inauntru
- epurarea arhitecturii de orice decoratie - corpul geometric primar cu niste goluri functionale
- proiect de oras industrial la Chaux - forma perfect circulara, cu strazi care converg spre piata centrala, unde sunt
cladirile administratiei
- cladirile celalallte marcheaza sp. pietii
- a fost realizat pe jumatate
- importante sunt si cladirile pe care le-a realizat: primitoare
- ordinul doric este preluat intr-un portic puternic
- ordonanta clasica foarte voluminoasa (hala industriala) - importanta proiectului este f.
mare in arhitectura industriala ! (cladirile industriale care au inceput sa apartina arhitecturii)
3. Jean Louis Durand (1760-1834)
- este elevul lui Boulle, promoveaza arhitectura comparativa, datorita tipologiei constructive instituite (toate cladirile erau
la acelasi scara)
- introduce un mecanism al compozitiei: poate fi aplicat oricarui tip de cladire, oricarei functiuni
- orice cladire trebuie sa inceapa de la trasarea unor axe
- fragmente elementare, constructii supuse unor reguli compozitionale f. stricte
- regula organizarii planului: acelasi plan, in mana arhitectului poate lua mai multe forme in functie de clima, traditii locale,
etc.
- unificarea referintelor arh. intr-un singur obiect arhitectural
- investigheaza tipologii arhitecturale care tin cont de modul de alcatuire al planului si al volumelor
ECLECTISMUL (a doua jumatate a sec. XIX)
Vine de la cuvantul grecesc "eklego" - a alege
- este o reevaluare, o cautare de intelegere mai corecta a epocii
- curent cultural din a 2-a jumatate a sec. XIX
- alege arhitecturi ale trecutului si le recompune dupa principii istorice (comp. stilistica)
- scopul arh. eclectice: a crea un obiect nou, coerent, considerat a fi un obiect perfect, care tinde spre perfectiune
- fantezia creatoare - o conditie suficienta pt. a produce o opera de arta, arh.
- procedeul eclectismului consta in inventarierea arhitecturilor din trecut, desfacerea lor
- are legatura cu gandirea pozitivista a sec. XIX - un secol in care gandirea a capatat o dezvoltare mare
- gandirea pozitivista este un spirit de a patrunde lucrurile si de a le organiza in mod riguros, rational
- clasificarea regnului vegetal
- ordonoarea rationala, logica, a unor elemente arhitecturale ale trecutului
- spirit riguros, stiintific
- eclectismul e un curent arh. care ia in considerare toate monumentele trecutului
- se orienteaza spre tot ceea ce inseamna trecut (Europa, Asia, Africa, America, etc.)
- cunoastere foarte larga
- diversitatea ca stil de la continent la continent
Caracteristicile sec. XIX
- analiza stiintifica a dus la cristalizarea filonului rationalist
- o opera de arta noua se inspira d.p.d.v. formal; trebuie sa exprime lucruri f. contradictorii: functiune moderna adaptata
timpului lor; istoria ca sursa inepuizabila a unor forme arh; utilizarea stiintei si tehnicii (dezvoltare f. rigida); ordonarea f.
riguroasa dupa principii de compozitie
- programele de arh. incep sa devina un lucru mult mai complex decat pana atunci
- modernitatea tehnicii si traditia trebuie sa se imparta
- compozitia este un mod de a reconcilia aceste aspecte
- proiectul de arhitectura devine un lucru esential in exprimarea unui mers al unei societati care se afla intr-o
dezvoltare f. rapida

- industria devine motorul dezvoltarii unei societati

Problema stilului
- 1850 se pune problema: in ce stil trebuie sa proiectam?
- tot trecutul arh. se afla la indoirea fiecarui arhitect si el trebuie sa aleaga
- Viollet le Duc (1814-1879) - stilul este relativ, apartine arhitectului, el decide stilul
- ce rol are in aceasta dezvoltare, experimentele arhitecturale, scoala de arhitectura si academismul? (academia de arh,
Fratia Colbert - reunesc cei mai reputati ai vremii, care stabilesc stilul de arhitectura moderna)
- academismul scolii de arhitectura: a compune planul f. rapid, pragmatic
Beaux Arts
- presupune o rafinare permanenta a planului, care sa ascunda d.p.d.v. artistic toate inovatiile tehnicii
- apare ruptura arh/inginer : arhitectul deseneaza proiectul (artistul), inginerul e persoana f. riguroasa mult mai deschisa
noilor produse tehnice (metalul)
- contrastul dintre o structura metalica si o fatada traditionala
Planse
Beaux Arts - compozitie simetrica, volum simplu, cladire amplassta intr-o suprafata f. mare, amenajata intr-o
compozitie clasicizanta
- ax principal dominant - o succesiune de spatii tratate diferite care se termina cu edificiul
- ax secundar perpendicular pe axul principal, care are niste incheieri, ax limitat in spatiu,
amenajari peisagere
- cladirea inconjurata de amenajari peisagere care sustin cladirea, compozitie complexa, rafinata
- opera de la Paris - monument de referinta a eclectismului francez
- primirea are un rol important
- sala este f. mica in comparatie cu toata cladirea
- in sectiune, turnul scenei are inalttime f. mare, sala este dublata (miscarea decorurilor), este exprimata
functiunea deosebita fata de restul cladirii)
- arhitectural, ca preluare stilistica: clasicism de curte francez + decoratie baroca
- importanta holului: exacerbat sp. foyerului, scara spectaculoasa (spectatori care coboara, admira) spectacol al societatii sec. XIX, viata modena
- sala de concert maricica
Intregul ansamblu construit de-a lungul Ringului Vienez, este un exemplu de eclectism (alaturare de cladiri care au
formule sitlistice diferite)
- parlamentul Austriac - stil antic (romanic) cu portic in fata, primaria - traditie, construita cu arh. romantica, arh.
medievala; opera - maniera neorenascentista
- ex. de arh. eclectica de influenta orientala
- biserica - corpul cladirii de factura clasicizanta; flesa (acoperis f. inalt, in forma de piramida sau de con,
folosit mai ales in evul mediu, la constructiile monumentale ale bisericilor) de factura medievala diferita
- ex: rezolvare a unor cladiri publice cu asocieri de surse arh f. diferite
- tipologie a organizarii fatadei: toate cladirile importante care apartin unui spatiu urban central al orasului - parterul este
marcat cu un portic; parter + mezanin formeaza un soclu mare
- ex. Catedrala de la Marsilia
- arh. romanica cu un tip de tratare arhitecturala - referinta la arh. evului mediu tuscan
- dezvoltare spatiala impunatoare - tip de structura bizantina
- ex. Biserica Montmartre, Paris - domina prin volum; inspiratie medievala; in detaliu - inspiratia renascentista; volumele
se inalta succesiv in raport cu pozitia urbana (cladirea se adapteaza unui mediu construit inclinat)
- ex. Reichul german
- sobrietate a tratarii fatadei; intrare cu fronton (templu antic), deasupra cupole (preluata de la Louvre), elemente
diferite articulate intr-o asociere fireasca
- ex. Palatul Justitiei de la Bruxelles
- context istoric XIX - metropola unui imperiu colonial
- contrast: dimensiuni f. mari a cladirii (monstru), scena obisnuita a unui tesut urban traditional (parcele inguste)
Arhitecturile nationale si regionale
- 3 curente: neoclasicismul, romantismul, eclectismul au un caracter international, se manifesta diferit prin: utilizarea unui
limbaj f. bine definit (neocl.), raportare la arh. medievala (romantism), tip de gandire si proiectare a oricareri cladiri intr-o
succesiune de etape (eclectism)
- tehnologia moderna se introduce peste tot
- uniformizare a mijloacelor de proiectare pe care le-a avut la indemana arhitectul
- neoclasicismul si romantismul au variat de la tara la tara, in functie de cultura, dar se inscriau in aceeasi sfera
arhitecturala
- sf. sec. XVIII-inceputul sec. XIX - apar primele idei de particularitati nationale: importanta folclorului

- diferentele de arh. sunt legate de aparitia statelor natiune (ideea de a delimita in cadrul unui stat o populatie omogena
d.p.d.v. etic)
- ex. Franta: stat centralizat - populatie dominant franceza + alte populatii si-au subtiat caracteristicile lor: Bretoni,
Provensali, etc.
- Italia s-a unificat catre 1860, iar la 1870 Roma devine capitala
- Germania: unificare statelor germane
- Imperiul Austro-Ungar: imperiu multietnic
Miscarea romanitica cauta ca fiecare natiune sa-si afirme identitatea culturala
- ideologie nationala - a impulsionat si factorul politic (s-a impartit imp. Austro-Ungar) in diferite tari: Serbia, Transilvania,
Cehoslovacia
- a cautat sa-ti capete o expresie identitara (o arh. germana trebuie sa fie diferita de arh. italiana, spaniola)
- factorul cultural se imbina cu cel politic
- nu exista o separare intre cele 3 curente, au coexistat
Ce este o arhitectura nationala?
- este o arhitectura care se inspira din propriul trecut arhitectural
- filosofii, oamenii de cultura, arh. impun limitele stilului national
- ideea de a relua prin mijloace arh. expresia traditiei unui loc
- cautarile au insemnat o inventare a arh. trecutului
- arh. regionala, nationala nu a avut cum sa reia o arh. care a apartinut unui trecut de 200-500 de ani mai devreme
- identitatea nationala - inventeaza ceea ce a insemnat o arhitectura nationala
- cautare culturala - de a stabili niste tipuri formale, spatiale, decorative intr-un ansamblu care sa exprime situatia
existenta in Europa - diferente f. mari care tin de o traditie culturala nationala - un eclectism in care formule ale trecutului
nu sunt diferentiate ca legatura cu arh., ci ca un trecut bine definit
- exemple de monumente care prin acelasi sistem de compunere sa rezulte o opera care sa exprime identitatea nationala
- Grecia are un precedent antic - o arh. nationala (in arh. bizantina f. puternic prezenta)
- clasicismul - expresie nationala in Grecia prin intindere
Turcia
- deceniul 4 al sec. XIX - miscare de reforma
- d.p.d.v. arh. s-a realizat o copiere a unor arh. din Occident (primul pas al modernizarii)
- sf. sec. XIX - cautari expresive ale propriului trecut national de factura orientala
Serbia
- au adoptat ca stil national o arh. bizantina modernizata
- limitele arh. nationale sunt f. putin precise
- se pune problema arh. nationala asemanatoare cu alte tari
Franta
- eclectismul de factura franceza
- curente regionale - Bretonia (continuarea unei trad. mai vechi)
- Coasta de Azur: s-a inventat un stil modern cu referinte la arhitectura mediteraneana
Italia
- in urma unificarii rezulta regiuni mari cu o traditie arh. f. diferita
- suprematia unei regiuni
- se pune problema: care este stilul national oficial?
- Camillo Boita a facut restaurari de monumente, a definit 5 stiluri nationale:
1. Lombard (arh. romanica) - Milano: arh. de caramida aparenta, arcaturi in plin cintru
2. Romano-bizantin (Venetia) - arh. variata din intregul bazin Mediteraneean, cu traditii locale
3. Toscan
4. Roma - stil cosmatesc
5. Sicilia - stil arabo-normand din nordul europei + influente arabe
Planse:
Anglia - traditia medievala continua
- sistemul Fackwers
- miscarea Arts & Crafts - asociere de arh. f. diferite; evolutia prin cercetare, epurare a planului
Elvetia - asociaza arhitectura din zone montane cu turnul de supraveghere (Fackwerg) - capata o forma relativ noua
Franta - stilul breton (N-V Frantei): reia masiva constructie din piatra
- stil Coasta de Azur (arh. mediteraneana): volume simple, goluri mari la parter, living mare; se inscrie intr-un cerc
local din S. Frantei
- sudul Frantei - variante care cauta sa puna in evidenta volumele suple + asimetria (pitorescul)

- Experiente din N. Europei: primul plan al bisericii in Olanda: volum masiv, turn cu clopotnita, arhitectura pt. care
conditiile climatice incep sa puna probleme
Helsinki - Eero Saarinen
- apar inovatii - tipuri de prelucrare a parterului cu o rigoare a impartirii
ex. arh regionala - Venetia: traditie a arcaturii bogat decorate, anumit tip de acoperis, de cos, etc
ex. Spania - traditie puternic araba
- tipologie variata a arhitecturii oraselor
ex. Bulgaria - arhitectura bizantina
ex. Turcia - folclorul capata importanta, un anumit tip de volum, acoperis foarte plat adaptat climei, proportii etc.
Experiente - momente importante
- marile expozitii internationale din Europa
- Londra - pavilion imens din sticla (Crystal Palace, 1851)
- pavilionul national - trebuie sa fie construit intr-o maniera care sa reflecte spiritul national
- pavilionul finlandez - dominanta acoperisului , material piatra
- Bosnia Hertegovina - are o arh. locala, populara
- Serbia - arhitectura bizantina
- Romania - Biserica Stavropoleos, Cozia si 3 Ierarhi - formele cele mai reprezentative pt. Romania; toate celelalte
pavilioane de dupa 1900 nu se mai refera la arh. bisericeasca ci la cea culta si cea populara.