Popart

A
Mov
eme
i n th
nt
e
Sixt

Pop-art s-a nascut din nevoia de a face din nou vizibila lumea materiala
Dore Ashton,A view of Contemporary Art,Boston,1962.

Pop-art , prescurtare a termenului popular art ,lansat

in anul 1955,de criticul englez Lawrence
Alloway;consemnat,in 1957,in Dictionarul Oxford al
limbii engleze.
Initial Alloway a folosit termenul (si o data cu el cel de
cultura populara) referindu-se la produsele
mass-mediei si nu la operele de arta care se
inspira din cultura populara,sens pe care il va
capata la inceputul anilor 60.

Benzile desenate,reclamele
comerciale,ambalajele,imaginile televiziunii si
cinematografului erau elementele constitutive ale
iconografiei promovate de aceasta
miscare,deopotriva,in Anglia si in S.U.A.
O alta trasatura a pop-art - respingerea oricarei
distinctii intre bun gust si prost gust: a fost
provocata o tensiune intre doua tendinte aceea
de a desfiinta frontierele intre marea arta si
cultura populara,pe de o parte,si,pe de alta de
a introduce elemente ale culturii populare
pentru a comenta ironic societatea moderna.

Pop-art nu poate fi despartit de atmosfera

epocii de prosperitate de dupa al doilea
razboi mondial.America devenise o
lacoma societate de consum,ambaland
arta ca pe orice alt produs, complacanduse in tot felul de manipulari comerciale,
incurajand exhibitionismul,autopublicitatea
si succesul imediat.
Jonathan Law,European Culture:A
Contemporary Companion,1993.

In Marea Britanie, pop-art a aparut intr-o

epoca de prosperitate,urmand anilor de
austeritate de dupa razboi.Miscarea a fost
pregatita aici de The Independent Group
si prima imagine care i-a fost atribuita lui
Richard Hamilton.
Ce anume face caminele noastre de
astazi,atat de diferite,atat de atragatoare?
1956.

Adevarata afirmare a miscarii s-a produs la

expozitia Young Contemporariesdin
1961,simultan cu aparitia miscarii in
S.U.A.Printre artistii expozanti:
David Hockney , Allen Jones , Peter Philips ,cu
totii fosti studenti la Royal College of Art.
In general curentul pop-art englez e mai putin
brutal decat cel american si reflecta o stare de
spirit romantica , nostalgica.

Cu toate acestea in anii 60 , sursa directa a

imagisticii pop-art era cultura populara
americana,exprimand:
un imn romantic lipsit de orice fel de
inhibitii,inaltat unei civilizatii pe jumatate
reala,pe jumatate imaginara,un paradis al
fotografiilor erotice si al jocurilor
mecanice
Edward Lucie-Smith.

In S.U.A., pop-art a fost privit la inceput ca o

reactie impotriva expresionismului
abstract,pentru ca exponentii lui se intorceau la
figurativ si introduceau intr-o maniera
impersonala a desenului si a pensulatiei.Unii au
interpretat pop-art ca pe un descendent al
dadaismului era numit frecvent:
neodada,fiindca isi propunea sa dinamiteze
seriozitatea artei si sa foloseasca reproducerea
obiectului celui mai banal :
benzile,cutiile de supa conservata,semnele de
circulatie intr-un stil asemanator cu cel al
celebrelor ready-mades ale lui Duchamp.

Jasper Johns si Robert Rauschenberg exercita

o influenta puternica asupra artei newyorkeze,pe
la mijlocul anilor 50.
Ei le-au revelat artistilor americani un repertoriu
vast de subiecte cutii de bere,colaje si picturi
combinate cu sticle de coca-cola,pasari impaiate
si fotografii decupate din reviste sau ziare.
Desi au preluat in mare parte aceste
subiecte,artistii pop au preferat tehnicile
comerciale in locul celor picturale ale lui Johns si
Rauschenberg.

Nu exista, spunea Rauschenberg,materiale care

introduse in pictura,provoaca emotia,si altele
care nu-l misca pe privitor din inertie.
Totul depinde,fara indoiala de tensiunea launtrica a
artistului, de dramatismul lucrurilor pe care el
vrea sa le spuna
O pereche de ciorapi se potriveste la fel de bine
comunicarii artistice ca si lemnul,cuiele,uleiul si
panza.Nu exista subiecte inexpresive prin ele
insele.
Pictura se afla in relatie deopotriva cu arta si cu
viata.

Doua lucruri au fost atribuite acestor

steaguri pictate de mine.
Unul e:el a pictat un steag, deci nu trebuie
sa te gandesti la el ca la un steag,ci doar
ca la o pictura.
Celalalt e:ai posibilitatea ,prin felul in care a
fost pictat,sa vezi ca este un steag si nu o
pictura.Jasper Johns.

Cel mai important exponent american a fost

Andy Warhol,cu serigrafiile reprezentand
cutii de supa,portrete a celei mai iubite
vedete a vremii :
Marylin Monroe ,Liz Taylor , Elvis Presley.

Ce este maret in aceasta tara,e ca America a dat

startul unei bune traditii,in care cei bogati
cumpara aceleasi lucruri ca si cei saraci.
Poti privi la televizor,sa vezi Coca-Cola,si stii ca
presedintele bea Coca-Cola,Liz Taylor bea
Cola,si gandeste-te,si tu poti bea Cola.
Nici o suma de bani nu-ti poate oferi o Cola mai
buna decat poti cumpara de la chioscul din
colt.Toate Cola sunt la fel si toate au acelasi
gust.
Liz Taylor stie asta,Presedintele stie,si tu stii
asta.

Roy Lichtenstein picteaza in maniera benzilor

desenate,personaje stereotipe,figuri interpretate
in stilul graficii comerciale,a graficii de ambalaj,
prin folosirea unor tehnici grafice in care
alterneaza puncte asezate intr-o trama ordonata
ce aminteste de principiul autotipiei rasterul
fotografiilor de ziar,si pata de culoare plata,in
tonuri saturate.

Claes Oldenburg sculpteaza cornete de

inghetata,hamburgheri,carnaciori,reamintind
banalitatea rituala a mancarii in America,sculpturi
de vinil umplute cu iarba de mare.

Richard Hamilton reia limbajul pictural al

cotidianului ,asa cum apare in grafica publicitara
si in cartile postale ilustrate.Inca din anii 20,arta
si grafica publicitara se influenteaza
reciproc,ceea ce se regaseste,in anii 60 si la
reprezentantii americani ai pop-art.
Richard Hamilton definea pop-art ca fiind
popular,efemer,ieftin,produs de
masa,tanar,spiritual,sexy,capabil sa atraga
atentia oamenilor din comert,de efect,foarte
rentabil catalogul expozitiei British Art in the
20th Century,Royal Academy,Londra,1987.

James Rosenquist comenteaza visul american al

vacantei,reconstituit din afise strident colorate, ale
agentiilor de voiaj si a celor de inchirieri
automobile,impartaseste bucuria americanului de
rand care crede intr-o viata mai buna,prin aparitia
curcubeului datator de speranta ca motiv plastic.
In ultimii ani opera sa a devenit maiprotestatara:
scene din razboiul din Vietnam,in care sunt
amestecate simboluri ale inconstientei domestice
bigudiuri,rujuri de buze,bete de golf.

Pop-art ul a reprezentat un mare succes

financiar,ajungand la public pe cai pe care putine
miscari ale artei moderne au mers,si in acelasi
timp,i-a cucerit pe colectionarii bogati.
Cu toate acestea,multi critici l-au inregistrat cu
foarte mari rezerve.- Harold Rosenberg,il descrie
ca fiind o gluma lipsita de umor,repetata intruna,pana cand ajunge sa sune ca o
amenintare.

Pop-art explica Warhol vrea sa dea cuvantul

lucrurilor insele,fara vreo iluzie.
Cotidianul devine obiect estetic prin intermediul
graficii publicitare,al benzii desenate,al graffitiurilor,al modei si designului,si depaseste
superficialitatea privirii obisnuite prin
marire,stilizare si transformare indirecta,ceea ce
poate face dintr-un obiect uzual,un obiect de
arta,care isi va gasi locul intr-un muzeu sau intr-o
galerie de arta.

Prea direct ancorat in realitate, pop-art ului i lipseste

perspectiva viitorului.
Explozia tehnologica,nu poate fi interpretata ca un
pericol in sine,tot asa cum crearea unei forme
inteligibile nu poate reprezenta un pacat al
civilizatiei moderne.
Problema este de atitudine,in fata acestor procese:ca
invazia de informatie computerizata,arta produsa in
serie sa nu inabuse ce e autentic.Pop-art ul a
semnalat pericolul,dar nu a creat valorile care sa-i
reziste.Dan Grigorescu

O arta a reclamei care isi face reclama ca detesta

reclama.(The De-definition of Art:Action Art to
Pop to Earthworks,1972).
Cu toate ca in general,e asociat cu arta celei de-a
doua jumatati a sec.XX din Anglia si S.U.A.,
pop-art a avut aderenti si printre artistii
importanti din alte tari italianul Valerio Adami
sau islandezul Erro.
Pop-art are legaturi cu alte miscari nouveau
realismedin Franta.Unii artisti pop au continuat
sa exploateze imagistica pop-art si mult timp
dupa epoca de glorie a miscarii.