Sunteți pe pagina 1din 16

INTRODUCERE

Varstnicii reprezinta un segment important din populatia totala in lumea intreaga.


Imbatranirea, in general, este considerata drept fenomenul de acumulare a
transformarilor intr-un organism odata cu trecerea timpului.
Imbatranirea umana se refera la procesul multidimensional de transformari
fizice, psihologice si sociale. Aceste transformari pot fi pozitive, negative sau
neutre.
Geriatria este ramura medicinii care studiaza aspectele patologice ale proceselor
de imbatranire, este medicina varstnicilor.

PRINCIPIILE MEDICINEI GERIATRICE


Imbatranirea umana este o tema in continua dezbatere, dar, din punct de vedere
medical, mai important este studiul si tratarea afectiunilor si cauzelor care reduc
posibilitatea persoanelor varstnice de a trai independent in colectivitate, rolul
medicinei geriatrice fiind acela de a prelungi durata de viata activa, pentru a se
ajunge la asa-numita longevitate activa.
Exista cateva principii dupa care lucreaza medicina geriatrica:
indivizii se modifica odata cu inaintarea in varsta, eliminand astfel orice cliseu al
imbatranirii;o scadere rapida in functionarea oricarui sistem sau organ se datoreaza
intotdeauna unei afectiuni si nu a "procesului normal de imbatranire";procesul
normal de imbatranire se poate atenua prin modificarea factorilor de risc (cresterea
tensiunii arteriale, cresterea glicemiei, colesterolului, fumatul, stilul de viata
sedentari etc.).ritmul de imbatranire depinde de factorii genetici, factorii de mediu
(ecosistem, sistem social, cultural, tehnologic) si de factorii patologici (boli
degenerative, infectioase sau toxice);varstnicul sanatos nu este un paradox, in
absenta vreunei afectiuni, imbatranirea nu determina simptome, impunand doar
cateva restrictii ale activitatii zilnice.
INDICATORII IMBATRANIRII
Dupa varsta de 60 de ani parametrii functionali ai organismului se inscriu in valori
diferite de cele ale adultului, valori care asigura starea de sanatate a organismului
varstnicului. Exista o serie de indicatori morfo-functionali corespunzatori starii de
sanatate a varstnicului, iar multi dintre acestia sunt inca in curs de cercetare. Printre
indicatorii cei mai importanti ai imbatranirii sunt indicatorii:
biochimici: creste nivelul valorilor biochimice ale metabolismului lipidic (lipide,
trigliceride, colesterol - cu posibilitatea dezvoltarii dislipidemiei), ale
metabolismului glucidic (cresterea valorilor glicemiei cu posibilitatea de a dezvolta
Diabet Zaharat) si ale parametrilor ce tin de coagularea sangelui (sangele avand
tendinta mai mare de coagulare - cu formare de cheaguri ce pot duce la accidente
vasculare cerebrale, infarct miocardic). De asemenea, se constata o scadere lenta si
progresiva a masei celulare metabolic activa, cu reducerea consumului de oxigen si
a activitatii biologice generale.aparatului cardio-vascular: se remarca o scadere a
elasticitatii peretelui vascular, cu ingreunarea circulatiei sanguine, calcifieri ale
valvelor inimii si atrofieri ale muschilor inimii, modificari ce pot duce la aparitia
hipertensiunii arteriale, insuficientei cardiace, cardiopatiei ischemice, tulburarilor
de ritm cardiac.aparatului respirator: toracele cifotic, modificarile vasculare cu

scaderea elasticitatii vaselor, reduc schimbul de gaze la nivel alveolar si duc la


scaderea capacitatilor pulmonare, cu posibilitatea aparitiei bolilor pulmonare
obstructive cronice.aparatului digestiv:se constata o diminuare a functiei
secretorii la nivelul glandelor salivare, pancreasului, bilei, stomacului - cu
reducerea aciditatii, scaderea asimilatiei si posibilitatea aparitiei gastritelor
atrofice, iar la nivel intestinal se constata o exacerbare a florei de putrefactie ce se
manifesta prin balonari mai frecvente si constipatie.sistemului nervos: se constata
o atrofie normala a emisferelor cerebrale si a cerebelului. Modificarile acestea au
insa un substrat genetic si de mediu, la care se adauga factorii vasculari cu
reducerea oxigenarii cerebrale ducand uneori la aparitia dementelor vasculare
hipertensive sau Alzheimer.aparatului locomotor: se constata o scadere a
capitalului osos cu aparitia osteope niei/osteoporozei, aparand, de asemenea,
modificari degenerative la nivelul articulatiilor - cu aparitia artrozelor. Forta
musculara diminua.aparatului renal: se constata o scadere a excretiei renale de
Ca++, Na+, K+, Mg++.sistemului endocrin: la sexul feminin apare menopauza
odata cu incetarea functiei ovariene cu predispozitia la aparitia de tumori uterine.
Sistemul de reproducere masculin sufera si el importante modificari in senescenta:
posibilitatea aparitiei adenomului de prostata, a disfunctiilor erec tile, dar in
fiziologia sa nu exista fenomene comparabile cu me nopauza. Apar modificari ale
functiei tiroidiene, hipotiroidismul iind mai frecvent intalnit la varstnici insa poate
aparea si hipertiroidismul.organelor de simt: tulburarile de acomodare,
uscaciunea si opacifierea cristalinului, depigmentarea irisului, diminuarea
reflexelor corneene sunt aspecte fiziologice ale ochiului varstnic. Pleoapele se ri
deaza si pot avea pete pigmentare, conjunctivele se subtiaza si sunt mai friabile.
Creste lacrimarea. Luciul si transparenta corneei diminua. Frecvent apare un inel
albastru la marginea corneei, asa-numitul gerontoxon. Cristalinul sufera modificari
caracteristice, cu trecerea anilor tinzand sa formeze cataracta. Odata cu inaintarea
in varsta se noteaza o diminuare progresiva a acuitatii auditive. Involutia
fiziologica este frecvent ac centuata de influenta nociva a diversilor factori:
zgomot, catar orofaringian. Este necesara testarea sensibilitatii auditive la
persoanele varstnice, "care au trait intr-un mediu de liniste"
Particularitatile bolilor la varsa a III-a

1.

Polipatologia la persoanele in varsta apare frecvent o asociere de mai multe boli


(4-5 boli). Bolile pot fi datorate fie unei afectiuni primare, fie datorita unor
afectiuni secundare.

2.
3.
4.
5.
6.

Evolutivitatea la varstinici bolile au o evolutie cronica intrerupte de o perioada


de acutizare.
Complicatii frecvente la varstinici bolile au o evolutie cronica intrerupte de o
perioada de acutizare. La varstinici bolile au o evolutie lunga.
Convalescenta prelungita apare datorita pierderii rezervei fiziologice.
Deteriorarea rapida a starii generale la varstinici evolutia bolii este rapida cu
multiple manifestari generale.
Simptomatologia atipica deseori pragul durerii este crescut.
La batrani durerea este slab reprezentata.
Multe afectiuni se pot prezenta si exprima prin unele simptome cum ar fi :
- instabilitatea cadere din picioare ;
- confuzie ;
- iritabilitate .
Bolile grave, ca infractul miocardic, se pot prezenta fara durere.
Bolile infectioase se pot prezenta fara febra.

8.

7.
Prognostic sever
Tulburari de metabolizare si excretie
La varstnici metabolizarea medicamentelor este modificata. Este necesara
scaderea dozei medicamentului, cu o jumatatea pana la din doza adultului.
Polipatologia determina imposibilitatea folosirii intregii game terapeutice
care se poate folosi la adult.
Metabolismul tuturor elementelor este modificat.
Scaderea cantitatii de apa din organism poate determina:

9.

10.
11.

- uscarea pielii;
- constipatie cu acumulari toxice in organism;
- scaderea diurezei ;
- stagnarea secretiei in arborele respirator.
Factorii sociali sunt importanti pentru reintegrarea in societate ( vecini, rude,
prieteni).
Factorii sociali sunt importanti pentru mentinerea unei ocupatii (gradinarit,
ocupatii casnice)
Anamneza dificila datorita:
- modificarilor psihice importante;
- tulburarilor senzoriale vaz, auz, sensibilitate;
Diagnostic dificil de stabilit.
Diagnosticul este dificil de stabilit datorita modificarii aspectului
simptomatologic.

Afectiuni frecvente la varsta a III-a :


-

ateroscleroza sistemica ;
cardiopatie ischemica cronica ;
hipertensiune arteriala ;
tulburari de ritm si de conducere ;
boli hematologice (anemia Biermer- lipsa vitaminei B12, leucemia
limfatica cronica) ;
boli digestive (hernia hiatala);
boli endocrine ( diabetul zaharat);
boli ale sistemului nervos (ateroscleroza cerebraba, boala Parkinson,
dementa);
boli psihice (confuzia, depresia)
afectiuni oculare (glaucom si cataracta)
afectiuni ale aparatului locomotor (poliartroza, osteoporoza).

Afectiuni rare la varsta a III-a :


-

hepatita acuta (tip A) ;


hernia de disc cu sindrom sciatic ;
migrena ;
nefrita acuta ;
urticaria

Generalitati :
Odat cu dezvoltarea sanocreatologiei, care are ca scop de a crea i menine dirijat
sntatea , o actualitate deosebit le revine mecanismelor ce provoac diminuarea
funciei organelor i a organismului in intregime, inclusiv in perioada senil prin
prisma sanocreatologiei. In acest scop a fost intreprins studiul referitor la
determinarea striicontemporane privind mecanismele morfofi ziologice ce
provoac dezintegrarea i diminuarea proceselor vitale i problemelor ce necesit
de a fi studiate.
Ca reper au servit urmtoarele principii ale sanocreatologiei:

1) evoluia, involuia morfofuncional in procesul ontogenezei;


2) sistemointegrarea i sistemodezintegrarea funciilor;
3) stimularea evoluiei morfofuncionale i suprimarea involuiei prin alimentaie
i modul sanogen de via
Prin prisma acestor principii i postulate ale sanocreatologiei, in Institutul de
Fiziologie i Sanocreatologie au fost evideniate cinci etape ale dezvoltrii
sistemului
digestiv uman in perioada postnatal:
1) intensifi crii diferenierii citostructurale i
activitii funcionale a organelor digestive la trecerea la alimentaia de tip lactotrof
(de
la natere pan la a 10-12-a zi);
2) intensifi crii diferenierii histostructurale postnatale i creterea maximal a
organelor digestive (de la a 12-a zi pan la 5 luni);
3) maturizrii structural-funcionale a organelor digestive la trecerea la alimentaia
defi nitiv (de la 5
luni pan la 1 an);
4) fi nisrii diferenierii histostructurale i creterii rapide a organelor digestive (de
la 1 an pan la 5 ani);
5) formrii particularitilor morfotopografi ce i
fi ziologice ale organelor digestive, caracteristice organismului matur (de la 5 pan
la
10-14 ani).
In acelai Institut au fost evideniai factorii ce provoac degradarea biologic a
organismului uman: 1) schimbarea brusc in ultimul timp a condiiilor de via la
care
organismul nu este in stare cu acelai ritm s se adapteze; 2) modul de via
stresogen,
simpaticotonic ce duce la dezechilibrul sistemului nervos simpatic i parasimpatic;
3)
nefuncionarea seleciei naturale in societatea uman i implementarea in societate
a
unor norme, ce permit reproducerea descendenilor independent de starea
partenerilor,
care, in fi nal, duc la acumularea mutaiilor.
In prezent, este demonstrat, c peste un timp, dup maturarea i formarea statutului
morfofuncional al sistemului digestiv, se incepe suprimarea funciilor sistemului
digestiv, care se caracterizeaz prin scderea treptat a sucurilor digestive, sintezei
i aciunii catalitice a sistemelor fermentative, slbirii tonusului i activitii de
contracie a musculaturii netede, sporirii fl orei microbiene in toate segmentele
tractului
gastrointestinal. Astfel, la varsta de 20-30 de ani, secreia bazal scade de 2 ori mai

intens, decat la varsta de 40-50 ani. In aceast perioad se evideniaz o scdere


lent
a volumului sucului gastric i a vitezei de eliminare a acidului clorhidric. Scderea
funciei secreto-motorie, indeosebi funcia motorie a intestinului gros este insoit
de
reducerea volumului secretului i a activitii sistemelor fermentative, cu
dereglarea
hidrolizei amidonului, maltozei, lactozei, peptidelor i lipidelor, care ulterior
capt un
caracter decompensator. Hidroliza zaharozei practic nu se schimb. Din cauza
scderii
vitezei de absorbie i modifi carea concentraiei de aminoacizi in sange se intensifi
c
reducerea sintezei enzimelor, inclusiv i a celor ce particip in procesele digestiei.
Scderea intensitii funciilor digestive se consider ca un indice al imbtranirii, fi
ind
asociat cu limitarea posibilitilor adaptive i devine cauza diminurii lor. Odat cu
schimbrile funcionale, au loc i schimbri morfologice in structurile i
ultrastructurile
celulelor organelor digestive, care se manifest prin scderea cantitii celulelor
funcionale in glandele digestive, vacuolizarea, apariia substanelor lipoide,
subierea
mucoasei, scderea numrului de viloziti, microviloziti i reducerea stratului
criptic,
incetinirea proliferrii i maturrii enterocitelor. Scderea activitii enzimelor este
corelat, in special, cu dereglarea funciei secretorii ale zonelor acinare i stagnarea
enzimelor pancreatice .
Cauzele i mecanismele diminurii funciilor gastrointestinale, in cea mai mare
parte, rman nerezolvate. In Institutul de Fiziologie i Sanocreatologie au fost
evideniai factorii ce duc la diminuarea i dereglarea funciilor digestive . Astfel,
diminuarea funciei este asociat cu schimbrile in aparatul genetic al celulelor
la
nivelul regenerrii sistemelor nucleoproteice i acumularea mutaiilor somatice. Un
alt
factor ce determin diminuarea funciilor gastrointestinale, sunt schimbrile de
varst
ale metabolismului energetic. Este demonstrat, c scderea coninutului de ATP
in mucoasa intestinal i scderea absorbiei oxigenului, este urmat de micorarea
intensitii absorbiei glucozei. In acelai timp, cu varsta, se observ scderea
absorbiei
oxigenului de ctre esuturile organelor digestive. O cauz semnifi cativ de
diminuare
a activitii funcionale a organelor digestive, mai cu seam a pancreasului, fi
catului
i intestinului subire, este aciunea distrugtoare a radicalilor de peroxid, ce se

formeaz in cazul peroxidrii moleculelor organice i se acumuleaz in


protoplasma
celulelor in condiiile diminurii sistemelor antioxidante .
Procesele de diminuare a funciilor gastrointestinale pot fi determinate i de
ali factori endogeni i exogeni. Unul dintre cei mai agresivi factori ce provoac o
reactivitate inalt a organizrii morfofuncionale a organelor sistemului digestiv i
distruciei mucoasei, este aciunea stresogen. H.Selye primul a observat c
organele
digestive reacioneaz la aciunile stresogene cu apariia simptomelor nespecifi ce

ulceraii stomacale i duodenale. Ele apar ca rezultat al eliminrii intense a acidului


clorhidric i creterii agresiunii acidpeptidergice.
Hipochinezia este, de asemenea, unul din factorii cu aciune negativ asupra
organelor digestive. Astfel, conform cercetrilor experimentale, la persoanele care
au
urmat un regim de pat, cu utilizarea pH-metriei intragastrale, ce permite de a
caracteriza
activitatea ionilor de hidrogen, la a 20-a zi a fost observat o deprimare treptat a
prii
secretorii bazale a stomacului .
Dintre factorii climaterici, a fost studiat infl uena temperaturii asupra
proceselor
digestive. Creterea temperaturii provoac scderea volumului sucului gastric,
scade
durata fazei secreiei gastrice i concentraia acidului clorhidric .
Printre factorii specifi ci, ce infl ueneaz asupra formrii i meninerii activitii
funciilor gastrointestinale, o mare insemntate o au regimul alimentar i raia
alimentar. Alimentaia trebuie s fi e nu numai sufi cient, din punct de vedere
energetic, chimic, a compoziiei raiei i ritmicitii, dar i trebuie s fi e
tradiional,
tipic pentru aceast societate concret.
Una dintre primele lucrri consacrate schimbrilor celulelor endocrine in procesul
de dezvoltare i imbtranire este a lui S.G. Khomeriki. Folosirea metodelor
histochimice in evaluarea celulelor endocrine ale mucoasei stomacului la obolanii
de diferit varst (tineri, maturi, senili i foarte senili), autorul a constatat c de la
maturitate spre senilitate numrul celulelor argirofi le crete in antrum, iar in
corpul
stomacului se reduce semnifi cativ. Numrul celulelor argentafi ne nu variaz in
funcie
de varst. La cei mai senili obolani numrul de celule argentafi ne i argirofi le din
stomac se reduce atat in antrum, cat i in stomac . Cea mai mare parte a cercetrilor
experimentale, efectuate pe obolani i oareci, indic o cretere global cu varsta a
numrului de celule endocrine ale stomacului. In varsta inaintat, in stomac crete
cantitatea de serotonin, melatonin, somatostatin a celulelor secretoare, in timp
ce

numrul celulelor productoare de gastrin se reduce . La obolanii in varst


de 24 luni la examenul histopatologic al mucoasei gastrice, se atest atrofi e
parial,
extindere chistic, metaplazia glandelor gastrice. Microscopia electronic relev
modifi cri degenerative in celulele parietale, hiperplazia epitelial, dislocarea fi
brelor
de colagen din epiteliul conjunctiv . In procesul de imbtranire apar schimbri i in
sistemul nervos al stomacului. In antrum se reduce semnifi cativ numrul de
neuroni in
ganglionii plexului intermuscular i submucos la oarecii de 24 luni, comparativ cu
cei
de 3 luni.
Densitatea relativ a fi brelor nervoase in propria lamin a membranei mucoase a
prii antrale crete la oarecii de 24 de luni, comparativ cu cei de 3 luni. Modifi
cri
similare se observ in duoden i colon .
La nivelul stomacului, cu varsta apare atrofi a mucoasei, cu creterea incidenei
gastritei atrofi ce (16% la persoane le peste 70 ani). Incidena aclorhidiei este
crescut
la btrani . De asemenea, scade activitatea pepsinei. Nivelele plasmatice ale
gastrinei cresc cu varsta. Evacuarea stomacului nu este afectat de imbtranire
cand
mesele conin mai puin de 500 Kcal, fi ind incetinit dac depesc aceast
valoare
(120 min. fa de 50 min. la aduli). Prelungirea timpului de evacuare gastric
poate
fi exacerbat de medicaia anticolinergic (pentru incontinena urinar). O alt
cauz
de prelungire a evacurii stomacului o reprezint nivelele crescute de
colecistokinin
la btrani, prin faptul c ea moduleaz direct contracia antrului. Intarzierea golirii
stomacului prelungete timpul de contact ai diferiilor ageni (antiinfl amatoarele
nonsteroidiene)
cu mucoasa gastric, ceea ce predispune suplimentar varstnicul la afectarea
mucoasei, i ulterior ulceraii gastrice.
Cu imbtranirea apare o scdere a capacitii fundusului gastric de a se re laxa,
ceea
ce conduce la o umplere antral rapid. Unul din mecanismele implicate in
reducerea
relaxrii fundusului gastric este reprezentat de scderea oxid-nitric-sintetazei la
btrani
i implicit a nivelelor oxidului nitric, cu rol in miorelaxare. Senzaia de distensie
gastric
este de asemenea redus la varstnici.

Pancreas. Cu varsta, incepand de la 40 ani, se inregistreaz o cretere a


lipomatozei,
fi brozei i alterrilor epiteliului ductal, i de asemenea o scdere a ma sei
pancreasului.
Lipomatoza pancreatic se asociaz cu apariia diabetului zaharat la varsta adult.
Modifi crile fi brotice de la nivelul pancreasului sunt frecvente la populaia
varstnic
i se asociaz cu hiperplazia ductelor papilare . Ecografi c aceas ta se manifest
prin creterea ecogenitii pancreasului. Dilatarea ductului pancrea tic este frecvent
intalnit, dar se consider c valorile de peste 3 mm sunt patologice. Exist i o
cretere
a incidenei chistelor pancreatice. Producia de amilaz rmane normal, scade ins
producia de lipaz i tripsin .
Intestinul subire are o mare capacitate funcional de rezerv datorit su prafeei
extinse disponibil pentru secreie i absorbie. De aceea, chiar dac exist studii
care
arat c suprafaa mucoasei intestinului subire scade cu varsta , nu exis t dovezi
c btranii ar prezenta un risc de afectare a absorbiei majoritii macronutrienilor
in
absena unei patologii la acest nivel sau a rezeciilor chirurgi cale a intestinului
subire.
Vilozitile de la nivelul intestinului subire devin mai late i mai scurte. Cu
imbtranirea se inregistreaz i o scdere a activitii unor enzime specifi ce de
la nivelul enterocitului (dizaharidaze i amino-peptidaze). Acest proces este
secundar
intarzierii maturrii i expresiei acestor enzime cat timp proliferarea celulelor de la
nivelul criptelor intestinale (sursa de enterocite) este mai accentuat la varstnici
fa
de tineri (normal 48 ore). Ca ur mare poate fi afectat absorbia vitaminei D, a
acidului
folic, a vitaminei B12, a cal ciului, cuprului, zincului, acizilor grai i a
colesterolului.
Timpul de tranzit de-a lungul intestinului subire nu se modifi c.
Intestinul gros prezint o atrofi e a celulelor mucoasei i a glandelor din
submucoas.
Se inregistreaz hipertrofi a muscular i scleroz arteriolar, cu creterea
incidenei
colitei ischemice . Alterarea motilitii parietale, cu incetinirea tranzitului intestinal
este urmat de creterea prevalenei constipaiei habituale . Flora bacterian se
modifi c cu imbtranirea, cu scderea numrului de bifi dobacterii i creterea
numrului

de fungi i enterobacterii. Ca urmare la btrani crete riscul diareilor infecioase.


La
obolanii senili, in colon au fost depistate modifi cri marcate in activitatea i
numrul
de celule care conin peptid vasoactiv intestinal, substana P, galanin i
neurotensin.
Numrul acestor celule a sczut la oarecii de 12 i 24 de luni .
Ficatul se reduce in dimensiuni cu imbtranirea (intre 6 i 28%
in intervalul 40-65 ani), fapt documentat atat in studii necroptice, cat i in vivo prin
ultrasonografi e sau tomografi e computerizat.
Fluxul sanguin hepatic evaluat prin ecografi e doppler pulsat scade cu pan la 30%
la varstnici. Sangele livrat fi catului pe calea sistemului port ajunge in fi nal la
nivel
hepatocitar pe calea capilarelor sinusoidale, care sunt tapetate de celulele
endoteliale
sinusoidale hepatice (CESH). Aceste celule au nite trsturi particulare prin faptul
c sunt foarte subiri, nu prezint un esut conjunctiv de susinere i sunt perforate,
porii fi ind numii fenestraii (100 nm in diametru). CESH ocup o poziie
important i
strategic la nivelul capilarelor sinusoidale hepatice, cat timp ele faci liteaz
transportul
bidirecional al diferitelor substane intre sange i hepatocit, asi gurand funcia de
fi ltrare
a lipoproteinelor i de endocitoz. Ficatul persoanelor de peste 60 ani prezint
volume
mai mari ale hepatocitelor (cu scderea numrului acestora), o cretere a numrului
hepatocitelor binucleate , scderea coninutului de reticul sarcoplasmic i
scderea activitii lizozomale i a unor enzime microzomale (CYP3A). Volumul
mitocondriilor crete, iar numrul acestora scade. Funcia hepatic de detoxifi ere,
sintez proteic i biliar nu se modifi c la varstnici. De aceea, modifi cri ale
valorilor
serice ale bilirubinei, transaminazelor sau fosfatazei alcaline trebuie evaluate clinic
i
paraclinic ca la persoanele tinere. Faptul c modifi crile morfologice i
funcionale ale
fi catului, secundare procesului de imbtranire nu sunt semnifi cative clinic, este
dovedit
i de posibilita tea transplantrii fi catului chiar de la persoane de peste 80 ani.
Funcia glandelor salivare pare independent de inaintarea in varst. Exist studii
asupra glandei parotide, submandibulare i submaxilare care dovedesc c pro
ducia de
saliv rmane constant pe tot parcursul vieii, in pofi da scderii numrului de
celule

acinare cu varsta. S-ar putea crede c rmane o cantitate sufi cient de esut
glandular
care poate asigura o producie normal de saliv.
Pe de alt parte, Pedersen demonstreaz c producia de saliv la nivelul glandei
submandibulare scade cu var sta , dar producia de saliv la acest nivel reprezint
numai 5% din volumul total i, astfel, afecteaz puin producia global de saliv.
Cu toate
acestea, persoanele in varst se plang frecvent de senzaia de gur uscat
(xerostomie).
Aceast senzaie de gur uscat i fi erbinte este insoit de difi culti la mestecat,
la
inghiire i vorbire. Se consider c senzaia de gur uscat apare atunci, cand fl
uxul de
saliv este redus cu 50%. Gura uscat, difi cultile la inghiire a alimentelor uscate
sau
necesitatea de a bea lichide in timpul mesei pentru a ajuta inghiirea sunt simptome
care
indic o hipofuncie glandular salivar real.
Mucoasa bucal in cursul imbtranirii devine fragil, prezint semne marcate de
deshidratare, fenomene agravate de subierea epiteliului de acoperire cu subierea
mucoasei i submucoasei.
Esofagul la btrani prezint o subiere a mucoasei i o reducere a musculaturii.
Crete
numrul contraciilor neperistaltice, cu apariia disfagiei. Amplitudinea
contraciilor
peristaltice ale musculaturii esofagiene este redus. Crete incidena diverticulilor
esofagieni. Cu toate acestea, funcia esofagului rmane in general pre zervat pan
la
varste inaintate. Cel mai frecvent bolile neurologice i diabetul zaharat frecvente la
btrani determin afectarea esofagian secundar cu risc de pneumonie de
aspiraie,
malnutriie i metaplazie Barrett.
Vezica biliar. Prevalena litiazei biliare crete cu imbtranirea, constatandu-se la
8% din subiecii de peste 40 ani i 20% din cei peste 60 ani. Fiziopatologia
formrii
calculilor biliari este infl uenat de imbtranire. Creterea preva lenei calculilor
pigmentari a fost asociat unei populri bacteriene frecvente a ar borelui biliar,
bacteriile favorizand deconjugarea bilirubinei i, astfel, favorizand for marea
calcul. Staza biliar este i ea implicat in acest proces. Nivelele colecistokininei
sunt mai mari la varstnici fa de tineri. Corelaia dintre contracia vezicii biliare i
nivelele colecistokininei nu sunt afectate de varst, dei, sensibilitatea vezicii
biliare
la colecistokinin este mai mic la btrani, datorit faptului c aceast scdere a
sensibilitii este com pensat de creterea nivelelor colecistokininei.

Scderea secreiei bilei, de rand cu slbirea funciei secretorii intestinale i


scderea proceselor oxidative i de refacere duc la reinerea colesterolului in orga
ASPECTE DE PATOLOGIE GERIATRICA DIGESTIVA

Procesul de imbatranire, de atrofie, afecteaza si tubul digestiv. Edentatia, atrofia


glandelor salivare si a mucoasei gastrice si esofagiene, aclorhidria, sunt frecvente.
Mai caracteristice sunt tulburarile vasculare digestive.
PAROTIDITA SUPURATA A BATRANULUI apare la varstnicul in varsta de
peste 80 de ani, cu stare grava, istoric lung, casexie si infirmitate. Apare si in stari
terminale, mai frecvent la femei. Clinic se exteriorizeaza ca o tumefactie pre- si
intra- auriculara, care deformeaza figura si cu semne locale de inflamatie (eritem si
temperatura), precum si secretii purulente in orificiul canalului Stenon.
REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN. La persoanele varstnice apar frecvent tulburari de deglutitie, disfagie si regurgitari nazale. Alteori apar pirozis, epigastralgii
cu iradieri in umarul stang, ceea ce se cheama pseudoangor. Dintre entitatile clinice
mentionam: diverticulii esofagieni, spasmele esofagiene, dar mai ales refluxul
gastro esofagian. Acesta din urma consta in intoarcerea continutului gastric in
esofag, din cauza insuficientei functionale a cardiei. Obezitatea, sarcina, stenoza
pilorica cu dilatatie gastrica consecutiva, sunt cauze favorizante. Consecinta
refluxului este esofagita peptica cu pirozis, regurgitatii acide si varsaturi.
Tratamentul vizeaza indepartarea medicamentelor favorizante (anticolinergice, beta
blocante, morfina, teofilina), indepartarea grasimilor, alcoolului, cafelei, tutunului
etc. Cimetidina si metoclopramidul (Reglan, Primperan) au efecte favorabile.
PATOLOGIA ISCHEMICA DIGESTIVA. Bolile digestive vasculare ischemice
sunt destul de frecvente la varsta a treia. Se datoreaza aterosclerozei arterelor
viscerale abdominale, au mecanism de producere ischemic (tromboze, infarctizari,
embolii) si prezinta dureri de tipul claudicatiei intermitente.
Infarctul mezenteric este cel mai spectaculos accident. Este o drama abdominala.
Apare brusc, cu semne de abdomen acut, cu durere violenta, uneori sincopala,
continua si tenace, iradiata in intregul abdomen, cu exacerbari paroxistice,
rezistenta j la calmante si cu agitatie extrema. Se poate insoti de diaree
sanguinolenta, varsaturi j alimentare, bilioase sau sanguinolente, colaps, gangrena
intestinala si peritonita. ! Pulsul este slab, hipotensiunea este obisnuita, iar
hiperleucocitoza prezenta. Se | datoreaza ocluziei totale, prin embolie, a arterei
mezenterice. Uneori este precedata \ de angor intestinal. Apare, intotdeauna, la
varstnici cu ateroscleroza in diferite teritorii. Semnele fizice sunt sarace.

Ischemia intestinala cronica apare la persoane in varsta de peste 50 - 60 de ani, cu


ateroscleroza arteriala mezenterica, cu semne de insuficienta circulatorie, similara
localizarii aterosclerozei la inima, creier sau membre inferioare. Fluxul sanguin
diminuat este suficient pentru pranzuri mici, dar devine insuficient pentru
pranzuri ! abundente. Durerea apare la 10 - 15 minute dupa mese si dureaza 1 - 3
ore. Se percepe si un suflu supraombilical. Durerea abdominala este difuza, iar
tabloul clinic al anginei abdominale este caracterizat prin crize dureroase
abdominale, descrise ca ischemie paroxistica intestinala, claudicatie intermitenta a
intestinului, arterita mezenterica etc. Angina abdominala este manifestarea clinica a
ischemiei intestinale cronice. Semnul major este durerea abdominala, care apare
postprandial, proportional cu volumul alimentelor ingerate, este localizat
abdominal, epigastric, hipogastric si nu iradiaza in afara ariei abdominale. Uneori
durerea este violenta, are caracter de crampa, iar distensia abdominala care o
insoteste, se asociaza cu greturi si varsaturi. Expresia tulburarilor de tranzit
intestinal apare la bolnavi trecuti de 50 de ani si mai adesea de 60, cu semne
evidente de ateroscleroza in diferite teritorii. Diagnosticul este de obicei tardiv, iar
prognosticul foarte rezervat.
ALTE BOLI DIGESTIVE sunt: colecistitele si angiocolitele acute, ocluziile intestinale (ocluzia colonului descendent, de obicei, prin carcinom de colon), volvulusul colic, de obicei interesand sigmoidul, cancerul de colon-stenozant, ocluzia
mezenterica, de obicei depistata necroptic si colita ischemica. Aproape toate aceste
afectiuni apar mai frecvent la varstnicii obezi. Pot fi originea unui abdomen acut
(cand diagnosticul se pune de obicei tardiv). Prognosticul este foarte rezervat, iar
tabloul clinic este initial estompat, sters. Din patologia inflamatoare a peritoneului,
mai frecvent se intalneste apendicita (letala, de obicei, la varstnic), cu evolutie si
semne atipice, deseori conducand la peritonita.
Alte cauze de abdomen acut la varstnici sunt: ulcerele gastro-duodenale, hemoragiile prin ruptura arterei epigastrice, fisurarea unui anevrism de aorta.
In toate bolile digestive ale varstnicului, ca si in celelalte, modificarile psihice dau
o coloratura speciala si pot fi un obstacol serios in calea vindecarii, conducand
adesea la exitus,
INCONTINENTA ANALA este o infirmitate frecventa, cu repercusiuni grave
psiho-sociale, fiind, alaturi de incontinenta de urina, escarele de decubit si de dementa, una dintre marile probleme ale ingrijirilor si asistentei varstnicului. Ea
consta in pierderea involuntara a materiilor fecale si a gazelor prin orificiul anal.
Se asociaza, de obicei, cu incontinenta de urina si cu deteriorarea psihica avansata.
Apare in demente, accidente vasculare cerebrale, afectiuni ale maduvei,
polinevrite, diabet, abcese rectale, hemoroizi, fisuri anale, cancere rectosigmoidiene si constipatie cronica. Cea mai importanta incontinenta anala este cea

neurogena, in geriatrie. Aceasta duce la pierderea controlului sfincterian.


Tratamentul este descurajant si se reduce la incercari de reeducare si la ingrijiri
generale. Se pot practica clisme, administra purgative etc.

Ministeru Sanatatii al Republicii Moldova


Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie Nicolae Testemiteanu

Referat
Tema: Particularitatile Aparatului Digestiv la
virstnici.

A efectuat studenta an. VI


Facultatea Medicina I
Grupa

Conducator:

Chisinau 2014