Spectrometria de rezonan

magnetic nuclear
Metod spectral de absorbtie de energie care
permite identificarea nucleelor magnetizabile ale unor
atomi precum hidrogenul (1H), carbonul (13C), azotul
(14N sau 15N) etc.
Tehnica derivata din metoda in pulsuri cu
transformare Fourier si utilizata in medicina se
numeste imagistica medicala.

Planul cursului
1. Magnetismul. Principiile rezonantei nucleare
2. Rezonanta magnetica protonica 1H-RMN
3. Tehnici (tehnica cu unda continua, tehnica cu
unda pulsata, transformarea Fourier)
4. Deplasarea chimica (definitie, factori), solventi
deuterati
5. Cuplajul spin-spin, reguli de cuplare
6. Aplicatii
7. Metode de simplificare a spectrelor de 1H-RMN
8. Spectrometria 13C-RMN
9. Spectrometria RMN bidimensionala (spectre
HETCOR si COSY)

Magnetismul fenomen cunoscut din antichitate

Magnesia oras din Grecia
Zacaminte mixte la mica adancime, de oxid de
magneziu, carbonat de magneziu si oxid de fier
cu proprietati magnetice (magnetita)
Magnesia = oxidul de magneziu (termen in chimie)

Scurt istoric
- Primele cercetari ale lui Felix Bloch si Edward Mills Purcell privind rezonanta magnetica (1945)
- Premiul Nobel pentru Fizica (1952)

1950-1960 primele spectrometre RMN cu unda continua

Dupa 1970 se construiesc primele spectrometre cu unda pulsata, se creste frecventa de lucru foarte mult .
Descoperirea supraconductibilitatii
80 Aplicatii medicale ale RMN -imagistica RMN sau MRI

Supraconductibilitate
Supraconductibilitatea este un fenomen n care
rezistena electric a unui material conductor
devine zero, dac temperatura sa este mai mic
dect o anumit valoare specific materialului,
numit temperatur critic.
-Fenomen descoperit inca din 1911 dar nici in
prezent suficient explicat.
-Aplicatiile supraconductibilitatii in RMN au fost
mult mai tarziu puse in practica.

Magnet care pluteste deasupra

unui material supraconductor de
inalta temperatura (-1970; racire
cu heliu/azot)

Nuclee magnetizabile
Unii atomi care contin in nuclee un numar impar de protoni
si/sau de neutroni au proprietati magnetice:
1H, 13C, 31P, 19F, 14N, 15N etc.
Aceste nuclee poseda moment magnetic de spin nuclear
notat cu I care este o marime vectoriala. Este o insusire a
nucleelor ce poseda camp magnetic local.

- Nucleul = sarcina electrica aflata in miscare de rotatie >> camp electric >>
camp magnetic (local)
- momentul magnetic I defineste campul magnetic local

Nucleele cu numar par de protoni si neutroni nu poseda moment magnetic de

spin nuclear, de ex. 12C, 16O. Acestea nu pot fi cercetate prin RMN.

 Numar par de protoni si de neutroni >>

numar cuantic de spin nuclear, I=0, moment
magnetic nuclear I = 0. Nucleul nu prezinta
fenomen de rezonanta magnetica.
Numar impar de protoni si/sau neutroni
>> numar cuantic de spin nuclear, I0,
moment magnetic nuclear I0. I are valori
intregi sau fractionare.
1 3
5
I , sau
2 2
2 de rezonanta
Nucleul prezinta fenomen
magnetica.
Valoarea lui I determina numarul posibil de
orientari ale vectorului I fata de un camp
magnetic exterior, B0 (H0).

Nucleele 1H si

13

Au numar impar de protoni si de neutroni, prezinta moment

magnetic de spin nuclear, iar valoarea numarului de spin
nuclear
1
este fractionara:
I

Numarul de orientari posibile ale vectorului spin nuclear

este dat
de relatia: 2I+1
Deci in cazul nucleelor 1H si 13C sunt posibile 2 orientari fata
de
liniile de camp magnetic exterior (H 0) ale unui aparat de
rezonanta magnetica nucleara.

Iradierea unui atom cu nucleu avand

moment magnetic diferit de zero (1H sau

C)

13

Orientare paralela
()

Orientare antiparalela ()

B0

liniile campului magnetic exterior

(al aparatului de RMN)
H0

Miscarea de rotatie a vectorului se numeste precesie LARMOR.

Frecvena micrii de precesie Larmor este proporional cu intensitatea cmpului
magnetic exterior, B0 i cu o mrime denumit raport giromagnetic. Mrimea
este o constant caracteristic fiecrui nucleu.

Modificarea energiei nucleului in timpul

fenomenului de rezonanta magnetica
B0

E are valori foarte mici si depinde de intensitatea campului magnetic

exterior, H0, al aparatului de RMN.
Incetarea actiunii campului magnetic exterior determina revenirea la
orientarea paralela fenomen numit RELAXARE, prin care energia este
eliberata sub forma de caldura.

2. Rezonanta magnetica protonica 1HRMN

Tehnica spectrala care permite identificarea exacta a
tuturor speciilor de nuclee 1H din molecule pe baza
ecranarii diferite a acestora de catre electronii de legatura.
Ecranarea/ deecranarea nucleelor determina intrarea in
fenomenul de rezonanta (inversarea spinului nuclear) la
anumite valori ale campului exterior B 0 (H0).
Fenomenul de rezonanta se produce in momentul in care
frecventa campului magnetic exterior devine egala cu
frecventa precesiei Larmor a nucleului.
Pentru a crea condiia de rezonan se folosete un
generator de radiofrecven a crei radiaie
electromagnetic este caracterizat de frecvena a
precesiei Larmor.

3. Tehnici RMN (tehnica cu unda continua,

tehnica cu unda pulsata, transformarea
Fourier)
a. Tehnica cu unda continua
Aparatele cu und continu, folosite tot mai puin, funcioneaz la o frecven de 60-90 MHz i un cmp magnetic corespunztor (B0) de 1,409 T.

Spectrometru cu und continu VARIAN de 60 MHz

(1-magnet; 2-bobin; 3-bobina generatorului de radiofrecven; 4-bobina
detectorului de radiofrecven; 5-detector de radiofrecven; 6-generator de
radiofrecven; 7-amplificator; 8-nregistrator; 9-eprubeta cu prob

b. Metoda cu pulsuri i transformat Fourier

Amelioreaz raportul semnal/zgomot i reduce timpul de lucru.

Prin aceast tehnic, un puls scurt (~ 10 s), larg, de radiaii electromagnetice
excit toate nucleele simultan.
Relaxarea tuturor nucleelor de la starea excitat la starea fundamental d un
singur semnal coninnd informaii asupra frecvenelor de rezonan ale tuturor
nucleelor din molecul.
Acest semnal este o funcie sinusoidal care descrete exponenial cu o
frecven egal cu diferena ntre frecvena aplicat i frecvena de rezonan
pentru fiecare nucleu.
Procesul se repet de mai multe ori pentru a da un semnal cumulativ, puternic (n
funcie de timp) care trece ntr-un semnal obinuit prin transformare Fourier.

Timp
FID

TF

Frecvent

Factorii care influenteaza

ecranarea si deecranarea
magnetica a nucleelor

Fenomenul de rezonanta magnetica

depinde de indeplinirea conditiei de
egalitate a frecventei campului exterior si
a frecventei precesiei Larmor a nucleului.
Valoarea campului la care se intampla
rezonanta magnetica depinde e
ecranarea produsa de electronii de
legatura care prezinta si ei camp
magnetic local.

Nucleele n jurul crora exist o densitate mare de

electroni sunt mai ecranate i dau semnale la cmp mai
mare.
Nucleele n jurul crora densitatea de electroni este
mai mic sunt dezecranate i ndeplinesc condiia de
rezonan la valori mai mici ale cmpului magnetic.

1. Efectele electronice inductive si

electromere
2. Hibridizarea atomului vecin
3. Anizotropia paramagnetica si diamagnetica
4. Solventul
5. Temperatura

Spectrul 1H-RMN

Exprimarea prin deplasare chimica

, ppm
ppm

10 6
0

- Frecventa de rezonanta a protonului

s frecventa de rezonanta a unei substante
standard (ex. tetrametilsilan, TMS)
0 frecventa la care lucreaza aparatul

Cuplajul spin-spin
Semnalul RMN al unui proton este influenat de protonii
nvecinai datorit interaciunii care apare ntre spinul
nuclear al protonului i spinii nucleari ai protonilor
nvecinai.
Interacia se numete cuplaj spin spin i are loc prin
intermediul electronilor de legtur, transmindu-se la
distan de cel mult 2-3 legturi.
Cuplajul este un fenomen reciproc; se manifesta intre
nuclee neechivalente magnetic
Exista trei tipuri de cuplaj: vicinal, geminal si la distanta
Cele mai importante sunt cuplajele vicinale
Cuplajele geminale si cele la distanta sunt mai dificil de
pus in evidenta cu spectrometre cu unda continua.
HA

HB
C

Cuplaj geminal
JAB = 0-18 Hz

HA HB

HA

C C

C C C

Cuplaj vicinal
JAB = 6-8 Hz

HB

Cuplaj 1,3
JAB in general
neglijabil

Reguli de cuplaj
Cuplajele spin-spin se produc intre nuclee diferit ecranate/deecranate
adica neechivalente magnetic.
Regulile fundamentale de cuplaj pentru spectrele de ordinul I sunt:
1. Protonii echivaleni chimic i magnetic nu cupleaz ntre ei, de
exemplu protonii din grupa CH3 (pentru a fi echivaleni chimic i
magnetic protonii trebuie s fie echivaleni i stereochimic);
2. Unul (sau mai muli protoni echivaleni) cuplai cu n protoni
neechivaleni vor da un spectru cu (n + 1) linii de intensiti diferite,
dar egal distanate una de alta; n= numarul de protoni neechivalenti
magnetic
3. Unul (sau mai muli protoni echivaleni) cuplai cu n protoni diferii
intre ei, vor da un spectru cu 2n linii, liniile fiind de intensitate egal,
dar distanate diferit.

Cuplajele vicinale, tipuri de spectre

Tipurile de protoni neechivalenti magnetic se noteaza cu litere din alfabet, de la
inceput (A, B, C) si de la sfarsitul acestuia (X,Y).
Protonii foarte diferii sunt simbolizai prin literele de la extremitile alfabetului, HA ,
HX.
n cazul interaciunii a doi protoni neechivaleni, dar relativ asemntori, se noteaza
cu literele A, B etc.
Sistemele de trei protoni pot fi de tipul A3, A2X, ABX, ABC, AMX, iar cele de patru
protoni: AB3, A2X2, ABCD.

Intensitatea relativ
a liniilor unui multiplet
Intensitatea relativ a liniilor unui multiplet
depinde de valoarea lui n (numrul protonilor
echivaleni, vecini cu protonul al crui semnal se
nregistreaz). Pentru dublet (n = 1) raportul
intensitilor este de 1:1, pentru triplet (n = 2)
raportul este de 1:2:1, pentru un multiplet cu
(n + 1) linii, intensitile vor fi proporionale cu
coeficienii dezvoltrii binomului (a + 1) n.

Triunghiul lui Pascal

n= 0
1
1
1
1

2
3

n= 1

3
6

n= 2

n= 3

1
4

n= 4

Integrarea semnalului de
RMN

Tehnici de simplificare a spectrelor

1
H-RMN

Dubla rezonan - iradierea simultan a probei prin aplicarea unei a doua

radiofrecvene
La momentul de rezonan al protonilor HX este creat condiia de rezonan
i pentru protonii HA cu care protonii HX cupleaz.
Cuplajul protonului (protonilor) HX cu protonul HA este anulat, n spectru
rmnnd doar un singlet corespunztor protonului care nu a fost adus la
rezonan prin a doua frecven.

Deuterarea
Inlocuirea cu deuteriu a unor protoni cu caracter ,,mai
acid din moleculele organice la tratarea probei cu
ap grea, uneori n prezena unui catalizator.
Deuteronul are un moment magnetic de spin mult
mai mic dect protonul.
D semnale de rezonan la o frecven mult mai
mic, deci n spectru nu apar cuplaje proton
deuteron.
La nlocuirea protonului cu deuteriu dispare att
semnalul protonului, ct i toate cuplajele n care a
fost implicat acesta. Exemple: grupele OH, SH,
COOH

Reactivi de deplasare chimic

Complexarea unor compui organici care conin oxigen (alcooli,
fenoli, cetone) cu un derivat organic al unui metal tranziional
din grupa pmnturilor rare, n special europiu
are ca efect deplasarea apreciabil a semnalelor protonilor
compusului complexat din spectru.
Semnalele, care se suprapun, se ealoneaz pe un interval mai
mare, uurndu-se n acest mod interpretarea spectrului.
Se folosete tris(dipivaloilmetanato)europiu), Eu(DPM)3,
care determin deplasri spre cmpuri mai joase ale protonilor.
C(CH3)3
C O
HC

Eu
C O
C(CH3)3

Utilizarea de solveni aromatici deuterai, ca de exemplu

C6D6, n locul unor solveni uzuali, ca de exemplu cloroform
deuterat CDCl3.

Rezonana magnetic nuclear

a 13C

Atomul de carbon, izotopul 12C, component al scheletului tuturor

substanelor organice, nu posed spin (I = 0) i n consecin nu
poate fi detectat prin RMN.
Izotopul 13C (I = 1/2) are o abunden natural foarte joas (1,11 %),
sensibilitatea la detecia RMN fiind doar 1,6 % din cea a protonului.
Se lucra in tehnica clasica cu cantiti mari de probe n tuburi cu diametre de
12-15 mm i doar cu substane lichide nediluate n solvent sau cu probe
mbogite izotopic pn la 15-16 % n 13C.
Aplicarea metodei de iradiere n pulsuri i prelucrarea informaiei prin
transformarea Fourier (PFT) a rezolvat problemele legate de manipularea
probelor. Se poate lucra cu solutii.
Au loc cuplaje 13C - 13C, probabilitatea ntlnirii a doi atomi de 13C vecini fiind
de 1:10000.
Se produc cuplaje 1H - 13C
Cuplajele heteronucleare 1H - 13C complic foarte mult spectrele de 13C-RMN
(obinute dup metoda clasic), fcndu-le practic neutilizabile.
Se poate realiza o decuplare total a spectrului prin iradierea ntregii
plaje de frecvene corespunztoare rezonanei tuturor protonilor.
Toate nucleele de 13C apar n spectru sub form de singlei.
Exemplu, spectrul total decuplat de protoni al 2-butanolului prezint patru
singlei
Ca standard intern n rezonana de 13C se folosete tot (CH3)4Si, dar domeniul
deplasrilor chimice este mult mai larg, pn la 350 ppm.

Spectru total decuplat

Spectru partial decuplat

1,1,2-Tricloroetan

p-Xilen

Cumen

Formiat de etil

Acetat de benzil

Acetona

Acetona

Metanol

Metanol

Propionat de metil