Sunteți pe pagina 1din 75

BIROUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ

DEZVOLTAREA
SOCIAL-ECONOMICÃ
A REPUBLCII MOLDOVA
în anul 2007

Chiºinãu, 2008
CUPRINS
I. INFORMAÞIE SUCCINTÃ PRIVIND DEZVOLTAREA SOCIAL-ECONOMICÃ
A REPUBLICII MOLDOVA în anul 2007 ...............................................................................................5
1.1. Principalii indicatori macroeconomici ai Republicii Moldova .........................................................7

II. PRODUSUL INTERN BRUT .................................................................................................................8

III. PRODUCÞIA BUNURILOR ªI SERVICIILOR


3.1. Industrie......................................................................................................................................12
3.2. Agriculturã ..................................................................................................................................17
3.3. Investiþii în capital fix ..................................................................................................................20
3.4. Transporturi ................................................................................................................................23
3.5. Comunicaþii.................................................................................................................................24
3.6. Turism ........................................................................................................................................25
3.7. Comerþ cu amãnuntul ºi servicii cu platã prestate populaþiei ....................................................27
3.8. Comerþ exterior...........................................................................................................................30

IV. PREÞURI.............................................................................................................................................43

V. FINANÞE
5.1. Executarea bugetului public naþional..........................................................................................45
5.2. Rezultatele financiare ale activitãþii agenþilor economici ............................................................47
5.3. Activitatea întreprinderilor mici ºi mijlocii ....................................................................................51
5.4. Activitatea bãncilor comerciale...................................................................................................52
5.5. Credite, depuneri bãneºti ºi rulajul de casã ...............................................................................53
5.6. Asigurãri .....................................................................................................................................54
5.7. Piaþa hîrtiilor de valoare..............................................................................................................54

VI. SITUAÞIA SOCIALÃ


6.1. Nivelul de trai al populaþiei .........................................................................................................55
6.2. Situaþia demograficã...................................................................................................................62
6.3. Ocrotirea sãnãtãþii ......................................................................................................................63
6.4. Învãþãmînt...................................................................................................................................64
6.5. Infracþiuni....................................................................................................................................70

VII. INFORMAÞIE SUCCINTÃ CU PRIVIRE LA SITUAÞIA SOCIAL-ECONOMICÃ


A UTA GÃGÃUZIA ..............................................................................................................................72

PRECIZÃRI METODOLOGICE ..................................................................................................................74

2
I. INFORMAÞIE SUCCINTÃ PRIVIND DEZVOLTAREA
SOCIAL-ECONOMICÃ A REPUBLICII MOLDOVA
în anul 20071

Rezultatele activitãþii economiei naþionale în anul 2007 se prezintã astfel:


· Produsul intern brut în anul 2007, conform datelor preliminare, a atins valoarea
nominalã de 53354 milioane lei, preþuri curente de piaþã. În condiþii comparabile produsul
intern brut a fost cu 3,0% mai superior faþã de anul precedent.
· Întreprinderile industriale de toate formele de proprietate, conform datelor
preliminare, au fabricat producþie în valoare de 26187 milioane lei în preþuri curente.
Indicele volumului producþiei industriale faþã de anul 2006 a constituit 97,3% (în preþuri
comparabile). Situaþia din sectorul industrial al economiei este generatã preponderent de
activitãþile întreprinderilor din industria prelucrãtoare, cãrora în anul 2007 le-au revenit
89,1% din volumul total de producþie obþinut la întreprinderile cu activitate industrialã
principalã. Aceste întreprinderi au realizat un volum cu 3,3% mai mic faþã de anul 2006,
ceea ce a determinat diminuarea volumului total de producþie cu 4,1%.
Diminuarea volumului producþiei industriale comparativ cu anul 2006 s-a înregistrat
la urmãtoarele activitãþi principale: fabricarea zahãrului; fabricarea bãuturilor alcoolice
distilate; fabricarea vinului; fabricarea produselor de tutun; fabricarea articolelor de
îmbrãcãminte; prelucrarea lemnului ºi fabricarea articolelor din lemn; fabricarea sticlei ºi
articolelor din sticlã etc.
În acelaºi timp, s-au înregistrat creºteri ale volumului producþiei industriale faþã de
anul 2006 la urmãtoarele activitãþi: industria extractivã; fabricarea încãlþãmintei; fabrica-
rea hîrtiei ºi cartonului; fabricarea de medicamente ºi produse farmaceutice; fabricarea de
articole din cauciuc ºi din material plastic; fabricarea cimentului, varului ºi ipsosului;
tãierea, fasonarea ºi finisarea pietrei; fabricarea produselor finite din metal; fabricarea
aparatelor de uz casnic; producþia de aparaturã ºi instrumente medicale, de precizie,
optice; producþia de mobilier; producþia ºi distribuþia energiei electrice etc.
· Producþia agricolã obþinutã în toate categoriile de gospodãrii în anul 2007, con-
form estimãrilor preliminare, a însumat 12550 milioane lei, constituind 76,9% (în preþuri
comparabile) faþã de perioada corespunzãtoare din anul precedent. Micºorarea producþiei
agricole a fost determinatã de descreºterea producþiei vegetale cu 33,4% ºi a producþiei
animaliere cu 1,8%.
· Investiþiile în capital fix din contul tuturor surselor de finanþare realizate în econo-
mia naþionalã în perioada de raport au fost însuºite în valoare de 14936 milioane lei, din
care 8484 milioane lei au constituit lucrãrile de construcþii-montaj sau respectiv cu 19,9%
ºi 20,5% mai mult în raport cu anul 2006. Darea în folosinþã a caselor de locuit s-a diminuat
cu 9,9%.
· Parcursul mãrfurilor realizat de întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial ºi
aerian în anul 2007 s-a diminuat cu 6,6% faþã de anul 2006, iar volumul mãrfurilor
transportate s-a majorat cu 9,2%.
· Parcursul pasagerilor transportaþi cu transportul public în anul 2007 a crescut
cu 9,8% faþã de anul 2006, pe cînd numãrul pasagerilor transportaþi s-a menþinut la nivelul
anului 2006.

1
Indicatorii economico-sociali sînt prezentaþi fãrã datele întreprinderilor ºi organizaþiilor din partea stîngã a Nistrului ºi municipiul
Bender
3
· Vînzãrile de mãrfuri cu amãnuntul în anul 2007 au totalizat 28304 milioane lei,
înregistrînd în termeni reali o creºtere de 8,0% comparativ cu anul 2006.

· Serviciile cu platã prestate populaþiei în anul 2007 au însumat 11853 milioane


lei, rezultînd în condiþii comparabile de preþuri o creºtere de 3,9% faþã de anul 2006.

· Exporturile de mãrfuri realizate în anul 2007 s-au cifrat la 1341,8 milioane dolari
SUA, nivel mai superior decît cel înregistrat în anul 2006 cu 27,6%. Importurile de mãrfuri
au evoluat la 3689,9 milioane dolari SUA, volum superior celui înregistrat în anul 2006
cu 37,0%. Balanþa comercialã s-a soldat cu un deficit de 2348,1 milioane dolari SUA sau
cu 706,5 milioane dolari SUA (cu 43,0%) mai mare faþã de cel înregistrat în anul 2006.

· Salariul mediu lunar al unui salariat din economia naþionalã în anul 2007 a
constituit 2063 lei sau cu 21,5% mai mult faþã de anul precedent. În sfera bugetarã salariul
mediu a constituit 1625 lei, iar în sectorul real al economiei – 2292 lei.

· Numãrul ºomerilor oficial înregistraþi, conform datelor Agenþiei Naþionale


pentru Ocuparea Forþei de Muncã, la 1 ianuarie 2008 a fost de 18,9 mii persoane. Numãrul
ºomerilor, definit conform criteriilor Biroului Internaþional al Muncii, în trimestrul III 2007 a
fost de 70,1 mii persoane.

· În luna decembrie 2007 faþã de noiembrie 2007 rata inflaþiei a constituit 0,9 la
sutã, iar faþã de decembrie 2006 – 13,1 la sutã (în luna decembrie 2006 faþã de noiembrie
2006 rata inflaþiei a constituit 1,2 la sutã, iar faþã de decembrie 2005 – 14,1 la sutã).

Evoluþia principalilor indicatori ai producþiei mãrfurilor ºi serviciilor


Volumul producþiei industriale
140

120

100
Parcursul mãrfurilor realizat Producþia agricolã
de întreprinderile de transport 80 (vegetalã, animalã, servicii)

60

Vînzãri de mãrfuri cu amãnuntul Investiþii în capital fix

2007 în % faþã de 2006 2006 în % faþã de 2005

4
1.1. Principalii indicatori macroeconomici ai Republicii Moldova

Valoarea în preþuri curente 2005 2006 2007


în % faþã în % faþã în % faþã
2005 2006 2007* de 2004 de 2005 de 2006
Produsul intern brut, mil. lei 37652 44754 53354 107,5 104,8 103,0
Volumul producþiei industriale, mil. lei 20770,2 22370,7 26186,8 107,0 95,2 97,3
Producþia agricolã, mil. lei 12688 13734 12550 100,8 98,9 76,9
Investiþii în capital fix din contul tuturor
surselor de finanþare, mil. lei 7796,5 10909,5 14935,9 121,4 123,0 119,9
inclusiv lucrãri de construcþii-montaj 3913,4 5849,0 8484,4 124,3 124,4 120,5
Darea în folosinþã a caselor de locuit
(suprafaþa totalã) din contul tuturor surselor
de finanþare, mii m2 461,1 579,0 486,6 133,9 125,6 91,1
Parcursul mãrfurilor realizat de
întreprinderile de transport – total,
mil. tone-km 4263,6 5206,51 4864,41 102,1 115,8 93,41
din care:
feroviar 3052,9 3673,2 3118,4 101,6 120,3 84,9
1 1
auto 1209,2 1531,4 1744,1 103,5 104,5 113,91
Mãrfuri transportate de întreprinderile de
transport – total, mii tone 15236,4 15483,71 16907,61 93,3 96,7 109,21
din care:
feroviar 11704,1 11092,5 11823,6 87,9 94,8 106,6
1 1
auto 3419,7 4248,7 4916,5 118,0 102,4 115,71
Vînzãri de mãrfuri cu amãnuntul – total
mil. lei 19487,7 23356,6 28304,0 105,3 106,9 108,0
din care, prin unitãþile comerciale 11030,8 13620,7 16892,3 113,9 110,1 110,5
Stocuri de mãrfuri la unitãþile de comerþ
(la sfîrºitul anului), mil. lei 2057,9 2685,1 3723,2 x x x
Servicii cu platã prestate populaþiei –
total, mil. lei 8209,5 9964,0 11853,2 109,2 105,6 103,9
din care, prin unitãþile oficial înregistrate 6663,6 8029,0 9582,2 108,6 104,9 104,2
Export, mil. dolari SUA 1091,3 1051,6 1341,8 110,8 96,4 127,6
Import, mil. dolari SUA 2292,3 2693,2 3689,9 129,6 117,5 137,0
Deficitul balanþei comerciale,
mil. dolari SUA 1201,0 1641,6 2348,1 153,3 136,7 143,0
Salariul mediu lunar al unui salariat din
economia naþionalã, lei 1319 1697 2063 119,5 128,7 121,5
Salariul real al unui salariat, % x x x 106,8 114,2 108,2
Numãrul ºomerilor oficial înregistraþi
(la sfîrºitul anului), mii persoane 21,7 20,4 18,9 103,3 93,7 92,8
Indicele preþurilor de consum x x x 111,9 112,7 112,3
mãrfuri alimentare x x x 113,7 109,1 111,0
mãrfuri nealimentare x x x 112,3 116,4 113,1
servicii x x x 107,8 114,7 114,3

* Date preliminare
1
Inclusiv întreprinderile cu alte genuri de activitate, care efectueazã transportãri auto de mãrfuri ºi dispun de 10 ºi mai multe
autovehicule de marfã proprii sau închiriate

5
II. PRODUSUL INTERN BRUT

Conform datelor operative, în anul 2007, produsul intern brut a atins valoarea nominalã de 53354 mil.
lei, preþuri curente de piaþã. În condiþii comparabile produsul intern brut a fost cu 3,0% mai superior faþã de
anul precedent (informativ: anul 2007 preliminar raportat la 2006 preliminar constituie 104,6%) ºi cu 52,0%
mai major decît în anul 2000. În perioada 2001-2007 ritmul mediu anual de creºtere a produsului intern brut
a constituit 106,2%.
Creºterea resurselor produsului intern brut a fost determinatã de evoluþiile pozitive din sectorul de
servicii ºi de majorarea volumului impozitelor pe produs ºi import. Valoarea adãugatã brutã produsã în
sectorul de servicii a avut întîietate atît din punct de vedere al majorãrii (de la 107,8% în anul 2006 la 112,7%
în anul 2007), cît ºi din punct de vedere al contribuþiei la formarea produsului intern brut (de la 56,7% în anul
2006 la 61,1% în anul 2007). Gradul de influenþã a valorii adãugate brute din sectorul de servicii asupra
creºterii reale a produsului intern brut a constituit în perioada de referinþã 7,2% faþã de 4,1% în anul
precedent. Cea mai accentuatã majorare a valorii adãugate brute din sectorul de servicii a fost înregistratã
pentru activitãþile construcþii, transporturi ºi comunicaþii, respectiv cu 22,2% ºi 17,4% faþã de 18,4% ºi 14,9%
în anul precedent.
Volumul impozitelor pe produs ºi import a depãºit cu 11,6% nivelul anului precedent, contribuind la
formarea produsului intern brut cu 18,4%. În perioada de referinþã influenþa impozitelor pe produs ºi import
asupra majorãrii reale a produsului intern brut s-a menþinut la nivelul anului precedent ºi a constituit 2,0%,
atunci cînd impozitele percepute din importul de mãrfuri au asigurat, în anul 2007, creºterea realã a
produsului intern brut cu 3,4% faþã de 1,5% în anul 2006. Aceasta s-a datorat faptului cã din volumul total al
impozitelor pe produs ºi import 82,4% revin impozitelor provenite din importul de mãrfuri ºi numai 17,6% –
impozitelor colectate din producþia autohtonã; în anul 2006 proporþia a constituit respectiv 73,3% ºi 26,7%.
Valoarea adãugatã brutã din sectorul de bunuri s-a situat cu 18,7% sub nivelul anului precedent,
influenþînd negativ (-5,4%) sporul real a produsului intern brut. Aceasta s-a datorat diminuãrii valorii
adãugate brute în agriculturã ºi industrie, activitãþi ce formeazã potenþialul de producere a þãrii, respectiv cu
34,6% ºi 3,0% faþã de anul precedent. Reducere s-a înregistrat ºi pentru ponderea resurselor provenite din
sectorul de bunuri – de la 29,2% în anul 2006 la 24,7% în anul 2007.
Schimbãrile menþionate au condiþionat atît reducerea parametrilor valorii adãugate brute total pe
economie (ritmului de creºtere – de la 103,6% în anul 2006 la 101,5% în perioada de referinþã; contribuþiei la
formarea produsului intern brut – de la 83,4% în anul 2006 la 83,0% în anul 2007; gradului de influenþã
asupra creºterii reale a produsului intern brut – de la 3,1% în anul 2006 la 1,3% în anul 2007), cît ºi
diminuarea ritmului de creºtere a produsului intern brut (de la 104,8% în anul 2006 la 103,0% în anul 2007).
În perioada de referinþã indicele-deflator, care caracterizeazã modificarea preþurilor, a constituit total
pe economie 115,8%; cel pentru valoarea adãugatã brutã produsã în sectoarele de bunuri ºi servicii –
respectiv 124,2% ºi 114,0%.
Creºterea produsului intern brut pe elemente de cheltuieli a fost condiþionatã, preponderent, de
formarea brutã de capital fix, care a înregistrat o majorare a volumului sãu cu 22,7% în raport cu 21,3% în
anul precedent, reprezentînd 33,3% din produsul intern brut faþã de 28,3% în anul 2006. Gradul de influenþã
a formãrii brute de capital fix asupra sporirii reale a produsului intern brut a constituit 6,4% faþã de 5,2% în
anul anterior.
Majorarea formãrii brute de capital fix a influenþat pozitiv ºi proporþia cererii interne (consumul final ºi
formarea brutã de capital). Din volumul total al cererii interne 74,7% revin consumului final ºi 25,3% –
acumulãrilor; în anul 2006 proporþia a constituit respectiv 77,7% ºi 22,3%.
Consumul final, un alt element important de utilizãri al produsului intern brut, a crescut cu 3,8% faþã de
anul precedent, asigurînd creºterea realã a produsului intern brut cu 4,4%.
Resursele ºi utilizãrile produsului intern brut
Gradul de influenþã
Contribuþia
a activitãþilor / ele-
activitãþilor /
Preþuri curente, Modificãri faþã de mentelor de uti-
elementelor de
mil. lei anul precedent, % lizãri la creºte-
utilizãri la
rea (+) / descreº-
formarea PIB, %
terea (-) PIB, %
2006 2007 2006 2007 2006 2007 2006 2007
RESURSE
Valoarea adãugatã brutã – total 37339 44305 3,6 1,5 83,4 83,0 3,1 1,3
Bunuri 13070 13196 -2,6 -18,7 29,2 24,7 -0,8 -5,4
Agriculturã, economia
vînatului, silviculturã ºi pescuit 6489 5304 -2,8 -34,6 14,5 9,9 -0,5 -5,0
Industrie 6581 7892 -2,3 -3,0 14,7 14,8 -0,3 -0,4
Servicii 25385 32612 7,8 12,7 56,7 61,1 4,1 7,2
Construcþii 1776 2575 18,4 22,2 4,0 4,8 0,6 0,9
Comerþ cu ridicata ºi cu
amãnuntul 5145 6389 7,0 10,8 11,5 12,0 0,7 1,2

6
Gradul de influenþã
Contribuþia
a activitãþilor / ele-
activitãþilor /
Preþuri curente, Modificãri faþã de mentelor de uti-
elementelor de
mil. lei anul precedent, % lizãri la creºte-
utilizãri la
rea (+) / descreº-
formarea PIB, %
terea (-) PIB, %
2006 2007 2006 2007 2006 2007 2006 2007
Transporturi ºi comunicaþii 5288 6456 14,9 17,4 11,8 12,1 1,8 2,1
Alte servicii 13176 17192 3,6 10,3 29,4 32,2 1,0 3,0
Serviciile intermediarilor financiari
indirect mãsurate (SIFIM) -1116 -1503 -2,5 -2,8 -0,2 -0,5
Impozite nete pe produs ºi import 7415 9049 11,0 10,6 16,6 17,0 1,7 1,7
din care, impozite pe produs ºi
import 7929 9817 11,9 11,6 17,7 18,4 2,0 2,0
inclusiv impozite pe import 5817 8085 12,2 26,3 13,0 15,2 1,5 3,4
PRODUSUL INTERN BRUT 44754 53354 4,8 3,0 100,0 100,0 4,8 3,0
UTILIZÃRI
Consumul final – total 50972 60104 8,0 3,8 113,9 112,6 8,8 4,4
Consumul final al gospodãriilor 41360 48826 7,8 3,4 92,4 91,5 7,2 3,2
Consumul final al administraþiei
publice ºi private 9612 11278 9,1 5,6 21,5 21,1 1,6 1,2
Formarea brutã de capital 14656 20368 12,2 20,3 32,7 38,2 3,7 6,6
Formarea brutã de capital fix 12691 17764 21,3 22,7 28,3 33,3 5,2 6,4
Export net -20874 -27118 -46,6 -50,8 -7,7 -8,0
Export 20254 24176 1,1 9,5 45,3 45,3 0,6 4,3
Import (-) 41128 51294 9,1 13,4 91,9 96,1 8,3 12,3

Diminuarea efortului la exporturile de bunuri ºi servicii (de la 20,8% în anul 2006 la 20,2% în anul 2007)
ºi a gradului de acoperire a importurilor de bunuri ºi servicii prin exporturile de bunuri ºi servicii (de la 49,2%
în anul 2006 la 47,1% în anul 2007), pe de o parte, ºi creºterea ratei de penetrare (de la 34,6% în anul 2006
la 34,8% în anul 2007), pe de altã parte, reprezintã o consecinþã a majorãrii deficitului balanþei de bunuri ºi
servicii (de la -20874 mil. lei în anul 2006 la -27118 mil. lei în anul 2007).
Indicatorii caracteristici comerþului exterior
milioane lei

2006 2007

Producþie 97395 119510

Import 41128 51294

Export 20254 24176

Taxe vamale 448 599


1
Piaþa internã 118717 147227

Efort la export2 (%) 20,8 20,2

Grad de acoperire3 (%) 49,2 47,1


4
Rata de penetrare (%) 34,6 34,8

Conform datelor operative, în anul 2007 volumul importurilor de bunuri a fost repartizat în proporþie de
50,1% pentru consumul intermediar, 26,3% – pentru consumul final ºi 23,6% – pentru formarea brutã de
capital fix; în anul 2006 proporþia a constituit respectiv 51,1%, 26,5% ºi 22,4%.
Conform estimãrilor, ponderea elementelor economiei neobservate s-a diminuat atît în produsul intern
brut (de la 22,0% în anul 2006 la 21,3% în anul 2007), cît ºi în valoarea adãugatã brutã total pe economie (de
la 27,1% în anul 2006 la 26,0% în anul 2007). Aceasta s-a produs pe seama producþiei gospodãriilor casnice
pentru consumul propriu, provenitã din agriculturã, cota cãreia în produsul intern brut ºi în valoarea
adãugatã brutã a agriculturii s-a redus faþã de anul precedent respectiv cu 3,6 puncte procentuale ºi cu 8,8
puncte procentuale.
1
Piaþa internã = Producþie + Import + Taxe vamale – Export
2
Efort la export = Export / Producþie
3
Grad de acoperire = Export / Import
4
Rata de penetrare = Import / Piaþa internã
7
Contribuþia elementelor economiei neobservate la formarea produsului intern brut
procente
Producþia
gospodãriilor
Sectorul formal Sectorul informal Total
Activitãþi economice casnice pentru
consumul propriu
2006 2007 2006 2007 2006 2007 2006 2007
Agriculturã, economia vînatului,
silviculturã, pescuit ºi pisciculturã 0,0 0,0 2,5 1,6 8,8 5,2 11,3 6,8
Industrie 1,4 1,7 0,4 0,6 0,6 0,6 2,4 2,9
Construcþii 0,4 0,5 0,7 1,1 0,1 0,1 1,2 1,7
Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul 1,5 1,4 2,3 2,6 0,0 0,0 3,8 4,0
Hoteluri ºi restaurante 0,1 0,2 0,1 0,1 0,0 0,0 0,2 0,3
Transporturi ºi comunicaþii 0,6 0,7 0,3 0,5 0,0 0,0 0,9 1,2
Alte servicii 0,4 1,6 0,3 0,5 1,5 2,3 2,2 4,4
Total 4,4 6,1 6,6 7,0 11,0 8,2 22,0 21,3

Contribuþia elementelor economiei neobservate


la formarea valorii adãugate brute a activitãþilor economice respective
procente
Producþia
gospodãriilor
Sectorul formal Sectorul informal Total
Activitãþi economice casnice pentru
consumul propriu
2006 2007 2006 2007 2006 2007 2006 2007
Agriculturã, economia vînatului,
silviculturã, pescuit ºi pisciculturã 0,2 0,2 16,9 15,8 60,9 52,1 78,0 68,1
Industrie 9,7 11,2 2,6 4,5 4,0 3,9 16,3 19,6
Construcþii 9,8 10,5 17,7 23,6 1,9 1,4 29,4 35,5
Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul 13,3 11,9 20,2 21,2 0,0 0,0 33,5 33,1
Hoteluri ºi restaurante 10,9 19,3 11,4 5,6 0,0 0,0 22,3 24,9
Transporturi ºi comunicaþii 4,7 5,8 2,7 3,9 0,0 0,0 7,4 9,7
Alte servicii 1,7 5,9 1,1 1,8 6,6 8,6 9,4 16,3
Total 5,4 7,5 8,1 8,5 13,6 10,0 27,1 26,0

Evoluþia produsului intern brut


%
160
152,0
147,5
150
140,8
140
131,0
130
122,0

120 114,4

110 106,1
102,1
107,8 106,6 107,4 107,5
100 106,1 104,8
103,0
100,0
90
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Produsul intern brut în % faþa de anul precedent

Produsul intern brut în % faþa de anul 2000

8
STRUCTURA PRODUSULUI INTERN BRUT

Resurse
%
90 83,4 83,0
80

70
61,1
60 56,7

50

40
29,2
30 24,7

20 16,6 17,0

10
-2,5 -2,8
0

-10
Valoarea adãugatã Bunuri Servicii Serviciile Impozite nete pe
brutã intermediarilor produs ºi import
financiari indirect
mãsurate

2006 2007

Utilizãri
%
120 113,9 112,6

100 96,1
92,4 91,5 91,9

80

60

45,3 45,3
38,2
40 32,7 33,3
28,3
21,5 21,1
20

0
Consumul final Consumul final Consumul final Formarea brutã Formarea brutã Export Import
total al gospodãriilor al administraþiei de capital de capital fix
publice ºi private

2006 2007

9
III. PRODUCÞIA BUNURILOR ªI SERVICIILOR

3.1. Industrie

În anul 2007 întreprinderile industriale de toate formele de proprietate, conform datelor preliminare, au
fabricat producþie în valoare de 26186,8 mil. lei (în preþuri curente). Indicele volumului producþiei industriale
în raport cu anul 2006 a constituit 97,3% (în preþuri comparabile).
Evoluþia indicilor volumului producþiei industriale
%
180 168,7
157,6 157,0
152,8
160
145,7

140
126,0
113,7
120 107,7

113,7 115,6
100 110,8 108,2 107,0
100,0 97,3
80 93,1

60
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Anul 2000 = 100 Anul precedent = 100


Datele prezentate atestã nivelul majorat al volumului de producþie industrialã în ultimii 7 ani faþã de anul
2000. Astfel, nivelul maxim de 168,7% a fost marcat în anul 2005, iar în anul 2007 acesta a constituit 152,8 la
sutã. Indicii anuali în raport cu anul precedent denotã tendinþa generalã de reducere a ritmurilor de creºtere
de la 113,7% în anul 2001 ºi 115,6% în anul 2003 pînã la 107,0% în anul 2005. În ultimii 2 ani s-a înregistrat
diminuarea volumului de producþie faþã de anul precedent cu 6,9% în anul 2006 ºi cu 2,7% în anul 2007.
Pe termen scurt, volumul producþiei industriale a evoluat în felul urmãtor:
2006 2007
în % faþã de perioada în % faþã de perioada
în preþuri curente, în preþuri curente,
corespunzãtoare corespunzãtoare
mil. lei mil. lei
a anului 2005 a anului 2006
Ianuarie 1460,9 99,0 1558,5 89,8
Ianuarie-februarie 3156,8 101,3 3321,5 86,1
Ianuarie-martie 4981,3 99,7 5291,9 88,5
Ianuarie-aprilie 6418,1 94,1 7185,1 93,6
Ianuarie-mai 7872,5 93,1 9265,2 98,4
Ianuarie-iunie 9588,3 93,6 11770,9 99,7
Ianuarie-iulie 11250,7 93,3 13922,9 100,5
Ianuarie-august 12986,4 94,3 16202,5 100,4
Ianuarie-septembrie 14958,8 93,0 18556,6 100,6
Ianuarie-octombrie 17445,7 93,0 21111,3 99,3
Ianuarie-noiembrie 19928,1 92,9 23671,4 98,1
Ianuarie-decembrie 22243,2 93,1 26186,8 97,3

Evoluþia indicilor producþiei industriale (cumulativ de la începutul anului)


în % faþã de perioada corespunzãtoare a anului precedent
%
105
101,3
100,5 100,4 100,6
99,7 99,7 99,3
99,0 98,4
100 98,1
97,3

94,1
95

93,6 94,3
93,6 93,1 93,3 93,0 93,0 92,9 93,1
90
89,8 88,5
86,1
85
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

2006 2007

10
Volumul ºi indicii producþiei industriale în întreprinderile cu genul principal de activitate industrialã1
dupã forme de proprietate se prezintã în tabelul de mai jos:
2006 2007
în preþuri curente, în preþuri curente,
în % faþã de 2005 în % faþã de 2006
mil. lei mil. lei
Total 16759,6 93,1 19567,2 97,3
Proprietate publicã 1823,8 84,5 2154,9 93,4
Proprietate privatã 6904,0 87,8 8400,2 96,3
Proprietate mixtã, fãrã participare
strãinã 3121,9 105,8 2879,1 100,4
Proprietate strãinã 1264,9 107,7 1785,4 106,9
Proprietatea întreprinderilor mixte
cu participarea capitalului strãin 3645,0 94,1 4347,6 94,5

În anul 2007 întreprinderilor cu capital privat le-au revenit 42,9% din volumul total de producþie,
întreprinderilor mixte cu participarea capitalului strãin – 22,2%, cu capital mixt (public ºi privat autohton) –
14,7%, cu capital public – 11,0%, celor cu capital strãin – 9,2%.
Structura producþiei industriale pe forme de proprietate
Cu capital strãin Publicã Cu capital strãin Publicã
7,6% 10,9% 9,2% 11,0%

Mixtã (cu participarea


capitalului strãin) Mixtã (cu participarea
21,7% capitalului strãin)
22,2%

Privatã Privatã
Mixta (publicã 41,2% Mixta (publicã 42,9%
ºi privatã) ºi privatã)
18,6% 14,7%

2006 2007
Producþia industrialã în întreprinderile cu genul principal de activitate industrialã pe tipuri de activitãþi se
prezintã prin urmãtoarele date:
Ponderea în Gradul de
Volumul
volumul total influenþã a
producþiei
2007 de producþie creºterii
în 2007
în % faþã de în 2007 (descreºterii)
(în preþuri
2006 (în preþuri producþiei asupra
curente),
comparabile), indicelui general
mil. lei
% de producþie, %
Industrie – total 19567,2 97,3 100,0 -2,7
Industrie extractivã 414,6 103,6 1,9 +0,1
Industrie prelucrãtoare 16737,5 96,7 89,1 -3,0
din care:
Industria alimentarã ºi a bãuturilor 8550,6 90,5 40,3 -4,1
producþia, prelucrarea ºi
conservarea cãrnii ºi a produselor
din carne 732,4 123,9 3,6 +0,7
prelucrarea ºi conservarea fructelor
ºi legumelor 1025,3 110,6 4,3 +0,4
fabricarea produselor lactate 1008,6 103,4 4,3 +0,1
fabricarea produselor de morãrit 58,5 de 1,6 ori 0,3 +0,1
fabricarea nutreþurilor gata pentru
animale 22,4 102,4 0,1 +0,0
fabricarea pîinii ºi a produselor de
patiserie proaspete 757,9 107,5 3,5 +0,2
fabricarea zahãrului 461,5 49,6 3,0 -3,0
fabricarea de cacao, ciocolatã ºi
produse zaharoase de cofetãrie 378,0 116,0 1,8 +0,2

1
Acestea cuprind întreprinderile industriale cu numãrul personalului industrial de 20 ºi mai multe persoane, cuprinse în cercetare
statisticã lunarã
11
Ponderea în Gradul de
Volumul
volumul total influenþã a
producþiei
2007 de producþie creºterii
în 2007
în % faþã de în 2007 (descreºterii)
(în preþuri
2006 (în preþuri producþiei asupra
curente),
comparabile), indicelui general
mil. lei
% de producþie, %
fabricarea bãuturilor alcoolice
distilate 445,6 78,0 2,5 -0,7
fabricarea vinului 1633,8 70,5 7,5 -3,0
fabricarea apei minerale ºi a
bãuturilor rãcoritoare 275,7 129,5 1,3 +0,3
Fabricarea produselor de tutun 349,9 92,6 1,7 -0,1
Fabricarea de covoare ºi preºuri 527,3 100,0 2,5 +0,0
Fabricarea de articole de îmbrãcãminte;
prepararea ºi vopsirea blãnurilor 657,9 93,3 10,6 -0,7
Fabricarea încãlþãmintei 164,3 103,5 2,9 +0,1
Prelucrarea lemnului ºi fabricarea
articolelor din lemn 32,0 55,5 0,2 -0,2
Fabricarea hîrtiei ºi cartonului 513,3 117,1 2,7 +0,4
Industria chimicã 228,4 104,7 1,1 +0,0
Fabricarea sticlei ºi a articolelor din
sticlã 672,7 93,7 3,4 -0,2
Fabricarea produselor finite din metal,
exclusiv producþia de maºini ºi utilaje 368,6 108,1 1,7 +0,1
Fabricarea de maºini ºi echipamente 378,9 97,5 1,8 -0,0
Producþia de mobilier 319,0 104,9 1,5 +0,1
Energie electricã ºi termicã 2415,1 101,9 9,0 +0,2

Situaþia din sectorul industrial al economiei este determinatã preponderent de activitatea întreprinde-
rilor din industria prelucrãtoare, cãrora în anul 2007 le-au revenit 89,1% din volumul total de producþie (în
preþuri comparabile) obþinut la întreprinderile cu activitãþi industriale principale cuprinse în cercetare
statisticã lunarã. Aceste întreprinderi au realizat un volum de producþie cu 3,3% mai mic faþã de anul 2006.
Industriei alimentare ºi a bãuturilor îi revin 40,3 la sutã din volumul producþiei industriale în ansamblu ºi
45,2 la sutã din volumul producþiei industriei prelucrãtoare. Întreprinderile din aceastã ramurã au obþinut în
anul de raport producþie cu 9,5% mai puþin decît în anul 2006, determinînd astfel diminuarea volumului total
de producþie cu 4,1%.
Întreprinderile de producere a vinului, deþinînd o pondere de 7,5% în structura producþiei industriale (în
anul 2006 – 10,3%), au obþinut producþie cu 29,5% mai puþin decît în anul 2006, ceea ce a cauzat micºo-
rarea acesteia cu 3,0%.
Diminuarea volumului de producþie la întreprinderile cu urmãtoarele activitãþi principale: fabricarea
zahãrului – de 2 ori, fabricarea bãuturilor alcoolice distilate – cu 22,0%, fabricarea de articole de
îmbrãcãminte – cu 6,7%, fabricarea sticlei ºi articolelor din sticlã – cu 6,3%, prelucrarea lemnului ºi
fabricarea articolelor din lemn – cu 44,5%, fabricarea produselor de tutun – cu 7,4% a cauzat reducerea
volumului total de producþie, respectiv cu 3,0%, cu 0,7%, cu 0,7%, cu 0,2%, cu 0,2% ºi cu 0,1%.
Totodatã, majorarea producþiei la întreprinderile cu activitãþile: fabricarea cimentului, varului ºi
ipsosului – cu 26,3%, producþia, prelucrarea ºi conservarea cãrnii ºi a produselor din carne – cu 23,9%,
prelucrarea ºi conservarea fructelor ºi legumelor – cu 10,6%, fabricarea hîrtiei ºi cartonului – cu 17,1%,
fabricarea de cacao, ciocolatã ºi produse zaharoase de cofetãrie – cu 16,0%, fabricarea încãlþãmintei – cu
3,5%, producþia de mobilier – cu 4,9% a contribuit la creºterea volumului total de producþie, respectiv, cu 1,2%,
cu 0,7%, cu 0,4%, cu 0,4%, cu 0,2%, cu 0,1% ºi cu 0,1%.
Producþia principalelor produse industriale în întreprinderile cu genul principal de activitate industrialã
se prezintã în urmãtorul tabel:
Decembrie 2007 2007
Unitatea de
mãsurã în % faþã de în % faþã de
cantitatea cantitatea
decembrie 2006 2006
Industria extractivã
pietre calcaroase pentru cioplit sau
pentru construcþii mii m3 19,3 102,7 236,1 107,0
alte pietre pentru cioplit sau pentru
construcþii -”- 4,6 28,9 178,8 99,6
ghips ºi anhidridã mii tone 50,8 90,9 846,4 116,6
piatrã de var -”- – 0,0 166,9 119,0
nisip mii m3 22,1 58,6 612,9 124,7
pietriº, prundiº, bolovani ºi silex mii m3 74,3 70,8 1246,5 97,1

12
Decembrie 2007 2007
Unitatea de
mãsurã în % faþã de în % faþã de
cantitatea cantitatea
decembrie 2006 2006
Industria alimentarã ºi a bãuturilor
carne tone 382,2 126,7 4132,0 de 1,9 ori
mezeluri -”- 1321,7 91,4 14349,8 110,1
conserve din carne -”- 40,1 136,9 807,4 de 1,8 ori
sucuri de legume ºi fructe -”- 1570,7 55,3 49244,4 de 1,7 ori
conserve de legume -”- 285,1 73,5 17983,4 49,1
fructe prelucrate ºi conservate -”- 1896,4 de 6,4 ori 12193,3 76,7
margarine -”- 236,2 85,6 2165,9 87,0
lapte ºi friºcã cu conþinut de grãsimi <6% -”- 2109,1 102,2 24043,9 112,6
unt -”- 242,0 de 2 ori 3381,7 102,0
caºcaval ºi brînzã grase -”- 96,7 de 1,7 ori 1801,4 94,7
lapte prins, cremã de lapte prins, iaurt,
chefir, smîntînã ºi alte produse
fermentate -”- 1716,9 95,5 23561,1 113,3
îngheþatã -”- 218,9 100,6 8181,2 95,8
fãinã -”- 2020,5 49,6 39193,2 84,0
crupe -”- 4,7 42,7 441,6 de 1,9 ori
nutreþuri gata pentru hrana animalelor -”- 1230,7 42,4 17723,3 66,7
pîine proaspãtã -”- 8981,7 116,2 94775,5 108,8
produse de cofetãrie fãinoase -”- 1737,5 117,4 18630,7 102,0
zahãr -”- 9107 65,3 73965 49,6
produse de cofetãrie zaharoase -”- 1702,6 115,8 12228,6 109,3
paste fãinoase -”- 333,0 40,9 6140,1 93,3
divin mii dal 106,3 de 2,5 ori 531,2 94,8
rachiuri ºi lichioruri -”- 172,8 89,5 1261,3 79,2
vin spumant -”- 84,9 114,3 540,6 134,6
vinuri naturale de struguri -”- 1910,7 61,9 11768,9 64,6
vinuri de Porto, Madeira, Sheary, Tokay
ºi altele -”- 192,4 129,1 981,1 62,9
must din struguri -”- 355,5 132,5 2337,0 73,8
ape minerale ºi gazoase -”- 746,9 107,7 12429,7 126,2
bãuturi nealcoolice -”- 402,6 57,4 7521,1 113,1
Fabricarea produselor de tutun
þigãri ºi þigarete mil. buc. 518,0 154,8 4912,9 97,8
tutun fermentat tone 371,7 73,6 3422,3 75,4
Fabricarea produselor textile
þesãturi mii m2 4,5 16,0 58,2 148,4
covoare ºi articole de covor -”- 435,0 90,6 5256,8 99,0
articole de ciorãpãrie mii per. 85,0 105,9 855,2 96,5
articole tricotate mii buc. 1006,8 86,8 13886,2 96,5
Fabricarea de articole de îmbrãcãminte
articole de îmbrãcãminte pentru lucru mii buc. 383,6 117,1 5144,7 129,0
paltoane, impermeabile, canadiene,
pelerine, hanorace -”- 79,9 92,0 974,4 108,4
costume ºi completuri -”- 23,0 de 1,6 ori 169,5 89,4
sacouri, jachete ºi blazere -”- 38,8 69,7 477,2 86,2
pantaloni lungi ºi scurþi, salopete ºi
ºorturi -”- 115,7 66,5 1571,8 72,0
rochii ºi sarafane -”- 21,0 81,4 283,1 125,4
fuste ºi fuste-pantalon -”- 25,6 54,0 370,3 79,1
cãmãºi ºi bluze pentru femei ºi fete -”- 64,1 40,3 627,2 38,3
Fabricarea de articole de voiaj ºi de
marochinãrie
cufere, valize, geamantane ºi articole
similare mii buc. 19,4 91,3 236,5 88,8
genþi pentru dame -”- 1,1 24,0 31,5 76,3
Fabricarea încãlþãmintei
încãlþãminte mii per. 397,1 de 2,6 ori 3530,4 102,7

13
Decembrie 2007 2007
Unitatea de
mãsurã în % faþã de în % faþã de
cantitatea cantitatea
decembrie 2006 2006
Prelucrarea lemnului ºi fabricarea
articolelor din lemn
cherestea mii m3 0,2 29,3 2,0 39,7
ferestre ºi blocuri de uºi mii m2 0,8 74,0 10,9 90,3
panouri pentru parchete -”- 2,3 80,4 23,7 de 1,7 ori
Fabricarea hîrtiei ºi cartonului
hîrtii ºi cartoane ondulate mil. m2 0,8 130,3 9,0 139,5
cutii ºi lãzi din hîrtie sau cartoane
ondulate -”- 3,4 123,4 25,1 92,8
ambalaje din carton mil. buc. 1,8 63,2 20,6 53,7
Edituri, poligrafie ºi reproducerea
materialelor informative
editarea de cãrþi, broºuri ºi imprimate
similare mii buc. 119,0 36,3 1512,6 126,0
servicii de tipãrire a ziarelor ºi
publicaþiilor mil. ex. 2,8 101,1 32,2 104,2
caiete mil. buc. 0,0 1,0 11,2 97,5
Industria chimicã
oxigen mii m3 64,6 69,7 1055,6 102,4
dioxid de carbon tone 119,2 70,7 2598,8 80,5
fabricarea de medicamente ºi produse
farmaceutice mil. lei 6,0 72,6 88,2 113,8
sãpunuri tone 30,0 139,5 252,8 93,0
preparate pentru spãlat -”- 2,8 2,2 41,2 20,6
Producþia de articole din cauciuc ºi din
material plastic
tuburi ºi þevi tone 52,4 85,1 795,6 116,6
cutii, lãzi, stelaje ºi articole similare -”- 19,6 66,1 223,5 46,6
ferestre, uºi, vitralii ºi cadrele acestora mii m2 3,6 35,6 58,8 121,5
Producþia altor produse din minerale
nemetalifere
oglinzi din sticlã mii m2 0,9 110,7 8,9 100,3
borcane de sterilizat mil. borc. de
0,5 l 0,9 7,1 98,6 81,3
sticle ºi flacoane din sticlã mil. buc. 25,0 70,0 302,7 94,2
cãrãmizi din ceramicã pentru construcþii mil. cãrãmizi
conv. 4,4 101,3 52,6 100,9
ipsos mii tone 17,5 134,6 311,9 de 1,7 ori
amestecuri uscate de ghips -”- 15,2 144,1 305,0 de 1,8 ori
elemente prefabricate pentru construcþii
din ciment, beton sau piatrã artificialã mii m3 5,2 67,5 78,6 86,7
Industria metalurgicã
piese turnate din fontã cenuºie tone 78,2 61,7 1736,3 94,9
piese turnate din oþel -”- 15,1 de 2,1 ori 124,6 101,9
piese turnate din metale neferoase
uºoare -”- 0,2 32,7 7,4 108,2
Fabricarea de maºini ºi echipamente
maºini-unelte pentru prelucrarea
lemnului buc. 6 46,2 85 de 1,9 ori
maºini de spãlat mii buc. 2,8 de 2,1 ori 21,9 101,9
Producþia de mobilier mil. lei 36,9 90,5 319,0 104,9
Producþia ºi distribuþia de energie
electricã ºi termicã
energie electricã mil. kWh 158,8 102,8 1083,4 92,8
energie termicã mii Gcal 430,7 109,1 2331,0 86,7

În anul 2007 volumul producþiei livrate de cãtre întreprinderile cu genul principal de activitate
industrialã a constituit 19329,3 mil. lei în preþuri curente (în anul 2006 – 16882,8 mil. lei), din care volumul
producþiei livrate pe piaþa externã a constituit 7058,6 mil. lei (36,5%). Veniturile din vînzãri, total în anul de
raport, s-au cifrat la 23879,5 mil. lei (în anul 2006 – 20636,1 mil. lei).

14
3.2. Agriculturã

Producþia agricolã în gospodãriile de toate categoriile în anul 2007, conform estimãrilor preliminare, a
constituit în preþuri curente 12550 mil. lei, înregistrînd 76,9% în preþuri comparabile faþã de anul 2006.
Micºorarea producþiei globale agricole a fost determinatã de micºorarea accentuatã a producþiei vegetale –
cu 33,4%, producþia animalierã marcînd o descreºtere cu 1,8% faþã de anul precedent.
Indicii volumului producþiei agricole
% 120,8 119,2 117,1
119 119,2 116,6
116,0 114,7
114 108,8 111,5
115,0 114,6
109 110,1 112,6
106,4 107,0 101,8
104 106,4 100,8
105,8
99 101,2 103,4 95,2
94 98,9
92,2 88,2
89
86,4
84
79
75,0 76,9
74
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Total producþia agricolã (anul 2000 = 100)


Producþia vegetalã (anul 2000 = 100)
Producþia animalã (anul 2000 = 100)
Total producþia agricolã (anul precedent = 100)
Dupã cum e reflectat mai sus, în anul 2007, comparativ cu nivelul anului 2000, producþia agricolã a
constituit 88,2% (faþã de 114,7% în anul 2006).
Producþia principalelor produse agricole în gospodãriile de toate categoriile se prezintã prin urmãtoa-
rele date:
Producþia agricolã Gradul de influenþã a
Producþia,
în 20071 producþiei asupra
mii tone
în % faþã de creºterii (+), des-
creºterii (-) producþiei
2005 2006 20072 2005 2006 agricole globale în
2007 faþã de 20061, %
Total producþia agricolã x x x 76,1 76,9 -23,1
Producþia vegetalã x x x 64,3 66,6 -22,5
Cereale ºi leguminoase boabe – total2 2838 2290 902 31,7 39,8 -11,1
Cereale ºi leguminoase boabe
(exclusiv porumb)3 1346 968 539 38,0 50,8 -4,7
din care, grîu3 1057 692 406 38,5 58,8 -2,5
Porumb pentru boabe 1492 1322 363 23,8 27,7 -6,4
Floarea soarelui3 331 380 156 46,1 40,6 -4,3
Sfeclã de zahãr3 991 1177 596 60,1 50,6 -1,6
Tutun 7 5 4 54,3 74,9 -0,1
Soia 66 80 39 60,0 49,3 -0,7
Cartofi 378 377 200 52,9 53,0 -3,1
Legume – total 389 475 221 57,6 48,1 -4,2
Fructe, nuci ºi pomuºoare – total 386 329 276 68,9 79,8 -0,8
din care:
fructe sãmînþoase 286 207 222 77,5 107,3 0,1
fructe sîmburoase 85 109 43 50,6 44,1 -0,8
Struguri 519 466 598 115,0 128,3 3,3
Altã producþie x x x x x 0,1
Producþia animalã x x x 102,1 98,2 -0,6
Vite ºi pãsãri (în masã vie) 126 139 140 112,1 101,0 0,2
Lapte 659 628 603 92,3 96,4 -0,4
Ouã (mil. buc.) 762 765 704 92,5 92,0 -0,4
Altã producþie x x x x x 0,0

1
Reieºind din calculele producþiei agricole în preþurile comparabile ale anului 2005
2
Conform estimãrilor preliminare
3
În masã dupã finisare
15
Analiza impactului diferitor tipuri de producþie asupra ritmului volumului fizic al producþiei agricole în
anul 2007 faþã de anul 2006 demonstreazã cã o influenþã negativã mai semnificativã a avut descreºterea
producþiei de cereale (cu 60,2%), floarea soarelui (cu 59,4%), legume (cu 51,9%), care a generat
micºorarea producþiei globale agricole corespunzãtor cu 11,1%, cu 4,3% ºi cu 4,2%.
În anul 2007 ponderea producþiei vegetale în total producþia agricolã a constituit 58% (în anul 2006 –
67%), din care, de cereale ºi leguminoase boabe – 9,5% (18,4%), culturi tehnice – 8,0% (12,4%), cartofi,
legume ºi bostãnoase – 10,7% (16,0%), fructe ºi struguri – 24,1% (16,2%). Producþiei animale i-a revenit 42%
(în anul 2006 – 33%), din care, de vite ºi pãsãri – 21,8% (16,6%), lapte – 13,3% (10,6%), ouã – 5,3% (4,5%).
Fitotehnie. Recolta anului 2007 se caracterizeazã prin micºorarea vertiginoasã a producþiei vegetale ce a
fost generatã de impactul condiþiilor meteorologice nefavorabile (secetei îndelungate). Astfel, roada anului 2007
faþã de anul precedent se caracterizeazã prin micºorarea esenþialã a volumului porumbului – cu 959 mii tone (cu
73%), cerealelor ºi leguminoaselor boabe (exclusiv porumb) – cu 429 mii tone sau cu 44% (din acestea, a grîului
de toamnã – cu 276 mii tone (cu 41%), orzului – cu 85 mii tone (cu 43%) ºi leguminoaselor – cu 53 mii tone sau
cu 79%), sfeclei de zahãr – cu 581 mii tone (cu 49%), florii soarelui – cu 224 mii tone (cu 59%), soiei – cu 40 mii
tone (cu 51%), tutunului – cu 1,2 mii tone (cu 25%), cartofilor – cu 177 mii tone (cu 47%), legumelor – cu 254 mii
tone (cu 53%), fructelor ºi pomuºoarelor – cu circa 54 mii tone (cu 16%).
Totodatã, s-a majorat recolta globalã de struguri – cu 132 mii tone (cu 28%), fapt determinat de mãrirea
roadei medii cu 29%.
Structura recoltei globale a culturilor agricole pe categorii de gospodãrii în anul 2007 se prezintã dupã
cum urmeazã:
procente
din acestea:
Gospodãriile din care:
de toate întreprinderile sectorul gospodãriile
categoriile agricole individual gospodãriile
þãrãneºti
populaþiei
(de fermier)
Cereale ºi leguminoase boabe – total 100 48 52 30 22
din care:
cereale ºi leguminoase boabe
(exclusiv porumb) 100 75 25 24 1
porumb pentru boabe 100 9 91 38 53
Floarea soarelui 100 67 33 30 3
Sfeclã de zahãr 100 85 15 15 0,0
Tutun 100 80 20 20 0,0
Soia 100 67 33 33 0,0
Cartofi 100 12 88 39 49
Legume 100 19 81 15 66
Fructe ºi pomuºoare 100 48 52 34 18
Struguri 100 20 80 44 36
În anul 2007, ca ºi în anii precedenþi, întreprinderilor agricole le revine partea principalã la producþia de
sfeclã de zahãr – 85%, tutun – 80%, cereale ºi leguminoase pentru boabe (exclusiv porumb) – 75%, floarea
soarelui ºi soia – cu cîte 67%. Totodatã, 91% din volumul total de porumb pentru boabe, 88% – de cartofi,
81% – de legume, 80% – de struguri, 52% – de fructe ºi pomuºoare au fost produse de cãtre gospodãriile
þãrãneºti (de fermier) ºi gospodãriile populaþiei.
Roada medie a principalelor culturi agricole în gospodãriile de toate categoriile se caracterizeazã prin
urmãtoarele date:
chintale la 1 hectar
2007 în % faþã de
2005 2006 20071
2005 2006
Cereale ºi leguminoase pentru
boabe (exclusiv porumb)2 23,3 21,1 11,0 47 52
Porumb pentru boabe 32,7 28,8 7,8 24 27
Floarea soarelui2 12,0 13,2 6,7 56 51
Sfeclã de zahãr2 290,1 277,8 173,5 60 62
Tutun 14,2 13,9 11,9 84 86
Soia 18,1 14,3 7,8 43 55
Cartofi 105,4 109,5 56,5 54 52
Legume de cîmp 104,4 110,8 57,5 55 52
Fructe ºi pomuºoare 36,7 30,6 26,2 71 86
Struguri 36,2 31,9 41,1 114 129
Analiza roadei medii a principalelor culturi agricole în întreprinderile agricole ºi gospodãriile þãrãneºti
(de fermier)3, în profil teritorial, indicã cã cea mai înaltã, faþã de nivelul mediu pe republicã, recoltã la un
1
Conform datelor preliminare
2
În masã dupã finisare
3
Cu suprafaþa terenurilor agricole de 10 ha ºi peste
16
hectar de cereale ºi leguminoase pentru boabe (cu excepþia porumbului), de soia ºi de cartofi a fost
înregistratã în gospodãriile raionului Briceni (corespunzãtor de 2,0 ori, de 2,2 ori ºi cu 65%), de porumb
pentru boabe, floarea soarelui ºi sfeclã de zahãr – în raionul Ocniþa (corespunzãtor de 8,2 ori, de 2,5 ori, ºi
cu 85%), tutun – în raionul ªtefan Vodã (cu 35%), de legume de cîmp – în raionul Basarabeasca (de 2,7 ori),
de fructe ºi pomuºoare – în raionul Briceni (de 2,0 ori) ºi de struguri – în raionul Criuleni (de 2,1 ori).
Pentru roada anului 2007 în întreprinderile agricole ºi gospodãriile þãrãneºti (de fermier)1 la un hectar de
semãnãturi au fost introduse cîte 25,3 kg de îngrãºãminte chimice, recalculate la 100% substanþe nutritive,
faþã de 20,0 kg în anul 2006, suprafaþa îngrãºatã s-a majorat cu 37% faþã de anul precedent. Introducerea
îngrãºãmintelor naturale la 1 hectar a rãmas la nivelul anului trecut ºi a constituit circa 0,01 tone la hectar.
Întreprinderile agricole ºi gospodãriile þãrãneºti (de fermier)1 în toamna anului 2007 au semãnat culturi
de toamnã pe o suprafaþã de 407 mii ha (cu 34% mai mult faþã de anul precedent) ºi au efectuat aratul de
toamnã pe o suprafaþã de 306 mii ha (cu 21% mai puþin faþã de toamna anului 2006).
Zootehnie. În anul 2007, în comparaþie cu anul precedent, în gospodãriile de toate categoriile
producþia de ouã ºi lapte de toate tipurile a scãzut corespunzãtor cu 8,0% ºi cu 3,8%, iar producþia de
creºtere a vitelor ºi pãsãrilor a rãmas la nivelul anului trecut (100,6%).
În sectorul individual (gospodãriile populaþiei ºi cele þãrãneºti (de fermier), în care se produse cea mai
mare parte a producþiei animale (producþia laptelui – 96,8%, creºterea vitelor ºi pãsãrilor – 84,1%, producþia
de ouã – 66,1%), s-a concentrat 94% de bovine din numãrul total de animale (din care, vaci – 97%), de
porcine – 85%, de ovine ºi caprine – 96%.
Efectivul de animale pe principalele tipuri se prezintã astfel:
La 1 ianuarie 20082 Ponderea
în % faþã de (în % faþã de
mii capete total)
1 ianuarie 2007
Bovine – total 250,7 83,8 100,0
din care:
întreprinderile agricole 14,9 79,4 5,9
gospodãriile populaþiei ºi cele þãrãneºti (de fermier) 235,8 84,1 94,1
din acestea, vaci – total 181,4 87,8 100,0
din care:
întreprinderile agricole 6,0 83,4 3,3
gospodãriile populaþiei ºi cele þãrãneºti (de fermier) 175,4 87,9 96,7
Porcine – total 406,2 76,4 100,0
din care:
întreprinderile agricole 60,2 90,1 14,8
gospodãriile populaþiei ºi cele þãrãneºti (de fermier) 346,0 74,4 85,2
Ovine ºi caprine – total 846,2 89,3 100,0
din care:
întreprinderile agricole 30,2 83,6 3,6
gospodãriile populaþiei ºi cele þãrãneºti (de fermier) 816,0 89,6 96,4
Pãsãri (întreprinderile agricole) 2217,5 87,3 x
Conform stãrii la 1 ianuarie 2008, faþã de data respectivã a anului 2007, în gospodãriile de toate
categoriile a avut loc micºorarea efectivului de animale pe toate tipurile, generatã, în special, de micºorarea
volumului de nutreþuri ca rezultat al secetei îndelungate din vara anului 2007.
Descreºterea continuã a ºeptelului de vite a influenþat negativ producþia animalierã. În pofida majorãrii
volumului de creºtere a vitelor ºi pãsãrilor în întreprinderile agricole total pe þarã cu 14%, în gospodãriile din
14 raioane ºi UTA Gãgãuzia producþia (creºterea) vitelor ºi pãsãrilor s-a micºorat faþã de anul 2006, mai
accentuat în raioanele: Teleneºti – cu 41%, Ialoveni – cu 40%, Drochia – cu 39%. S-a mãrit volumul de
creºtere a porcinelor (cu 20%) ca rezultat al majorãrii efectivului mediu anual a porcinelor cu 15% ºi
productivitãþii lor cu 5%. Sporul zilnic în greutate la creºterea ºi îngrãºarea bovinelor a scãzut cu 6%.
Vînzarea animalelor ºi pãsãrilor pentru sacrificare s-a majorat cu 17%. Volumul de vînzare a vitelor ºi
pãsãrilor a crescut în întreprinderile din majoritatea unitãþilor administrativ-teritoriale. Totodatã, scãderi
esenþiale ale vînzãrilor s-au înregistrat în raioanele: Basarabeasca – de 2,5 ori, Donduºeni – cu 24%,
Strãºeni – cu 21%. E necesar de menþionat, cã volumul vînzãrilor animalelor pentru sacrificare din 8 raioane
ºi UTA Gãgãuzia a depãºit volumul de creºtere.
În perioada de raport volumul producþiei de lapte s-a micºorat cu 18%, atît din cauza diminuãrii
efectivului de vaci cu 12%, cît ºi a scãderii productivitãþii acestora cu 7%. Descreºterea producþiei de lapte
s-a înregistrat în întreprinderile agricole din 27 raioane ºi municipiul Chiºinãu, îndeosebi în gospodãriile din
raioanele: Strãºeni – de 2,0 ori, Cimiºlia – de 1,8 ori, Sîngerei – de 1,9 ori ºi municipiul Chiºinãu – de 1,7 ori.
Micºorarea efectivului gãinilor ouãtoare în gospodãriile agricole (cu 18%), în pofida majorãrii
productivitãþii lor (cu 3%), a generat reducerea producþiei ouãlor (cu 16%).
În anul 2007, în întreprinderile agricole nivelul mortalitãþii bovinelor ºi porcinelor a constituit,
corespunzãtor, 4,9% (în anul 2006 – 4,7%) ºi 10,1% (9,9%), iar al ovinelor ºi caprinelor – 6,1% (6,2%).
La sfîrºitul anului de raport în întreprinderile agricole existenþa nutreþurilor (în unitãþi nutritive) calculat la
un cap convenþional de vite a constituit 5,8 chintale (cu 21% mai puþin faþã de sfîrºitul anului 2006).
1
Cu suprafaþa terenurilor agricole de 50 ha ºi peste
2
Date preliminare
17
3.3. Investiþii în capital fix
În anul 2007 volumul investiþiilor în capital fix, conform datelor preliminare, a constituit 14935,9 mil. lei
(în preþuri curente), fiind în creºtere cu 19,9% faþã de anul 2006.
Evoluþia indicatorilor principali ai activitãþii investiþionale se prezintã astfel:
Ianuarie-decembrie 2007 în % faþã de ianuarie-decembrie 2006
din care, pe forme de proprietate:
Total mixtã (publicã ºi
a întreprin-
publicã privatã privatã), fãrã strãinã
derilor mixte
participare strãinã
Investiþii în capital fix 119,9 96,7 131,8 81,5 112,1 156,7
Lucrãri de construcþii-montaj 120,5 121,8 123,3 57,5 114,8 127,2
Darea în folosinþã a locuinþelor 91,1 58,1 86,4 94,8 de 3,5 ori 125,7

Lucrãrile de construcþii-montaj în volumul total al investiþiilor în ianuarie-decembrie 2007 au constituit


56,8%, comparativ cu ianuarie-decembrie 2006 acest volum s-a majorat cu 20,5% (în preþuri comparabile).
Analiza structurii investiþiilor în capital fix pe forme de proprietate demonstreazã cã intensificarea
activitãþii investiþionale a fost determinatã, în temei, de întreprinderile din sectorul nestatal al economiei.
Acestor agenþi economici le revin 72,7% din volumul total al investiþiilor în capital fix însuºite, 64,6% din
lucrãrile de construcþii-montaj efectuate ºi 98,8% din casele de locuit date în folosinþã.
Structura investiþiilor în capital fix pe forme de proprietate în ianuarie-decembrie 2007 se prezintã dupã
cum urmeazã:
În % faþã de:
Realizãri, mil. lei ianuarie-
total
decembrie 2006
Investiþii în capital fix – total 14935,9 119,9 100,0
din care, pe forme de proprietate:
Publicã 4077,5 96,7 27,3
Privatã 5869,8 131,8 39,3
Mixtã (publicã ºi privatã), fãrã participare strãinã 253,9 81,5 1,7
Strãinã 1792,3 112,1 12,0
A întreprinderilor mixte 2942,4 156,7 19,7

În perioada de raport, sursele principale de finanþare a activitãþii investiþionale rãmîn a fi mijloacele


proprii ale agenþilor economici ºi populaþiei (53,3%) ºi investiþiile strãine (22,1%). Mijloacele bugetare au
constituit 12,1% din volumul total al mijloacelor însuºite.
Structura investiþiilor în capital fix pe surse de finanþare în ianuarie-decembrie 2007 se caracterizeazã
prin urmãtoarele date:
În % faþã de:
Realizãri, mil. lei ianuarie-decembrie
total
2006
Investiþii în capital fix – total 14935,9 119,9 100,0
din care, finanþate din contul:
bugetului de stat 1392,5 145,1 9,4
bugetelor unitãþilor administrativ-teritoriale 358,3 53,4 2,3
mijloacelor proprii 7958,3 114,4 53,3
mijloacelor investitorilor strãini 3297,7 143,3 22,1
altor surse 1929,1 123,0 12,9

În structura specificã a investiþiilor în capital fix cota majoritarã a investiþiilor a fost orientatã spre
construcþia clãdirilor (exceptînd clãdirile de locuit) ºi edificiilor, care a constituit 39,8% din volumul total al
investiþiilor însuºite sau cu 3,6 puncte procentuale mai mult decît în perioada respectivã a anului precedent;
cota investiþiilor la construcþia clãdirilor de locuit a constituit 19,9% ºi s-a majorat cu 0,3 puncte procentuale.
Cota-parte a investiþiilor la procurarea maºinilor, utilajului ºi mijloacelor de transport a constituit 38,9%
ºi s-a micºorat cu 2,7 puncte procentuale în comparaþie cu perioada respectivã a anului precedent.
Structura specificã a investiþiilor in capital fix în ianuarie-decembrie 2007 se prezintã astfel:
Informativ:
Realizãri, mil. lei În % faþã de total Ianuarie-decembrie
2006 în % faþã de total
Investiþii în capital fix – total 14935,9 100,0 100,0
din care:
clãdiri de locuit 2972,2 19,9 19,6
cladiri (exclusiv de locuit) ºi edificii 5944,5 39,8 36,2
utilaje ºi maºini 4600,3 30,8 33,4
mijloace de transport 1209,8 8,1 8,2
altele 209,1 1,4 2,6

18
În perioada de raport din contul tuturor surselor de finanþare au fost date în folosinþã 4200 apartamente
cu suprafaþa totalã de 486,6 mii m2, ceea ce reprezintã 91,1% faþã de nivelul ianuarie-decembrie 2006.
Construcþia de locuinþe a fost realizatã de agenþii economici din sectorul nestatal, constituind 98,8% din
volumul total al caselor de locuit date în folosinþã.
Darea în folosinþã a locuinþelor pe forme de proprietate în ianuarie-decembrie 2007 se caracterizeazã
prin urmãtoarele date:
Suprafaþa totalã a apartamentelor date în folosinþã
Numãrul
în % faþã de:
apartamentelor
construite, unitãþi mii m2 ianuarie-
total
decembrie 2006
S-au construit – total 4200 486,6 91,1 100,0
din care, pe forme de proprietate:
Publicã 59 5,7 58,1 1,2
Privatã 3420 418,6 86,4 86,0
din aceasta, beneficiari individuali 2387 318,3 82,8 65,4
Mixtã (publicã ºi privatã), fãrã
participare strãinã 40 2,7 94,8 0,6
Strãinã 203 20,4 de 3,5 ori 4,2
A întreprinderilor mixte 478 39,3 125,7 8,0

Cel mai mare volum al construcþiilor de locuinþe s-a realizat în municipiul Chiºinãu, unde au fost date în
folosinþã 331,9 mii m2 de suprafaþã totalã a caselor de locuit, ceea ce a constituit 68,2% din volumul total al
locuinþelor date în folosinþã în total pe þarã.
În ianuarie-decembrie 2007 au fost date în folosinþã: 2 ºcoli cu 335 locuri pentru elevi, reþele de gaze
naturale cu lungimea de 347,6 km, apeducte cu lungimea 58,6 km, întreprinderi de comerþ cu suprafaþa
comercialã de 36,3 mii m2, întreprinderi de alimentaþie publicã cu 1279 locuri ºi altele.
Activitatea în antreprizã. În anul 2007 organizaþiile în antreprizã au efectuat lucrãri de construcþii-
montaj în valoare de 5432,7 mil. lei (în preþuri curente) sau cu 18,1% mai mult decît în anul 2006. Creºterea a
fost asiguratã, în temei, de cãtre agenþii economici cu forma de proprietate privatã, care au executat lucrãri
în antreprizã în sumã de 4487,8 mil. lei sau 82,6% din volumul total al lucrãrilor în antreprizã executate ºi a
crescut cu 16,4% faþã de perioada respectivã a anului precedent.
Evoluþia ºi structura lucrãrilor în antreprizã pe forme de proprietate ale organizaþiilor-executante în
ianuarie-decembrie 2007 se prezintã astfel:
Numãrul În % faþã de: Volumul lucrãrilor în
organizaþiilor Realizãri, ianuarie- antreprizã executate în
în antreprizã, mil. lei decembrie total medie pe o organizaþie,
unitãþi 2006 mii lei
Total 925 5432,7 118,1 100,0 5873,2
din care, pe forme de
proprietate:
Publicã 33 192,8 97,7 3,6 5841,6
Privatã 811 4487,8 116,4 82,6 5533,6
Mixtã (publicã ºi privatã),
fãrã participare strãinã 57 342,8 96,0 6,3 6014,9
Strãinã 11 271,0 de 3,2 ori 5,0 24632,7
A întreprinderilor mixte 13 138,4 125,9 2,5 10646,1

Datele privind structura lucrãrilor în antreprizã executate în ianuarie-decembrie 2007 se prezintã dupã
cum urmeazã:
În % faþã de:
Realizãri, mil. lei ianuarie-decembrie
total
2006
Volumul lucrãrilor în antreprizã executate –
total 5432,7 118,1 100,0
din care:
construcþii noi, reconstrucþii, extinderea
întreprinderilor în funcþiune 4109,7 120,5 75,6
reparaþii capitale 1013,4 123,3 18,7
reparaþii curente 309,7 84,3 5,7

19
În structura lucrãrilor executate predominã efectuarea lucrãrilor la construcþii noi, realizate în volum de
4109,7 mil. lei, ponderea cãrora în volumul total al lucrãrilor executate a constituit 75,6%, reparaþiilor capitale
ºi curente le-au revenit 24,4% din volumul total al lucrãrilor în antreprizã executate.
Valoarea lucrãrilor în antreprizã executate în ianuarie-decembrie 2007, în profil teritorial, se prezintã
astfel:
În % faþã de:
Realizãri, mil. lei
ianuarie-decembrie 2006 total
TOTAL 5432,7 118,1 100,0
Regiunile de dezvoltare:
mun. CHIªINÃU 4047,7 118 74,5
NORD 622,5 126 11,5
mun. Bãlþi 280,4 92 5,2
Briceni 15,3 196 0,3
Donduºeni 3,3 80 0,1
Drochia 161,4 de 4,4 ori 3,0
Edineþ 32,0 149 0,6
Fãleºti 10,8 87 0,2
Floreºti 41,8 104 0,8
Glodeni 13,2 89 0,2
Ocniþa 13,9 121 0,3
Rîºcani 18,1 103 0,3
Sîngerei 7,7 102 0,1
Soroca 24,6 174 0,5
CENTRU 486,7 106 8,9
Anenii Noi 82,1 171 1,5
Cãlãraºi 19,2 60 0,4
Criuleni 29,9 82 0,6
Dubãsari 29,4 83 0,5
Hînceºti 35,4 65 0,7
Ialoveni 54,5 99 1,0
Nisporeni 12,6 71 0,2
Orhei 45,7 150 0,8
Rezina 36,5 114 0,7
Strãºeni 88,5 108 1,6
ªoldãneºti 0,8 de 71,2 ori 0,0
Teleneºti 17,1 102 0,3
Ungheni 34,9 187 0,6
SUD 172,6 131 3,2
Basarabeasca 12,1 81 0,2
Cahul 89,7 186 1,7
Cantemir 2,9 104 0,1
Cãuºeni 14,1 93 0,3
Cimiºlia 26,4 99 0,5
Leova 1,5 135 0,0
ªtefan Vodã 13,4 115 0,2
Taraclia 12,5 108 0,2
UTA GÃGÃUZIA 103,3 114 1,9

Circã 75% din volumul total al lucrãrilor de construcþii-montaj au fost executate de organizaþiile în
antreprizã din municipiul Chiºinãu.

20
3.4. Transporturi
Transportul de mãrfuri. În anul 2007 întreprinderile de transport feroviar, auto1, fluvial ºi aerian au
transportat mãrfuri în volum de 16907,6 mii tone, nivel superior celui înregistrat în anul 2006 cu 1423,9 mii
tone (+9,2%). Totodatã, parcursul mãrfurilor s-a diminuat cu 342,0 mil. tone-km (-6,6%) faþã de anul 2006,
pe seama reducerii acestuia în transportul feroviar (-15,1%) ºi aerian (-2,6%).
Volumul de mãrfuri transportate ºi parcursul mãrfurilor în anul 2007 se prezintã dupã cum urmeazã:
Mãrfuri transportate Parcursul mãrfurilor
mii tone în % faþã de 2006 mil. tone-km în % faþã de 2006
Total pe întreprinderi de transport 16907,6 109,2 4864,4 93,4
din care:
feroviar 11823,6 106,6 3118,4 84,9
1
auto 4916,5 115,7 1744,1 113,9
fluvial 166,5 117,7 0,6 114,6
aerian 1,0 103,1 1,3 97,4

În perioada de referinþã cu mijloacele de transport feroviar au fost transportate 11823,6 mii tone de
mãrfuri, cu 6,6% mai mult faþã de anul 2006.
Volumul unor tipuri de mãrfuri încãrcate la staþiile de cale feratã din þarã
5,3
9,4
Petrol ºi produse petroliere 7,7
10,9
16,4

11,9
15,1
Fier vechi 5,8
65,6
119,2

264,8
450,2
Cereale ºi produse de
474,1
panificaþie
251,6

163,7
702,2
286,5
Ciment 195,9
134,8
46,1

926,5

504,9
Metale feroase 0,8
623,4
858,1

1118,4
725,1
Materiale de construcþie 732,5
590,9
477,2

0 200 400 600 800 1000 1200 mii tone


2003 2004 2005 2006 2007
În transportul feroviar s-a diminuat durata medie de staþionare în staþiile tehnice a vagoanelor de marfã
în tranzit de la 25,69 ore în anul 2006 la 22,19 ore în anul 2007, durata medie de staþionare a vagoanelor de
marfã la operaþiile de încãrcare-descãrcare – respectiv, de la 41,12 ore la 30,29 ore ºi durata medie de
rotaþie a vagoanelor de marfã – respectiv, de la 6,34 zile la 4,45 zile.
Transportul de pasageri. În anul 2007 numãrul de pasageri transportaþi cu transportul public s-a
menþinut la nivelul anului precedent, iar parcursul pasagerilor a crescut cu 9,8%.

1
Inclusiv întreprinderile cu alte genuri de activitate, care efectueazã transportãri auto de mãrfuri contra platã ºi dispun de 10 ºi mai
multe autovehicule de marfã proprii sau închiriate
21
În anul 2007, comparativ cu anul 2006, s-a majorat numãrul de pasageri transportaþi cu transportul
feroviar (+5,8%), aerian (+4,7%) ºi fluvial (+16,1%), cu troleibuze (+2,2%) ºi taximetre (de 2,3 ori), iar
numãrul de pasageri transportaþi cu autobuze ºi microbuze s-a redus cu 5,8%.
Numãrul pasagerilor transportaþi ºi parcursul pasagerilor, pe moduri de transport public în anul 2007,
se prezintã astfel:
Pasageri transportaþi Parcursul pasagerilor
mii pasageri în % faþã de 2006 mil. pasageri-km în % faþã de 2006
Total 318065,4 100,0 4166,9 109,8
din care cu:
transportul feroviar 5590,5 105,8 468,2 99,3
autobuze ºi microbuze 103076,6 94,2 2472,4 112,1
transportul fluvial 119,2 116,1 0,2 116,1
transportul aerian 415,2 104,7 549,6 114,3
taximetre 2525,6 de 2,3 ori 48,8 de 2,4 ori
troleibuze 206338,3 102,2 627,7 102,1

În anul 2007 cu autobuze ºi microbuze au fost transportaþi 103,1 mil. pasageri, din care 66,5% revin agen-
þilor economici cu forma de proprietate privatã ºi 23,4% agenþilor economici cu forma de proprietate publicã.

3.5. Comunicaþii

Servicii de comunicaþii. În anul 2007, comparativ cu anul 2006, s-a majorat numãrul convorbirilor
telefonice internaþionale prin reþeaua telefonicã fixã (+32,3%), datoritã creºterii substanþiale a acestora cu
þãrile C.S.I. (+44,9%), iar traficul convorbirilor telefonice interurbane (naþionale) s-a diminuat cu 6,8%.
Totodatã, în anul 2007 a crescut numãrul de expedieri ale coletelor (+4,3%), ziarelor ºi revistelor
(+0,5%), iar celelalte tipuri de expedieri poºtale s-au redus comparativ cu anul 2006.
Volumul serviciilor pe tipuri de comunicaþii se prezintã astfel:
2007 Informativ:
2006 în % faþã de
mii unitãþi în % faþã de 2006 2005
Expedieri (trafic de ieºire):
ziare ºi reviste (abonamente ºi vînzare cu bucata) 28655,5 100,5 99,3
corespondenþã poºtalã 38239,6 99,4 103,2
colete 26,8 104,3 113,6
mandate poºtale ºi telegrafice 131,0 88,4 107,6
telegrame – total 83,1 96,2 x
din care, internaþionale 22,9 77,0 x
Mandate pensii, subvenþii ºi indemnizaþii plãtite 8036,0 99,9 100,6
Convorbiri telefonice prin reþeaua telefonicã fixã:
interurbane (naþionale) 348093 93,2 109,5
internaþionale 49432 132,3 112,9
Conectãri telefonice prin reþeaua telefonicã fixã, mii ore:
interurbane (naþionale) 11595,7 106,0 115,7
internaþionale 2482,1 137,4 122,7

Mijloace de telefonie fixã. La 31 decembrie 2007 numãrul posturilor telefonice principale în reþeaua
publicã a fost de 1056,9 mii unitãþi, din care 952,8 mii unitãþi la domiciliu (respectiv cu 52,7 ºi 48,2 mii unitãþi
mai mult decît la 31 decembrie 2006).
Evoluþia posturilor telefonice principale în reþeaua publicã se prezintã dupã cum urmeazã:
Informativ:
Existent la În % faþã de 31.12.2006
31.12.2007 31.12.2006 în % faþã de
31.12.2005
Posturi telefonice principale în reþeaua publicã – total, mii unitãþi 1056,9 105,2 108,7
din care:
reþeaua urbanã 581,0 102,6 103,9
reþeaua ruralã 475,9 108,7 115,6
Posturi telefonice principale la domiciliu în reþeaua publicã – total,
mii unitãþi 952,8 105,3 109,1
din care:
reþeaua urbanã 492,8 102,4 103,8
reþeaua ruralã 460,0 108,7 115,8

22
3.6. Turism

3.6.1. FRECVENTAREA STRUCTURILOR DE CAZARE TURISTICÃ COLECTIVE

În ianuarie-septembrie 2007 capacitatea de cazare turisticã în funcþiune a structurilor de cazare turis-


ticã colective a constituit 3336,2 mii locuri-zile, majorîndu-se cu 0,5% în raport cu perioada corespunzãtoare
din anul 2006. În totalul capacitãþii de cazare turisticã în funcþiune, taberele de vacanþã pentru elevi deþin o
pondere de 29,0%, hotelurile ºi motelurile – 27,3%, vilele turistice, satele de vacanþã ºi alte structuri de
odihnã – 19,9%, structurile de întremare – 15,9%, cãminele pentru vizitatori – 5,2%, pensiunile turistice ºi
agroturistice – 2,7%.
Structurile de cazare turisticã colective în ianuarie-septembrie 2007 au fost frecventate de 263,6 mii
turiºti, cu 1,3% mai mult faþã de aceeaºi perioadã din anul 2006.
Numãrul de turiºti sosiþi în structurile de cazare turisticã colective se prezintã dupã cum urmeazã:
Ianuarie-septembrie 2007
Ianuarie-septembrie 2007 în % faþã de
ianuarie-septembrie 2006
din care, din care,
total, turiºti total, turiºti
nerezidenþi nerezidenþi
Total 263579 52321 101,3 114,6
din care:
Hoteluri ºi moteluri 86055 47980 101,0 114,6
Pensiuni turistice ºi agroturistice 6784 2507 115,0 113,0
Cãmine pentru vizitatori 25073 1102 72,3 176,0
Structuri de întremare 24642 237 99,5 53,6
Tabere de vacanþã pentru elevi 68962 234 114,3 68,6
Vile turistice, sate de vacanþã ºi alte structuri 52063 261 105,4 197,7

Ponderi mai însemnate în numãrul total al turiºtilor strãini cazaþi în structurile de cazare le-a revenit
turiºtilor sosiþi din România (21,1%), Ucraina (10,9%), Federaþia Rusã (9,4%), Turcia (7,8%), Italia (6,8%),
S.U.A. (5,7%), Germania (5,2%).
Numãrul de înnoptãri ale turiºtilor în structurile de cazare turisticã colective în ianuarie-septembrie
2007 a fost de 1514,6 mii ºi s-a majorat cu 8,1 mii (+0,5%) faþã de perioada similarã din anul 2006 .
Înnoptãri în structurile de cazare turisticã colective, pe tipuri de structuri, în ianuarie-septembrie 2007
(în % faþã de total înnoptãri)
Pensiuni turistice ºi
agroturistice
Cãmine pentru vizitatori 2,8%
6,8%

Vile turistice, sate de vacanþã


ºi alte structuri de odihnã Tabere de vacanþã
11,0% pentru elevi
41,5%

Hoteluri ºi moteluri
13,0%

Structuri de întremare
24,9%

În ianuarie-septembrie 2007 indicele total de utilizare netã a capacitãþii de cazare turisticã în funcþiune
a constituit 45,4%, la structuri de întremare – 71,1%, la tabere de vacanþã pentru elevi – 65,0%, la cãmine
pentru vizitatori – 59,2%, la pensiuni turistice ºi agroturistice – 46,3%, la hoteluri, vile turistice, sate de
vacanþã ºi la alte structuri de odihnã – sub 25,3%.
Durata medie a ºederii pe total structuri de cazare în ianuarie-septembrie 2007 a fost de 6,7 zile, la
structuri de întremare – 16,3 zile, tabere de vacanþã pentru elevi – 10,1 zile, pensiuni turistice ºi agroturisti-
ce – 7,2 zile, cãmine pentru vizitatori – 5,1 zile, vile turistice, sate de vacanþã ºi la alte structuri de odihnã –
4,2 zile, la hoteluri ºi moteluri – 3,3 zile.

23
3.6.2.TURISMUL ORGANIZAT DE AGENÞIILE DE TURISM ªI TUROPERATORI

În ianuarie-septembrie 2007 agenþiile de turism ºi turoperatorii au acordat servicii turistice la 121,9 mii
turiºti ºi excursioniºti, cu 14,8% mai mult decît în perioada similarã din anul 2006.
Numãrul de turiºti ºi excursioniºti strãini care au vizitat Republica Moldova ºi au beneficiat de serviciile
agenþiilor de turism ºi turoperatorilor în ianuarie-septembrie 2007 s-a cifrat la 11,5 mii, din care 57,2% au
sosit în scopuri de afaceri ºi profesionale, iar 40,5 % – în scopuri de odihnã, recreere ºi agrement.
Numãrul de turiºti ºi excursioniºti care au plecat în strãinãtate, prin intermediul agenþiilor de turism ºi
turoperatorilor, în ianuarie-septembrie 2007, a totalizat 72,6 mii, cu 23,1% mai mult comparativ cu perioada
corespunzãtoare din anul 2006.
Numãrul de turiºti ºi de turiºti-zile, dupã scopul vizitelor, se prezintã astfel:
Ianuarie-septembrie 2007
Ianuarie-septembrie 2007 în % faþã de
ianuarie-septembrie 2006
turiºti1 turiºti-zile turiºti1 turiºti-zile
Total 121867 828482 114,8 107,9
Turism receptor (primirea cetãþenilor strãini în
Republica Moldova) – total 11505 35324 122,0 93,1
din care, în scopuri:
de odihnã, recreere ºi agrement 4655 14333 111,0 74,2
de afaceri ºi profesionale 6580 16340 137,5 119,3
de tratament 270 4651 92,5 104,2
Turism emiþãtor (deplasarea rezidenþilor Republicii
Moldova în strãinãtate) – total 72573 492936 123,1 118,2
din care, în scopuri:
de odihnã, recreere ºi agrement 65290 449793 126,0 120,4
de afaceri ºi profesionale 3173 10409 80,0 69,5
de tratament 1406 17738 68,5 81,6
alte scopuri 2704 14996 de 2,4 ori de 2,2 ori
Turism intern (deplasarea rezidenþilor Republicii
Moldova în interiorul þãrii, în scop turistic) 37789 300222 100,1 96,1
Numãrul turiºtilor strãini care au vizitat Republica Moldova ºi turiºtilor moldoveni care au plecat în
strãinãtate prin intermediul agenþiilor de turism ºi turoperatorilor, în ianuarie-septembrie 2007, structurat pe
þãri, se prezintã astfel:
Turiºti1 strãini sosiþi în þarã Turiºti1 moldoveni plecaþi în strãinãtate
total în % faþã de total total în % faþã de total
Total 11505 100,0 72573 100,0
din care:
România 2351 20,4 12360 17,0
Turcia 1365 11,9 24234 33,4
Federaþia Rusã 1181 10,3 2394 3,3
Ucraina 946 8,2 16193 22,3
Germania 776 6,7 70 0,1
Italia 616 5,4 627 0,9
Regatul Unit al Marii
Britanii ºi Irlandei de Nord 468 4,1 31 0,1
S.U.A. 370 3,2 8 0,0
Bulgaria 324 2,8 12391 17,1
Franþa 324 2,8 241 0,3
Belarus 253 2,2 2 0,0
Danemarca 249 2,2 – –
Olanda 183 1,6 65 0,1
Polonia 168 1,5 878 1,2
Grecia 60 0,5 504 0,7
Republica Cehã 61 0,5 395 0,5
Cipru 52 0,4 243 0,3
Egipt 7 0,1 906 1,3
Alte þãri 1751 15,2 1031 1,4
1
Inclusiv excursioniºti
24
3.7. Comerþ cu amãnuntul ºi servicii cu platã prestate populaþiei

În anul 2007 populaþiei i-au fost comercializate mãrfuri de consum în valoare de 28304 mil. lei,
înregistrînd în termeni reali o creºtere de 8,0% faþa de anul 2006, care a fost condiþionatã, în principal, de
majorarea vînzãrilor de produse alimentare.
Evoluþia vînzãrilor de mãrfuri cu amãnuntul
2007
mil. lei în % faþã de 2006 structura, %
Valoarea vînzãrilor de mãrfuri cu amãnuntul – total 28304,0 108,0 100,0
din care:
unitãþi comerciale 16892,3 110,5 59,7
pieþe 11411,7 104,4 40,3
Din total:
produse alimentare 9349,4 117,3 33,0
mãrfuri nealimentare 18954,6 103,5 67,0

Indicii vînzãrilor de mãrfuri cu amãnuntul


(în % faþã de anul precedent)
%
150 144,1

140 134,2

130
122,9
121,3
120 124,1 118,2
114,8 111,7 113,9
110,1 110,5
108,2 115,5
110 108,0
105,6 105,3 106,9
104,0 107,6
100 104,4
102,7
100,6 100,1
95,9
90
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total Unitãþi comerciale Pieþe
Prin unitãþile comerciale au fost vîndute bunuri de consum în valoare de 16892,3 mil. lei (59,7% din total
vînzãri) sau cu 10,5% mai mult faþã de anul 2006. Totodatã, prin pieþe au fost comercializate mãrfuri cu amã-
nuntul în sumã de 11411,7 mil. lei (conform estimãrilor), volum superior celui înregistrat în anul 2006 cu 4,4 %.
Agenþii economici cu forma de proprietate privatã în anul 2007 au comercializat mãrfuri cu amãnuntul
în sumã de 11880,4 mil. lei (70,3% din vînzãrile realizate de unitãþile comerciale) sau cu 12,8% mai mult
decît în anul 2006. Creºteri ale volumelor de vînzãri s-au înregistrat, de asemenea, la unitãþile comerciale cu
forma de proprietate publicã ºi mixtã (cu participarea capitalului strãin), respectiv cu 9,2% ºi cu 8,6%.
Totodatã, s-a diminuat volumul de vînzãri cu amãnuntul la unitãþile comerciale cu forma de proprietate mixtã
(publicã+privatã) – cu 16,3%.
Structura vînzãrilor de mãrfuri cu amãnuntul pe forme de proprietate
2,2% 2,2%
24,7% 24,4%

4,2% 3,1%

68,9% 70,3%

2006 2007
Publicã Privatã Mixtã (publicã+privatã) Mixtã (cu participarea capitalului strãin) ºi strãinã
În luna decembrie 2007 prin unitãþile comerciale populaþiei i-au fost vîndute mãrfuri de consum în sumã
de 1830,4 mil. lei, cu 16,1% mai mult faþã de luna precedentã ºi cu 14,9% comparativ cu luna decembrie 2006.
25
Evoluþia vînzãrilor de mãrfuri cu amãnuntul
(în % faþã de luna corespunzãtoare din anul precedent)
%
130

120,8
120 117,4
115,7 113,7 114,9
112,5 112,1
111,6 109,6 111,6
108,8 109,2
110 113,2
112,8 111,2
110,1 110,8
108,5 108,4 107,0
105,2 104,6 105,4
100 102,1

90
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

2006 2007
Stocurile de mãrfuri existente la unitãþile comerciale la data de 1 ianuarie 2008 s-au cifrat la
3723,2 mil. lei sau cu 20,2% mai mult faþã de 1 ianuarie 2007.
Ponderi semnificative în valoarea totalã a vînzãrilor de mãrfuri cu amãnuntul revin municipiilor Chiºinãu –
56,9% ºi Bãlþi – 8,9%, UTA Gagauzia – 2,9%, raioanelor: Ungheni – 2,1%, Cahul – 2,0%, Orhei – 1,9%,
Drochia – 1,7% ºi Ialoveni – 1,6%.
În anul 2007 populaþiei i-au fost prestate servicii contra platã în valoare de 11853,2 mil. lei, rezultînd
în condiþii comparabile de preþuri o creºtere de 3,9% comparativ cu anul 2006.
Evoluþia serviciilor cu platã prestate populaþiei
2007
mil. lei în % faþã de 2006 structura, %
Valoarea serviciilor cu platã prestate
populaþiei – total 11853,2 103,9 100,0
din care:
unitãþi oficial înregistrate 9582,2 104,2 80,8
persoane fizice 2271,0 102,5 19,2

Indicii volumului de servicii cu platã prestate populaþiei


(în % faþã de anul precedent)
%
130

121,2
120

113,4 113,5

114,0 109,2
110 111,8 113,3
105,9 105,6
104,3 104,2
108,6
105,3 104,9 103,9
100
100,1

90
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Total Unitãþi oficial înregistrate


Unitãþile oficial înregistrate în anul 2007 au acordat populaþiei servicii cu platã în sumã de 9582,2 mil. lei
(80,8% din total servicii) sau cu 4,2% mai mult decît în anul 2006.
Creºterea volumului de servicii cu platã prestate populaþiei s-a realizat pe seama activitãþii desfãºurate
de agenþii economici din sectorul privat (+15,2%) ºi cel public (+0,4%). Totodatã, s-a diminuat volumul servi-
ciilor acordate de agenþii economici cu forma de proprietate mixtã (publicã+privatã) ºi mixtã (cu participarea
capitalului strãin), respectiv cu 5,0% ºi 0,5%.

26
Structura serviciilor cu platã prestate populaþiei pe forme de proprietate
%
100

21,0 20,0

80
5,6 5,1

60 28,6 32,0

40

20 44,8 42,9

0
2006 2007
Publicã Privatã Mixtã (publicã+privatã) Mixtã (cu participarea capitalului strãin) ºi strãinã

În structura serviciilor cu platã prestate populaþiei circa 89% revin serviciilor comunale, de poºtã ºi
telecomunicaþii, transporturi de pasageri, alimentaþie publicã, învãþãmînt, sãnãtate ºi asistenþã socialã.
Ponderi semnificative în valoarea totalã a serviciilor cu platã prestate populaþiei deþin municipiile
Chiºinãu ºi Bãlþi, respectiv 59,5% ºi 5,8%, UTA Gãgãuzia – 2,9%, raioanele: Cahul – 1,9%, Orhei – 1,7%,
Ungheni – 1,5%, Anenii Noi – 1,3%.
Valoarea serviciilor cu platã prestate populaþiei prin intermediul unitãþilor oficial înregistrate în luna
decembrie 2007 s-a cifrat la 936,7 mil. lei, înregistrînd, în preþuri comparabile, o creºtere de 16,7% faþã de
luna precedentã ºi de 2,3% – comparativ cu luna decembrie 2006.
Evoluþia serviciilor cu platã prestate populaþiei
(în % faþã de luna corespunzãtoare din anul precedent)
%
120

111,9 111,4

110 109,2 109,1


107,1 106,7
107,7 105,7 104,8
104,9
106,5
105,1 102,5 102,3
103,8 103,7 103,7 103,8 103,4
102,8
100 101,6 101,4

99,0

94,1

90
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

2006 2007

Persoanele fizice (antreprenorii particulari) în anul 2007 au acordat populaþiei servicii cu platã în
valoare de 2271,0 mil. lei sau cu 2,5% mai mult comparativ cu anul 2006.

27
3.8. Comerþ exterior

Exporturile de mãrfuri în anul 2007 au totalizat 1341,8 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat în
perioada corespunzãtoare din anul 2006 cu 27,6%.
Gradul de influenþã a gru-
pelor de þãri la creºterea
2007 Structura, %
(+), scãderea (-) exportu-
rilor ºi importurilor, %
mil. dolari în % faþã
2006 2007 2006 2007
SUA de 2006
Export – total 1341,8 127,6 100,0 100,0 -3,6 27,6
din care:
þãrile Uniunii Europene (UE-27) 679,3 126,3 51,1 50,6 8,7 13,5
þãrile CSI 550,3 129,7 40,3 41,0 -11,7 12,0
alte þãri 112,2 125,0 8,6 8,4 -0,6 2,1
Import – total 3689,9 137,0 100,0 100,0 17,5 37,0
din care:
þãrile Uniunii Europene (UE-27) 1681,3 138,0 45,2 45,6 7,8 17,2
þãrile CSI 1333,7 130,7 37,9 36,1 5,1 11,6
alte þãri 674,9 148,7 16,9 18,3 4,6 8,2
Deficitul balanþei comerciale –
total 2348,1 143,0 100,0 100,0 x x
din care:
þãrile Uniunii Europene (UE-27) 1002,0 147,2 41,5 42,7 x x
þãrile CSI 783,4 131,3 36,3 33,4 x x
alte þãri 562,7 de 1,5 ori 22,2 23,9 x x

Exporturile cãtre þãrile Uniunii Europene (UE-27) au însumat 679,3 mil. dolari SUA (cu 26,3% mai
mult faþã de anul 2006), reprezentînd 50,6% din total exporturi (51,1% în anul 2006).
Þãrile CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o proporþie de 41,0% (în anul 2006 – 40,3%), ce
corespunde unei valori de 550,3 mil. dolari SUA. Exporturile de mãrfuri cãtre aceste þãri au crescut cu 29,7%
comparativ cu anul 2006.
Evoluþia lunarã a exporturilor
mil. dolari SUA
160
143,3 148,7
140

127,3
120 115,1 115,9 120,4
109,2 106,5 109,2
110,0 106,7
101,4 106,5
98,0 97,8 97,0 108,4
100 90,7 91,8
100,1 85,4 88,4
93,8
86,3 93,4 79,8
80 73,7 83,8 85,1 83,3
83,4
70,8
75,5
60 66,7 69,3
62,0

40

20
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

2005 2006 2007

28
Primele 14 þãri-partenere în derularea exporturilor, care deþineau 88,1% din volumul total, au fost:
Gradul de influenþã a þãrilor
2007 Ponderea, % la creºterea (+),
scãderea (-) exporturilor, %
mil. dolari în % faþã
2006 2007 2006 2007
SUA de 2006
Export – total 1341,8 127,6 100,0 100,0 -3,6 27,6
din care:
Federaþia Rusã 232,7 127,9 17,3 17,3 -15,2 4,8
România 211,2 135,8 14,8 15,7 4,0 5,3
Ucraina 167,9 130,4 12,2 12,5 2,6 3,7
Italia 140,2 120,0 11,1 10,4 -1,5 2,2
Germania 86,3 de 1,7 ori 4,9 6,4 0,4 3,3
Belarus 82,0 110,8 7,0 6,1 0,3 0,8
Polonia 48,3 123,3 3,7 3,6 1,3 0,9
Kazahstan 45,5 de 1,9 ori 2,3 3,4 0,6 2,0
Regatul Unit al Marii Britanii ºi
Irlandei de Nord 34,1 124,8 2,6 2,5 1,5 0,6
Turcia 32,1 112,7 2,7 2,4 0,3 0,3
Austria 30,9 de 2,3 ori 1,2 2,3 0,1 1,7
Bulgaria 27,3 de 1,9 ori 1,3 2,0 0,6 1,3
Franþa 24,8 103,8 2,3 1,8 0,7 0,1
Elveþia 22,6 de 1,6 ori 1,4 1,7 0,6 0,8

Analiza evoluþiei exporturilor pe þãri relevã cã majorarea livrãrilor cãtre România (+35,8%), Federaþia
Rusã (+27,9%), Ucraina (+30,4%), Germania (de 1,7 ori), Italia (+20,0%), Kazahstan (de 1,9 ori), Austria (de
2,3 ori), Bulgaria (de 1,9 ori), Polonia (+23,3%), Elveþia (de 1,6 ori), Belarus (+10,8%), Regatul Unit al Marii
Britanii ºi Irlandei de Nord (+24,8%), Turcia (+12,7%) etc., a contribuit la creºterea pe total exporturi
respectiv cu 5,3%, 4,8%, 3,7%, 3,3%, 2,2%, 2,0%, 1,7%, 1,3%, 0,9%, 0,8%, 0,8%, 0,6%, 0,3%.
Nouã grupe de mãrfuri care deþineau 83,5% din total exporturi se prezintã astfel:
Gradul de influenþã a
grupelor de mãrfuri la
2007 Structura, %
creºterea (+), scãderea (-)
exporturilor, %
mil. dolari în % faþã
2006 2007 2006 2007
SUA de 2006
Export – total 1341,8 127,6 100,0 100,0 -3,6 27,6
din care:
Materiale textile ºi articole din aceste
materiale 276,3 121,0 21,7 20,6 3,1 4,6
Produse alimentare, bãuturi ºi tutun 276,0 99,9 26,3 20,6 -11,0 0,0
Produse vegetale 162,9 119,3 13,0 12,1 0,4 2,5
Metale comune ºi articole din metale
comune 110,5 145,7 7,2 8,2 2,5 3,3
Maºini ºi aparate; echipamente
electrice; aparate de înregistrat sau
de reprodus sunetul ºi imaginile 90,7 de 1,7 ori 5,1 6,8 0,6 3,6
Produse minerale 57,1 de 2,1 ori 2,6 4,3 0,7 2,8
Grãsimi ºi uleiuri animale sau
vegetale 55,3 de 1,6 ori 3,3 4,1 -0,3 1,9
Articole din piatrã, ipsos, ciment,
ceramicã, sticlã ºi din materiale
similare 51,3 de 1,6 ori 3,1 3,8 1,3 1,8
Încãlþãminte, pãlãrii, umbrele ºi
articole din acestea 40,3 130,1 2,9 3,0 0,4 0,9

Pe grupe de mãrfuri exporturile au crescut substanþial la materiale textile ºi articole din aceste mate-
riale (+21,0%), maºini ºi aparate; echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul ºi
imaginile (de 1,7 ori), metale comune ºi articole din metale comune (+45,7%), produse minerale (de 2,1 ori),
produse vegetale (+19,3%), grãsimi ºi uleiuri animale sau vegetale (de 1,6 ori), articole din piatrã, ipsos,
ciment, ceramicã, sticlã ºi din materiale similare (de 1,6 ori), încãlþãminte, pãlãrii, umbrele ºi articole din
acestea (+30,1%), influenþînd creºterea pe total exporturi respectiv cu 4,6%, 3,6%, 3,3%, 2,8%, 2,5%, 1,9%,
1,8%, 0,9%.
29
Exporturile principalelor mãrfuri
2005 2006 2007
Unitatea
Cod N.M. Denumirea grupei de mãrfuri de Valoarea, Valoarea, Valoarea,
Canti- Canti- Canti-
mãsurã mil. dolari mil. dolari mil. dolari
tatea tatea tatea
SUA SUA SUA
XI Materiale textile ºi articole din
aceste materiale x 193,9 x 228,3 x 276,3
5701- Covoare ºi alte acoperitoare de
5705 podea din materiale textile mii m2 3854,8 13,1 4655,2 20,1 4774,0 28,5
6104 Taioare, seturi, jachete, rochii,
fuste, pantaloni, salopete cu
bretele, ºorturi, tricotate sau
croºetate pentru femei sau fete mii buc. 701,4 3,4 2166,6 10,6 1657,0 11,0
6106 Bluze, cãmãºi ºi bluze-cãmãºi
tricotate sau croºetate, pentru
femei sau fete mii buc. 1510,3 4,2 4138,0 11,1 4276,8 17,2
6109 Tricouri (T-shirts) ºi maiouri de
corp, tricotate sau croºetate mii buc. 10834,6 26,6 11387,5 27,8 52140,5 31,3
6110 Jerseuri, pulovere, cardigane,
veste ºi articole similare, tricotate
sau croºetate mii buc. 2262,6 15,7 1764,5 14,5 2174,0 17,9
6201 Paltoane, canadiene, pelerine
(impermeabile), hanorace,
bluzoane ºi articole similare,
pentru bãrbaþi sau bãieþi mii buc. 290,2 6,6 306,3 9,8 363,2 12,9
6202 Paltoane, canadiene, pelerine,
hanorace, bluzoane ºi articole
similare, pentru femei sau fete mii buc. 681,7 15,9 589,5 18,7 631,6 22,9
6203 Costume sau compleuri, seturi,
sacouri, pantaloni, salopete cu
bretele, pantaloni scurþi ºi sorturi,
pentru bãrbaþi sau bãieþi mii buc. 2816,0 32,0 3658,4 34,4 3305,1 37,1
6204 Taioare, seturi, jachete, rochii,
fuste, pantaloni, salopete cu
bretele, ºorturi (altele decît pentru
baie), pentru femei ºi fete mii buc. 2599,8 26,1 2850,5 31,9 2644,7 34,6
6206 Bluze, cãmãºi ºi bluze-cãmãºi
pentru femei ºi fete mii buc. 640,6 3,6 1301,0 7,7 1899,3 12,1
IV Produse alimentare, bãuturi
ºi tutun x 396,0 x 276,4 x 276,0
1701 Zahãr din trestie sau din sfeclã
de zahãr ºi zaharozã purã din
punct de vedere chimic, în
stare solidã mii tone 12,6 5,3 30,3 16,8 42,9 20,6
2001 Legume, fructe ºi alte pãrþi
comestibile de plante, preparate
sau conservate în oþet sau acid
acetic mii tone 11,0 5,7 7,4 4,8 10,5 7,1
2009 Sucuri de fructe (inclusiv must
de struguri) ºi sucuri de legume,
nefermentate, fãrã adaos de
alcool mii tone 32,7 22,9 20,3 17,7 33,4 48,8
220421,
220429 Vin din struguri mii dal 24649,6 233,8 14417,6 133,7 6348,3 78,1
220430 Material vinicol mii dal 6728,4 33,2 4862,8 24,1 3928,0 24,1
220820 Distilate de vin sau de tescovinã mii dal
de struguri alc. pur 401,3 34,1 276,5 22,6 326,9 24,2
2401 Tutunuri brute sau neprelucrate;
deºeuri de tutun mii tone 6,3 8,3 4,9 6,9 4,8 8,1
2402 Þigãri de foi, trabucuri ºi þigarete,
din tutun sau din înlocuitori de
tutun mil. buc. 80,4 3,1 63,3 3,1 149,9 7,2
II Produse vegetale x 131,9 x 136,5 x 162,9
0806 Struguri proaspeþi sau uscaþi
(stafide) mii tone 10,8 2,5 15,2 3,4 40,4 12,0
0808 Mere, pere ºi gutui, proaspete mii tone 136,5 20,4 87,2 13,9 78,5 22,5
0809 Caise, cireºe, viºine, piersici
(inclusiv nectarine), prune ºi
porumbe, proaspete mii tone 14,0 3,1 20,9 5,8 10,8 5,0
0813 Fructe uscate mii tone 2,8 3,8 1,6 2,9 2,3 4,4

30
Exporturile principalelor mãrfuri
2005 2006 2007
Unitatea
Cod N.M. Denumirea grupei de mãrfuri de Valoarea, Valoarea, Valoarea,
Canti- Canti- Canti-
mãsurã mil. dolari mil. dolari mil. dolari
tatea tatea tatea
SUA SUA SUA
1001 Grîu ºi meslin (amestec de grîu cu
secarã în proporþie de doi la unu) mii tone 76,1 6,8 180,6 21,6 42,4 6,1
1005 Porumb mii tone 196,1 23,0 77,7 11,2 25,7 8,6
1205 Seminþe de rapiþã sau de rapiþã
sãlbaticã, chiar sfãrîmate mii tone 2,3 0,5 0,6 0,2 32,3 10,3
1206 Seminþe de floarea-soarelui, chiar
sfarîmate mii tone 61,2 18,6 51,9 14,6 91,2 29,7
XV Metale comune ºi articole din
metale comune x 48,7 x 75,8 x 110,5
7204 Deºeuri ºi resturi din fontã, fier
sau de oþel (fier vechi); deºeuri
lingotate din fier sau oþel mii tone 2,8 1,6 1,7 1,3 3,0 8,8
7213- Bare ºi tije din fier sau din oþeluri
7215 nealiate mii tone 53,0 16,7 85,0 30,1 69,9 29,0
7404 Deºeuri ºi resturi de cupru mii tone 2,5 2,4 3,0 7,3 3,1 13,8
7602 Deºeuri ºi resturi de aluminiu mii tone 5,9 4,7 3,9 3,9 4,2 6,6
XVI Maºini ºi aparate; echipamente
electrice; aparate de înregistrat
sau de reprodus sunetul ºi
imaginile x 46,2 x 53,1 x 90,7
841311 - Pompe pentru lichide (exclusiv
841382 cele manuale) mii buc. 10,3 9,5 2,6 7,6 3,5 7,9
841810 -
841850 Frigidere, congelatoare mii buc. 0,3 0,0 5,4 0,9 15,2 3,6
843860 Maºini ºi aparate pentru pre-
lucrarea fructelor ºi legumelor buc. 2,0 0,0 1,0 0,0 6,0 4,1
8482 Rulmenþi cu bile, cu gãleþi, cu role
sau cu ace mii buc. 4,9 0,5 18,0 2,9 12,9 4,8
8516 Încãlzitoare de apã, termoplon-
joare electrice; aparate electrice
pentru încãlzirea localurilor;
aparate pentru coafurã; fiare de
cãlcat mii buc. 125,6 0,1 107,0 0,5 93,0 3,5
8543 Maºini ºi aparate electrice care
au o funcþie proprie mii buc. 2,5 1,4 3,5 1,9 1,9 4,6
8544 Fire, cabluri ºi alte conductoare
electrice izolate, cu sau fãrã
conectori; cabluri de fibre optice,
constituite din fibre izolate
individual tone 322,1 0,9 614,9 4,5 1537,4 21,3
V Produse minerale x 20,1 x 27,4 x 57,1
2520 Ghips; anhidrit; ipsos, chiar
colorat mii tone 452,4 15,2 576,2 22,7 651,9 45,4
2523 Cimenturi hidraulice mii tone 88,6 2,5 59,2 2,2 91,6 7,1
III Grãsimi ºi uleiuri animale sau
vegetale x 37,8 x 34,9 x 55,3
1507 Ulei de soia ºi fracþiunile lui, chiar
rafinate, dar nemodificate chimic mii tone 4,2 2,3 5,1 2,7 5,3 3,9
1512 Uleiuri din seminþe de floarea-
soarelui, de ºofrãnaº, de bumbac
ºi fracþiunile lor, chiar rafinate,
dar nemodificate chimic mii tone 53,4 35,5 50,4 32,0 61,1 49,3
XIII Articole din piatrã, ipsos,
ciment, ceramicã, sticlã ºi din
materiale similare x 18,7 x 32,6 x 51,3
6908 Placi ºi dale pentru pavaj sau
pentru acoperit pereþii; cuburi ºi
articole similare pentru mozaicuri,
lacuite, smãlþuite, din ceramicã mii m2 446,5 1,3 443,8 1,5 1015,2 3,8
7010 Damigene, sticle, borcane, fiole ºi
alte recipiente pentru transport
sau ambalare; recipiente pentru
conserve; dopuri, capace, din
sticlã mil. buc. 162,6 14,7 222,9 27,7 273,8 39,4

31
Exporturile principalelor mãrfuri
2005 2006 2007
Unitatea
Cod N.M. Denumirea grupei de mãrfuri de Valoarea, Valoarea, Valoarea,
Canti- Canti- Canti-
mãsurã mil. dolari mil. dolari mil. dolari
tatea tatea tatea
SUA SUA SUA
XII Încãlþãminte, pãlãrii, umbrele ºi
articole similare x 26,6 x 31,0 x 40,3
6403 Încãlþãminte cu feþe din piele
naturalã mii per. 1785,1 18,3 1600,3 18,9 2095,4 25,4
6406 Pãrþi de încãlþãminte; tãlpi
interioare detaºabile, branþuri;
ghetre, jambiere ºi articole
similare tone 222,0 4,7 225,0 5,8 336,3 9,3
Importurile de mãrfuri în anul 2007 au marcat 3689,9 mil. dolari SUA, volum superior celui înregistrat
în anul 2006 cu 37,0%.
Importurile din þãrile Uniunii Europene (UE-27) au însumat 1681,3 mil. dolari SUA (cu 38,0% mai mult
decît în anul 2006), reprezentînd 45,6% din total importuri (45,2% în anul 2006).
Importurile de mãrfuri provenite din þãrile CSI au avut o valoare de 1333,7 mil. dolari SUA (cu 30,7%
mai mult faþã de anul 2006), care echivaleazã cu 36,1% din total importuri (37,9% în anul 2006).

Evoluþia lunarã a importurilor de mãrfuri


mil. dolari SUA
450 412,6
377,8
400 369,4
327,5
350 315,3
294,4 300,0 300,4
290,2 296,2
300 271,7 264,8 265,1 257,3

250 218,1 225,7 224,8 230,5


217,8 210,0 259,5
197,1 202,3
200 179,2 217,4
196,8 204,2 204,5 204,9
140,4 187,2 182,3 187,5 188,9
150
142,5
100
111,1

50
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

2005 2006 2007

Primele 11 þãri-partenere în derularea importurilor, care deþineau 79,9% din volumul total, au fost:
Gradul de influenþã a þãrilor
2007 Ponderea, % la creºterea (+), scãderea (-)
importurilor, %
mil. dolari în % faþã de
2006 2007 2006 2007
SUA 2006
Import – total 3689,9 137,0 100,0 100,0 17,5 37,0
din care:
Ucraina 687,0 133,0 19,2 18,6 1,6 6,3
Federaþia Rusã 498,6 119,6 15,5 13,5 6,5 3,0
România 449,1 129,8 12,8 12,2 3,9 3,8
Germania 319,4 149,2 8,0 8,7 1,0 3,9
Italia 269,3 137,2 7,3 7,3 1,9 2,7
China 202,9 de 1,7 ori 4,3 5,5 1,9 3,2
Turcia 166,8 146,5 4,2 4,5 0,9 2,0
Belarus 118,7 de 1,6 ori 2,8 3,2 -0,4 1,6
Franþa 94,8 de 1,5 ori 2,3 2,6 -0,1 1,2
Polonia 89,1 121,4 2,7 2,4 0,4 0,6
Bulgaria 50,4 143,7 1,3 1,4 0,3 0,6

32
Analiza evoluþiei importurilor pe þãri relevã cã majorarea livrãrilor din Ucraina (+33,0%), Germania
(+49,2%), România (+29,8%), China (de 1,7 ori), Federaþia Rusã (+19,6%), Italia (+37,2%), Turcia (+46,5%),
Belarus (de 1,6 ori), Franþa (de 1,5 ori), Bulgaria (+43,7%), Polonia (+21,4%) etc., a contribuit la creºterea pe
total importuri respectiv cu 6,3%, 3,9%, 3,8%, 3,2%, 3,0%, 2,7%, 2,0%, 1,6%, 1,2%, 0,6%, 0,6%.

Unsprezece grupe de mãrfuri care deþineau 90,6% din total importuri se prezintã astfel:
Gradul de influenþã a
grupelor de mãrfuri la
2007 Structura, %
creºterea (+), scãderea (-)
importurilor, %
mil. dolari în % faþã de
2006 2007 2006 2007
SUA 2006
Import – total 3689,9 137,0 100,0 100,0 17,5 37,0
din care:
Produse minerale 788,4 118,8 24,6 21,4 6,9 4,6
Maºini ºi aparate; echipamente
electrice; aparate de înregistrat sau
de reprodus sunetul ºi imaginile 544,6 143,4 14,1 14,8 2,9 6,1
Metale comune ºi articole din metale
comune 336,7 de 1,5 ori 8,1 9,1 2,6 4,4
Produse chimice 317,7 142,3 8,3 8,6 -0,4 3,5
Mijloace ºi materiale de transport 286,2 de 1,8 ori 6,0 7,8 1,4 4,6
Materiale textile ºi articole din
aceste materiale 249,8 120,9 7,7 6,8 1,2 1,6
Produse alimentare, bãuturi ºi tutun 237,9 132,3 6,7 6,4 1,4 2,2
Materiale plastice, cauciuc ºi articole
din acestea 225,0 133,5 6,3 6,1 1,3 2,1
Produse vegetale 150,4 de 2,1 ori 2,7 4,1 0,3 2,9
Articole din piatrã, ipsos, ciment,
ceramicã, sticlã ºi din materiale
similare 102,2 127,8 3,0 2,8 0,6 0,8
Pastã de lemn, hîrtie, carton ºi
articole din acestea 101,4 134,3 2,8 2,7 -0,3 1,0

Creºteri considerabile s-au înregistrat la importurile de maºini ºi aparate; echipamente electrice;


aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul ºi imaginile (+43,4%), produse minerale (+18,8%), mijloace
ºi materiale de transport (de 1,8 ori), metale comune ºi articole din metale comune (de 1,5 ori), produse
chimice (+42,3%), produse vegetale (de 2,1 ori), produse alimentare, bãuturi ºi tutun (+32,3%), materiale
plastice, cauciuc ºi articole din acestea (+33,5%), care au influenþat creºterea pe total importuri respectiv cu
6,1%, 4,6%, 4,6%, 4,4%, 3,5%, 2,9%, 2,2%, 2,1%, Totodatã, s-au înregistrat creºteri la o serie de bunuri de
consum, respectiv, produse cosmetice, detergenþi, produse farmaceutice, confecþii textile, aparate
electrocasnice.
Importurile principalelor mãrfuri
2005 2006 2007
Unitatea
Cod N.M. Denumirea grupei de mãrfuri de Valoarea, Valoarea, Valoarea,
Canti- Canti- Canti-
mãsurã mil. dolari mil. dolari mil. dolari
tatea tatea tatea
SUA SUA SUA
V Produse minerale x 504,7 x 663,7 x 788,4
2517 Bolovani, prundiº, pietre con-
casate; macadam de zgurã, de
deºeuri industriale; macadam
gudronat pentru ºosele; granu-
le, sparturi ºi praf din pietre mii tone 191,5 1,5 194,2 1,7 391,5 4,7
2701 Huilã; brichete ºi combustibili
solizi în forme similare obþinuþi
din huilã mii tone 165,7 9,5 172,1 12,2 179,7 16,3
27101141-
27101159 Benzine auto mil. litri 285,6 113,4 256,6 121,4 276,0 147,4
27101911-
27101929 Uleiuri medii (petrol lampant) mii tone 15,4 7,9 17,8 11,3 19,7 13,7
27101931-
27101949 Motorinã mii tone 314,0 164,2 307,9 185,5 331,0 222,9

33
Importurile principalelor mãrfuri
2005 2006 2007
Unitatea
Cod N.M. Denumirea grupei de mãrfuri de Valoarea, Valoarea, Valoarea,
Canti- Canti- Canti-
mãsurã mil. dolari mil. dolari mil. dolari
tatea tatea tatea
SUA SUA SUA
27101971 -
27101999 Uleiuri lubrifiante mii tone 12,3 9,3 13,4 13,4 15,5 16,6
27111 Gaz lichefiat mii tone 53,6 26,1 50,1 28,9 50,5 31,1
27112100 Gaz natural mil. m3 1418,6 107,9 1418,2 189,1 1305,4 225,7
2716 Energie electricã mil. kw/h 1600,2 38,2 2881,5 73,1 2931,3 87,3
XVI Maºini ºi aparate; echipa-
mente electrice; aparate de
înregistrat sau de reprodus
sunetul ºi imaginile x 313,0 x 379,8 x 544,6
8403 Cazane pentru încãlzire cen-
tralã, altele decît cele de la
poziþia 8402 mii buc. 24,4 9,7 26,7 12,5 25,2 13,6
841810 -
841850 Frigidere, congelatoare mii buc. 78,8 14,9 106,2 23,6 154,1 38,1
8450 Maºini de spãlat rufe, inclusiv
cele cu dispozitiv de uscare mii buc. 59,1 6,6 75,4 9,8 91,1 12,9
8471 Maºini automate de prelucrare
a datelor ºi pãrþi ale acestora;
cititori magnetici sau optici,
maºini pentru codificarea ºi
prelucrarea datelor mii buc. 232,7 12,5 185,5 14,0 155,0 22,5
8474 Maºini ºi aparate pentru sortat,
cernut, mãcinat pamînt, pietre
ºi alte minerale solide; pentru
aglomerat, modelat combusti-
bili solizi, ciment mii buc. 1,0 1,2 2,4 3,5 4,3 11,4
8481 Articole de robinetãrie ºi alte
articole similare pentru þevi,
cazane, rezervoare, cuve ºi
alte recipiente similare tone 637,6 5,1 794,6 8,1 991,9 10,9
8516 Încãlzitoare de apã, termoplon-
joare electrice; aparate electri-
ce pentru încãlzirea localurilor;
aparate pentru coafurã; fiare
de cãlcat mii buc. 675,4 6,5 943,2 9,6 1535,1 17,2
8517 Aparate electrice pentru telefo-
nie sau telegrafie prin fir, inclu-
siv aparate telefonice, dotate
cu receptor CORDLESS (fãrã
fir) mii buc. 172,2 18,9 189,3 30,1 168,2 22,2
8525 Aparate de emisie pentru radio-
telefonie, radiotelegrafie, radio-
difuziune, televiziune; camere
de televiziune ºi video; aparate
fotografice numerice mii buc. 56,8 21,8 40,7 13,5 185,9 39,6
8528 Aparate de recepþie de televi-
ziune; monitoare video ºi
proiectoare video mii buc. 137,6 8,7 148,8 11,0 148,6 11,4
8535, Aparaturã pentru comutarea,
8536 tãierea, protecþia, branºarea,
racordarea sau conectarea cir-
cuitelor electrice (întrerupãtoa-
re, siguranþe º.a.) tone 678,0 5,6 668,6 7,5 877,3 12,3
8544 Fire, cabluri si alte conductoare
electrice izolate, cu sau fãrã
conectori; cabluri de fibre opti-
ce, constituite din fibre izolate
individual mii tone 3,8 12,6 4,6 24,2 5,7 36,5
XV Metale comune ºi articole
din metale comune x 160,6 x 219,4 x 336,7

34
Importurile principalelor mãrfuri
2005 2006 2007
Unitatea
Cod N.M. Denumirea grupei de mãrfuri de Valoarea, Valoarea, Valoarea,
Canti- Canti- Canti-
mãsurã mil. dolari mil. dolari mil. dolari
tatea tatea tatea
SUA SUA SUA
7208- Produse laminate plate, din fier
7211 sau din oþeluri nealiate,
neplacate ºi neacoperite mii tone 21,8 10,1 21,0 10,8 22,4 13,8
7210, Produse laminate plate, din fier
7212 sau din oþeluri nealiate, placate
sau acoperite mii tone 8,5 7,4 10,6 10,7 15,5 17,5
7213- Bare ºi tije din fier sau din
7215 oþeluri nealiate mii tone 44,2 17,5 60,6 26,9 78,5 45,7
7216 Profile din fier sau din oþeluri
nealiate mii tone 16,1 8,9 18,0 11,5 19,3 15,6
7305, Alte tuburi, þevi ºi profile
7306 tubulare (sudate sau nituite),
din fier sau din oþel mii tone 15,9 10,0 19,5 17,4 20,7 18,7
7308 Construcþii ºi pãrþi de construc-
þii (poduri, turnuri, piloni, stîlpi,
coloane, acoperiºuri, uºi, feres-
tre, balustrade) din fontã, fier
sau oþel mii tone 5,4 8,2 9,3 18,3 11,6 27,6
7321 Sobe de încãlzit, cazane cu
vatrã, maºini de gãtit, cuptoa-
re, grãtare, reºouri cu gaze ºi
aparate neelectrice similare,
din fontã, fier sau oþel mii buc. 78,4 5,8 92,5 7,6 106,8 10,8
7322 Radiatoare pentru încãlzirea
centralã, neelectrice; genera-
toare ºi distribuitoare de aer,
prevãzute cu un ventilator, din
fontã, fier sau oþel mii tone 3,8 5,6 4,6 7,2 5,3 9,5
7604 Bare, tije ºi profile din aluminiu mii tone 1,8 5,6 1,9 7,6 2,2 9,5
8302 Ornamente, decoraþiuni, arti-
cole de feronerie, din metale
comune pentru mobilã, uºi,
scãri, ferestre etc.; cuiere
pentru haine ºi pãlãrii s.a. mii tone 1,3 4,9 1,6 7,0 2,1 34,4
VI Produse chimice x 232,3 x 223,3 x 317,7
3004 Medicamente (dozate ºi condi-
þionate pentru vînzarea cu
amãnuntul) mii tone 3,6 67,7 3,8 78,0 4,9 103,0
3102 Îngrãºãminte minerale sau mii kg
chimice azotate azot 21627,1 9,4 10365,6 4,5 29266,0 16,6
3208- Lacuri ºi vopsele pe bazã de
3210 polimeri sintetici sau naturali;
pigmenþi pentru prelucrarea
pieilor mii tone 8,0 9,0 7,9 9,5 8,1 12,1
3304 Produse de înfrumuseþare ºi
de machiaj ºi preparate pentru
îngrijirea pielii; preparate pen-
tru manichiurã sau pedichiurã tone 744,3 7,2 822,5 9,3 1055,7 12,3
3305 Preparate pentru îngrijirea
pãrului mii tone 2,8 9,5 2,8 11,1 3,6 16,0
3402 Preparate pentru spãlat rufe
sau pentru curãþat mii tone 12,2 12,1 15,4 15,9 19,0 23,6
3808 Insecticide, rodenticide, fungi-
cide, erbicide, inhibitori de ger-
minare ºi regulatori de creºtere
pentru plante, dezinfectanþi ºi
produse similare mii tone 6,6 46,7 3,1 18,0 3,6 30,2
XVII Mijloace ºi materiale de
transport x 130,3 x 162,4 x 286,2
8701 Tractoare buc. 1659,0 30,4 963,0 14,1 1679,0 58,7

35
Importurile principalelor mãrfuri
2005 2006 2007
Unitatea
Cod N.M. Denumirea grupei de mãrfuri de Valoarea, Valoarea, Valoarea,
Canti- Canti- Canti-
mãsurã mil. dolari mil. dolari mil. dolari
tatea tatea tatea
SUA SUA SUA
8703 Autoturisme ºi alte autovehicule
pentru transportul persoanelor mii buc. 4,8 58,1 6,0 78,1 9,3 135,1
8704 Autovehicule pentru transportul
mãrfurilor buc. 3517,0 10,8 643,0 9,9 880,0 21,6
8716 Remorci ºi semiremorci pentru
toate vehiculele; alte vehicule
nepropulsate mii buc. 6,1 4,1 11,2 4,3 20,6 21,5
XI Materiale textile ºi articole
din aceste materiale x 179,9 x 206,5 x 249,8
5111 Þesãturi din lînã cardatã sau
din pãr fin de animale, cardat mii m2 1223,7 6,3 1097,0 5,2 974,2 6,1
5112 Þesãturi din lînã pieptãnatã
sau din pãr fin de animale,
pieptãnat mii m2 739,4 3,7 1133,7 6,2 1019,1 6,5
5208-
5212 Þesãturi din bumbac mil. m2 15,2 18,2 15,7 22,3 15,0 27,3
5402 Fire din filamente sintetice
(altele decît aþa de cusut)
necondiþionate pentru vînzarea
cu amãnuntul mii tone 3,1 6,7 4,2 11,3 4,8 14,0
5407 Þesãturi din fire de filamente
sintetice mil. m2 6,9 9,2 7,9 11,1 7,4 13,7
5512- Þesãturi din fibre sintetice
5515 discontinue mil. m2 6,8 13,8 8,1 16,5 7,7 16,0
5603 Articole neþesute, chiar
impregnate, îmbrãcate,
acoperite sau stratificate tone 924,5 4,9 1151,0 6,4 1090,2 6,1
5701- Covoare ºi alte acoperitoare de
5705 podea din materiale textile mii m2 1552,1 2,4 1483,0 2,6 1747,9 4,5
5806 Panglici, altele decît articolele
de la poziþia 5807; panglici fãrã
bãtãturã, din fire sau fibre
paralelizate ºi lipite (bolduc) tone 268,4 3,8 294,8 4,2 327,8 4,9
5903 Þesãturi impregnate, îmbrãca-
te, acoperite sau stratificate cu
material plastic, altele decît
cele de la poziþia 5902 mii m2 2797,5 5,3 3199,5 6,2 3516,4 7,4
6004 Materiale tricotate sau croºe-
tate cu o lãþime de peste 30cm,
care conþin minimum 5% din
greutate fire elastomerice sau
fire din cauciuc tone 304,5 4,3 463,2 6,6 503,4 8,0
6006 Alte materiale tricotate sau
croºetate tone 1211,7 10,0 1691,6 18,2 1927,1 22,9
6117 Alte accesorii confecþionate de
îmbrãcãminte; pãrþi de îmbrã-
cãminte sau accesorii de
îmbrãcãminte, tricotate sau
croþetate tone 766,3 8,5 1649,7 16,8 1874,2 20,9
6217 Alte accesorii de îmbrãcãminte
confecþionate; pãrþi de îbrãcã-
minte sau de accesorii de
îmbrãcãminte, altele decît cele
de la poziþia 6212 tone 521,4 8,2 843,4 13,2 598,0 12,2
IV Produse alimentare, bãuturi
ºi tutun x 147,5 x 179,8 x 237,9
1806 Ciocolatã ºi alte preparate
alimentare care conþin cacao mii tone 5,2 8,8 6,1 11,3 6,1 13,1

36
Importurile principalelor mãrfuri
2005 2006 2007
Unitatea
Cod N.M. Denumirea grupei de mãrfuri de Valoarea, Valoarea, Valoarea,
Canti- Canti- Canti-
mãsurã mil. dolari mil. dolari mil. dolari
tatea tatea tatea
SUA SUA SUA
1905 Produse de brutãrie, de patise-
rie ºi biscuiþi chiar cu cacao;
hostii, casete, prescuri, vafe cu
capac, paste uscate mii tone 5,6 7,5 6,1 8,7 7,6 11,5
2103 Sosuri ºi preparate pentru
acestea, compoziþii din condi-
mente; fãinã de muºtar ºi
muºtar preparat mii tone 5,4 5,5 6,8 7,8 8,8 11,7
2104, Preparate pentru supe, bulio-
2106 nuri; supe, ciorbe ºi bulionuri
preparate; alte preparate ali-
mentare mii tone 2,3 5,6 2,8 7,2 4,4 14,5
2201 Ape, inclusiv ape minerale
naturale sau artificiale ºi apele
gazeificate care nu conþin
zahãr ºi nici aromatizanþi;
gheaþã ºi zãpadã mii dal 614,6 1,1 865,2 1,6 1259,1 2,8
2202 Ape, inclusiv ape minerale ºi
ape gazeificate care conþin
zahãr sau alþi îndulcitori sau
aromatizanþi ºi alte bãuturi
nealcoolice mil. dal 1,4 5,5 1,8 8,2 2,9 15,2
2203 Bere fabricatã din malþ mil. dal 1,9 8,1 2,4 10,7 3,7 16,4
220820 Distilate de vin sau de tesco- mii dal
vinã de struguri alc. pur 306,7 7,1 136,2 4,3 208,6 6,7
220830- Rachiuri, lichioruri ºi alte mii dal
220890 bãuturi spirtoase alc. pur 31,7 1,9 41,5 2,6 58,7 4,2
2309 Preparate de tipurile celor folo-
site pentru hrana animalelor mii tone 3,5 3,1 9,3 5,2 21,7 8,4
2401 Tutunuri brute sau nepreluc-
rate; deºeuri de tutun mii tone 2,6 5,4 2,1 4,4 3,3 6,7
2402 Þigãri de foi, trabucuri ºi
þigarete, din tutun sau din
înlocuitori de tutun mil. buc. 2508,7 32,6 3386,8 42,6 4275,0 58,6
VII Materiale plastice, cauciuc
ºi articole similare x 139,7 x 168,5 x 225,0
3901- Polimeri de etilenã, de propi-
3904 lenã, de stiren, de clorurã de
vinil sau de alte olefine haloge-
nate, sub forme primare mii tone 17,7 21,2 19,1 26,8 19,8 31,0
3907 Poliacetali, alþi polieteri ºi rãºini
epoxidice, sub forme primare;
policarbonaþi, rãºini alchidice,
poliesteri alilici, sub forme
primare mii tone 3,1 4,5 7,1 9,9 8,9 13,9
3916 Monofilamente de peste 1 mm
în secþiune transversalã
(monofire), inele, tije, bare ºi
profile, din material plastic mii tone 4,1 8,3 7,1 14,6 8,5 17,5
3917 Tuburi, þevi, furtunuri ºi acce-
sorii ale acestora (de ex: îmbi-
nãri, coturi, flanse), din mate-
riale plastice mii tone 5,7 15,1 6,5 18,7 7,7 22,7
3919- Plãci, foi, folii, benzi, panglici,
3921 pelicule ºi lame din materiale
plastice mii tone 5,4 17,5 6,3 19,9 8,2 27,1
3923 Articole de transport sau de
ambalare din materiale plas-
tice; buºoane, dopuri, capace,
capsule ºi alte dispozitive de
închidere, din plastice mii tone 9,8 24,9 7,8 18,2 10,1 23,6

37
Importurile principalelor mãrfuri
2005 2006 2007
Unitatea
Cod N.M. Denumirea grupei de mãrfuri de Valoarea, Valoarea, Valoarea,
Canti- Canti- Canti-
mãsurã mil. dolari mil. dolari mil. dolari
tatea tatea tatea
SUA SUA SUA
4011 Anvelope pneumatice noi, din
cauciuc mii buc. 441,8 17,5 370,7 20,6 384,1 27,8
II Produse vegetale x 65,0 x 72,8 x 150,4
0702 Tomate, în stare proaspãtã sau
refrigeratã mii tone 10,6 3,4 15,5 4,7 10,2 5,6
0803 Banane, proaspete sau uscate mii tone 7,0 2,2 7,7 2,5 11,2 5,2
0805 Citrice, proaspete sau uscate mii tone 9,1 3,2 11,9 4,0 14,2 6,8
0902 Ceai, chiar aromatizat tone 906,1 2,9 927,7 3,4 989,9 5,2
1005 Porumb tone 337,4 0,4 119,8 0,2 21218,1 6,8
1101 Fãinã de grîu sau meslin mii tone 21,2 5,9 22,2 6,3 65,6 22,7
1107 Malþ, chiar prãjit mii tone 11,5 4,1 11,2 3,8 17,5 10,3
1201 Boabe de soia, chiar sfãrîmate mii tone 2,2 0,5 0,0 0,0 24,1 10,1
1206 Seminþe de floarea-soarelui,
chiar sfãrîmate tone 551,1 2,9 619,3 3,6 7703,5 9,4
1209 Seminþe, fructe ºi spori, folosite
pentru însãminþat tone 362,5 3,1 250,4 3,1 223,3 6,3
XIII Articole din piatrã, ipsos,
ciment, ceramicã, sticlã ºi
din materiale similare x 67,3 x 79,9 x 102,2
6811 Articole din azbociment,
celulozociment sau similare mii tone 88,4 9,1 82,4 10,3 60,1 10,0
6908 Plãci ºi dale pentru pavaj sau
pentru acoperit pereþii; cuburi
ºi articole similare pentru
mozaicuri, lãcuite, smãlþuite,
din ceramicã mil. m2 2,5 10,7 2,8 12,6 4,0 20,8
7005 Geam (sticlã flotatã ºi sticlã
ºlefuitã sau polizatã pe una
sau doua feþe) în foi sau în
plãci mil. m2 1,5 4,9 1,8 7,0 2,1 9,0
7010 Damigene, sticle, borcane,
fiole ºi alte recipiente pentru
transport sau ambalare;
recipiente pentru conserve;
dopuri, capace, din sticlã mil. buc. 107,2 12,6 80,6 8,1 75,3 8,0
X Pastã de lemn, hîrtie, carton
ºi articole din acestea x 82,3 x 75,5 x 101,4
4802 Hîrtii ºi cartoane necretate, de
tipul celor utilizate pentru scris,
tipãrit sau alte scopuri grafice;
hîrtii ºi cartoane fabricate
manual mii tone 7,2 5,9 7,0 7,3 9,4 11,0
4810 Hîrtii ºi cartoane cretate cu
caolin sau cu alte substanþe
anorganice, cu sau fãrã lianþi,
decorate la suprafaþã sau
imprimate mii tone 5,9 6,3 4,1 4,3 4,8 5,4
4811 Hîrtii, cartoane, vatã de celu-
lozã ºi straturi subþiri din fibre
de celulozã cretate, acoperite,
impregnate, colorate, decorate
la suprafaþã mii tone 1,9 3,6 1,3 4,6 1,9 6,3
4814 Hîrtii tapet ºi hîrtii similare
pentru acoperit pereþii; hîrtie
transparentã pentru ferestre mii tone 2,4 3,6 2,4 4,5 2,7 6,4

38
Importurile principalelor mãrfuri
2005 2006 2007
Unitatea
Cod N.M. Denumirea grupei de mãrfuri de Valoarea, Valoarea, Valoarea,
Canti- Canti- Canti-
mãsurã mil. dolari mil. dolari mil. dolari
tatea tatea tatea
SUA SUA SUA
4818 Hîrtie igienicã, vatã de celu-
lozã; batiste, ºerveþele dema-
chiante, articole similare de uz
casnic, de toaletã, de uz igienic
sau spitalicesc mii tone 4,4 10,5 5,3 12,2 5,5 15,7
4819 Lãzi, cutii, saci, pungi, cornete
ºi alte ambalaje din hîrtie, car-
ton, vatã de celulozã; obiecte
din carton pentru birou, maga-
zine sau similare mii tone 4,8 6,7 5,3 7,5 6,0 10,3
4901 Cãrþi, broºuri ºi tipãrituri
similare, chiar în foi volante tone 6392,4 3,1 523,9 3,1 777,8 5,5

Tendinþele comerþului exterior al Republicii Moldova


mil. dolari SUA 3689,9
4000

3000 2693,2
2292,3

2000 1768,5
1402,3 1341,8
1038,0 985,2 1091,3 1051,6
776,4 892,2 789,9
1000 643,8
471,5 565,5

-304,9 -326,7 -394,2


-1000 -612,4 -783,3
-1201,0
-2000 -1641,6

-2348,1
-3000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Export Import Deficitul balanþei comerciale
Decalajul considerabil în evoluþia exporturilor ºi importurilor a determinat acumularea în anul 2007 a
unui deficit al balanþei comerciale în valoare de 2348,1 mil. dolari SUA, cu 706,5 mil. dolari SUA (+43,0%)
mai mare faþã de cel înregistrat în anul 2006. Cu þãrile Uniunii Europene balanþa comercialã s-a încheiat cu
un deficit de 1002,0 mil. dolari SUA (în anul 2006 – 680,8 mil. dolari SUA), iar cu þãrile CSI – de 783,4 mil.
dolari SUA (în anul 2006 – 596,6 mil. dolari SUA).
Balanþa comercialã cu principalele þãri-partenere se prezintã astfel:
2007 în % faþã de
2006 2007
2006
Balanþa comercialã – total, mil. dolari SUA -1641,6 -2348,1 143,0
din care:
Ucraina -387,7 -519,1 133,9
Federaþia Rusã -235,0 -265,9 113,1
România -190,4 -237,9 125,0
Germania -162,2 -233,1 143,7
China -116,5 -201,9 de 1,7 ori
Turcia -85,3 -134,7 de 1,6 ori
Italia -79,5 -129,1 de 1,6 ori
Franþa -38,8 -70,0 de 1,8 ori
Polonia -34,2 -40,8 119,2
Belarus -0,6 -36,7 de 63,5 ori
Bulgaria -21,0 -23,1 110,3
Austria -10,2 -6,4 62,6
Regatul Unit al Marii Britanii ºi Irlandei de Nord -5,3 -4,1 78,5
Elveþia -3,0 3,7 x
Kazahstan 18,5 34,1 de 1,8 ori
39
Balanþa comercialã pe principalele grupe de mãrfuri se prezintã astfel:
2007 în % faþã de
2006 2007
2006
Balanþa comercialã – total, mil. dolari SUA -1641,6 -2348,1 143,0
din care:
Produse minerale -636,3 -731,3 114,9
Maºini ºi aparate; echipamente electrice; aparate de
înregistrat sau de reprodus sunetul ºi imaginile -326,7 -453,9 138,9
Produse chimice -202,5 -290,5 143,5
Mijloace ºi materiale de transport -146,1 -267,5 de 1,8 ori
Metale comune ºi articole din metale comune -143,6 -226,2 de 1,6 ori
Materiale plastice, cauciuc ºi articole din acestea -152,5 -191,9 125,8
Pastã de lemn, hîrtie, carton ºi articole din acestea -57,1 -74,1 129,7
Articole din piatrã, ipsos, ciment, ceramicã, sticlã ºi din
materiale similare -47,3 -50,9 107,5
Produse vegetale 63,7 12,5 19,6
Încãlþãminte, pãlãrii, umbrele ºi articole din acestea 13,1 18,9 144,5
Materiale textile ºi articole din aceste materiale 21,8 26,5 121,9
Produse alimentare, bãuturi ºi tutun 96,6 38,1 39,5
Grãsimi ºi uleiuri animale sau vegetale 23,7 39,2 de 1,7 ori

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în perioada de referinþã a fost de 36,4% faþã de


39,0% în anul 2006.
Persoanele fizice au exportat în anul 2007 mãrfuri ºi produse în valoare de 0,3 mil. dolari SUA ºi au
importat bunuri materiale în sumã de 137,4 mil. dolari SUA. Comparativ cu anul 2006 exporturile s-au redus
cu 53,4%, iar importurile au crescut de 1,8 ori, în principal datoritã majorãrii importurilor de autoturisme (de
1,7 ori) din Germania, Italia ºi SUA.

40
IV. PREÞURI
Evoluþia preþurilor în economia naþionalã se prezintã astfel (în medie pe an, anul precedent = 100):
2003 2004 2005 2006 2007
Indicele preþurilor de consum 111,6 112,4 111,9 112,7 112,3
Indicele preþurilor producãtorului producþiei industriale 107,8 105,6 105,3 112,2 126,5
Indicele preþurilor de vînzare a produselor agricole 120,3 93,7 105,5 102,9 138,41
Indicele preþurilor în construcþii-montaj2 112,2 121,2 123,6 120,6 120,8
În anul 2007 preþurile de consum au crescut faþã de cele din anul 2006 cu 12,3 la sutã, iar faþã de
decembrie 2006 – cu 13,1 la sutã (în anul 2006 faþã de decembrie 2005 a fost o creºtere de 14,1 la sutã).
Pe parcursul anului 2007, faþã de decembrie 2006, preþurile la produsele alimentare s-au majorat în
medie cu 15,4 la sutã, inclusiv: la ulei vegetal – cu 50,7 la sutã, unt – cu 34,6 la sutã, struguri – cu 31,2 la
sutã, fructe proaspete – cu 30,0 la sutã, ouã dietetice – cu 25,1 la sutã, lapte ºi produse lactate – cu 24,4 la
sutã (incusiv caºcavalul – cu 30,4 la sutã), carne de porc – cu 23,8 la sutã, produse de morãrit ºi panificaþie –
cu 22,8 la sutã (inclusiv: fãinã de grîu – 50,2 la sutã, paste fãinoase – cu 35,7 la sutã) ºi legume proaspete –
cu 22,0 la sutã (inclusiv: fasole – de 2,3 ori, morcov – de 2,0 ori, varzã proaspãtã – cu 57,2 la sutã, ceapã –
cu 52,8 la sutã).
La mãrfurile nealimentare preþurile au crescut cu 11,6 la sutã, inclusiv: la medicamente – cu 18,2 la
sutã, confecþii ºi încãlþãminte pentru copii – cu cîte 13,7 la sutã ºi la combustibil – cu 13,0 la sutã,
În perioada de referinþã preþurile ºi tarifele la serviciile prestate populaþiei s-au majorat cu 13,0 la sutã.
Creºteri mai mari ale tarifelor în perioada de raport au fost înregistrate la: serviciile prestate populaþiei pentru
distribuirea ºi aprovizionarea cu apã potabilã – cu 34,4 la sutã, energia electricã pentru consumul de
menaj – cu 31,0 la sutã, serviciile saloanelor de igienã ºi frumuseþe – cu 22,4 la sutã (frizeriilor – cu 24,9 la
sutã) ºi reparaþia locuinþelor – cu 15,4 la sutã.
Nivelul inflaþiei în anul 2007
Lunar, în % faþã de luna precedentã În % faþã de
Produse luna decembrie
Total Servicii 2006
alimentare nealimentare
Ianuarie 0,8 1,3 0,7 0,3 0,8
Februarie 0,6 0,4 0,5 1,2 1,4
Martie 0,6 -0,2 1,0 1,0 2,0
Aprilie 1,0 2,0 0,5 0,4 3,0
Mai 0,9 1,6 0,6 0,4 3,9
Iunie 0,0 -1,3 0,7 0,2 3,9
Iulie 1,1 1,6 1,1 0,4 5,0
August 2,2 2,2 0,9 5,2 7,3
Septembrie 1,6 1,6 1,5 1,6 9,0
Octombrie 1,6 2,4 1,4 0,8 10,7
Noiembrie 1,3 1,5 1,4 0,8 12,1
Decembrie 0,9 1,4 0,8 0,2 13,1

Indicii preþurilor de consum pe parcursul anului 2007(cumulativ de la începutul anului)


faþã de decembrie 2006
%
116

114

112

110

108

106

104

102

100

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Total Produse alimentare Mãrfuri nealimentare Servicii


1
Ianuarie-septembrie 2007 faþã de ianuarie-septembrie 2006
2
Trimestrul IV faþã de trimestrul IV al anului precedent
41
Preþurile producãtorului în industrie în ansamblu s-au majorat în anul 2007 faþã de anul 2006 cu
26,5%.
În luna decembrie 2007 preþurile în industrie au crescut cu 28,4% faþã de decembrie 2006, iar faþã de
luna noiembrie 2007 – cu 0,6%.
În anul de raport s-au înregistrat creºteri ale preþurilor comparativ cu anul 2006 în urmãtoarele activitãþi:
producþia ºi distribuþia energiei electrice ºi termice (de 2 ori), industria metalurgicã (de 1,8 ori), fabricarea de
articole de îmbrãcãminte (cu 26%), fabricarea de covoare ºi preºuri (cu 26%), producþia de maºini ºi aparate
electrice (cu 25%), fabricarea de medicamente ºi produse farmaceutice (cu 23%), industria extractivã
(cu 22%), fabricarea cimentului, varului ºi ipsosului (cu 21%), fabricarea maºinilor agricole (cu 20%), pro-
ducþia de articole din cauciuc ºi din material plastic (cu 18%), fabricarea elementelor din beton, ipsos ºi
ciment (cu 17%), fabricarea cãrãmizilor ºi þiglelor din lut ars (cu 16%), fabricarea de pompe, compresoare ºi
sisteme hidraulice (cu 13%), fabricarea aparatelor de uz casnic (cu 12%), prelucrarea lemnului ºi fabricarea
articolelor din lemn (cu 11%), tãbãcirea ºi prepararea pieilor (cu 10%), fabricarea produselor de tutun
(cu 9%), edituri ºi poligrafie (cu 7%), fabricarea parfumurilor ºi a produselor cosmetice (cu 7%), producþia de
mobilier (cu 7%), producþia de aparaturã ºi instrumente medicale, de precizie, optice (cu 5%), fabricarea
sticlei ºi articolelor din sticlã (cu 5%), fabricarea încãlþãmintei (cu 2%) etc.
În industria alimentarã ºi a bãuturilor în ansamblu preþurile producãtorului au crescut cu 10%, în special
în urmãtoarele activitãþi: fabricarea uleiurilor ºi grãsimilor vegetale ºi animale (cu 28%), prelucrarea ºi con-
servarea fructelor ºi legumelor (cu 26%), fabricarea produselor lactate (cu 20%), fabricarea macaroanelor,
tãieþeilor ºi produselor fãinoase analoage (cu 18%), fabricarea berii (cu 13%), fabricarea bãuturilor alcoolice
distilate (cu 11%), fabricarea vinului (cu 8%), fabricarea pîinii ºi a produselor de patiserie proaspete (cu 8%),
producþia, prelucrarea ºi conservarea cãrnii ºi a produselor din carne (cu 6%), fabricarea produselor zaha-
roase de cofetãrie (cu 5%), fabricarea apei minerale ºi a bãuturilor rãcoritoare (cu 5%).
Totodatã, în anul 2007 s-a înregistrat reducerea preþurilor comparativ cu anul 2006 în activitãþile: fabri-
carea zahãrului (cu 10%), fabricarea ambalajelor din lemn (cu 6%).

Indicele preþurilor de vînzare a produselor agricole de cãtre întreprinderile agricole se caracteri-


zeazã prin urmãtoarele date:
în procente faþã de anul precedent
Ianuarie-septembrie
2002 2003 2004 2005 2006
2006 2007
Total produse agricole 100,2 120,3 93,7 105,5 102,9 99,4 138,4
din care:
produse vegetale 101,8 122,2 90,9 105,5 105,1 104,0 149,7
produse animaliere 90,3 107,2 122,6 105,0 92,9 88,0 110,9

În ianuarie-septembrie 2007, faþã de perioada respectivã a anului precedent, preþurile de vînzare a


produselor agricole de cãtre întreprinderile agricole au crescut cu 38,4%, la produsele vegetale – cu 49,7%,
dar la produsele animaliere – cu 10,9%.
Considerabil s-au majorat preþurile la porumb (exclusiv seminþe de soi) – de 2,1 ori, grîu (exclisiv se-
minþe de soi) – de 2 ori, varzã ºi culturi bostãnoase – de 2,4 ori; floarea soarelui (exclusiv seminþe de soi) –
cu 60,7%, fructe sîmburoase – cu 77,0%, legume – cu 36,9%, pãsãri (în masã vie) – cu 24,7%.
Totodatã s-au micºorat preþurile la struguri cu 8,4%, la bovine – cu 7,2%.

Preþurile în construcþii. În trimestrul IV 2007 preþurile la lucrãrile de construcþii-montaj au crescut cu


20,8% faþã de perioada corespunzãtoare a anului precedent ºi de 20617 ori faþã de preþurile de deviz ale
anului 1991 (adoptate ca constante).

42
V. FINANÞE

5.1. Executarea bugetului public naþional

Conform datelor operative ale Ministerului Finanþelor, în anul 2007 la bugetul public naþional au fost
acumulate venituri în sumã de 22219,6 mil. lei, cu 1,0% mai mult decît prevederile perioadei de referinþã ºi
cu 24,6% mai mult decît veniturile acumulate în anul 2006. Din suma totalã a veniturilor bugetului public
naþional 63,0% revin veniturilor administrate de bugetul de stat (BS), 19,6% – veniturilor administrate de
bugetul asigurãrilor sociale de stat (BASS), 13,6% – veniturilor administrate de bugetele unitãþilor
administrativ-teritoriale (BUAT) ºi 3,8% – veniturilor administrate de fondurile de asigurare obligatorie de
asistenþã medicalã (FAOAM), faþã de 61,6%, 20,7%, 14,6% ºi 3,1% în anul 2006 respectiv.
Structura veniturilor bugetului public naþional sub aspectul bugetelor respective
FAOAM FAOAM
BUAT 3,1% 3,8%
BUAT
14,6% 13,6%

BASS BASS
20,7% 19,6%
BS BS
61,6% 63,0%

2006 2007

În anul 2007 veniturile fiscale au fost colectate în sumã de 18379,3 mil. lei (82,7% din total încasãri)
fiind în creºtere atît faþã de nivelul anului 2006 (cu 21,7%), cît ºi faþã de prevederile anuale (cu 0,7%). Din
veniturile fiscale acumulate în anul 2007 cea mai mare creºtere revine veniturilor din colectarea: primelor de
asigurãri obligatorii de asistenþã medicalã (149,6%), impozitelor interne pe mãrfuri ºi servicii (123,4%) ºi
impozitelor pe venit (123,1%).
Încasãrile nefiscale au fost acumulate în sumã de 1401,3 mil. lei (6,3% din total încasãri), depãºind atît
realizãrile anului precedent (de 1,5 ori) cît ºi prevederile anuale (cu 9,6%). In suma totalã a încasãrilor
nefiscale, alte venituri din activitatea de antreprenoriat ºi din proprietate au constituit 915,7 mil. lei, fiind de
1,7 ori mai superioare încasãrilor din anul 2006 ºi cu 8,7% mai mult decît sarcina anualã; taxele ºi plãþile
administrative au însumat 380,7 mil. lei sau cu 31,6% mai mult decît acumulãrile anului 2006 ºi cu 12,6%
mai mult decît suma anualã prevãzutã; amenzile ºi sancþiunile administrative au însumat 104,9 mil. lei sau
cu 6,7% mai mult decît sarcina anualã, dar mai inferioare decit realizarile anului 2006 cu 2,4%.
Partea de cheltuieli a bugetului public naþional s-a executat în sumã de 22353,3 mil. lei, fiind la nivel de
96,9% din prevederile perioadei de analizã ºi cu 24,4% mai mult decît cheltuielile executate în anul 2006.
Analiza cheltuielilor bugetare, pe tipuri de bugete, pune în evidenþã devierile semnificative înregistrate
în anul 2007 faþã de prevederile anuale, la bugetul de stat (-223,9 mil. lei) ºi la bugetele unitãþilor
administrativ-teritoriale (-336,2 mil. lei).
Cheltuielile publice pe tipuri de bugete
milioane lei
2007
În % faþã de
Prevãzut Executat Devieri
prevãzut
Cheltuieli – total 23074,1 22353,3 -720,8 96,9
Bugetul de stat 9839,7 9615,8 -223,9 97,7
Bugetele unitãþilor administrativ-teritoriale 5950,5 5614,3 -336,2 94,4
Bugetul asigurãrilor sociale de stat 5291 5228,6 -62,4 98,8
Fondurile de asigurare obligatorie de
asistenþã medicalã 1992,9 1894,6 -98,3 95,1

În aspect funcþional, în structura cheltuielilor publice cea mai mare pondere revine cheltuielilor cu
caracter social (62,7%), urmate de blocul de cheltuieli destinat domeniului economiei (16,5%), apoi blocului
apãrãrii, securitãþii ºi ordinii publice (7,9%) ºi serviciilor de stat cu destinaþie generalã (5,7%); în anul 2006
distribuirea a constituit respectiv 63,2%, 15,1%, 7,8% ºi 5,8%.
În anul 2007 depãºirea cheltuielilor asupra veniturilor s-a soldat cu formarea deficitului bugetar în sumã
de 133,7 mil. lei faþã de 1076,5 mil. lei deficit prevãzut pentru anul 2007.

43
Veniturile ºi cheltuielile bugetului public naþional
Executat
Executat, mil. lei Structura, %
Prevãzut 2007 în % faþã de:
2007,
prevãzut executat prevãzut executat
mil. lei 2006 2007
2007 2006 2007 2006 2007
Venituri – total 21997,6 17827,2 22219,6 101,0 124,6 100,0 100,0 100,0
din care:
Venituri fiscale 18254,3 15100,0 18379,3 100,7 121,7 83,0 84,7 82,7
impozite pe venit 2615,0 2206,8 2717,1 103,9 123,1 11,9 12,4 12,2
contribuþii de asigurãri
sociale obligatorii de stat 4338,7 3660,8 4316,7 99,5 117,9 19,7 20,5 19,4
prime de asigurãri
obligatorii de asistenþã
medicalã 752,9 523,7 783,7 104,1 149,6 3,4 2,9 3,5
impozite pe proprietate 244,6 232,7 226,3 92,5 97,2 1,1 1,3 1,0
impozite interne pe mãrfuri
ºi servicii 9444,1 7645,4 9436,7 99,9 123,4 42,9 42,9 42,5
impozite asupra comerþului
internaþional ºi operaþiuni
externe 859,0 830,6 898,8 104,6 108,2 3,9 4,7 4,1
Încasãri nefiscale 1279,0 920,5 1401,3 109,6 152,2 5,8 5,2 6,3
alte venituri din activitatea
de antreprenoriat ºi din
proprietate 842,7 523,7 915,7 108,7 174,9 3,8 3,0 4,1
taxe ºi plãþi administrative 338,0 289,3 380,7 112,6 131,6 1,5 1,6 1,7
amenzi ºi sancþiuni
administrative 98,3 107,5 104,9 106,7 97,6 0,5 0,6 0,5
Alte venituri 2464,3 1806,7 2439,0 99,0 135,0 11,2 10,1 11,0
Cheltuieli – total 23074,1 17973,9 22353,3 96,9 124,4 100,0 100,0 100,0
din care:
pentru economie 3765,9 2721,1 3698,3 98,2 135,9 16,3 15,1 16,5
pentru acþiunile
social-culturale – total 14517,3 11360,2 14021,0 96,6 123,4 62,9 63,2 62,7
inclusiv pentru:
învãþãmînt 4482,4 3605,8 4247,9 94,8 117,8 19,4 20,1 19,0
ocrotirea sãnãtãþii 2741,0 2111,8 2628,5 95,9 124,5 11,9 11,7 11,8
asigurare ºi asistenþã
socialã 6689,4 5155,9 6580,0 98,4 127,6 29,0 28,7 29,4
culturã, artã, sport ºi
acþiuni pentru tineret 604,5 486,7 564,6 93,4 116,0 2,6 2,7 2,5
pentru apãrarea naþionalã,
organele judiciare, menþi-
nerea ordinii publice,
protecþia civilã 1814,2 1394,7 1773,1 97,7 127,1 7,9 7,8 7,9
pentru servicii de stat cu
destinaþie generalã 1319,0 1037,8 1266,3 96,0 122,0 5,7 5,8 5,7
pentru activitatea
economicã externã 298,9 235,3 281,1 94,0 119,5 1,3 1,3 1,3
pentru deservirea datoriei
de stat 610,3 428,6 609,8 99,9 142,3 2,6 2,4 2,7
alte cheltuieli 748,5 796,2 703,7 94,0 88,4 3,3 4,4 3,2
Deficit (-), excedent (+) -1076,5 -146,7 -133,7 x x x x x

44
5.2. Rezultatele financiare ale activitãþii agenþilor economici

Rezultatele activitãþii economico-financiare ale agenþilor economici în ianuarie-septembrie 2007, con-


form datelor din rapoartele financiare (contabile)1, se prezintã astfel:
Profit pînã la impozitare, Ponderea întreprinderilor
mil. lei rentabile în total raportoare, %

ianuarie- ianuarie- ianuarie- ianuarie-


septembrie septembrie septembrie septembrie
2006 2007 2006 2007

Total 3689,1 9030,7 37,9 41,2

din care, pe principalele genuri de


activitate:

Agriculturã, economia vînatului ºi


silviculturã 63,5 590,7 37,3 54,1

Industrie prelucrãtoare 646,4 1704,3 40,7 42,6

Energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã -257,7 331,4 27,4 38,2

Construcþii 351,3 602,7 46,0 47,4

Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul 824,6 2280,0 38,6 41,3

Transporturi ºi comunicaþii 1583,3 1965,2 44,7 48,3

Alte activitãþi 477,7 1556,4 32,3 34,4

Dintre agenþii economici care ºi-au onorat obligaþiunile vizînd prezentarea rapoartelor financiare
(contabile) 41,2% au obþinut profit în sumã de 10647,2 mil. lei, 45,0% au suportat pierderi în sumã de
1616,5 mil. lei, 13,8% n-au avut rezultat financiar sau au declarat lipsa activitãþii economice.
Rezultatele financiare obþinute de cãtre agenþii economici se prezintã astfel:
Profit (+), pierderi (-) pînã la impozitare ale agenþilor economici
mil. lei
10000

9030,7
9000

8000

7000

6000

4965,6
5000

4000 3799,5 3689,1

3000
2373,5
1943,5
2000

1000
138,3
0

-1000 -638,3
-909,1
2000 2001 2002 2003 2004 2005 ianuarie - 2006 ianuarie -
septembrie septembrie
2006 2007

1
Prezentate de agenþii economici care þin contabilitatea conform sistemului simplificat ºi complet ale partidei duble (cu excepþia
instituþiilor financiare ºi companiilor de asigurãri)
45
Veniturile din vînzãri ale agenþilor economici se prezintã astfel:
milioane lei
Ianuarie- Ianuarie- Ianuarie-septembrie 2007
septembrie septembrie în % faþã de
2006 2007 ianuarie-septembrie 2006
Total 79051,7 102242,5 129,3
din care, pe principalele genuri de activitate:
Agriculturã, economia vînatului ºi silviculturã 2124,7 2557,9 120,4
Industrie prelucrãtoare 14655,5 17634,9 120,3
Energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã 7933,1 10609,4 133,7
Construcþii 4023,2 5576,0 138,6
Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul 33787,8 43878,9 129,9
Transporturi ºi comunicaþii 10083,1 12950,6 128,4
Alte activitãþi 6444,3 9034,8 140,2

Evoluþia veniturilor din vînzãri se prezintã astfel:


Veniturile din vinzari ale agenþilor economici
mild. lei
120 117,4

102,2
100 97,7

79,1
80 77,3

62,8
60

47,8
41,9
40 35,3

20

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 ianuarie - 2006 ianuarie -
septembrie septembrie
2006 2007
Rezultatul din activitatea operaþionalã a agenþilor economici în ianuarie-septembrie 2007 se caracte-
rizeazã în felul urmãtor:
milioane lei
Rezultatul
Venituri din Costul Alte venituri Cheltuielile din activita-
Profitul brut
vînzãri vînzãrilor operaþionale perioadei tea opera-
þionalã
Total 102242,5 84180,3 18062,2 3346,2 16335,9 5072,5
din care, pe principale-
le genuri de activitate:
Agriculturã, economia
vînatului ºi silviculturã 2557,9 1925,2 632,7 100,8 576,6 156,9
Industrie prelucrãtoare 17634,9 13794,6 3840,3 778,7 3657,1 961,9
Energie electricã ºi
termicã, gaze ºi apã 10609,4 9938,1 671,3 135,5 824,7 -17,9
Construcþii 5576,0 4531,5 1044,5 177,1 722,9 498,7
Comerþ cu ridicata ºi cu
amãnuntul 43878,9 37751,6 6127,3 553,6 5210,6 1470,3
Transporturi ºi comunicaþii 12950,6 9726,6 3224,0 348,0 2109,4 1462,6
Alte activitãþi 9034,8 6512,7 2522,1 1252,5 3234,6 540,0

46
Profitul brut ca element principal al rezultatului activitãþii operaþionale a constituit 18062,2 mil. lei (faþã
de 13474,4 mil. lei în ianuarie-septembrie 2006) ºi reflectã rezultatele obþinute din activitatea de producþie ºi
desfacere, influenþînd direct asupra viabilitãþii întreprinderii. Cheltuielile perioadei s-au cifrat la 16335,9 mil.
lei, dintre care cheltuielile generale ºi administrative au constituit 8536,1 mil. lei sau 52,3%.
Rezultatul din activitatea economico-financiarã în ansamblu a agenþilor economici în ianuarie-septem-
brie 2007 se prezintã astfel:
milioane lei
Rezultatul din
Rezultatul din Rezultatul din Rezultatul din
activitatea
activitatea activitatea de activitatea Profit net
economico-
operaþionalã investiþii financiarã
financiarã
Total 5072,5 932,9 2061,7 8067,1 8922,7
din care, pe principalele
genuri de activitate:
Agriculturã, economia
vînatului ºi silviculturã 156,9 16,4 314,8 488,1 590,1
Industrie prelucrãtoare 961,9 189,4 421,2 1572,5 1672,9
Energie electricã ºi termicã,
gaze ºi apã -17,9 5,6 128,7 116,4 361,2
Construcþii 498,7 26,3 23,1 548,1 589,4
Comerþ cu ridicata ºi cu
amãnuntul 1470,3 303,3 475,6 2249,2 2223,8
Transporturi ºi comunicaþii 1462,6 189 296,4 1948 1946,7
Alte activitãþi 540 202,9 401,9 1144,8 1538,6

Rentabilitatea vînzãrilor (capacitatea întreprinderii de a obþine profit din activitatea de desfacere) se


prezintã astfel:
procente
Ianuarie-septembrie 2006 Ianuarie-septembrie 2007
Rentabilitatea vînzãrilor – total 17,0 17,7
din care, pe principalele
genuri de activitate:
Agriculturã, economia vînatului
ºi silviculturã 22,9 24,7
Industrie prelucrãtoare 22,8 21,8
Construcþii 18,2 18,7
Comerþ cu ridicata ºi cu
amãnuntul 13,0 14,0
Transporturi ºi comunicaþii 24,6 24,9

Valuta bilanþului contabil a constituit:


La 1 octombrie 2006 La 1 octombrie 2007
mil. lei ponderea, % mil. lei ponderea, %
Active pe termen lung 73149,3 54,6 88784,4 53,5
Active curente 60885,6 45,4 77164,1 46,5
Stocuri 21601,9 16,1 27641,1 16,7
Creanþe pe termen scurt 30531,5 22,8 38511,8 23,2
Investiþii pe termen scurt 1779,0 1,3 2444,2 1,5
Mijloace bãneºti 4506,8 3,4 6003,0 3,6
Total active 134034,9 100,0 165948,5 100,0
Capital propriu 52231,4 39,0 65387,7 39,4
Datorii pe termen lung 26867,0 20,0 35363,6 21,3
Datorii pe termen scurt 54936,5 41,0 65197,2 39,3
Total pasive 134034,9 100,0 165948,5 100,0

47
Analiza lichiditãþii absolute (capacitatea întreprinderilor de a-ºi onora imediat obligaþiunile curente)
indicã asupra nivelului insuficient al acesteia, care constituie:
lei
La 1 octombrie 2006 La 1 octombrie 2007
Total 0,11 0,13
din care, pe principalele genuri de activitate:
Agriculturã, economia vînatului ºi silviculturã 0,04 0,07
Industrie prelucrãtoare 0,08 0,10
Energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã 0,04 0,05
Construcþii 0,15 0,14
Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul 0,06 0,09
Transporturi ºi comunicaþii 0,19 0,38

În ansamblu pe þarã întreprinderile la fiecare leu datorii pe termen scurt dispun numai de 13 bani
mijloace bãneºti. Acest indicator este cu mult mai inferior nivelului optim (0,2 lei) ºi caracterizeazã
incapacitatea întreprinderilor de a-ºi achita imediat datoriile curente.
Încasãrile ºi plãþile mijloacelor bãneºti ale agenþilor economici în ianuarie-septembrie 2007 se
caracterizeazã astfel:
milioane lei
inclusiv:
Total comerþ cu
industrie transporturi ºi
agriculturã ridicata ºi cu
prelucrãtoare comunicaþii
amãnuntul
Încasãri
din vînzãrea producþiei,
mãrfurilor, serviciilor 107592,1 2605,5 19696,7 47980,2 14739,8
din vînzarea activelor pe
termen lung 1151,5 42,9 221,1 193,8 44,2
din primirea creditelor ºi
împrumuturilor 20575,2 771,3 4278,0 9787,2 1133,2
Plãþi
furnizorilor ºi antreprenorilor 92936,1 2350,8 15532,3 43731,9 9832,6
salariaþilor ºi contribuþii
pentru asigurãri sociale ºi
medicale 9721,0 532,7 2190,5 1531,2 1653,3
pentru procurarea activelor
pe termen lung 4596,8 61,3 917,5 886,4 1319,3
privind dividendele 1514,1 25,5 171,1 304,9 657,5

Creanþele ºi datoriile pe termen scurt se prezintã dupã cum urmeazã:


milioane lei
Structura la
La 1 octombrie 2006 La 1 octombrie 2007
1 octombrie 2007, %
Creanþe pe termen scurt – total 30531,5 38511,5 100,0
din care:
aferente facturilor comerciale 23686,3 29664,3 77,0
alte creanþe pe termen scurt 6845,2 8847,2 23,0
Datorii pe termen scurt – total 54936,5 65197,2 100,0
din care:
datorii financiare pe termen scurt 11122,4 14759,2 22,7
datorii comerciale pe termen scurt 30377,7 36407,2 55,8
alte datorii pe termen scurt calculate 13436,4 14030,8 21,5
inclusiv cu bugetul 1288,9 826,3 1,3

48
Creanþele ºi datoriile pe termen scurt ale agenþilor economice se prezintã astfel:
milioane lei
Creanþe pe termen scurt Datorii pe termen scurt
La 1 octombrie La 1 octombrie La 1 octombrie La 1 octombrie
2006 2007 2006 2007
Total 30531,5 38511,5 54936,5 65197,2
din care, pe principalele genuri
de activitate:
Agriculturã, economia vînatului ºi
silviculturã 1205,9 1470,1 3207,3 3344,4
Industrie prelucrãtoare 5907,1 6960,3 10157,0 11671,9
Energie electricã ºi termicã, gaze
ºi apã 5193,7 6086,8 10416,9 11368,0
Construcþii 1908,3 2794,3 2745,1 3954,7
Comerþ cu ridicata ºi cu
amãnuntul 10560,8 13111,0 17658,5 21440,8
Transporturi ºi comunicaþii 2457,0 3409,6 3747,7 5329,5

5.3. Activitatea întreprinderilor mici ºi mijlocii1

În ianuarie-septembrie 2007 numãrul întreprinderilor mici ºi mijlocii (în continuare ÎMM) a constituit
37,5 mii întreprinderii sau cu 3,4 mii întreprinderi (cu 10,0%) mai mult faþã de perioada respectivã a anului
precedent. Sectorul ÎMM reprezintã 98,3 % din numãrul total de întreprinderi.
Evoluþia ponderii întreprinderilor mici ºi mijlocii în total întreprinderi se prezintã astfel:
Numãrul de salariaþi,
Numãrul de întreprinderi, mii Venituri din vînzãri, mil. lei
mii persoane
Ponderea Ponderea Ponderea
Total ÎMM ÎMM în Total ÎMM ÎMM în Total ÎMM ÎMM în
total, % total, % total, %
Ianuarie-septembrie
2006 34,7 34,1 98,3 569,7 323,6 56,8 79051,7 36766,9 46,5
Ianuarie-septembrie
2007 38,2 37,5 98,3 565,2 333,5 59,0 102242,5 46323,3 45,3

Ponderea întreprinderilor mici ºi mijlocii în totalul întreprinderilor în ianuarie-septembrie 2007 pe princi-


palii indicatori se prezintã astfel:
%
100 1,7

80 41,0
54,7

60

98,3
40
59,0
45,3
20

0
Numãrul de întreprinderi Numãrul de salariaþi Venituri din vînzãri

Întreprinderi, exclusiv ÎMM ÎMM


1
Sursa de date au constitut-o rapoartele financiare (contabile) prezentate de agenþii economici care þin evidenþa contabilã conform
sistemului simplificat ºi complet al partidei duble. Criteriile de raportare la sectorul întreprinderilor mici ºi mijlocii sînt determinate
conform Legii Republicii Moldova nr. 206-XVI din 7 iulie 2006 “Privind susþinerea sectorului întreprinderilor mici ºi mijlocii”.
Întreprinderile la care numãrul mediu anual de salariaþi constituie pînã la 250 de persoane, suma anualã a veniturilor din vînzãri este
de pînã la 50 milioane lei ºi valoarea totalã anualã de bilanþ a activelor este de pînã la 50 milioane lei se atribuie la sectorul ÎMM.
49
Veniturile din vînzãri ale întreprinderilor mici ºi mijlocii se prezintã astfel:
milioane lei
Ianuarie-septembrie 2006 Ianuarie-septembrie 2007
Ponderea ÎMM în: Ponderea ÎMM în:
Total ÎMM total total Total ÎMM total total
întreprin- întreprin-
deri, % ÎMM, % deri, % ÎMM, %
Total 79051,7 36766,9 46,5 100,0 102242,5 46323,3 45,3 100,0
din care, pe principalele
genuri de activitate:
Agriculturã, economia
vînatului ºi silviculturã 2124,7 1290,0 60,7 3,5 2557,9 1668,7 65,2 3,6
Industrie prelucrãtoare 14655,5 5341,5 36,5 14,5 17634,9 6431,9 36,5 13,9
Energie electricã ºi termicã,
gaze ºi apã 7933,1 260,6 3,3 0,7 10609,4 292,0 2,8 0,6
Construcþii 4023,2 3048,9 75,8 8,3 5576,0 4271,1 76,6 9,2
Comerþ cu ridicata ºi cu
amãnuntul 33787,8 20676,1 61,2 56,2 43878,9 25559,7 58,3 55,2
Transporturi ºi comunicaþii 10083,1 2943,4 29,2 8,0 12950,6 3667,3 28,3 7,9
Tranzacþii imobiliare, închirieri
ºi activitãþi de servicii prestate
întreprinderilor 3329,1 1646,9 49,5 4,5 3067,2 2315,9 75,5 5,0
Alte activitãþi 3115,2 1559,5 50,1 4,2 5967,6 2116,7 35,5 4,6

Distribuþia ponderii veniturilor din vînzãri a ÎMM în profilul principalelor genuri de activitate în ianuarie-
septembrie 2007 se prezintã astfel:
Alte activitãþi
8,8%
Tranzacþii imobiliare, închirieri ºi activitãþi
de servicii prestate întreprinderilor
5,0%

Transporturi ºi comunicaþii
7,9%

Construcþii
9,2%

Comerþ cu ridicata
ºi cu amãnuntul
55,2%
Industria prelucrãtoare
13,9%

5.4. Activitatea bãncilor comerciale

Veniturile totale ale bãncilor comerciale în ianuarie-septembrie 2007 au constituit 3217,2 mil. lei sau cu
1020,7 mil. lei (cu 46,5%) mai mult faþã de perioada corespunzãtoare a anului precedent.
Cheltuielile totale în ianuarie-septembrie 2007 au constituit 2125,6 mil. lei sau cu 633,9 mil. lei (cu
42,5%) mai mult faþã de perioada corespunzãtoare a anului precedent.
Activitatea bãncilor comerciale se prezintã astfel:
milioane lei
Ianuarie-septembrie 2007
Ianuarie-septembrie 2006 Ianuarie-septmbrie 2007 în % faþã de
ianuarie-septembrie 2006
Venituri – total 2196,5 3217,2 146,5
Venituri aferente dobînzilor 1501,2 2283,1 152,1
Venituri neaferente dobînzilor 695,3 934,1 134,3
Cheltuieli – total 1491,7 2125,6 142,5
Cheltuieli aferente dobînzilor 733,4 1128,8 153,9
Cheltuieli neaferente dobînzilor 758,3 996,8 131,5
Venitul net 482,1 819,2 169,9

50
5.5. Credite, depuneri bãneºti ºi rulajul de casã1

Credite. Soldul creditelor în economie la 31 decembrie 2007 a însumat 20883,8 mil. lei, fiind de 1,5 ori
mai superior soldului creat la 31 decembrie 2006. Soldul creditelor pe termen mediu ºi lung în sumã de
15978,2 mil. lei a crescut cu 43,1% faþã de soldul acumulat la 31 decembrie 2006 ºi reprezintã 76,5% din
soldul total de credite pe economie. Soldul creditelor pe termen scurt s-a majorat de 1,9 ori faþã de soldul
creat la 31 decembrie 2006 ºi ponderea acestora în total credite a constituit 23,5%.
Situaþia la 31 decembrie
milioane lei structura, % 2007 în % faþã
2006 2007 2006 2007 de 2006
Soldul creditelor – total 13767,8 20883,8 100,0 100,0 151,7
din care:
Credite pe termen scurt 2599,6 4905,6 18,9 23,5 188,7
Credite pe termen mediu ºi lung 11168,2 15978,2 81,1 76,5 143,1

Depunerile bãneºti. Soldul depunerilor bãneºti ale persoanelor fizice acumulat la 31 decembrie 2007
în sumã de 14214,0 mil. lei s-a majorat de 1,5 ori faþã de soldul creat la 31 decembrie 2006. Cea mai
însemnatã creºtere (de 1,7 ori) a revenit depozitelor în monedã naþionalã, care constituie 51,1% din totalul
depozitelor; soldul depozitelor în valutã strãinã reprezintã 48,9% ºi s-a majorat cu 34,9%.
Situaþia la 31 decembrie
milioane lei structura, % 2007 în % faþã
2006 2007 2006 2007 de 2006
Soldul depunerilor bãneºti ale
persoanelor fizice – total 9363,8 14214,0 100,0 100,0 151,8
în monedã naþionalã 4206,6 7258,7 44,9 51,1 172,6
în valutã strãinã 5157,2 6955,3 55,1 48,9 134,9

Rulajul de casã. În anul 2007 încasãrile în numerar în instituþiile bancare au însumat 56243,3 mil. lei,
majorîndu-se cu 21,7% faþã de anul precedent.

Milioane lei Structura, % 2007 în % faþã


2006 2007 2006 2007 de 2006
Încasãri – total 46201,7 56243,3 100,0 100,0 121,7
de la comercializarea mãrfu-
rilor de consum, indiferent de
canalul de desfacere 22878,5 28622,2 49,5 50,9 125,1
din plãþile pentru chirie ºi
servicii comunale 1416,3 1563,3 3,1 2,8 110,4
de la transportul de pasageri 874,6 1174,5 1,9 2,1 134,3
de la vînzarea valutei strãine
persoanelor fizice 3583,3 4839,2 7,8 8,6 135,0
din impozite ºi taxe 824,6 1149,3 1,8 2,0 139,4
de la întreprinderile care
presteazã alte servicii 2274,9 2644,9 4,9 4,7 116,3
alte 14349,5 16249,9 31,0 28,9 113,2
Eliberãri – total 44109,0 55817,5 100,0 100,0 126,5
pentru salarii, burse, plãþi so-
ciale, plata pensiilor, indem-
nizaþiilor ºi despãgubirilor de
asigurare 7716,9 8319,1 17,5 14,9 107,8
pentru achiziþionarea produ-
selor agricole 2334,4 3606,4 5,3 6,5 154,5
pentru cumpãrarea valutei
strãine de la persoane fizice 20118,5 26479,4 45,6 47,4 131,6
pentru alte scopuri 13939,2 17412,6 31,6 31,2 124,9

În numerar s-au eliberat mijloace bãneºti în sumã de 55817,5 mil. lei, cele mai considerabile fiind
eliberãrile pentru cumpãrarea valutei strãine de la persoanele fizice – 26479,4 mil. lei (47,4%).

1
Conform datelor Bãncii Naþionale a Moldovei
51
5.6. Asigurãri
Încasarea primelor de asigurare în ianuarie-septenbrie 2007 a însumat 497,6 mil. lei ºi a crescut faþã de
perioada respectivã a anului precedent cu 29,5%.
Plata despãgubirilor achitate de companiile de asigurare a constituit 150,3 mil. lei sau cu 21,6% mai
mult decît achitãrile perioadei corespunzãtoare a anului precedent.
Încasarea primelor de asigurare ºi plata despãgubirilor în ianuarie-septembrie
Încasari din prime de asigurare Plata despãgubirilor ºi sumelor asigurate
mil. lei structura, % 2007 mil. lei structura, % 2007
în % în %
2006 2007 2006 2007 faþã de 2006 2007 2006 2007 faþã de
2006 2006
Total 384,3 497,6 100,0 100,0 129,5 123,6 150,3 100,0 100,0 121,6
inclusiv:
asigurãri prin efectul
legii 111,7 128,2 29,1 25,8 114,8 29,8 39,1 24,1 26,0 131,2
asigurarea facultativã
de bunuri 123,7 162,7 32,2 32,7 131,5 56,3 65,0 45,6 43,3 115,5
asigurarea facultativã
de persoane 47,3 65,4 12,3 13,1 138,3 18,1 20,9 14,6 13,9 115,5
asigurarea facultativã
de rãspundere civilã 101,6 141,3 26,4 28,4 139,1 19,4 25,3 15,7 16,8 130,4

Veniturile totale ale companiilor de asigurare în ianuarie-septembrie 2007 au constituit 640,1 mil. lei,
majorîndu-se faþã de perioada respectivã a anului precedent cu 28,7%; cheltuielile au insumat 581,1 mil. lei,
fiind cu 20,8% mai superioare cheltuielilor perioadei respective a anului precedent; profitul obþinut pînã la
impozitare s-a majorat de 3,6 ori, constituind 59,0 mil. lei. Totodatã, 9 companii de asigurare au suportat
pierderi în sumã de 8,9 mil. lei.
Rezultatele financiare ale companiilor de asigurare
milioane lei
Ianuarie-septembrie
2006 2007 2007 în % faþã de 2006
Venituri – total 497,3 640,1 128,7
Venituri din activitatea operaþionalã 460,1 589,0 128,0
din care, din activitatea de
asigurare 456,5 586,3 128,4
Cheltuieli – total 481,0 581,1 120,8
Cheltuieli ale activitãþii operaþionale 466,7 554,4 118,8
din care, din activitatea de
asigurare 366,3 430,3 117,5
Profitul pînã la impozitare 16,3 59,0 de 3,6 ori

5.7. Piaþa hîrtiilor de valoare1

Conform situaþiei la 1 ianuarie 2008, pe piaþa valorilor mobiliare au fost autorizaþi sã activeze:
Depozitarul Naþional de Valori Mobiliare, Bursa de Valori a Moldovei, 20 companii de brokeri, 13 registratori
independenþi, 7 organizaþii de administrare a investiþiilor, 6 companii de audit, 4 organizaþii de estimare a
valorilor mobiliare ºi a activelor ce se referã la acestea. Pînã la 31 decembrie 2007 la Comisia Naþionalã a
Pieþei Financiare au fost înregistrate emisiunile de constituire a 3735 societãþi pe acþiuni (cumulativ), din
care 189 întreprinderi cu capital strãin ºi mixt. Plus la aceasta (la aceeaºi datã), din Registrul de stat al
valorilor mobiliare au fost excluse 586 societãþi pe acþiuni.
Volumul tranzacþiilor cu valorile mobiliare corporative
2006 2007
numãrul, mil. unitãþi valoarea, mil. lei numãrul, mil. unitãþi valoarea, mil. lei
Piaþa bursierã 23,3 342,9 42,6 1233,4
Piaþa extrabursierã 113,2 792,6 150,5 617,0
Total 136,5 1135,5 193,1 1850,4

1
Conform datelor Comisiei Naþionale a Pieþei Financiare
52
VI. SITUAÞIA SOCIALÃ

6.1. Nivelul de trai al populaþiei1


Veniturile disponibile ale populaþiei. Conform datelor Cercetãrii bugetelor gospodãriilor casnice,
veniturile disponibile ale populaþiei în trimestrul III 2007 au constituit în medie pe o persoanã 1068,6 lei, fiind
în creºtere faþã de trimestrul II 2007 cu 6,6%, iar faþã de trimestrul I 2007 – cu 19,8%. Comparativ cu
trimestrul III 2006, veniturile populaþiei în trimestrul III 2007 au înregistrat o creºtere de 21,6% în termeni
nominali, iar în termeni reali – de 8,7%.
Veniturile disponibile ale populaþiei
Trimestrul I 2007 Trimestrul II 2007 Trimestrul III 2007
Venituri disponibile – total
(medii lunare pe o persoanã, lei) 891,9 1002,7 1068,6
inclusiv în % pe surse de formare:
Activitatea salariatã 37,5 42,5 43,8
Activitatea individualã agricolã 16,3 15,4 15,2
Activitatea individualã non-agricolã 6,1 6,2 5,3
Venituri din proprietate 0,4 0,4 0,2
Prestaþii sociale 13,8 13,5 13,2
din care:
pensii 11,7 11,4 11,4
indemnizaþii pentru copii 0,6 0,5 0,4
Alte venituri 25,8 22,0 22,2
din care, remitenþe 20,6 17,3 16,8

Dupã principalele surse de formare a veniturilor se distinge activitatea salariatã, în baza cãreia în
trimestrul III 2007 s-au format 43,8% din veniturile disponibile ale populaþiei, faþã de 37,5% în trimestrul I
2007. Urmãtoarea dupã importanþã sursã de formare a veniturilor este activitatea individualã agricolã,
ponderea cãreia a constituit 15,2% în trimestrul III 2007 faþã de 16,3% în trimestrul I 2007. Prestaþiile sociale
au contribuit la formarea veniturilor disponibile în proporþie de 13,2%, iar remitenþele au constituit 16,8% în
total venituri disponibile.
Cheltuielile de consum ale populaþiei. Cheltuielile medii lunare de consum ale unei persoane au
variat de la 938,7 lei în trimestrul I 2007 pînã la 1211,1 lei în trimestrul III 2007. Comparativ cu trimestrul II
2007 acestea s-au majorat cu 29,0%, iar faþã de trimestrul I 2007 cu 13,9%. Totodatã, faþã de trimestrul III
2006 cheltuielile de consum ale populaþiei în trimestrul III 2007 au înregistrat o creºtere de 17,8% în termeni
nominali, iar în termeni reali – de 5,3%.
Cheltuielile de consum ale populaþiei
Trimestrul I 2007 Trimestrul II 2007 Trimestrul III 2007
Cheltuieli de consum – total
(medii lunare pe o persoanã), lei 938,7 1063,6 1211,1
inclusiv în % pentru:
Produse alimentare 45,3 44,1 44,6
Bãuturi alcoolice, tutun 3,1 2,7 2,2
Îmbrãcãminte, încãlþãminte 6,2 7,4 11,8
Intreþinerea locuinþei 13,1 14,7 14,4
Dotarea locuinþei 6,1 6,2 4,9
Sãnãtate 6,1 5,4 4,9
Transport 6,0 5,2 4,2
Comunicaþii 4,5 4,7 4,0
Agrement 2,4 2,4 2,1
Învãþãmînt 0,3 0,3 0,6
Hotel, restaurant, cantinã etc. 2,3 2,5 2,7
Diverse 3,9 4,5 3,7

1
Date preliminare
53
Cea mai mare parte a cheltuielilor de consum ale populaþiei este destinatã consumului alimentar, cu o
pondere de 45,3% în trimestrul I 2007 ºi 44,6% în trimestrul III 2007. Restul cheltuielilor de consum în
trimestrul III 2007 se repartizeazã dupã cum urmeazã: pentru întreþinerea locuinþei o persoanã în medie a
alocat 14,4% din cheltuielile lunare, pentru îmbrãcãminte ºi încãlþãminte – 11,8%, sãnãtate – 4,9%,
transport – 4,2%, servicii de comunicaþii – 4,0%, restul fiind destinate pentru ale mãrfuri ºi servicii.
Minimul de existenþã. Mãrimea minimului de existenþã în trimestrele I-III 2007 a fost în creºtere faþã de
anul 2006, valorile maxime fiind înregistrate în trimestrul II 2007 (1062,6 lei), iar cele minime în trimestrul I
2007 (980,2 lei). Valoarea minimului de existenþã este condiþionatã atît de nivelul preþurilor la produsele
alimentare incluse în coºul alimentar, cît ºi de ponderea cheltuielilor ce revine coºului nealimentar (costul
produselor nealimentare ºi serviciilor), care este determinat în baza structurii reale a cheltuielilor de consum
ale populaþiei conform Cercetãrii bugetelor gospodãriilor casnice.
Evoluþia trimestrialã a minimului de existenþã
medii lunare pe o persoanã, lei
Bãrbaþi în Femei în inclusiv în vîrstã de:
Populaþia
Total vîrstã vîrstã Pensio-
aptã de Copii pînã la
populaþie aptã de aptã de nari 1-6 ani 7-16 ani
muncã 1 an
muncã muncã
Total
Trimestrul I 2007 980,2 1030,0 1086,9 972,3 837,9 908,8 360,7 808,6 1004,3
Trimestrul II 2007 1062,6 1124,5 1188,7 1059,5 908,4 958,9 369,6 829,6 1072,3
Trimestrul III 2007 1025,3 1082,4 1145,4 1018,6 883,2 929,0 378,1 805,0 1036,6
Urban
Trimestrul I 2007 1063,1 1102,3 1151,3 1056,2 898,7 1004,5 398,4 896,3 1114,9
Trimestrul II 2007 1170,9 1221,5 1277,1 1169,1 988,4 1076,8 414,5 934,2 1209,7
Trimestrul III 2007 1093,5 1139,9 1194,0 1088,8 925,7 1007,0 409,9 875,2 1128,5
Rural
Trimestrul I 2007 921,9 972,9 1032,1 909,5 805,1 857,1 338,0 760,4 945,8
Trimestrul II 2007 986,5 1047,8 1113,5 977,5 865,1 895,3 342,5 771,9 999,6
Trimestrul III 2007 977,4 1037,4 1104,0 966,1 860,3 886,9 358,9 766,3 988,0

Pe medii de reºedinþã, minimul de existenþã se caracterizeazã prin valori mai mari pentru mediul urban:
în trimestrul I 2007 valoarea acestuia a depãºit minimul de existenþã pentru populaþia din mediul rural cu
15%, iar în trimestrul III 2007 aceastã diferenþã s-a redus pînã la 11%. Acest decalaj este datorat, în special,
structurii diferite a cheltuielilor de consum ºi ponderii mai mari a autoconsumului în mediul rural. În mediul
urban coºul nealimentar a constituit 39,4% din minimul de existenþã, iar în rural – 25,5% (în medie pe total
þarã acest indicator reprezintã 33,2%).
Pe categorii de populaþie, valoarea maximã a minimului de existenþã revine populaþiei în vîrstã aptã de
muncã, în trimestrul III 2007 aceasta a constituit 1082,4 lei, iar în cazul bãrbaþilor – 1145,4 lei. Întreþinerea
unui copil presupune alocarea în medie a 929 lei lunar, cu o diferenþiere a acestui indicator în dependenþã de
vîrsta copilului, de la 378,1 lei pentru un copil în vîrstã de pînã la 1 an ºi pînã la 1036,6 lei pentru un copil în
vîrstã de 7-16 ani. Pentru pensionari în trimestrul III 2007 minimul de existenþã a constituit 883,2 lei.
Remunerarea muncii. Conform datelor preliminare, în anul 2007 salariul mediu lunar din economia
naþionalã a constituit 2063 lei ºi s-a mãrit cu 21,5% faþã de anul 2006.
În luna decembrie 2007 salariul mediu lunar a constituit 2630 lei, cu 20,0 la sutã mai mult faþã de
decembrie 2006. În sectorul bugetar salariul mediu a fost de 1832 lei, în sectorul real – 3054 lei.
Evoluþia salariului mediu lunar
Salariul mediu lunar În % faþã de:
al unui salariat
în economia naþionalã, perioada similarã
perioada precedentã
lei a anului precedent
2005
Trimestrul I 1148 118,7 89,6
Trimestrul II 1296 119,1 112,9
Semestrul I 1219 118,9 x
Trimestrul III 1335 118,9 103,0
Ianuarie-septembrie 1253 119,1 x
Trimestrul IV 1532 119,6 114,7
Anual 1319 119,5 x

2006
Ianuarie 1425 124,3 81,5
Februarie 1427 128,1 100,2
Martie 1534 127,4 107,4
Trimestrul I 1454 126,7 94,9

54
Salariul mediu lunar În % faþã de:
al unui salariat
în economia naþionalã, perioada similarã
perioada precedentã
lei a anului precedent
Aprilie 1565 122,4 102,0
Mai 1663 130,9 106,3
Iunie 1824 136,2 109,7
Trimestrul II 1684 129,9 115,8
Semestrul I 1564 128,3 x
Iulie 1754 133,0 96,2
August 1766 131,3 100,7
Septembrie 1800 134,1 101,9
Trimestrul III 1774 132,9 105,3
Ianuarie-septembrie 1620 129,2 x
Octombrie 1780 129,2 98,9
Noiembrie 1875 127,4 105,4
Decembrie 2191 125,4 116,9
Trimestrul IV 1948 127,1 109,8
Anual 1697 128,7 x

2007
Ianuarie 1780 125,0 81,2
Februarie 1708 119,6 95,9
Martie 1868 121,8 109,4
Trimestrul I 1783 122,6 91,5
Aprilie 1936 123,7 103,7
Mai 2048 123,1 105,8
Iunie 2221 121,8 108,5
Trimestrul II 2069 122,9 116,0
Semestrul I 1926 123,2 x
Iulie 2144 122,2 96,5
August 2131 120,7 99,4
Septembrie 2130 118,3 99,9
Trimestrul III 2135 120,3 103,2
Ianuarie-septembrie 1971 121,7 x
Octombrie 2197 123,5 103,2
Noiembrie 2234 119,1 101,7
Decembrie 2630 120,0 117,7
Trimestrul IV 2353 120,8 110,2
Anual 2063 121,5 x

Salariul mediu lunar pe activitãþi, în luna decembrie 2007


În % faþã de: În % faþã de salariul mediu
Lei decembrie noiembrie pe economie în decembrie
2006 2007 2007
Total 2630 120,0 117,7 100,0
inclusiv:
Agriculturã, economia vînatului ºi
silviculturã 1921 110,3 143,5 73,0
Pescuit, pisciculturã 1530 63,6 112,5 58,2
Industrie 3248 122,7 120,2 123,5
industrie extractivã 2978 86,6 95,8 113,2
industrie prelucrãtoare 2995 122,7 121,2 113,9
energie electricã ºi termicã, gaze
ºi apã 4548 128,0 119,0 172,9
Construcþii 3714 114,1 114,8 141,2
Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul;
repararea autovehiculelor, motocicle-
telor, a bunurilor casnice ºi personale 2639 137,7 121,0 100,3
Hoteluri ºi restaurante 2271 122,7 120,4 86,4
Transporturi ºi comunicaþii 3411 108,0 99,6 129,7
Activitãþi financiare 7632 129,7 199,0 290,1

55
În % faþã de: În % faþã de salariul mediu
Lei decembrie noiembrie pe economie în decembrie
2006 2007 2007
Tranzacþii imobiliare, închirieri ºi acti-
vitãþi de servicii prestate întreprinde-
rilor 3320 124,9 116,2 126,2
Administraþie publicã 2669 92,1 108,8 101,5
Învãþãmînt 1528 122,9 98,9 58,1
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 2279 139,5 127,2 86,8
Alte activitãþi de servicii colective,
sociale ºi personale 2156 134,3 117,0 82,0
activitãþi recreative, culturale ºi
sportive 1863 148,7 115,2 70,8

Salariul mediu lunar în profil teritorial, în luna decembrie 2007

În % faþã de: În % faþã de


salariul mediu pe
Lei
decembrie 2006 noiembrie 2007 economie în
decembrie 2007
TOTAL 2630 120,0 117,7 100,0
Regiunile de dezvoltare:
mun. CHIªINÃU 3481 121,9 122,9 132,4
NORD 2152 112,6 115,3 81,8
mun. Bãlþi 2656 121,8 109,7 101,0
Briceni 1692 90,6 103,3 64,3
Donduºeni 2388 122,1 119,0 90,8
Drochia 2939 108,7 157,7 111,7
Edineþ 1925 115,7 104,7 73,2
Fãleºti 1668 92,6 117,6 63,4
Floreºti 1959 109,3 112,1 74,5
Glodeni 1774 115,2 116,1 67,4
Ocniþa 1920 135,2 119,4 73,0
Rîºcani 1764 104,6 116,9 67,0
Sîngerei 1549 101,1 109,2 58,9
Soroca 1807 107,0 107,7 68,7
CENTRU 1841 121,7 109,6 70,0
Anenii Noi 1935 122,8 98,4 73,6
Cãlãraºi 1705 119,9 107,1 64,8
Criuleni 1566 112,8 102,3 59,5
Dubãsari 1679 116,1 109,0 63,8
Hînceºti 1444 111,6 98,3 54,9
Ialoveni 2270 149,5 123,9 86,3
Nisporeni 1542 122,5 106,8 58,6
Orhei 2029 114,5 116,3 77,1
Rezina 2499 126,1 118,0 95,0
Strãºeni 1913 111,7 113,7 72,7
ªoldãneºti 1501 133,2 102,4 57,1
Teleneºti 1390 126,5 104,1 52,9
Ungheni 2089 124,5 115,8 79,4
SUD 1790 126,2 107,5 68,0
Basarabeasca 2429 124,4 102,0 92,3
Cahul 1864 120,5 106,4 70,8
Cantemir 2081 164,3 151,4 79,1
Cãuºeni 1499 119,7 84,5 57,0
Cimiºlia 1727 126,4 114,3 65,7
Leova 1380 119,0 92,7 52,5
ªtefan Vodã 1466 124,5 101,9 55,7
Taraclia 1897 127,5 120,4 72,1
UTA GÃGÃUZIA 1748 118,2 108,3 66,5

56
Salariul mediu lunar al unui lucrãtor pe tipuri de activitãþi economice ºi forme de proprietate
în ianuarie-decembrie 2007
lei
din care, pe forme de proprietate:
mixtã (investiþiile
Total mixtã (publicã ºi
Republicii
publicã privatã privatã), fãrã strãinã
Moldova+investiþii
participare strãinã
strãine)
Total 2063 1949 1837 2686 3177 3373
inclusiv:
Agriculturã, economia
vînatului ºi silviculturã 1074 1434 990 1492 1021 1706
Pescuit, pisciculturã 1297 1510 1186 1360 – –
Industrie 2561 3119 2282 3002 2424 2677
industrie extractivã 3032 2392 3013 3500 – –
industrie prelucrãtoare 2341 3125 2103 2914 2046 2601
energie electricã ºi
termicã, gaze ºi apã 3601 3141 4019 3408 5335 7219
Construcþii 3041 3539 2991 2665 5644 2995
Comerþ cu ridicata ºi cu amã-
nuntul; repararea autovehicu-
lelor, motocicletelor, a bunuri-
lor casnice ºi personale 2029 2659 1657 2784 3812 2342
Hoteluri ºi restaurante 1817 2084 1304 1410 3715 2544
Transporturi ºi comunicaþii 3027 3402 1323 1671 3449 8120
Activitãþi financiare 4517 5309 3884 2791 5800 5363
Tranzacþii imobiliare, închi-
rieri ºi activitãþi de servicii
prestate întreprinderilor 2601 2607 1909 2873 7126 2915
Administraþie publicã 2394 2394 – – – –
Învãþãmînt 1351 1329 2322 – – 2482
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 1700 1677 2636 – – –
Alte activitãþi de servicii
colective, sociale ºi
personale 1593 1369 2651 – 1573 1618
activitãþi recreative,
culturale ºi sportive 1333 1264 1840 – 1573 1599

Pensii. Conform datelor preliminare ale Casei Naþionale de Asigurãri Sociale, numãrul pensionarilor
aflaþi la evidenþa organelor de protecþie socialã la 1 ianuarie 2008 a constituit 620,8 mii persoane sau cu
0,6 mii persoane mai puþin comparativ cu 1 ianuarie 2007.
Evoluþia numãrului pensionarilor ºi a mãrimii medii a pensiei lunare stabilite la 1 ianuarie
740 728,1 546,2 600
720 706,4
442,3 500
700 684,1 383,2
680 400
mii persoane

325,3
660 653,0
lei

300
640 626,2
620,7 618,3 621,4 620,8
620 161,0 200
135,8
210,5
600 82,8 85,1
100
580
560 0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Pensionari Mãrimea medie a pensiei lunare stabilite

Mãrimea medie a pensiei lunare stabilite la 1 ianuarie 2008 a constituit 546,2 lei, fiind în creºtere faþã de
1 ianuarie 2007 cu 23,5%.

57
Piaþa forþei de muncã. Conform datelor Anchetei Forþei de Muncã, în trimestrul III 2007 populaþia
economic activã a Republicii Moldova a constituit circa 1364 mii persoane.
Rata de activitate a populaþiei de 15 ani ºi peste (proporþia populaþiei active de 15 ani ºi peste în
populaþia totalã în vîrstã de 15 ani ºi peste) a constituit 46,5%, atingînd valori mai înalte în rîndul populaþiei
masculine – 49,1%, în comparaþie cu rata pentru femei – 44,2%. Ratele de activitate pe medii au înregistrat
urmãtoarele valori: urban – 47,8%, rural – 45,5%. Cea mai înaltã ratã de activitate (69,7%) s-a înregistrat în
categoria de vîrstã 40-44 ani.
Populaþia ocupatã a fost de circa 1294 mii persoane. Repartiþia pe sexe relevã cã ponderea bãrbaþilor
în total populaþie ocupatã (49,4%) a fost mai micã decît cea a femeilor (50,6%). Mediului rural i-au revenit
57,2% ºi celui urban – 42,8%.
Rata de ocupare a populaþiei de 15 ani ºi peste (proporþia populaþiei ocupate în populaþia de 15 ani ºi
peste) a fost de 44,1%. La bãrbaþi ea a fost mai înaltã decît la femei (respectiv 46,0% ºi 42,4%). Rata de
ocupare în mediul rural (44,1%) a fost practic egalã cu cea din mediul urban (44,2%). Cea mai înaltã ratã de
ocupare (67,3%) s-a înregistrat la persoanele de 40-44 ani.
Numãrul ºomerilor, conform definiþiei Biroului Internaþional al Muncii (BIM), a fost de aproximativ 70 mii
persoane.
Rata ºomajului (proporþia ºomerilor BIM în populaþia activã) a înregistrat la nivel de þarã valoarea de
5,1%. La bãrbaþi ea a atins valoarea de 6,2% ºi la femei – 4,0%. Continuã sã se menþinã disparitãþi
semnificative între rata ºomajului în mediul urban (7,6%) ºi cel rural (3,2%).
Raportul de dependenþã economicã, exprimat prin numãrul persoanelor neocupate (inactive sau în
ºomaj) ce revin la 1000 persoane ocupate, a fost de 1768‰. Cele mai înalte valori au fost înregistrate la
femei (1838‰), în mediul rural – 1841‰.
Populaþia dupã participarea la activitatea economicã, pe sexe ºi medii
procente
Trimestrul I 2007 Trimestrul II 2007 Trimestrul III 2007

Total

Rata de activitate1 42,9 47,2 46,5

Rata de ocupare2 40,5 45,2 44,1

Rata ºomajului3 5,7 4,2 5,1

Masculin

Rata de activitate1 46,7 49,6 49,1

Rata de ocupare2 43,5 47,1 46,0

Rata ºomajului3 6,8 5,1 6,2

Feminin

Rata de activitate1 39,5 45,0 44,2

Rata de ocupare2 37,7 43,6 42,4

Rata ºomajului3 4,5 3,3 4,0

Urban

Rata de activitate1 46,1 47,2 47,8

Rata de ocupare2 42,9 44,4 44,2

Rata ºomajului3 7,1 5,9 7,6

Rural

Rata de activitate1 40,5 47,3 45,5

Rata de ocupare2 38,7 45,9 44,1

Rata ºomajului3 4,5 2,8 3,2

1
Proporþia populaþiei active de 15 ani ºi peste în populaþia totalã de 15 ani ºi peste
2
Proporþia populaþiei ocupate de 15 ani ºi peste în populaþia totalã de 15 ani ºi peste
3
Proporþia ºomerilor BIM în populaþia activã
58
Populaþia dupã situaþia economicã, pe sexe, medii si grupe de vîrstã
în trimestrul III 2007
Persoane active, mii
Rata
Sexe, medii, Rata de Rata de
din care: ºomajului
grupe de vîrstã total activitate, % ocupare, %
BIM, %
ocupate ºomeri BIM
Total 1364 1293,9 70,1 46,5 44,1 5,1
Inclusiv în %
100,0 100,0 100,0
15-24 ani 10,9 9,4 37,2 22,0 18,1 17,6
25-34 ani 19,8 19,9 17,5 55,5 52,9 4,6
35-49 ani 41,1 41,7 30,0 67,6 65,1 3,7
50 ani ºi peste 28,2 28,9 15,3 40,9 39,7 2,8

Masculin 681,1 638,6 42,4 49,1 46,0 6,2


Inclusiv în %
100,0 100,0 100,0
15-24 ani 12,4 11,0 34,6 24,8 20,5 17,3
25-34 ani 20,9 21,1 17,2 56,7 53,8 5,1
35-49 ani 37,6 38 .0 30,3 64,9 61,7 5 .0
50 ani ºi peste 29,1 29,9 17,9 49,4 47,5 3,8

Feminin 682,9 655,3 27,6 44,2 42,4 4,0


Inclusiv în %
100,0 100,0 100,0
15-24 ani 9,3 8,0 41,2 19,2 15,7 17,9
25-34 ani 18,6 18,7 17,9 54,1 52,0 3,9
35-49 ani 44,6 45,3 29,5 70,0 68,2 2,7
50 ani ºi peste 27,4 28,1 11,4 34,5 33,9 1,7

Urban 599,1 553,7 45,5 47,8 44,2 7,6


Inclusiv în %
100,0 100,0 100,0
15-24 ani 11,8 9,9 34,8 23,2 18,0 22,3
25-34 ani 23,4 23,9 17,3 62,3 58,8 5,6
35-49 ani 40,6 41,5 30,1 69,2 65,3 5,6
50 ani ºi peste 24,2 24,7 17,9 38,9 36,7 5,6

Rural 764,9 740,3 24,6 45,5 44,1 3,2


Inclusiv în %
100,0 100,0 100,0
15-24 ani 10,1 9,1 41,6 21,0 18,2 13,2
25-34 ani 16,9 16,9 18,0 49,6 47,9 3,4
35-49 ani 41,5 41,9 29,7 66,4 64,9 2,3
50 ani ºi peste 31,4 32,1 10,7 42,1 41,7 1,1

ªomajul înregistrat. Conform datelor Agenþiei Naþionale pentru Ocuparea Forþei de Muncã, la
1 ianuarie 2008 în cãutarea unui loc de muncã se aflau circa 19 mii ºomeri înregistraþi, fiecare al ºaptelea
fiind disponibilizat de la unitãþile economice. Din numãrul total de ºomeri, 56 la sutã o constituie femeile.
Peste 10% din ºomerii înregistraþi beneficiazã de ajutor de ºomaj, mãrimea medie a cãruia a fost în
luna decembrie 2007 de 564 lei. La un loc liber de muncã, anunþat de cãtre întreprinderi, reveneau în
medie 2 ºomeri.

59
6.2. Situaþia demograficã
Conform datelor preliminare, numãrul populaþiei stabile a Republicii Moldova la 1 ianuarie 2008 a
constituit 3572,7 mii persoane, inclusiv populaþia urbanã – 1476,1, populaþia ruralã – 2096,6 mii persoane.
Evoluþia proceselor demografice în ultimii ani se caracterizeazã prin urmãtorii indicatori principali ai
miºcãrii naturale a populaþiei:
2007
2005 2006 2007 în % faþã de
2006

Nãscuþi-vii, persoane 37695 37587 37971 101,0

Decedaþi, persoane 44689 43137 43050 99,8

din care, copii sub 1 an 468 442 420 95,0

Scãdere naturalã -6994 -5550 -5079 91,5

Numãrul cãsãtoriilor 27187 27128 29201 107,6

Numãrul divorþurilor 14521 12594 13919 110,5

Conform datelor preliminare, în 2007 s-a înregistrat o creºtere moderatã a numãrului nãscuþilor-vii, rata
natalitãþii constituind 10,6 nãscuþi-vii la 1000 locuitori. Mortalitatea generalã s-a micºorat nesemnificativ
comparativ cu anul trecut, rata mortalitãþii constituind 12,0 decedaþi la 1000 locuitori. Prin urmare, scãderea
naturalã a constituit 1,4 persoane la 1000 locuitori.
Totodatã, s-a înregistrat ºi micºorarea ratei mortalitãþii infantile de la 11,8 decedaþi în vîrstã sub 1 an la
1000 nãscuþi-vii în anul 2006 pînã la 11,1 în anul 2007.
Nãscuþi-vii ºi decedaþi la 1000 locuitori

14
11,6 11,9 12,4 12,0
11,3 11,6 12,0
12 11,0
10,2 10,1 10,6 10,5 10,5 10,6
10,0 9,9
10

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Nascuþi-vii Decedaþi

Rata nupþialitãþii în anul 2007 a constituit 8,2 cãsãtorii la 1000 locuitori, numãrul cãsãtoriilor fiind în
creºtere cu 7,6%, iar rata divorþialitãþii a alcãtuit 3,9 divorþuri la 1000 locuitori, numãrul divorþurilor de
asemenea a fost în creºtere cu 10,5% faþã de anul trecut.
Cãsãtorii ºi divorþuri la 1000 locuitori

9 8,2
8 7,6 7,6
6,9 7,0
7
6,0 5,8 6,0
6
5 4,1 4,1 4,0
3,5 3,9
4 3,5
2,7 3,0
3
2
1
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Cãsãtorii Divorþuri

60
Structura mortalitãþii pe clase ale cauzelor de deces relevã cã cele mai multe decese (56,1%) au drept
cauzã bolile aparatului circulator, tumorile maligne constituie 12,6%, bolile aparatului digestiv – 9,9%,
accidentele, intoxicaþiile ºi traumele – 8,4%, bolile aparatului respirator – 6,0%, alte clase – 7,0%.
Repartizarea decedaþilor dupã principalele clase ale cauzelor de deces
persoane

Ianuarie-noiembrie
2007
Ianuarie-noiembrie Ianuarie-noiembrie Ianuarie-noiembrie
în % faþã de
2005 2006 2007
ianuarie-noiembrie
2006
Boli ale aparatului circulator 22836 21990 22052 100,3
Tumori maligne 4715 4990 4966 99,5
Boli ale aparatului digestiv 4175 4022 3890 96,7
Accidente, intoxicaþii ºi traume 3494 3463 3303 95,4
din care:
omucideri 266 236 223 94,5
sinucideri 591 606 520 85,8
Boli ale aparatului respirator 2559 2393 2346 98,0
Boli infecþioase ºi parazitare 705 687 692 100,7
Total decedaþi 40474 39490 39292 99,5

Migraþiunea populaþiei. Potrivit informaþiei prezentate de Ministerul Afacerilor Interne, în anul 2007
în þarã au sosit 2070 imigranþi, dintre care 554 persoane au obþinut permis de reºedinþã permanentã, iar
1516 persoane – permis cu termen fixat.
Pe parcursul anului 2007 s-au repatriat 1763 persoane.
Caracteristica imigranþilor dupã þara de emigrare ºi scopul sosirii în anul 2007
Inclusiv sosiþi la:
Numãrul
Þara muncã studii imigraþie de familie
imigranþilor
persoane în % persoane în % persoane în %
Turcia 462 337 72,9 43 9,3 82 17,8
Ucraina 394 72 18,3 34 8,6 288 73,1
Rusia 256 53 20,7 26 10,2 177 69,1
România 197 128 65,0 9 4,6 60 30,4
Azerbaidjan 93 59 63,4 1 1,1 33 35,5
S.U.A. 90 65 72,2 – – 25 27,8
Italia 84 74 88,1 – – 10 11,9
Israel 56 8 14,3 42 75,0 6 10,7
Bulgaria 48 15 31,3 29 60,4 4 8,3
Alte þãri 390 191 49,0 37 9,5 162 41,5
Total 2070 1002 48,4 221 10,7 847 40,9

6.3. Ocrotirea sãnãtãþii

Conform informaþiei preliminare a Ministerului Sãnãtãþii, în anul 2007 morbiditatea populaþiei de unele
boli infecþioase se caracterizeazã prin majorarea cazurilor de infecþii intestinale acute cu 9,4%, îndeosebi la
aceastã categorie de morbiditate s-a majorat numãrul cazurilor de enterite, colite, toxi-infecþii alimentare
provocate de agenþi determinaþi (cu 17,3%) ºi al cazurilor de infecþii intestinale acute provocate de agenþii
patogeni nedeterminaþi, ºi toxiinfecþii alimentare determinate incorect (cu 11,1%). Totodatã, pe parcursul
ultimilor trei ani s-a înregistrat o scãdere semnificativã a cazurilor de hepatite virale de la 1623 în 2005 la
574 cazuri în 2007, alcãtuind respectiv 21,5 ºi 16,0 cazuri la 100 mii locuitori.
Comparativ cu anul 2006 au fost înregistrate cu mult mai multe cazuri de îmbolnãvire prin gripã, de la
2450 cazuri la 7751 cazuri în anul 2007.
61
Morbiditatea populaþiei pe principalele boli infecþioase
Îmbolnãviri
2007
2005, 2006, la 100000 locuitori
cazuri cazuri în % faþã
cazuri 2006 2007
de 2006
Infecþii intestinale
Infecþii intestinale acute 15319 15547 17008 109,4 434,1 476,1
inclusiv dizenterie bacterianã 1955 1655 1216 73,5 46,0 33,9
Hepatite virale
Hepatite virale – total 1623 771 574 74,4 21,5 16,0
din care:
Hepatita A 1109 355 198 55,8 9,9 5,5
Hepatita C 111 111 101 90,9 3,1 2,8
Infecþii imunodirijabile
Tuse convulsivã 14 40 23 57,5 1,1 0,6
Hepatitã viralã B 347 269 238 88,5 7,5 6,6
Parotiditã epidemicã 283 232 1721 de 7,4 ori 6,5 48,0
Infecþii respiratorii acute
Infecþii acute ale cãilor respiratorii cu
localizãri multiple sau nedeterminate 181277 163708 172405 105,3 4554,3 4808,8
Gripã 5544 2450 7751 de 3,2 ori 68,7 216,2
Boli infecþioase „social determinate”
Tuberculoza organelor respiratorii 3674 3623 3578 98,8 100,8 99,8
Sifilis 2298 2370 2678 113,0 65,9 74,7
Infecþie gonococicã 1881 1792 1725 96,3 49,9 48,1
Pediculozã 8691 7542 6476 85,9 209,8 180,6

Anual cel puþin 160 mii persoane suferã de infecþii acute ale cãilor respiratorii cu localizãri multiple, mai
mult de jumãtate din bolnavi fiind copii (59,2%). Rãmîn a fi foarte frecvente cazurile de morbiditate la bolile
infecþioase „social determinate”. Astfel, în anul 2007 la 100000 populaþie revin 180,6 cazuri de pediculozã,
99,8 cazuri de tuberculozã a organelor respiratorii ºi 74,7 cazuri de sifilis.
Din numãrul de îmbolnãviri cu infecþii imunodirijabile s-a înregistrat o majorare a morbiditãþii de
parotiditã epidemicã (de 7,4 ori).
În anul 2007 numãrul purtãtorilor virusului imunodeficienþei umane (VIH) a constituit 418 persoane, cu
57 cazuri (15,8%) mai mult comparativ cu anul 2006. Au fost înregistrate 189 cazuri de boalã SIDA.

6.4. Învãþãmînt

Învãþãmîntul primar ºi secundar general. La începutul anului de studii 2007/08 învãþãmîntul primar
ºi secundar general se realiza în 1534 ºcoli, în care erau înscriºi 461,0 mii elevi, cu 6,2% mai puþin decît în
anul de studii precedent ºi cu 26,7% mai puþin decît în anul de studii 2000/01.
Instituþii ºi elevi în învãþãmîntul primar ºi secundar general
629,3 618,4 603,4
1580 578,7
546,6 600
1570 517,0
491,5 461,0
1560 450
mii persoane
unitãþi

1550
1577 1580 1576 300
1540 1566 1570
1530 1551
1539 150
1520 1534

1510 0
2000/01 2001/02 2002/03 2003/04 2004/05 2005/06 2006/07 2007/08
Numãrul de ºcoli Numãrul de elevi
Cea mai mare parte a elevilor au studiat în mediul rural (59,5%). Din totalul elevilor, 33,4% au urmat
cursurile învãþãmîntului primar, 52,0% – cursurile gimnaziale ºi 14,6% – cursurile liceale.
Numãrul elevilor din clasele I (inclusiv pregãtitoare) s-a micºorat cu 3,2% comparativ cu anul de studii
precedent ºi cu 35,1% faþã de anul de studii 2000/01. Totodatã, ºi numãrul elevilor din clasele absolvente
(11, 12) s-a micºorat faþã de anul de studii precedent cu 5,8%, iar faþã de anul de studii 2003/04 – cu 11,2%.

62
Evoluþia numãrului de elevi ai claselor I ºi absolvente
mii persoane
70
59,9
60 56,8
51,5 49,2
48,0
50 44,1 43,6 47,3 42,3 45,2
46,4 43,7
39,3 40,2 38,9
40 35,0
30

20

10
0
2000/01 2001/02 2002/03 2003/04 2004/05 2005/06 2006/07 2007/08

Numãrul de elevi ai claselor I (inclusiv pregãtitoare) Numãrul de elevi ai claselor absolvente (11, 12)
Majoritatea elevilor din învãþãmîntul primar ºi secundar general (99,1%) în anul de studii 2007/08 erau
înscriºi în ºcolile publice, sectorul privat fiind încã nesemnificativ reprezentat în comparaþie cu celelalte
niveluri de educaþie. Cei 4,2 mii elevi cuprinºi în ºcolile particulare învãþau în mediul urban.
Numãrul elevilor promovaþi din învãþãmîntul gimnazial în anul 2007 a fost de 51,5 mii elevi, din care
25,3 mii fete. Numãrul de absolvenþi ai liceelor ºi ºcolilor medii de culturã generalã a constituit 26,2 mii elevi.
În funcþie de medii, repartizarea absolvenþilor este urmãtoarea: 39,2 % absolvenþi ai gimnaziilor sînt din
mediul urban ºi 60,8% – din mediul rural. În ceea ce priveºte absolvenþii liceelor ºi ºcolilor medii de culturã
generalã, 61,5% absolvenþi sînt din mediul urban ºi 38,5% – din mediul rural.
Continuã sã funcþioneze ºcoli în care procesul educaþional se desfãºoarã în douã schimburi. Ponderea
elevilor ce studiazã în schimbul doi s-a diminuat, comparativ cu anul de studii 2005/06, cu 1,3 puncte
procentuale ºi constituie 2,6% din numãrul total de elevi.
Elevi ce studiazã pe schimburi1
2005/06 2006/07 2007/08
inclusiv inclusiv inclusiv
Total Total Total
rural rural rural
Elevi, mii
în schimbul I 492,3 293,3 471,5 281,7 456,9 272,0
în schimbul II 20,2 12,0 15,7 8,7 12,3 7,1
În % faþã de numãrul total al elevilor
în schimbul I 96,1 96,1 96,8 97,0 97,4 97,5
în schimbul II 3,9 3,9 3,2 3,0 2,6 2,5

Numãrul elevilor înscriºi în învãþãmîntul special, în anul de studii 2007/08 a înregistrat o scãdere cu
6,1% comparativ cu anul de studii precedent ºi a constituit 4,0 mii persoane. Majoritatea elevilor sînt cu
deficienþe în dezvoltarea intelectualã – 79,3%, cu restanþe poliomielitice ºi paralizii cerebrale – 7,2% copii,
cu auz slab – 6,1%, surzi – 3,3%, cu vederea slabã – 2,9% ºi cu dereglãri în comportament – 1,2%.
Repartizarea elevilor în ºcoli pentru copii cu deficienþe în dezvoltarea intelectualã sau fizicã
în anul de studii 2007/08
Cu restanþe poliomielitice, Cu dereglãri în
paralizii cerebrale comportament
7,2% 1,2%
Cu auz slab
6,1%
Surzi
3,3%

Cu vederea slabã
2,9%

Cu deficienþe în
dezvoltarea intelectualã
79,3%

În anul de studii 2007/08 activitatea educaþionalã ºi de instruire în învãþãmîntul primar ºi secundar


general a fost asiguratã de 38,6 mii cadre didactice, cu 1,5% mai puþin decît în anul de studii 2006/07, 83,8%
1
Cu excepþia ºcolilor pentru copii cu deficienþe în dezvoltarea intelectualã sau fizicã
63
fiind femei. Din numãrul total al personalului didactic, 82,0% posedã studii superioare ºi 13,8% – studii medii
de specialitate. Dupã vechimea în munca pedagogicã, situaþia personalului didactic din învãþãmîntul primar
ºi secundar general era urmãtoarea: o pondere importantã o deþineau cadrele didactice cu o vechime în
munca pedagogicã de 18 ani ºi peste – 62,5%, 13-18 ani – 11,5%, 8-13 ani – 8,5%, 3-8 ani – 9,3%, iar cea
mai micã pondere o deþin tinerii specialiºti cu vechime în munca pedagogicã de pînã la 3 ani – 8,2%.
În anul de studii 2007/08 elevii din învãþãmîntul seral îºi desfãºoarã activitatea educaþionalã în 7 ºcoli,
toate fiind amplasate în mediul urban, iar activitatea de instruire îºi desfãºoarã 95 profesori. Numãrul elevilor
din învãþãmîntul seral s-a diminuat cu 7% comparativ cu anul de studii precedent ºi constituie 1832 persoane,
reprezentînd 0,4% din numãrul total al elevilor din ºcolile de zi.
Învãþãmîntul secundar profesional. La începutul anului de studii 2007/08 numãrul de instituþii de
învãþãmînt secundar profesional a constituit 75 unitãþi sau cu 3 unitãþi mai puþin comparativ cu anul de studii
2006/07, ca rezultat al reorganizãrii prin absorbþie a unor instituþii. Astfel, în sistemul de învãþãmînt secundar
profesional activeazã 2 licee profesionale, 50 ºcoli profesionale ºi 23 ºcoli de meserii (din acestea, 6 unitãþi
pe lîngã instituþiile penitenciare).
Instituþii ºi elevi în instituþiile de învãþãmînt secundar profesional
2001/02 2002/03 2003/04 2004/05 2005/06 2006/07 2007/08
Numãrul de instituþii 82 83 83 81 78 78 75
licee profesionale – – – – – – 2
ºcoli profesionale 53 53 54 53 52 52 50
ºcoli de meserii 29 30 29 28 26 26 23
Numãrul de elevi 22999 22647 22757 22696 25005 23656 24506
în licee profesionale – – – – – – 1875
în ºcoli profesionale 18606 18051 17932 18106 20796 19694 19347
în ºcoli de meserii 4393 4596 4825 4590 4209 3962 3284

Numãrul total de elevi a constituit 24,5 mii persoane, ce reprezintã 68 elevi la 10000 locuitori. În anul de
studii 2007/08 numãrul total de elevi a înregistrat o majorare cu 3,6% comparativ cu anul de studii 2006/07.
Din totalul de elevi, 7,7% fac studiile în licee profesionale, 78,9% – în ºcoli profesionale ºi 13,4% – în ºcoli de
meserii. Repartizarea pe sexe a elevilor din învãþãmîntul secundar profesional relevã o pondere mai mare a
bãieþilor (65,6%).
Numãrul de elevi care fac studiile în instituþiile de învãþãmînt de stat a constituit 24,3 mii persoane,
reprezentînd 99,0% din totalul elevilor. În cadrul instituþiilor de învãþãmînt secundar profesional, în anul de
studii 2007/08 activeazã 2 instituþii nestatale (ºcoli de meserii), în care fac studiile 235 persoane sau 1,0%
din numãrul total de elevi.
În anul de studii 2007/08 se menþine mare ponderea persoanelor instruite cu finanþare din bugetul de
stat (93,4% din totalul elevilor). În instituþiile de învãþãmînt de stat, din contul bugetului sînt instruiþi 22,9 mii
persoane (94,3%), iar în bazã de contract – 1,4 mii persoane (5,7%). Mãrimea medie a taxei anuale pentru
instruirea unui elev în instituþiile de stat variazã de la 680 pînã la 6100 lei, în dependenþã de instituþie ºi
specialitate.
În instituþiile de învãþãmînt secundar profesional, în anul de studii 2007/08 au fost înmatriculate 16,2 mii
persoane, prezentînd o majorare cu 4,8% comparativ cu anul de studii precedent. Pe instituþii, distribuþia
persoanelor înmatriculate s-a prezentat astfel: 7,5% în licee profesionale, 72,7% în ºcoli profesionale ºi
19,8% în ºcoli de meserii. Proporþia celor înmatriculaþi din localitãþile rurale în numãrul total de persoane
înmatriculate este de 68,4%.
Rezultatele admiterii în instituþiile de învãþãmînt secundar profesional
2001/02 2002/03 2003/04 2004/05 2005/06 2006/07 2007/08
Înmatriculaþi 16661 16474 16701 15554 15424 15494 16242
în licee profesionale – – – – – – 1217
în ºcoli profesionale 12802 12338 12429 11372 11421 11769 11804
în ºcoli de meserii 3859 4136 4272 4182 4003 3725 3221
Din total înmatriculaþi:
absolvenþi ai gimnaziilor 12385 12962 13587 12331 12194 12677 13346
absolvenþi ai liceelor ºi ºcolilor
medii de culturã generalã 4209 3453 2978 2395 2411 1940 1961

Din punct de vedere al repartizãrii dupã nivelul de studii al persoanelor înmatriculate, comparativ cu
anul de studii 2001/02 s-au înregistrat modificãri între absolvenþii gimnaziilor ºi absolvenþii liceelor ºi ºcolilor
medii de culturã generalã. În anul de studii 2001/02 ponderea absolvenþilor gimnaziilor a fost de 74,3%, iar în
2007/08 respectiv de 82,2%; în cazul absolvenþilor liceelor ºi ºcolilor medii de culturã generalã ponderea
acestora în 2001/02 a fost de 25,3%, iar în 2007/08 – 12,1%.
Structura pe specialitãþi reflectã ponderi semnificative pentru anumite specialitãþi: bucãtar (15,7% din
total înmatriculaþi), lãcãtuº la repararea automobilelor (9,5%), tencuitor ºi cusãtor (respectiv 7,9% ºi 6,9%),
operator la calculatoare (5,2%), electrogazosudor-montator ºi tîmplar (cîte 4,9% din total înmatriculaþi).

64
Numãrul de absolvenþi ai instituþiilor de învãþãmînt secundar profesional în anul 2007 a constituit
12,9 mii persoane, prezentînd o micºorare cu 11,0% comparativ cu anul precedent. Din numãrul total al
absolvenþilor, 8,4% sînt absolvenþi ai liceelor profesionale (grupe ale ºcolilor profesionale în cadrul liceelor
profesionale), 68,8% – ai ºcolilor profesionale ºi 22,8% – ai ºcolilor de meserii.
Absolvenþi ai instituþiilor de învãþãmînt secundar profesional
20 50
43 43
41 41 40
38
36 40
15
31
mii persoane

30

persoane
10

15,4 14,9 15,5 20


14,0 14,7 14,5
12,9
11,3
5
10

0 0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Absolvenþi Absolvenþi la 10 000 locuitori

Învãþãmîntul mediu de specialitate. La începutul anului de studii 2007/08 numãrul de instituþii de


învãþãmînt mediu de specialitate (colegii) a constituit 49 unitãþi1.
Numãrul total de elevi a constituit 31,3 mii persoane, ce reprezintã 87 elevi la 10000 locuitori. În anul de
studii 2007/08 numãrul total de elevi a înregistrat o majorare cu 3,6% comparativ cu anul de studii 2006/07.
Din totalul de elevi, 96,9% fac studiile la secþia de zi ºi 3,1% – cu frecvenþã redusã. Ponderea elevelor
cuprinse în învãþãmîntul mediu de specialitate este de 56,4%.
Instituþii ºi elevi în instituþiile de învãþãmînt mediu de specialitate (colegii)
2001/02 2002/03 2003/04 2004/05 2005/06 2006/07 2007/08
Numãrul de instituþii 67 63 60 56 51 49 49
instituþii de stat 44 43 45 43 42 42 43
instituþii nestatale 23 20 15 13 9 7 6
Numãrul de elevi 17004 15207 18727 23618 27060 30223 31307
în instituþii de stat 14008 12509 16908 21451 24694 27932 28895
în instituþii nestatale 2996 2698 1819 2167 2366 2291 2412

În anul de studii 2007/08 numãrul de elevi care fac studiile în instituþiile de învãþãmînt de stat a fost de
28,9 mii persoane, în creºtere cu 1,0 mii comparativ cu anul de studii precedent, reprezentînd 92,3% din
totalul elevilor. Numãrul de elevi care fac studiile în instituþiile de învãþãmînt nestatale a fost de 2,4 mii
persoane, înregistrînd o creºtere nesemnificativã (cu 121 persoane) comparativ cu anul de studii 2006/07,
reprezentînd 7,7% din totalul elevilor.
Din contul bugetului, în anul de studii 2007/08 sînt instruiþi 15,5 mii persoane (49,4%), cu achitarea
taxei pentru studii – 15,7 mii persoane (50,1%), iar 0,5% cu finanþarea din alte surse2. Mãrimea medie a taxei
anuale pentru instruirea unui elev variazã de la 1750 pînã la 7985 lei, în dependenþã de instituþie ºi
specialitate.
Proporþia elevilor din colegii care achitã taxã pentru studii
% 91,7 93,4 91,6 94,0 95,0 94,6 93,9
100 89,8

80
60 45,5 48,7 47,8 46,5
39,6
40 25,5 28,9 27,0
20

0
2000/01 2001/02 2002/03 2003/04 2004/05 2005/06 2006/07 2007/08

Instituþii de stat Instituþii nestatale

1
Inclusiv Colegiul de Poliþie, care a avut absolvenþi în anul 2007
2
Instituþii de învãþãmînt ºi alte persoane juridice
65
În anul de studii 2007/08, în colegii au fost înmatriculate 10,1 mii persoane, reprezentînd o majorare cu
2,5% comparativ cu anul de studii precedent. Din totalul persoanelor 92,0% au fost înmatriculate în
instituþiile de stat ºi 8,0% – în cele nestatale.
Rezultatele admiterii în instituþiile de învãþãmînt mediu de specialitate (colegii)
2001/02 2002/03 2003/04 2004/05 2005/06 2006/07 2007/08
Înmatriculaþi 5476 5125 9964 10597 10734 9892 10135
în instituþii de stat 4406 4207 9236 9557 9823 9109 9327
în instituþii nestatale 1070 918 728 1040 911 783 808
Din total înmatriculaþi
absolvenþi ai gimnaziilor 1175 909 6060 6705 7175 7122 7409
absolvenþi ai ºcolilor medii de culturã
generalã 2851 2824 2383 2773 2206 2001 1678
absolvenþi ai liceelor 1297 1296 1424 1068 1305 721 1028
absolvenþi ai instituþiilor de învãþãmînt
secundar profesional 153 87 94 51 48 48 13

În funcþie de nivelul de studii al persoanelor înmatriculate se constatã cã 73,1% din total înmatriculaþi
sînt absolvenþi ai gimnaziilor, 16,6% – ai ºcolilor medii de culturã generalã, 10,1% – ai liceelor. Evoluþia
participãrii în învãþãmîntul mediu de specialitate a absolvenþilor gimnaziilor denotã o majorare cu 22,3% faþã
de anul de studii 2003/04.
Structura pe grupe de specialitãþi relevã ponderi mai semnificative pentru anumite profiluri: medicinã
(13,0% din total înmatriculaþi), economie (11,7%), transporturi (10,4%), servicii (8,4%), pedagogie (8,0%),
construcþii (5,5%), informaticã (5,4% din total înmatriculaþi) etc.
Numãrul de absolvenþi ai colegiilor în anul 2007 a constituit 6,4 mii persoane, prezentînd o majorare cu
68,4% comparativ cu anul precedent. Din numãrul total al absolvenþilor, 93,2% constituie absolvenþii
instituþiilor de stat ºi 6,8% – ai celor nestatale. Numãrul de elevi care au promovat examenele de bacalaureat
în colegii a constituit 3,8 mii persoane.
Absolvenþi ai instituþiilor de învãþãmînt mediu de specialitate (colegiilor)
10 25
20
8 18 18 20

14 14
mii persoane

6 12 15

persoane
11
10
4 10
7,4
6,6 6,4
5,1 4,9
2 4,3 3,8 5
3,5

0 0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Absolvenþi Absolvenþi la 10 000 locuitori

Învãþãmîntul superior. La începutul anului de studii 2007/08 numãrul instituþiilor de învãþãmînt


superior a constituit 31 unitãþi, din care 17 instituþii de stat ºi 14 – nestatale.
Numãrul total de studenþi a constituit 122,9 mii persoane, ce reprezintã 343 studenþi la 10000 locuitori.
În anul de studii 2007/08 numãrul total de studenþi a înregistrat o micºorare cu 4,0% comparativ cu anul de
studii 2006/07. Din totalul de studenþi, 64,7% fac studiile la secþia de zi ºi 35,3% – cu frecvenþã redusã.
Ponderea studentelor cuprinse în învãþãmîntul superior este de 58,9%.
Instituþii ºi studenþi în instituþiile de învãþãmînt superior
2001/02 2002/03 2003/04 2004/05 2005/06 2006/07 2007/08
Numãrul de instituþii 47 45 40 35 35 31 31
instituþii de stat 16 17 17 18 18 17 17
instituþii nestatale 31 28 23 17 17 14 14
Numãrul de studenþi 86414 95039 104029 114552 126132 127997 122939
în instituþii de stat 63541 71203 80892 93550 104426 106774 101779
în instituþii nestatale 22873 23836 23137 21002 21706 21223 21160

66
În anii 2001-2006 numãrul studenþilor în instituþiile de stat a marcat tendinþe de majorare, iar cãtre anul
de studii 2007/08 a constituit 101,8 mii persoane sau cu 5,0 mii mai puþin faþã de anul de studii 2006/07. În
cazul instituþiilor nestatale, în anii 2001-2006, numãrul studenþilor este mai puþin fluctuant, în anul de studii
2007/08 a fost de 21,2 mii persoane, fiind practic la nivelul anului de studii precedent.
În anul de studii 2007/08 se menþine mare ponderea persoanelor fizice care achitã taxã pentru studii
(77,7%), cu finanþarea din buget fiind 21,8% din totalul studenþilor, iar 0,5% – cu finanþarea din alte surse1.
Pe parcursul ultimiilor ani practic trei sferturi din studenþii instituþiilor de stat achitã taxã pentru studii, iar în
instituþiile nestatale ponderea studenþilor finanþaþi din alte surse decît taxa pentru studii variazã de la 2% pînã
la 5%. Mãrimea minimã a taxei anuale în anul de studii 2007/08 este de 2100 lei la cursurile de zi ºi 800 lei la
cursurile cu frecvenþã redusã, cea maximã respectiv de 13600 lei ºi 5600 lei, în dependenþã de specialitate
ºi instituþie.
Proporþia studenþilor care achitã taxa pentru studii
%
120
99,8 99,8 97,0 95,5 96,4 98,0 97,8
94,6
100
74,8 76,5 75,3 73,5
80 71,7
66,0
57,5
60 48,3

40

20

0
2000/01 2001/02 2002/03 2003/04 2004/05 2005/06 2006/07 2007/08

Institutii de stat Institutii nestatale


În anul de studii 2007/08, în instituþiile de învãþãmînt superior au fost înmatriculate 23,8 mii persoane,
prezentînd o micºorare cu 8,1% comparativ cu anul de studii precedent. În instituþiile de învãþãmînt de stat
au fost înmatriculate 20,3 mii persoane, în scãdere cu 2,1 mii comparativ cu anul de studii 2006/07,
reprezentînd 85,5% din numãrul total de înmatriculaþi. În instituþiile de învãþãmînt nestatale au fost
înmatriculate 3,5 mii persoane, fiind practic la nivelul anului de studii 2006/07. În instituþiile de învãþãmînt de
stat 59,9% au fost înmatriculaþi cu achitarea taxei pentru studii, în instituþiile de învãþãmînt nestatale 1,5% au
fost înmatriculaþi cu finanþarea din alte surse.
Rezultatele admiterii în instituþiile de învãþãmînt superior
2001/02 2002/03 2003/04 2004/05 2005/06 2006/07 2007/08
Înmatriculaþi 24731 28086 30150 31896 34553 25854 23767
instituþii de stat 17568 21716 24390 27006 29154 22414 20314
instituþii nestatale 7163 6370 5760 4890 5399 3440 3453
Din total înmatriculaþi:
absolvenþi ai ºcolilor medii de culturã
generalã 8620 10569 12089 12258 12148 8297 5833
absolvenþi ai liceelor 10018 10186 11701 13491 15664 14600 14488
absolvenþi ai instituþiilor de
învãþãmînt secundar profesional 396 440 525 383 344 352 188
absolvenþi ai colegiilor 4701 5760 4983 4723 5129 2293 2817

În funcþie de nivelul de studii al persoanelor înmatriculate, 61,0% sînt absolvenþi ai liceelor, 24,5% – ai
ºcolilor medii de culturã generalã, 11,9% au continuat studiile dupã absolvirea colegiilor ºi 0,8% – dupã
absolvirea ºcolilor profesionale. Proporþia studenþilor înmatriculaþi în baza diplomei de bacalaureat, în totalul
de înmatriculaþi, este de 65,8%, comparativ cu 60,9% în anul de studii 2006/07. Evoluþia participãrii în
învãþãmîntul superior a absolvenþilor liceelor denotã o majorare esenþialã: în anii 2001-2003 ponderea
absolvenþilor liceelor a fost de circa 40%, în anii 2004-2005 – de circa 45%, în anii 2006-2007 – de circa
60%.
Repartizarea persoanelor înmatriculate pe domenii fundamentale, în anul de studii 2007/08, se
prezintã astfel: educaþie – 21,3% din total înmatriculaþi; ºtiinþe umanistice ºi arte – 6,3%; ºtiinþe sociale,
economice ºi drept – 31,0%; ºtiinþe – 5,8%; inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitecturã ºi construcþii –
24,2%, agriculturã – 2,8%; sãnãtate – 3,8%; servicii – 4,8%. Comparativ cu anul de studii 2006/07, se
remarcã evoluþii pozitive pentru aºa domenii, precum educaþia, ºtiinþele umanistice ºi arte, agricultura, iar în
cazul domeniului inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitecturã ºi construcþii ponderea persoanelor
înmatriculate s-a redus cu 4 puncte procentuale.

1
Instituþii de învãþãmînt ºi alte persoane juridice
67
Structura studenþilor înmatriculaþi conform domeniilor fundamentale
33,0
ªtiinte sociale, economice, drept
31,0
4,8
Servicii
4,8
28,2
Inginerie, tehnologii, architecturã, construcþii
24,2
5,9
ªtiinþe
5,8

5,6
ªtiinte umanistice, arte
6,3

17,2
Educaþie
21,3
3,2
Sãnãtate
3,8

2,1
Agriculturã
2,8
%
0 5 10 15 20 25 30 35
2006/07 2007/08
Numãrul de absolvenþi ai instituþiilor de învãþãmînt superior în anul 2007 a constituit 20,0 mii persoane,
prezentînd o creºtere cu 17,6% comparativ cu anul de studii precedent. Trei pãtrimi din absolvenþi au urmat
studiile cu achitarea taxei pentru studii. Din numãrul total al absolvenþilor, 82,2% constituie absolvenþii
instituþiilor de stat ºi 17,8% – ai celor nestatale. Pe grupe de specialitãþi, din totalul absolvenþilor, ponderi
mari s-au înregistrat la specialitãþile economice (25,9%) ºi drept (21,0%), urmate de cele filologice (8,5%) ºi
informaticã (4,2%).
Absolvenþi ai instituþiilor de învãþãmînt superior
56
25 60
48 47
50
20 42 42
40
34 34 40
mii persoane

15

persoane
30
10 20,0
17,4 17,0 20
14,5 15,3 15,3
12,2 12,5
5
10

0 0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Absolvenþi Absolvenþi la 10 000 locuitori

6.5. Infracþiuni

Conform informaþiei organelor de drept, în anul 2007 s-au înregistrat 24,4 mii infracþiuni, cu 1,6% mai
puþin decît în anul 2006, din care 63,3% – în localitãþile urbane. Numãrul infracþiunilor înregistrate la 10 mii
locuitori a constituit 65 crime. Un nivel înalt al acestui indicator a fost înregistrat în municipiul Bãlþi –
107 crime (ce respectiv depãºeºte nivelul acestui indicator pe þarã de 1,6 ori), în municipiul Chiºinãu ºi în
raionul Basarabeasca – cîte 97crime (de cîte 1,4 ori).
Numãrul infracþiunilor înregistrate
2007
2005 2006 2007 în % faþã de
2006
Infracþiuni înregistrate – total 27595 24767 24362 98,4
din care:
Infracþiuni contra vieþii ºi sãnãtãþii persoanei 1709 1576 1685 106,9
din acestea:
omor 268 255 216 84,7
vãtãmãri intenþionate grave 395 409 408 99,8
Infracþiuni privind viaþa sexualã 393 389 423 108,7
din acestea, violuri 280 268 281 104,9
Infracþiuni contra patrimoniului 15823 13184 12614 95,7
din acestea:

68
2007
2005 2006 2007 în % faþã de
2006
furturi 11506 9419 9724 103,2
tîlhãrii 188 152 153 100,7
jafuri 1261 950 868 91,4
escrocherii 1420 1065 860 80,8
pungãºii 211 171 117 68,4
ºantaj 87 65 48 73,8
Infracþiuni contra sãnãtãþii publice ºi convieþuirii
sociale 2234 2310 2376 102,9
din acestea, infracþiuni legate de droguri 2082 2101 2182 103,9
Infracþiuni contra familiei ºi minorilor 322 307 266 86,6
din acestea, trafic de copii 59 64 51 79,7
Infracþiuni economice 4047 4296 2862 66,6
din acestea:
contrabandã 579 611 493 80,7
fabricarea banilor falºi 168 114 87 76,3

Cu toate cã se înregistreazã o diminuare a numãrului total de infracþiuni, rãmîn în creºtere infracþiunile


privind viaþa sexualã (8,7%), infracþiunile contra vieþii ºi sãnãtãþii persoanei (6,9%), cele contra sãnãtãþii
publice ºi convieþuirii sociale (2,9%). Totodatã, s-a micºorat numãrul infracþiunilor înregistrate contra
patrimoniului, cazurilor de furt din aceastã categorie revenind ponderea cea mai mare în total infracþiuni
înregistrate (în anul 2005 – 41,7%, în anul 2006 – 38,0%, în anul 2007– 39,9%).
În anul 2007 infracþiunile sãvîrºite cu aplicarea armelor de foc, explozivelor ºi grenadelor, comparativ
cu anul 2005, s-au micºorat aproape de douã ori ºi constituie 34 cazuri (în anul 2005 – 66, în anul 2006 –
64 cazuri), din care 7 cazuri de huliganism, 6 – de omor, 4 – de tîlhãrii, cîte 2 cazuri de vãtãmãri intenþionate
grave ºi jaf.
În perioada analizatã, contra persoanelor au fost comise 5,8 mii crime, în urma cãrora au decedat
564 persoane (în anul 2005 – 627, în anul 2006 – 521 persoane), principalele cauze de deces fiind omorurile
– 30,8% ºi vãtãmãrile intenþionate – 10,2%.
Din numãrul total de infracþiuni înregistrate, fiecare a doua este sãvîrºitã de persoane în vîrstã aptã de
muncã, dar fãrã ocupaþie, fiecare a treisprezecea – de persoane care anterior au sãvîrºit infracþiuni, fiecare a
paisprezecea – de minori sau cu participarea lor.
În anul 2007 au fost relevate 15,3 mii persoane care au comis crime, cu 12 la sutã mai puþin comparativ
cu anul 2006.
Numãrul persoanelor relevate care au comis crime
2005 2006 2007 2007
în % faþã în % faþã în % faþã în % faþã
persoane persoane persoane de 2006
de total de total de total
Total 17878 100,0 17372 100,0 15301 100,0 88,1
din care:
femei 2099 11,7 2250 12,9 1870 12,2 83,1
minori 2612 14,6 2160 12,4 1815 11,9 84,0
persoane apte de muncã, dar
fãrã ocupaþie 15049 84,2 13230 76,1 12006 78,5 90,7
în grup 2879 16,1 2854 16,4 2046 13,4 71,7
în stare de ebrietate 737 4,1 672 3,8 399 2,6 59,4
au sãvîrºit crime pentru prima
datã 16325 91,3 16093 92,6 14198 92,8 88,2
anterior au comis crime 1553 8,6 1279 7,3 1103 7,2 86,2

Rãmîne în creºtere ponderea persoanelor care au comis crime pentru prima datã ºi a persoanelor în
vîrstã aptã de muncã, dar fãrã ocupaþie.
Conform datelor Serviciului Protecþiei Civile ºi Situaþiilor Excepþionale a Ministerului Afacerilor Interne,
numãrul incendiilor în perioada de raport s-a majorat cu 4,4%, alcãtuind 2652 cazuri, ce au pricinuit
economiei þãrii pierderi în valoare de 32,8 mil. lei. În rezultatul acestora au fost înregistrate 212 cazuri de
deces, inclusiv 14 copii.
Numãrul incendiilor ºi cazuri de deces
2005 2006 2007 2007 în % faþã de 2006
Numãrul incendiilor 2700 2541 2652 104,4
Persoane care au decedat în urma
incendiilor 265 238 212 89,1
din care, copii 11 13 14 107,7
Persoane traumate 51 53 54 101,9

69
VII. INFORMAÞIE SUCCINTÃ CU PRIVIRE LA SITUAÞIA
SOCIAL-ECONOMICÃ A UTA GÃGÃUZIA
Industrie. Întreprinderile cu genul principal de activitate industrialã, situate pe teritoriul Gãgãuziei,
conform datelor preliminare, au fabricat în anul 2007 producþie industrialã (lucrãri, servicii) în valoare de
551,7 mil. lei sau cu 14,4% mai puþin decît în anul 2006. În luna decembrie 2007 indicele volumului
producþiei industriale în preþuri comparabile a constituit 51,3% faþã de decembrie 2006.
Producþia principalelor produse industriale
Decembrie 2007 2007
în % faþã de ponderea în
în % faþã de
cantitatea decembrie cantitatea total pe þarã,
2006
2006 %
Conserve de legume ºi fructe, t 459,0 de 2 ori 2920,0 130,9 3,7
Fãinã, t 540,8 42,8 3276,2 47,9 8,4
Nutreþuri gata pentru hrana animalelor, t 13,0 68,4 227,2 58,3 1,3
Pîine proaspãtã, t 30,9 121,7 347,0 123,5 0,4
Produse de cofetãrie fãinoase, t 1,5 de 1,9 ori 10,2 de 4,3 ori 0,1
Vinuri naturale din struguri, mii dal 210,1 25,3 3087,4 79,1 26,2
Vinuri de Porto, Madeira, Sheary, Tokay ºi
altele, mii dal 40,7 51,7 197,1 55,6 20,1
Bãuturi nealcoolice, mii dal 0,9 56,2 22,6 108,7 0,3
Tutun fermentat, t – 0,0 449,0 69,3 13,1
Pantaloni lungi ºi scurþi, salopete ºi ºorturi,
mii buc. 10,4 47,5 150,8 73,9 9,6
Fuste ºi fuste-pantalon, mii buc. 8,6 88,3 115,1 103,6 31,1
Bluze ºi cãmãºi pentru femei ºi fete,
mii buc. 24,9 de 2,2 ori 189,0 100,9 30,1
1
Agriculturã. Recolta globalã în întreprinderile agricole ºi gospodãriile þãrãneºti (de fermier) în anul 2007
s-a micºorat faþã de anul precedent, din cauza secetei îndelungate, ºi se prezintã prin urmãtoarele date:
Ponderea Gãgãuziei în total
producþia pe întreprinderile agricole ºi
1
Mii tone2 În % faþã de 2006 gospodãriile þãrãneºti (de fermier)
pe þarã, %
2006 2007
Cereale ºi leguminoase boabe
(exclusiv porumb pentru boabe)3 48,2 61 11,2 11,1
Porumb pentru boabe 2,6 20 8,4 8,0
Floarea soarelui3 4,2 21 8,0 3,7
Tutun 0,6 65 19,9 17,7
Legume de cîmp 0,4 17 2,6 0,8
Fructe ºi pomuºoare 2,7 49 3,3 1,9
Struguri 19,4 80 25,3 15,5

La începutul anului 2008, faþã de începutul anului 2007, în gospodãriile de toate categoriile a scãzut
efectivul de bovine – cu 12,4% (din care vaci – cu 3,8%), porcine cu 12,1%, ovine ºi caprine – cu 7,6%. În
întreprinderile agricole s-a înregistrat micºorarea ºeptelului de bovine – cu 26,6%, din care vaci – cu 20,2%,
de porcine, ovine ºi caprine – corespunzãtor, cu 34,2% ºi cu 15,6%.
Producþia animalierã obþinutã în întreprinderile agricole în anul 2007se caracterizeazã prin urmãtoarele
date:
Ponderea Gãgãuziei în total
producþia pe întreprinderile agricole
Total, tone În % faþã de 2006 pe þarã, %
2006 2007
Creºterea vitelor ºi pãsãrilor 261,3 83,0 1,6 1,9
Lapte de vacã 1098,0 100,6 4,9 5,9
Lînã 13,7 83,0 22,4 21,4
1
Cu suprafaþa terenurilor agricole de 10 ha ºi peste
2
Conform datelor prealabile
3
În masã dupã finisare
70
În întreprinderile agricole din Gãgãuzia în anul 2007, în comparaþie cu anul precedent, s-a micºorat
volumul creºterii vitelor ºi pãsãrilor cu 17%, fapt ce a fost determinat de scãderea creºterii pe toate tipurile de
animale. Totodatã, volumul vînzãrii vitelor ºi pãsãrilor pentru sacrificare (în masã vie) s-a majorat de 1,9 ori.
Volumul producþiei de lapte de vacã în anul 2007 a rãmas la nivelul anului trecut (100,6%). În rezultatul
scãderii efectivului de ovine ºi producþiei medii pe o oaie s-a micºorat volumul producþiei de lînã cu 17%.
S-a ameliorat pãstrarea efectivului de animale în întreprinderile agricole. Nivelul mortalitãþii bovinelor a
constituit 3,6% (în anul 2006 – 4,4%), porcinelor – 10,9% (11,3%), ovinelor ºi caprinelor – 7,6% (7,9%).
Investiþii în capital fix. În ianuarie-decembrie 2007, din contul tuturor surselor de finanþare au fost
realizate 224,9 mil. lei investiþii în capital fix (în preþuri curente), din care au fost efectuate lucrãri de
construcþii-montaj în sumã de 102,5 mil. lei, ceea ce a constituit respectiv 76,0% ºi 68,5% faþã de
ianuarie-decembrie 2006.
În perioada de raport au fost date în folosinþã case de locuit cu suprafaþa totalã de 14,8 mii m2, ceea ce
a constituit 132,1% faþã de perioada respectivã a anului precedent.
Organizaþiile în antreprizã au executat lucrãri de construcþii-montaj în sumã de 103,3 mil. lei (în preþuri
curente), ce a constituit 114% faþã de ianuarie-decembrie 2006. Cota-parte a lucrãrilor de reparaþii capitale
ºi curente a constituit 59,3% în volumul total al lucrãrilor în antreprizã executate.
Transporturi. În anul 2007 întreprinderile de transport auto (inclusiv întreprinderile cu alte genuri de
activitate, care efectueazã transportãri auto de mãrfuri contra platã ºi dispun de 10 ºi mai multe autovehicule
de marfã proprii sau închiriate) au transportat 37,5 mii tone de mãrfuri, de 4,2 ori mai puþin faþã de anul 2006.
Totodatã, parcursul mãrfurilor s-a majorat cu 11,1 mil. tone-km (+55,6%) faþã de anul 2006.
Cu autobuze ºi microbuze au fost transportaþi 866,3 mii pasageri, cu 16,5% mai mult comparativ cu
anul 2006.
Comerþ cu amãnuntul ºi servicii cu platã prestate populaþiei. În anul 2007 prin unitãþile comerciale
au fost comercializate mãrfuri cu amãnuntul în valoare de 492,4 mil. lei (2,9% din volumul total de vînzãri pe
þarã) sau cu 21,5% mai mult faþã de anul 2006.
Stocurile de mãrfuri în reþeaua de comerþ cu amãnuntul la data de 1 ianuarie 2008 s-au cifrat la
122,7 mil. lei, cu 44,5% mai mult faþã de 1 ianuarie 2007.
În anul 2007 unitãþile oficial înregistrate au prestat populaþiei servicii cu platã în sumã de 276,6 mil. lei
(2,9% din volumul total de servicii pe þarã) sau cu 10,0% mai mult comparativ cu anul 2006.
Munca. Conform datelor preliminare, salariul mediu lunar al unui lucrãtor în anul 2007 a fost de
1434 lei, inclusiv în luna decembrie – 1748 lei, respectiv cu 19 ºi cu 18% mai mult faþã de perioada similarã a
anului precedent.
Situaþia demograficã. Conform datelor preliminare, în anul 2007 au fost înregistraþi 1888 nou-nãscuþi,
1961 persoane decedate ºi un spor natural negativ al populaþiei de 73 persoane. Rata natalitãþii constituind
11,8 nãscuþi-vii la 1000 locuitori, iar rata mortalitãþii generale – 12,3 decedaþi la 1000 locuitori.
În aceastã perioadã au fost înregistrate 2103 cãsãtorii ºi 1270 divorþuri.

Director general Vitalie VALCOV

71
PRECIZÃRI METODOLOGICE

PRODUSUL INTERN BRUT


Produsul intern brut (PIB) – principalul agregat al sistemului conturilor naþionale (SCN), reprezintã la
etapa de producþie suma valorii adãugate brute pe activitãþi economice, iar la etapa de utilizare – valoarea
bunurilor ºi serviciilor destinate pentru consumul final, formarea brutã de capital ºi export.
Valoarea adãugatã brutã (VAB) corespunde producþiei totale de bunuri ºi servicii, diminuatã cu
consumul intermediar.
Consumul final reprezintã valoarea bunurilor ºi serviciilor utilizate pentru satisfacerea directã a nece-
sitãþilor umane, fie ele individuale sau colective. Consumul final acoperã consumul final al gospodãriilor,
administraþiei publice ºi private.
Formarea brutã de capital determinã procurarea netã a bunurilor ºi serviciilor de cãtre unitãþile
rezidente produse în perioada consideratã, dar nu ºi consumate. Cuprinde formarea brutã de capital fix ºi
variaþia stocurilor.
Produsul intern brut se calculeazã în preþuri curente de bazã, de piaþã (PIB nominal) ºi preþuri
comparabile (PIB real).
Preþul de piaþã include marja comercialã ºi cea de transport, impozitele de producþie ºi import ºi
exclude subvenþiile de producþie ºi import.
Pentru excluderea influenþei diferitelor taxe de impozit ºi subvenþii asupra structurii producþiei în diferite
activitãþi economice, valoarea adãugatã brutã se calculeazã în preþuri de bazã.
Preþul de bazã reprezintã preþul primit de producãtor pentru o unitate de bun ºi serviciu, excluzînd
impozitele pe produs ºi incluzînd subvenþiile pe produs.
Economia neobservatã se defineºte ca ansamblul activitãþilor „lipsã” în informaþia de bazã utilizatã la
elaborarea conturilor naþionale, fie din motivul cã acestea sînt activitãþi ascunse, ilegale, informale, sau cã
reprezintã producþia gospodãriilor casnice pentru consum propriu, fie în rezultatul neajunsurilor în sistemul
colectãrii datelor. Includerea acestora în conturile naþionale se numeºte mãsurarea (estimarea)
economiei neobservate.
Producþia în sectorul informal se determinã ca activitate economicã efectuatã de întreprinderi necor-
porative neînregistrate ale gospodãriilor casnice ºi/sau talia cãrora dupã numãrul salariaþilor e sub censul
stabilit ºi care produc producþie destinatã pieþei.
Producþia ascunsã în sectorul formal reprezintã producþia legalã neînregistratã de organele
administrative ºi fiscale ºi neraportatã lor de cãtre agenþii economici cu scopul evaziunii impozitelor,
contribuþiilor de asigurãri sociale, nerespectarea legii în privinþa salariului minim, a numãrului de ore lucrate,
necompletarea chestionarelor administrative, fiscale sau statistice etc.
Producþia gospodãriilor casnice pentru consum propriu este determinatã ca activitate economicã,
în rezultatul cãreia gospodãriile casnice consumã sau acumuleazã bunurile ºi serviciile produse de ele însãºi.
Producþia ilegalã reprezintã producþia de bunuri ºi servicii a cãror vînzare, distribuire sau posesie este
interzisã de lege ºi care în mod obiºnuit este legalã, dar devine ilegalã cînd se realizeazã de persoane
neautorizate.

INDUSTRIE
Volumul producþiei industriale în preþuri curente include:
– volumul producþiei întreprinderilor industriale cu numãrul personalului industrial de 20 ºi mai multe
persoane, care asigurã circa 80% din volumul anual de producþie, cuprinse în cercetare statisticã lunarã;
– volumul producþiei întreprindeilor mici, unitãþilor de producþie secundarã, cuprinse în cercetare
statisticã anualã (calculat estimativ);
– volumul producþiei întreprinderilor individuale care nu prezintã rapoarte statistice (calculat estimativ).
Indicele volumului de producþie în procente faþã de perioada corespunzãtoare a anului precedent se
calculeazã reieºind din volumul producþiei în preþuri comparabile (preþuri medii ale anului precedent).

AGRICULTURÃ
Producþia agricolã în expresie valoricã este evaluatã în preþuri curente, precum ºi în preþurile anului 2005 –
pentru comparabilitate la calcularea indicatorilor relativi, ºi este determinatã ca suma producþiei vegetale ºi
animale.
Producþia globalã în preþuri curente include, de asemenea, ºi valoarea serviciilor destinate pieþei,
prestate de cãtre întreprinderile de deservire a agriculturii ºi întreprinderile agricole, gospodãriile þãrãneºti
producãtoare de producþie agricolã ºi servicii nedestinate pieþei, prestate de instituþiile ºi organizaþiile
bugetare.
Volumul producþiei vegetale se determinã prin mãrimea recoltei globale a culturilor agricole. În
expresie valoricã, la valoarea recoltei globale se adaugã sporirea (sau se scad pierderile) valorii producþiei
neterminate în fitotehnie pe an, precum ºi valoarea cheltuielilor pentru înfiinþarea ºi întreþinerea plantaþiilor
multianuale pînã la intrarea pe rod.

72
Volumul producþiei animale se determinã prin mãrimea masei vii a prãsilei obþinute ºi sporului vitelor
ºi pãsãrilor tinere crescute în curs de un an, a sporului în greutate al animalelor mature, obþinut în urma
îngrãºãrii lor, precum ºi cantitãþii de lapte, lînã, ouã ºi alte produse animaliere obþinute în procesul folosirii
gospodãreºti a animalelor ºi pãsãrilor.
INVESTIÞII ÎN CAPITAL FIX
Investiþiile în capital fix reprezintã totalitatea cheltuielilor îndreptate la crearea ºi reproducerea
mijloacelor fixe – construcþia nouã, lãrgirea, reconstrucþia ºi reutilarea tehnicã a întreprinderilor industriale,
agricole, de transport, comerþ ºi altele în funcþiune, cheltuielile pentru construcþia locuinþelor ºi obiectelor cu
destinaþie social-culturalã.
La investiþiile în capital fix se referã cheltuielile pentru lucrãrile de construcþii de toate tipurile,
cheltuielile pentru montarea utilajelor, pentru achiziþionarea utilajului care necesitã ºi nu necesitã montaj,
prevãzut în devizele pentru construcþii; pentru procurarea uneltelor de producþie ºi a inventarului
gospodãresc, incluse în devizele cheltuielilor pentru construcþii; pentru achiziþionarea maºinilor ºi utilajelor
care nu intrã în devizele pentru construcþie; pentru alte lucrãri ºi cheltuieli capitale.

TRANSPORTURI
Volumul mãrfurilor transportate – cantitatea de mãrfuri transportate, în tone.
Parcursul mãrfurilor – volumul mãrfurilor transportate, în tone-kilometri, adicã deplasarea unei tone
de marfã la un kilometru. Se calculeazã prin însumarea produsurilor obþinute de la înmulþirea cantitãþii
mãrfurilor transportate în tone cu distanþa de transport în kilometri.
Pasageri transportaþi exprimã numãrul persoanelor care au constituit obiectul transportului cu
mijloacele de transport în perioada de raport, inclusiv estimãrile pasagerilor beneficiari de gratuitãþi de
transport.
Parcursul pasagerilor – volumul transportului de pasageri, în pasageri-kilometri, adicã deplasarea
unui pasager la un kilometru. Se calculeazã prin însumarea produsurilor obþinute de la înmulþirea numãrului
pasagerilor transportaþi cu distanþa de transport în kilometri.
Mãrfuri ºi pasageri transportaþi, parcursul mãrfurilor ºi pasagerilor se determinã în baza datelor
centralizate ºi prezentate de Î.S. „Calea Feratã din Moldova” ºi Administraþia de Stat a Aviaþiei Civile a
Republicii Moldova, precum ºi datelor rapoartelor statistice centralizate pe transportul auto, fluvial ºi
troleibuze.
Volumul mãrfurilor transportate cu transportul auto cuprinde datele centralizate ale cercetãrilor
statistice exhaustive ale întreprinderilor cu activitatea principalã transport auto, cît ºi întreprinderilor cu alte
genuri de activitate, care efectueazã transportãri auto de mãrfuri pentru terþi (contra platã) ºi dispun de 10 ºi
mai multe autovehicule de marfã proprii sau închiriate.
În transportul feroviar volumul mãrfurilor transportate include transportul mãrfurilor în trafic intern,
mãrfurile intrate (import) ºi ieºite (export) ºi cele în tranzit.
Pasagerii transportaþi ºi parcursul pasagerilor cu autobuze (inclusiv microbuze) –
calculaþi în baza rapoartelor statistice primite de la persoane juridice ºi fizice care efectueazã transportãri de
pasageri cu transportul public, exceptînd transportãrile urbane realizate de întreprinderile individuale în
oraºele-reºedinþã ºi oraºele UTA Gãgãuzia.

COMUNICAÞII
Indicatorii privind prestaþiile ºi mijloacele de comunicaþii vizeazã întreprinderile de stat ºi societatea pe
acþiuni care activeazã în acest domeniu.

TURISM
Datele privind capacitatea ºi frecventarea structurilor de cazare turisticã colective provin din rapoartele
statistice prezentate de agenþii economici care administreazã efectiv structurile de cazare turisticã colective.
Datele pentru activitatea turisticã provin din rapoartele statistice prezentate de agenþii economici titulari
de licenþe de turism.
Prin structurã de cazare turisticã se înþelege orice construcþie sau loc amenajat, destinat, conform
proiectãrii ºi executãrii, pentru cazarea turiºtilor.
Capacitatea de cazare turisticã în funcþiune (exprimatã în locuri-zile) reprezintã numãrul de locuri
de cazare puse la dispoziþia turiºtilor de cãtre structurile de cazare turisticã colective, þinînd cont de numãrul
de zile în care acestea sînt deschise în perioada de raport, adicã zilele în care a fost posibilã cazarea
turiºtilor.
Numãrul de turiºti cazaþi în structurile de cazare turisticã colective cuprinde toate persoanele
(cetãþeni moldoveni ºi strãini), care se deplaseazã într-un loc, altul decît acela în care îºi au reºedinþa, pentru
o perioadã mai micã de 12 luni ºi petrec cel puþin o noapte într-o structurã de cazare turisticã colectivã în
locul vizitat, scopul principal al vizitei fiind altul decît acela de a desfãºura o activitate remuneratã în locul
vizitat.
Înnoptarea reprezintã fiecare noapte pentru care o persoanã este înregistratã într-o structurã de
cazare turisticã colectivã, indiferent dacã fizic este prezentã sau nu în camerã.

73
Indicii de utilizare netã a capacitãþii de cazare turisticã în funcþiune se calculeazã prin raportarea
numãrului de înnoptãri realizate la capacitatea de cazare turisticã în funcþiune din perioada respectivã.
Turismul intern reflectã serviciile turistice prestate în locurile turistice din þarã ºi vîndute de cãtre
titularii de licenþe cetãþenilor moldoveni.

COMERÞ CU AMÃNUNTUL ªI SERVICII CU PLATÃ PRESTATE POPULAÞIEI


În volumul total de vînzãri cu amãnuntul se includ vînzãrile de mãrfuri prin reþeaua de comerþ cu
amãnuntul (inclusiv repararea autovehiculelor, obiectelor de uz casnic ºi personale), precum ºi cele comer-
cializate prin sectorul neorganizat de comerþ (pieþe).
Evidenþa vînzãrilor de mãrfuri cu amãnuntul se þine în preþuri curente, iar indicii care caracterizeazã
evoluþia acestora în diferite perioade de timp se calculeazã în preþuri comparabile.
În volumul total de servicii cu platã se includ încasãrile obþinute de agenþii economici ºi persoanele
fizice (antreprenorii particulari) în urma prestãrii de cãtre aceºtia a serviciilor cu platã populaþiei.
Evidenþa serviciilor cu platã prestate populaþiei se þine în preþuri curente, iar indicii care caracterizeazã
evoluþia acestora în diferite perioade de timp se calculeazã în preþuri comparabile.

COMERÞ EXTERIOR
Datele din compartimentul “Comerþul exterior” sînt elaborate în baza declaraþiilor vamale completate
ulterior cu unele categorii de mãrfuri (produse) transportate prin cablu, conducte (energie electricã, gaze
naturale), evidenþa cãrora se þine în baza rapoartelor statistice.
Volumul comerþului exterior reprezintã totalitatea bunurilor materiale care fac obiectul schimbului
între þara noastrã ºi alte þãri, care mãresc sau micºoreazã resursele materiale ale þãrii ca rezultat al intrãrii
sau ieºirii lor din þarã. În volumul comerþului exterior nu sînt incluse serviciile cu caracter material ºi
nematerial.
Evaluarea exporturilor se efectueazã în preþuri F.O.B. sau franco-frontiera þãrii exportatoare, a importu-
rilor – în preþuri C.I.F. sau franco-frontiera þãrii importatoare. Exportul cuprinde ºi reexportul, adicã mãrfurile
importate ºi apoi reexportate fãrã a fi supuse prelucrãrii.
Soldul balanþei comerciale se calculeazã ca diferenþa dintre export ºi import.

PREÞURI
Indicele preþurilor de consum este un instrument de mãsurã care caracterizeazã ºi furnizeazã o esti-
mare a evoluþiei de ansamblu a preþurilor mãrfurilor cumpãrate ºi tarifelor serviciilor utilizate de cãtre popula-
þie pentru satisfacerea necesitãþilor de trai într-o anumitã perioadã (denumitã perioadã curentã) faþã de
perioada fixã (denumitã perioadã de bazã).
Rata lunarã a inflaþiei reprezintã creºterea preþurilor de consum într-o lunã faþã de luna precedentã.
Indicele preþurilor producãtorului la producþia industrialã determinã evoluþia preþurilor produselor
industriale în primul stadiu al comercializãrii (fãrã taxa pe valoarea adãugatã). Indicii sînt calculaþi lunar în
baza observãrii statistice a preþurilor la circa 866 de produse reprezentative în 221 întreprinderi industriale.
Indicele preþurilor la producþia agricolã vîndutã de gospodãriile agricole se calculeazã în baza
preþurilor medii reale stabilite la producþia vîndutã în perioada de raport, în procente faþã de anul de bazã.
Indicele preþurilor în construcþii – raportul preþurilor curente la lucrãrile de construcþii montaj, înre-
gistrate trimestrial în 100 organizaþii reprezentative, cãtre preþurile de deviz ale anului 1991 (adoptate ca
constante) ºi preþurile curente ale anului precedent.

FINANÞE
Bugetul public naþional reprezintã totalitatea veniturilor ºi cheltuielilor, formate ca elemente indepen-
dente în sistemul bugetar.
Veniturile bugetului public naþional sînt impozitele ºi taxele, alte încasãri, specificate de legislaþia în
vigoare.
Cheltuielile bugetului public naþional sînt determinate de cheltuielile prevãzute de legea bugetarã
anualã în vederea satisfacerii necesitãþilor societãþii, din care: acoperirea necesitãþilor social culturale ºi de
cercetãri ºtiinþifice, întreþinerea aparatului de stat, acoperirea necesitãþilor militare, achitarea datoriei de stat,
acordarea de subvenþii, dezvoltarea sectorului economic al statului etc.
Deficitul bugetar reprezintã depãºirea cheltuielilor asupra veniturilor.
Excedentul bugetar reprezintã depãºirea veniturilor asupra cheltuielilor.
Rentabilitatea vînzãrilor – capacitatea întreprinderii de a obþine profit din activitatea de desfacere.
Rentabilitatea economicã – eficienþa utilizãrii mijloacelor materiale ºi financiare ale întreprinderii.
Creanþele constituie o parte a activelor, care trebuie achitate întreprinderii de cãtre alte persoane fizice
ºi juridice la un termen anumit, stabilit conform contractului ºi actelor normative.
Datoriile reprezintã surse de finanþare din afarã, puse la dispoziþia întreprinderii de cãtre furnizori, terþi
etc. care trebuie achitate la un termen anumit, stabilit conform contractului sau actelor normative. În
componenþa datoriilor se includ: datoriile financiare, comerciale, calculate.

74
Datorii financiare – datoriile aferente capitalului atras (credite bancare ºi împrumuturi primite de între-
prindere de la persoane fizice ºi juridice).
Datorii comerciale – datoriile rezultate din operaþiunile comerciale (datorii faþã de furnizori ºi
antreprenori privind materia primã, mãrfurile ºi imobilizãrile primite, precum ºi serviciile prestate).
Datorii calculate – datorii faþã de alte persoane fizice ºi juridice (faþã de personalul întreprinderii,
organele asigurãrilor sociale, buget, diverºi creditori).

SITUAÞIA SOCIALÃ
Veniturile medii disponibile ale unui membru al gospodãriei reprezintã totalitatea veniturilor
bãneºti ºi în naturã (evaluate în lei) obþinute din diverse tipuri de activitãþi.
Cheltuielile de consum pe un membru al gospodãriei casnice reprezintã totalitatea cheltuielilor
curente pentru produse alimentare, nealimentare ºi servicii.
Minimul de existenþã reprezintã volumul minimal de bunuri materiale ºi servicii, necesare pentru
satisfacerea cerinþelor primordiale, asigurarea menþinerii sãnãtãþii ºi susþinerea viabilitãþii omului.
Salariu nominal – plãþi brute în bani sau în naturã acordate salariaþilor de obicei peste intervale
regulate de timp pentru timpul lucrat sau lucrul efectuat. În salariu se includ de asemenea plãþile pentru
timpul nelucrat, primele anuale, sezoniere sau alte prime acordate neregulat.
Salariul mediu lunar nominal al unui lucrãtor din economie (pe activitãþi economice, raioane,
municipii) – raportul între fondul de salarii (calculat pînã la careva reþineri) ºi numãrul mediu de salariaþi luat
ca bazã la calcularea salariului mediu.
Salariu real – puterea de cumpãrare a salariului nominal.
Indicele salariului real – raportul dintre indicele salariului mediu nominal ºi indicele preþurilor de
consum.
Mãrimea medie a pensiei se calculeazã ca raportul dintre suma pensiilor stabilite ºi numãrul
pensionarilor aflaþi la evidenþa organelor de protecþie socialã.
Populaþie activã din punct de vedere economic – persoane care furnizeazã forþa de muncã
disponibilã pentru producþia de bunuri ºi servicii, incluzînd populaþia ocupatã ºi ºomerii.
Populaþie ocupatã – persoane care desfãºoarã o activitate economicã sau socialã producãtoare de
bunuri ºi servicii în scopul obþinerii unor venituri sub formã de salarii sau alte beneficii.
ªomeri conform criteriului BIM – persoane de 15 ani ºi peste, care în cursul perioadei de referinþã
îndeplinesc concomitent urmãtoarele condiþii:
– nu au un loc de muncã ºi nu desfãºoarã o activitate în scopul obþinerii unor venituri;
– sînt în cãutarea unui loc de muncã, utilizînd în ultimele patru sãptãmîni diferite metode pentru a-l gãsi;
– sînt disponibili sã înceapã lucrul în urmãtoarele 15 zile, dacã ºi-ar gãsi imediat un loc de muncã.
Rata ºomajului – raportul dintre numãrul ºomerilor ºi populaþia activã (ºomeri plus populaþia ocupatã).
ªomeri înregistraþi – persoane apte de muncã, în vîrstã aptã de muncã, care nu au un loc de muncã,
un alt venit legal ºi sînt înregistraþi la agenþiile pentru ocuparea forþei de muncã ca persoane în cãutare de
lucru ºi care dau dovadã cã doresc sã se încadreze în muncã.
Numãrul populaþiei pentru anii intercenzitari se determinã în baza rezultatelor ultimului recensãmînt
ºi a datelor referitoare la miºcarea naturalã ºi migratorie dintre data recensãmîntului ºi anul de referinþã.
Totodatã se ia în consideraþie ºi schimbarea numãrului populaþiei în rezultatul reorganizãrii teritorial admi-
nistrative.
Sursa datelor pentru miºcarea naturalã a populaþiei sînt actele stãrii civile ºi buletinele statistice
despre naºtere, deces, cãsãtorie, divorþ, întocmite de oficiile stãrii civile.
Ratele de natalitate, mortalitate, nupþialitate ºi divorþialitate sînt calculate ca raportul dintre
numãrul celor nãscuþi, decedaþi, cãsãtoriþi ºi divorþaþi pe parcursul anului ºi numãrul mediu anual al
populaþiei prezente. Se calculeazã în promile.
Sursa datelor pentru miºcarea migratorie a populaþiei este baza de date automatizatã a Ministerului
Dezvoltãrii Informaþionale ºi a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.
Morbiditate – cazuri de îmbolnãviri ale populaþiei, înregistrate în anul curent cu diagnosticul stabilit
pentru prima datã.
Numãrul elevilor ºi studenþilor pe toate nivelurile de învãþãmînt este indicat la începutul anului de
învãþãmînt, promoþiile – pe an.
În numãrul total de studenþi ai instituþiilor de învãþãmînt superior ºi elevi ai colegiilor nu sînt
incluºi cetãþenii altor þãri, care-ºi fac studiile în þarã.
Criminalitatea – fenomen social juridic, care include infracþiunea sãvîrºitã pe un anumit teritoriu ºi pe
parcursul unei perioade anumite de timp.
Infracþiune înregistratã – fapt obºtesc periculos, relevat ºi luat la evidenþã oficial, în conformitate cu
legislaþia penalã în vigoare.

75