~ CONCURSUL INTERNATIONAL DE RADIOAMATORI ORGANIZAT DE RADIOCLUBUL CENTRAL AD NOS. A. P. reunit ta Bucuresti mem: da rezultatele concursu: aU AVSAP. in luna au tri in viziti 1a muzeut Petes4 § saa DECEMBRIE 1956 SUCCES REVISTE! ,RADIOAMATORUL*” parifia noii reviste ,,Radioamato- prie si stabilesc legituri prin radio cu alfi ra- rul* umple un gol important in dioamatori de pe intreg cuprinsul globului, con- literctura noastra de specialitate, tribuind prin aceasta ta consolidarea prieteniei F Necesitatea unei publicafii pe- si piicii intre popoare, ] riodice a fost adine resunjita Un radioamator trebuie sa posede un bagaj 4 de radioamatorii organizati in tie cunostinte teoretice si practice initiale de : ‘AVSAP. precum si de masele — electrotehnici si radiotehnic pe care apoi si Y largi de oameni ai muncii care se intereser le completeaza prin studiu, in decursul activi- é de problemele rattiotehnicii tatié sale, El trebuie st cunoased perfect recep- ‘ limp relativ scurt, radiotehnica s-a dezvoltat In tara noastra, regimurile trecute nu au a- z sere a repedt al eatdct il gaseste epilcaic in C2rdat niet o atentie radioamatorismutul care 4 cele trot varlate dommatu.de actlaitate > radio." @*HerToaue inezistent.. Grrntalggeemictat, UR difuciunea, radioficurea, televtziunea, radioco- unii Sovietice miscarea noastra de radioamatori trunioatille, radiolocafia, telemecaniod sint doar , ameufoate’in prezent un yubdigiio aout, In cere WRGTs din calcinte mot. cunoteune clakrafig ae Pr oat” Celera iapate Canoe “—“ tehnicii. O intrebuintare largd isi gaseste ra- ‘Asocigfie | olutire paler us Spruce 9.200 rarea Patriei se pregdtesc sute si mii de tineri si tinere, muncitori, studenti si etevi ; radio- amatorismul devine intr-adevar 0 activitate de masa Revistei Radioamatorul it revine sarcina im- portanta de a contribui la popularizarea acestet frumoase si interesante activitdti. Totodatd prin continutul sti mar cit mai mare de oameni ai muneit, in spe- Merite incontestabile in uriasele progrese iat iin rindul tineretului, spre studiut diferi- realizate de radiotehnicd au si radioamatorit, teigr. probleme de radio, contribuind astjel Ia ‘ cameni de aiferite virste si profesiuni, adeot- —_—idicarea nivelului culturii tehnice vin patria diotehnica si in fizicd, astronomie, industrie, agriculturd, precum si in tehnica militard. Ci- it strins legate vilizatia si cultura moderna si de progresele radiotehnicii, iar pentru tara noastré care construieste socialismul, dezvol- tarea radioului este 0 necesitate absolutd, un pas important pe drumul propasirii ei econo- mice si culturate. 1 trebuie sit orienteze un nu- = rati cercetatori si inovatori, care isi con- —ngastra, sacra o bund parte a timpului liber problemetor BARKSCHTU ARERR de radio. Ei desfasoard 0 importanta activitate Prepedintale Gomiltetajul oxganient stiintified, construiesc aparate de conceptie pro- Central AVSAP ; i RADIOAMATORUL19 august 1956, ora 655! A sfirgit; peste elnci minule site do stajii urmau si ia sstartul” in YO. Contest 1956", concursul international radioamatorilor de unde scurte organizat de Radioclu- bul Central AV-S.AP. in enstea celei dea 12a aniver sari a cliberarilpatriel noastre. Tolul eta pregatil, Stajlle erau de mult incilaite, ere ioanele asculite gi. fotolille operatoriior previzule cu capitonaj improvizal.,. adhoc. Ham-ii traiau clipele de tensiune care caraeterizeaza orice Intrecere, Ceasornieul ebservatorulul astronomic indiea ora 657 ind, pe free: venfa de 7015 kHz, sea fdeut aparifia o puriatoare, mo- diulata 80% (hi) ; éra unda stalici de 180 W a Radioc. bului Central din Bucuresti, la al care! microfon operatorul (YO3VG) anunta in limbile rusk si romina: Aiet VOIRCG, statia Radioclubutus Central din Bucures cinstea zilei de 23 August, cea de a 12a. anio herdrit Rominiei de sub juyul fascist, Rudioclubul Cen tal din Bucuresti organizeuza concursul international al fadisamatiritor de unde seurte. Atenfiune, este ora 7 ! De- claram deschis concursul 32 tram participanfitor doplin Tn secunda urmétoare, citeva’ sute de stalii incepeaw pasionanta lupia ew distantele ‘Timp de patru ore, coneursul a masurat n reiorilor a legat nol prietenii la mit de kilo mai ales — a salisiieut pe unit din ef, care ew re legaturi multe si indepirtate. sau a dezamagit pe alli, care ni it reusit, sat atl reusit numel in parte aceasta Si acum fata ‘eum s-att pulut cunoagte rezultalele Ficcare statie participanta si-a inscris lagaturile pe o siya de partcpate a tenia" prin pos ia Casa. pot tala nr, 95, Bucuresti", unde pina la data de 20 septem- brie 1956, conform rejgulamentului, s-au sirits fige din Vladivostok, Berlin, Irkutsk, Sofia, Gdansk, Debreczen, Brno sau. Pitesti Tmediat s-a format un colectiv do arbitri care a_veri- ficat valabilitatea lieedrei legituri, In ceca co priveste cextctilatea timpului Ta cei dai corespondenti, @ contros Telor schimbate ete Glasamentul pe echipe ({ari) sa ficut dupa rezultatele abfinute de cele mai bune einel Stall eoleetive st ecle mal hbune cine) stati individuale din flecare tard Odsta terminati’ munes acestui colectiv, s-au_stabilit rezultatele provizori iru definitivarea (omologarea) reaultatelor, 1a 20 oclombrie 1956 s-2 intrunit coleyiul international de ar bitr, la care a Iuat parte cite un reprozentant din Tieeare tara’ participants ‘Au fost prezen{i ln Bucuresti: Nikolat V. KazansMii ASAE (UR'S.S.), Belcio Iristoy Nicoloy — LZ2KST (RP, Bulgaria), foset Stehlik — OKIIQ_(R. Cehosiova: ei), Karl Andre — DM2ADE (R_D. German), losef Gatsz — HASBI (RP. Ungar’), Tadeusz Matusiak — SPGXA (RP, Polond) gi Ing. Petre Cristian — YO3ZR 2 (RP, Romina). Arbitrw principal a fost Ing. Gheorghe Crait — YOSRF, iar secretarul cologiviui Raul Vasile se — YORVG. Cercetarea documentelor a scos in evidenta precizia cu care a lucrat coleetivul Radioclubului nostra Contral, si ct urmare, colegiul a omologat Tird nici o modifica, reaultatele, Clasamentele sint urmatoarcle ¢ ECHIPE, Emitaton L URSS. 1320 punete RD. Romina B48 3. R, Cohoslovaci m4 4. RP, Polona see 5 RD. Germanti sae 6 RP, Ungar 4008 7 RP. Bulgaria 4598 Receptori L URSS. 2319,6 puncte 2 RP. Romina 3. R. Gehoslovacd : 4 RD. Germana 5 RP. Ungars RP. Poloni 7. RP. Bu'garia INDIVIDUAL Emifatori 1, UCIKAB (Radioclubul din URSS.) & pet 2. YOsRE fi-Pucuresti_ RP.R) 1668 % YOIRD (L,"Macovearis Bucuresti RPR) 64 Recepiori 1, UA3 — 12801 1. RazhitnowURSS) — 816 _ pet 2 UPS — 6008 {Ed Gossow RSS) 588 YOr — 480" (Gh, Stancintescu~ Pitesti RPR) 248 Insamentele — pe echine st Individual, emiaton 3 receptor! relects rela stperortate a stailor din U. Marca ‘Sovietiea, ears au partcpat. masiv el 4% 1a tifatort gt eu 55% la reteplory din total de stati atiipante Oivoroass patonmana uy east raioanatoal RPR opi toed! tre ocipat la conearsul Ziva rao ahigat te luna tai 1896, de. Radielabul- Cental al URSS, de data. aceasta reprezentanfi nositi au ob hut un binemeriat Toe doi, depasind pulernica echipS 9 Cebostovace R RAUL VASILESCU . RADIOAMATORUL«toate succetele mari ob- finute in ultimii ani de ra. Moneta te tes arte flonale infernafionle, unl dit tre el Wereard ned aun nivel sporty insuficlent de deat, Aecesla se constati char din feptl ch aprape Ia toate compe tile inte, tapta penta. peal Ike a0 desfioorh to realise. mt at ttre un num redus de’ me oat pe to els pariipan. af cone oo tn ge fonstd cauzaegculor sporti ale unor inert cadioama thei 2a site plrere ch majo itatipoe fu stn Ii ce an tne lina fstana, defen Stecesl herulal tn ele. Muli, de taerpla, sint dispus consider, C prncpal este puleren emt fiona a receplrull + Se Tranipulafor Toute cess, neon tesla, int foare importante dara He toll gregit a8 30 0 pvr aceasta, Pentru a linge tn te suflelent de'a aven un emit fi un receplor bun si-de-a cunoa- fe la pererie oanpilaren Tevet ‘Se eunese' multe. exert pie cin, cher radi experimen fal lirind la stall exedent at, dans lolust reeulate me loc, Dec, pringpalul const ‘Hotve, Gntan pela ele. telor,Inerete mull radoamator cots tale’ de toate, tn tcet, th Mera lor Ipeeteagite tea necesrH,suplelcn, ex all ct vinte lipsese ealitatile, care consti Iie woperativital Este rau si {aptul cd uncori o- De reguld, ei Iasi tn urmi RADIOAMATORUL de V. JELNOV (UA 4 FE) peratorii se pregiitess superficial pentru concursuri, — subestimeaz’3 multe Iueruri care par, la prima vedere, ,améruntisuri", dar din care se compune totusi succesul Iueru- I Mulfi operatori, chiar din pri ele ile de activitate, aut si ucreze eu vilezdi mare, Tar acea: sla so face fara a fine seam’ de propagarea undelor hertziene, de experienfa corespondentului si de alte condilii concrete, 1m care se fae2 comunicatia. Ca urmare, spo- monestia, of, din contra, 0 fri neczé Deasebit de diunitor este faptu; cind se antreneazd 1a viteze mar’ novicii, care nici ta viteze micr nu ¢-au deprins tne eu tra fiw Se intimpld cam asa: doi notici, care receptioneaza cel mult pind la 70 seme pe minut, tuerea- A intre ei cu viteza de 130—14) senne; ambi nu infeleg aproape nimie, dar tolusi fac schimb ue fraze ca: Am recepfionat totul ex. ceient’. Amor) propria mu per mite niet unula nici altula de a cere partenerulul si reduc viteza (QRS). Ce folos aduce oare 0 ase: ‘menea ,comuntcatie* ? Expetier|a a aritat © sporirea vitezei la mai mult de 120-120 semne pe minut in timpul con- cursuitlor nu di, in mod practie, nic, tntrucit efgtigul de timp ce x2 chline este ox tolul neiasemnat Emisia, inainte de toate, tebuic si fie cit mai clard, In legéturd ca aceasta, trebuie mentionat ed ori ce ,stilizare" a exnisfel, ed ,seri- suri" de orice fel sint exirem de diuniitoare, Treble rlt2 ceceptie $1 emisie In band’ uti eit mai SA RIDICAM MAIESTRIA RADIOAMATORILOR DE UNDE SCURTE stirunduse tna iit srl a toma ntrct te dace a Tex pectaren reli stablte me « fementele alabtuat talaga 9 exte cl na ei Ades s0 ji, tne: eae tnanpolatur este ma bona oe? In preent ent larg folost a nipsltora semutomat (bua) Mejores “peratonlor uereaea Inst eu el cons, cu dscordanga smao ate tang tren (lor fon Manipulatoral ex dublu conlat se bucurd isl de mare popular ‘eke priate epee. 2 2 te simplu construct, se se oie wee, asa ds ein es a poate adued pind la. 170180 ferme, plstrind © bund asa Tierind cu asemenes, manipulator tao ne oblige Tneontstabil of ment alentio gi tanipulaloral elstonis, EL ee te din ce tn ce mai mut flo Qe cite mult amaton de rao probabil est cl mal priest. Ope falortpontritr de Fado, er Vorbind. despre operativtatea radoematorlor de unde sre, fuse pate tess oh vedrea uF tmitoree deprindee inl: rl operator, Inte eae 8) xB Pimenta se-au Insugt 0 depin dere forte rea — de # lease fn tinpol emusic! tear. cl Mint de dou ort chiar ature eed tila senmallor ese S 8-2. Ar ceasl, pe ling prelungirea com mcf face 41 pltstoare Ac Cajon de a reduce vilera 3 d0 8 arate fecae euvit © singur data lar repelaren a fam mai in cazul de obfinerea unuiduplex. Avantajele ui, sint puse in valoare do foarte putini, Chiar radioamatorii experimentati, ince- pind emisia In timpsl —leedtucli, dau BK", dar apol transmit in cordines obignuit indicatival de apel al si si al celu‘lalt, Se pu ne Intrebarea : stunei pentru ce se transmite semnalul ,BK"? Avind tun semiduptex bine reglat, opera- forul trebuie si fie atent la tot ceea oe s@ produce in eter. Numa fim acest fel el poate auzi, dee xemplu, interferenfele de pe irec- venta lui in timpul emisiel, si va trece 1a receptie numai dupa ter ‘minarea acliuni vei ehemat doua WS! Reamintese cu eft ,finete ne- bignuiti a Iuerat In eter opera torul postului de radio UC2KAB, M. Kaplan, ‘A fost suficient chiar ea in prima pauzii Intre dow CQ" ale tui, si se intercaleze repede un BK", pentru ca el sé raspundd iediat prin semnul de intrebare si apoi Si intre in comunicatie, sau poate in pauzele dintre et. Fiecare radioamator trebuie si stie eo bund ategere a loewlit 1. banda cind se Iucreaz’ cu apelul general, are importan}a insemna- ta, Gasind un toe linigtit” nm se va inoepe deodati Iucrul: pe a ceastd freeventi poate Iuera un post puternic, care In momentul dat face receptia; se mai poate Inthmpla chiar ea acest post sf au se audi in punetal respectiv, dar In allele creeazi a pu semnalelor noaslre, Tn asemenea cazutl, este cel mai bi- RST foarte rau sau ta cererea spe- cialé @ corespondentului ,QSZ° Este eunoscut & Iuerul in semi- duplex sporeste in mare grad o. perativitatea radistulul pe unde seurte. Multe posturi ale radioa: matorilor sint inzestrate eu sen fhe a mut precupeti citeva minute $i @ asculta cu atentie in dows-irei Jocuri de pe banda, decit de a lan- sa de eiteva ori semnalul .WSEM* sia rimine Sari raspuns, Acest sfat so referii inainte de toate 1a operatorit posturilor de radio de mica pulere, Pregitirea pentru concursuri este un luera mare $i Tne’ odati vreau sii re mintese c In acest sport au esi std gi mu poate exista nicl un mi rruntis. Tn practica mea, de exem- plu, am intilnit urmatorul cae: tn timpul unui concurs mi s-a termi- nat eerneala din stilos, pe care am uitat sil Ineare 1a timp; am fost obligat a inceta Iucrul sia incepe celutarea cerneli. In urma unui a semenea ,marunjig" sa_pierdat mult timp gi s-a pierdut ritmal bie rng pus la punet al lucrulut Fara a vorbi despre toate ama- nuntcle pregitirii pentru eon- cursor, a aparatajului postului de radio, vreau numai si menjionez tunele amanunte din aceasta acti- vitals, Tnainte de toate,’ intregul aparataj trebuie $4 fie astfel am: plecat, ineit clementele de acorda- re cele mai necesare sa fie direct fn fata operatorului, El trebuse sa se obignuiasea en pozitia lor si si le manevreze automat, fri a le privi, Conectarea gi deconectarea clajului de putere al emifitorului este bine si se faci eu pedala de picior. O deosebiti atentie va fi acordata pregatirii Tocului de hie cru al operatorulu, El trebuie si fie eft mai comod, Intrucit Tuerul timp de 12 ore, si cu alit mai mult de 24 ore, este obositor, Participarea a concursuti tre buie si fie precedatii de eiudiul a- tent al condijilor concursului. $-ar piirea ci acestea sint cunoscute de fofi. Tolugi, nu sint rare cazurite cind chiar radioamatori experi mentali, infelegind gresit uncle puncte ale regulamentului de con curs, construiau gresit intreaga facticd de lueru si ca urmare su- fereau un egee. Tati de ce toate punelele neinfelese sau cit de pu {in dubioase ale condifilor de con- cers trebuie si fie Kimurile din timp, Pentru. executarea eu succes a rormativelor privitoare a. stabil rea comunicafijlor.bilaterale cu republicele si regiunile URSS. dupa parerea mea, este recoman abil de a pregiti din timp, pe foi mari do hirlie, listele prefixe- lor de apel pe regiuni. Acrste ta- biele se pun pe perete, in faa o chilor operatorului si pe misura stabiliri’ comunieafiei cu una sa alti republic sau regiune, se fac pe ele menfiunite respective. Tue Imai aceastii metoda m-a ajutat in cea de a doua turd a coneursuri- lor unionale din anul 1955, dea stabili comunieajia eu 105 regiuni ale URS.S. Ullimele cinci-gase zile inainte de concursuri vor fi consacrate an- trenamentelor sistematice In ban- i, Aceasta_ permite participantu- ui si se Himureasei asupra. ta bloalvi propagieii undelor scurte, si facd cunostinta ex viltorit_ ad- versati, si verifice inci 0 dati funefionacea totrogului aparataj. Suecesele eelor mai huni radio- amatori sovietici de unde scurte, rat cA ritrmul concursurilor se faprectaz acum nu numai tn mi- rule, dar eltendata si in secunde, Se cere deci, foarte mult de ta ra- dioamatorli care Iucreazi In eler. Performantele sportive de tnalt grad, se pot objine mumai_ prin mune perseverent’ 31 susfinnti Traducere din revista so RADIO" RADIOAMATORUL@ OF=41Z00 me Sre=4 £OZ ZG sere Sistemul curent pentru transmitetea controtulul tn cursul nel legaturl radloamatoricest) este foarte Hine cunoseut de edie tot radivamator, el coasting din 9 elie, reprezentind infoligiilitaten, tani si tons {penta telegratic) sau caltates modulafiel (pertra Sefoniey Ute vorba de. ssemul RST sau RSM, ‘rnin fotos. in actcolil de fala propun un now sistem de_ con tach care, diph pareron mea, va ft mult mai efienee si mai ull deci! cl Tolost pind acum, Elemeatul pe care tl pun in dseafe este taria sem: aati ach gratis & resupunem ei dintr-tn loc oareeare de pe glob — sii zicom din RP. Romini —sint lameate. se nale telegrafice, care se receptioneard.undeva i all punet, la-o disian{a mare, de pda tm Argentina, Con- trout exprimat grado’, tn scel moment, 1s foul de recepte, si. presupunem de” avemenea ef ‘este $3, ins controlul total in RST, sie £99. Actas'a ar n= semna la 'pria vedere ef fenslunea exprimata in m! cio ia neil reeptie a sernaeo Mind’ fle in eaten nei condi do propesare im prope te focil de seceptie, fie in churn nel pu fest miciea emifatoruun, ie din cavea direct Jor antenelor att In emitator ets 1a recaptor Aircast nepatisite = fe, in ulhima instan din eauea lipsel de sensibiitate a receptorult, Apert deci a: suma’de eauee care pot da Toe acest foro men, Sirpla exprimare in grade S, mi poste insa inden radiomatorilt, emiza enndiilor sabe in care a fost receptionat deel el mil poate da souma ce mistri fa pentru imbunalatrea condiilor sale de Pentru. evitares coneeput_tocmat noul acest articol Presupunem ei slatiunea de receplie din Argentina, in aproximativ acceasipericada da timp. recepifo neagii si alle emisiuni, (ie din acceasi tara corespan- denti (RP. Romind), fie din {arlle vecine, sau din restul continentulu, Daca intensitatea cu care sint recepionate semnalele din aceeasi far’, in medie, este fot de ordinul de $3, aceasta inseamnd fie Li propa- garea la ora respectivi mu este bund pentru tara co- Fespondenta (R. P. Roming), fle c& sensibiitalea re ceptorului este mica. De le inceput se vede Insi ci se pot elimina celclalte posibilitati. de celiciente dic puierea si dirsctvilatea sntenelor Je. emisic Himinind cao ‘cauzi eventual numai directivitatea fntenet-la receptor. Daci in acveasi perioadi, atte semnale din aceeasi tard (R.P. Romina), vor fi re- feptionate cu semmmale in medic sub S3, inseamna c& emisiunea consideratii inifial ste cea ‘mai bund. Din cortra, dack media celorlalte semnale este mai ‘mare. inseamna c& emisiunea ny esic proa bun’. si lune! pot interveni cavze locale, 1a emilalor (pute rea, ditcclivitatea antenei) asupta carora trebuie ac: tional pentru a se obline © imbunalajire » acestei cmisiunl, Aceste simple obser aii indies deja radoamato- ului-o serie de lucruri protioase. Se pune tna pro blema decd nu existé =n acca clip mai nite sts tivnt care s8 emitd concomilent din aceeast {ara yi clrora si Ii se poatl face media de tarie a semna- acestor situatti de tatonare, am stem de control expus in _ RADIOAMATORUL : lelor 1a stajia de reeeptie, In acest caz, s2 pot tua ca element de comparatie, tri vecine, care. si fe cuprinse in acclasi fus orar. Eroarea nu va fi prea ‘mare, finindu-se seama medie conditile de propagare sint sensibil cgale th cadrul acelulasi fxs orar pentru un timp dat, la {irile vecine ‘Se poate pune prodina de anu avea nici chiar astiel de semrale, tn nomentul considerat, Va fi foarte util si so indice fo acest caz, media. aprosi mativi a semnalelor ce oot fi receptionate din, intr gul continent, aceasti medic, fiind rezultatut a putin 10 stafiimi diferite receptionate din diverse {2 Mi s.a intimplat lo multe ori, ca dinte-un intreg continent de pildi din Oceania, si nu receptioner de: eit dou saw irel stalfuni de amatort, Tun moment dat. Semnalele desi erau do ordinal a S4, sau 85, se ot considera ci erau cele mai pulernice tn acea clipa. din continentul respectiv si ci deci, pentru lccvl de unde s-a Fcut receplia, ele tdeplineau cle rivet Hume conditil, din tcate:punctele de vedere, Tati de ce si um control media, exprimat in grade S, pe rentinent, poate fi foarte util, desi ar parea inope- 1 font, Tr lumina celor expuse pin acum, modul coneret jn care as vedea rezolvarea aceste’ probleme, ar introducerea unui sistem de control "RST, de tipal urmilor: RSSSST pentru telogralio si RSSSSM. pen ‘tnt telefonie. Primal grad S ar exprima taria eu rave este. recepfionat ‘semnalul. ea si in controll obignuit RST sau RSM. Al doilea grad S ar exori- ma tara medie aprosimativl eu care sint recept rate eventual alte statiuni din aceeasi tard, In trun interval de maximum 10 minute, mainte de in. ceperea legituril. Cel de al {reilen grad S at exprima intensitaten ca medie. aproximativa 2 slatiunilor din Uiti Invecinale, in cadral acelulasi fus orar, in inter- val de 19 minute, oa si mal sis, iar cel deal patti. fea grad S ar exprima intensitatea medie aptoxi mativa- din restul continentulul, pe acclast interval de limp, Daca in momentul tn care s-a facut 0 lega- ur nu sau pulut receptiona anterior comparatie, fie din accoagi tara, fle din Seit continent, in loc ffeedrat gead S respectiv, transmite pentru felegrafle litera N far pentra ‘onic, cavintul NIL Sistemul acesta Se poate de asemenes folost si pen= tru stafiuni din eadrul accluiagi continent tm care se ttisese embii corespondenti, im acest caz Iasi impor: tanta celu de al patrulea erad S flind mai mie’ Metoda acensta de control. nu numal cf vada ra dicamatoralnt_o imagine mei huni a calitatii emisiy- tilor snl dar va cbiiga pe tol rdfoamator en mal ite de a Lanse tt. npel po oriare din bene, sh ecepie cit tim. entra asi da seamia de ienaitale medi pe (ard. {ar1 vecine sau enntinent, Alico pe- care. bam serie. are_ aspect ne propiner! care se adreseardtotaror- radioamatorir, or tacts, de a primi orice sagen pe mar ainen celor expuse act, perird. 4 ajnite 19 cen Ta fhni formulas in aceost# directo, maturtind atic pat tuluror celor corm vor frimite sugest sau" vor Sere etal supiimentare Thatesa po care mi se poate scrc este wimdtoerea ing. LIVI MACOVEANU — YOSRD -—~ MO.BOX 95 BucurestiDETERMINAREA RAPIDA A CONSTANTEI DE TIMP CU AJUTORUL ABACEI na din problemele cele mai comune in electro- tehnicd este determina rea curbei de incéircare si des c&rcare a unui condensator in funetie de timp. Graficul aldturat ne da o metodd convenabilé de a re- zolva aceasta problema. Ecuatia exponentiald care ne da ordo- natele gi abscisele curbei sus- amintite este : t pu RG a v Tn care : v = voltajul Ia bornele ca- pacitatii la un mo- ment dat. V = voltajul la bornele ca~ pacitatii in momentul de incaércare maxima. t =timpul scurs de la Inceperea deseércar condensatorului pina cind voltajul imaga- zinat in.el a ajuns Vv (secunde) rezistenja prin care se descareaconden- satorul (in ohmi), c capacitatea (in farazi) Graficul are pe ordonaté (procentajul de descircare), in cepind de la 100% si pina la 0,1% din voltajul initial (V). Pe abscisé este pus timpul t de descarcare, in patru game mergind de la 0,01 la 100 se- cunde. Dreptele A, B, ©. D satisfac ecuatia sus-amintita pentru RC=1 Toate acestea Impreund cu relatia : t (pentru ori =t (pentru RC = 1)xRC. (2) dew raspunsul la problema. Deci pentru a afla timpul in care un condensator se des: care de la voltajul maxim pind. Ja un anumit voltaj, se va céuta pe ordonata diagramei valoarea y+ de unde se va duce o orl zontalé pind la intersectia cu una din dreptele A. B,C, sau D, de la care, coborind ‘pe verti- cal, putem citi timpul (tre =1) in ipoteza ci RC=1. Apoi apli- cind ecuatia (2) gaisim valoarea cutata. Exemplu de folosire a abacel 1. Cu ajutorul unui redresor care di 300 V, incarcim un condensator de 10 pF de buna calitate, 2. Se scoate de Ia incdrcat. 5. Se conecteazi la bornele condensatorului o rezistenta de 600.000 Q si se intreaba dupa cite secunde condensatorul va fi ineéreat numai cu 150 V. Se cauté aceasta valoare pe ordonata si se duce o orizontal pind la intersectia cu linia By far de aici o vertical pind la abecisa pe care citim 0,7 se- cunde, (Acelasi Iucru il putem citi si pe dreapta C, ins cu mai putina precizie). Aplicdm ecuatia (2): ¢ (pentru orice RC = t (RC = 1)xRC. OF condensatorul RC = 600,000 2 X. 6 1000000 t=0,7x6=4,2 secunde Exemplul 2. Idem, insa se las condensa- torul si se descarce pind la 120.V: 120 04 = ai tea 0,91 t= 0,91x6— 5,46 secunde. Toate acestea se intimpla cazul cind un condensator se descarca. Cind insd incéream un condensator care este pus in serie cu. o rezisten{a, atunci voltajul fa bornele lui la'un mo- ment dat va fi: Voltajul la t socunde de la Inceperea incarcarii = 1 — a In care a = (V fiind voltajul final de inear- care, adicé voltajul redresoru- Tul din exemplul precedent). De exemplu : Condensatorul de 10 uF este tnedrcat printr-o rezistent de 1.000.000 2 dintr-o sursé de curent continu, de 500 V. Dupa cit timp, de la inceputul ineair~ cérii, va avea acesta 100 V? ee 0.88 Vv -300 1-2. = 1 — 0,33 = 067 V v ~ dat de gratic, a gre Pe abscis4, in dreptul lui 0,67 citim, cu ajutorul dreptei B, 0.4 secunde. Re — 1.000.000 —!9_. _ 15 1000000 t=0,4x10 = 4 secunde Abaca se poate utiliza pentru: — calcularea unei rezistente Ge desearcare sau incarcare, In paralel sau in serfe cu un con- Gensator ; — dimensionarea lor de relaxare ; — dimensionarea filtrajelor — dimensionarea _bypass~ urilor Pentru oscilatorii de rela- xare, circuitul RC. dé negati- varea lémpli la un interval de oscilator RADIOAMATORUL,ABACA PENTRU DESCARCAREA CONDENSATOARELOR oot Tijd Seconse (RE) timp ce corespunde te 1/2 freeventa, adicd RC-ul este ast- fel dimensionat, Incit schimba~ rea voltajului de la o la v sau de la v la V dureazi 1/2 x du~ rata unui ciclu din frecventa pe care oscileaza circuitul. Pentru fitre, se va céuta ce intr-un interval de timp =—> durata unui ciclu din frecventa RADIOAMATORUL pe care dorim s-o filtram, va~ er toarea > si tle cit mat mare, de exemplu dacé ~ a Vv tunei prin acest filtru va trece 1% din frocventa filtrat La fel si pentru bypass, pro- centajul de curent alternativ care trece printr-o rezistenta sunt, este acela care se des- 99%, a- carcé prin ea in intervalul de timp =>Xx durata unui cielu. Ca inchelere, este bine s& stim ca acole condensatoare care se gisese in comer} nu sint condensatoare ideale, a- died au si pierderi in izolament (dielectric), care pot fi luate In consideratie ca rezistente in pa~ ralel cu condensatorul. $i re- zistentele si condensatoarele igi schimba’ valoarea cu tem- peratura gi frecventa, cea ce trebuie avut in vedere in anu- mite cazuri. Rezistentele metalizate sau de tipul cérbune — bachelita, au o inductanta reziduala micé si nu dau erori mari la frec- vente sub 1.000 cicli si sub +80°C. Vaicarea capacitatilor nu este afectata de freeventa pind la 10....20 kHz. Rezistenta interioara a_unut bun condensator este la |-20"C, 2..10 MQ per uF pentru con- densatoare clectrolitice; 2.000... 4.000 M2 per nF pentru con- densatoore in hirtie si 8.000... 15.000 MQ per #F pentru con- densatoare in ulei, schimbarea’ rezistentei cu temperatura fi- ind in trepte si negativa. Pentru ca rezistenta de sunt sa nu fie afectati de schim- barea rezistentei interioare a condensatorului, trebuie ca a ceasta din urmé sA fie cel pu- fin de o sutd de ori mai mare. Condensatoarele ci ulei pot fi Intrebuintate pind la RC = 50... 100 pentru. miei variatii ale temperaturil. camerii. La condensatoarele electro- litice si unele condensatoare cu lei vegetal sau sintetic, capa~ citatea creste cu temperatura, la temperaturi peste 0°. Ing. V. FOTIADE -~sETAJUL SCHIMBATOR DE FRECVENTA AL SUPERHETERODINEI RADIOAMATORULU! INCEPATOR 1 ciula in articolul de fat’ si fae cunoscuti experienta pe care © am In problema etajului schimbiitor de frecventi, ne care il poate corstrui un radioamator eu mij loace modeste si totodatl oi teerea si dau un rdspuns intrebiirli pe eare si-0 pune fecare ham in devenire* alunel cind ajunge si trenct 1a cons trucfia primei sale supeheterodine si anume care este cel mai simplu si {otodatii efieace montaj al sehimbato- tulul de freeventi.. Desigur, prin plu infelegind un numér cit mai mie de piese, un comutator cu putine poxifit sj, Im special, eft mai pufini trimer’ gi padinguri, a ciror —acor dare di toldeauna mult de Iuera in: cepaitorului gi chiar uneori il fae si re nunfe la 9 asemenea constructie Ho me made" Pornind de 1a schema clasied a eta julut schimbator de freeventa din fig. 1 observaim cé, tn mod normal, pen: tru a putea receptiona {ii @ gam de frecvente, este ne. cesar si existe, tn primul rind, ntre freeventa de intrare sia celui oscilator, 0 diferent egali ou cu freevena intermediard din cireuttul de placa al hexodei, Se stie c& prin tune condi- circuits hietorodinarea freeventei de Ia in- trare cu cea produsi de oscilator, se produce un eurent de radiofreeventi, cu frecvenla egal cu diferenta celor- lalte dowd, curent ce se culege din cireuitul de placi al hexodei Ori toemai aici este dificultatey care se talimpind la constructia unui ase- menea efaj, cunoscind c& este destul de greu a _mentine o diferen|i per- fect constanté de la un esp Ia altal al gamel, Pentru a obline aceasti dife- renfi intre circuitel de intrare si cel oscilator se pot folosi mai :nulte metode, Fie se Intrebuinfeaz doi con: densatori pe un ax, din care unul are rolorul mai mic, de aga manier’ tn. si se produci diferenta ceruté, fie doi condensatori identiei, din care unul cu rotorul decalat fafa de celilalt eu tun anumit uinghi, fie, solutia cea mai modern si cea mai aplicata, utiliza rea a def condensatori identici pe un ax si montarea unui condensator semiva Flabil tm serie cu bobina oscitatorulul, condensator numit si pading, cu 0 ca pacitate de 1000 pF, care produce de falarea nocesard, Montajul din fig. 1 este utilizat altt in superele moderne de fabric cit in ele construlte de radioamstori tuneori cu miei modificari_ (ex. tarea cireuitului acordat al oscilatoru- lui pe placa triode tn toc de grila triodei sau alte modificirt de mict im- portanfa sau artifice’ de montsj). De obicei,.tinindu-se seama de capacita- lile reziduale produse de diferite le- giluri, piese gi chiar spirele bobine’, introdue mici condensatori_ semiva riabili de 50 sau 100 pF, denumifi tri meri, care se branseazi tn paralel cu condensatoril variabill, Cu toate aceste adiugiri, reglajul etajulul os cilator modulator nu poate fi exact pe oats gama, avind miei diferenfe fal de freevenfele necesare, De obicei padingurile si trimerit se roglesz’ in aya fel Ineit valorite obfinute intretale curba ideal in tret puncte, unul in tiflocot gamet $1 celelatle dova si tmectrice Taji de capetele gamei, Tn acest fel atialerile se reduc la maximum The Gonsiderind cin acest artical au tenfionez si fae prezentares teore tied a acestui etaj, vot intra, in con: finuare, divest in subfectul articatului Daloriti faptulut ed henail tereseazi pe radioamatori sint destul de restrinse (spre ex.: banda de 35 Miz — 9.500). 3800 ktlz — cea de 7 MHz — 7000 ... 7150 kHz — banda de 14 Miz — 14000... 14350 kHz — ban- dds de 21 MHz 21000, 21450 kiz banda de 28 MHz —28000...28700 kHz—obser ‘vim c& diferen{a de freeven{a de I un capat la altul al benzilor variaad, pen: tru benzile cele mai frecventate, mu: mat de Ia 150 la 350 kHz, Accasti mie# portiume de freeventii a benailor ne va permite ca montind la intrarea etajului_sehimbitor de frecven{’ un circuit cu 0 curb de se- lectivitate mai turtita, si consteuim a cest elaj cu un singur condensator va. Tlabil, Aceasta deoarece 1a circuitul de intrare condensatorul vatiabil poate fi Tnlocuit printr-un condensator semi RADIOAMATORUL,| > Fig. 2 varlabil, de capacitate micd, eu aju- torul elicula se acordeaz’ circuitul de intrare in mijlocul benait. respective. In acest fel se poate utiliza un cir. cuit eu acord fix pontru Tiecare banda do radioamatori fri a se observa 0 slabire insemnata a semnatelor de la capetcle benzilor, Rémine tn acest fel un singur condensator variabil, care se monteazi la oscilator, Prin schimba- rea frecvenjel oscilatorulut se schimba si freevenja necesard ta intrare pentru objinerea frecvenfet intermediare, si deci se poste recepfiona orice sta- fiune din banda respectiva. De eitfel acest sistem se ufilizear gi in unele aparate comerciale, unde se objine extensia de banda prin brangarea tn paralel eu condensatoral variahil de [a oscilator a unui mie condensator va- riabil de 20..80 pF. Este necesar tnsi ca cireuitul de intrare si fie simplu, compus numai din bobinajul de antend si cel de acord sau chiar numai din bobinajul de acord, cuplarea antenel facindu-se direet prin intermediul unui condensator de circa 50 pF. Nu se re: comand tn acest az folosirea unui cieait de Intrare mai complicat gi eu oveurbé de selectivitate mai marit& de- oarece s-ar face simi 0 atenuare serioasa a postusilor de la marginea boenzilor respective. RADIOAMATORUL, in practica mea consider ch cel mai practic montaj pentru un radioa- mator tneepator este cel ardtat in fig, 2 gi care este o aplicare a celor de ‘Tot ta acest montaj, pentru simp ficare, s-a montat circaitul de oscitatie pe grila triode, iar alimentarea plicii se face prin. cireultul de reaetie po aitiva a oscilatorului, Ohserviim ef in acest fel eu dispirut cele mai mari dificult}, care se tnttineau 1a. pune: rea ta punet 2 montajutui de la fig. 1 si anume: nu mai exista trimeri padinguri, care s& fie regieti pentru a obtine diferenta necesara tntre intrare si oscilator, lncru destul de dif fird 6 helerodiné-modulat, ci numal un simplu trimer, care se acordeazi odata pentra totdeedina in mijoeu! benz respective, Acest montaj di rezultate boune si poate fi usor acordat chiar st rrumai dupa auz; deci nu necesita res- plrat heterodind modulata, voltmetry electronic. ete Pornind de la montajul din fig, 2 vom vedea acum cum putem practic f2ce ca acest efaj si functioneze pe ‘mal multe benzi. Ta acest caz, este ne cesar, fie $4 se apeleze Le bobine schim- bitoare, care sit se introduc in socturi de lamp — bobinele fiind fixate pe culoturi de acelasi tip, — fie ta un sistem de comutare. Cei care vor apela la_primal sistem trebuie {i mi ea cireuitul de intrare s& nu aiba fei o influent asupra celui de oscil. fie si vieeversa, In acest seop, se mon- teaza fie dons soclusl separate, unul pentru bobinele de intrare sl altul pentru eele de oselatie, fle un singur soci, in care caz cole dou: carcase se monteazi perpendicuar una pe cindu-se Intre ele un blinda} ccare se leagé, din puret de —$ alta, intro de alumvedere electric, La masi, te eazul folo- sirli de bobine schimbatoare, fieeare ‘grup de bobine va avea trimerit sii, cu ajulorul cirora eircuitele de intrare se acordeazi in mijlocul benzii respesti- Xe, iar cele de oscifatic pentru hands Fespecliva Daei vrem si apelin, fa un oom talor, exist mai inulte” montaje pe care Te putem uliliza, Montajul de la fig. 3, recomandat de unit telnicient prezinté 1a prima vedere avantajul prin schimbarea_unor condensatori semivariabili montafi in serie eu con- densaont de acord al oscilatorah puter acoperi eu 0 singuri bobina 0 gama de froevenfe tn care se pot cw prinde trei dintre benzile de amator Analizind si experimentind acest mon. 1a), consider ci nu este practic pen: tru incepatori din urmitoarele motive: In primal rind este grew s& se cons- truiase’ un circuit de oscitatie, care sa funetioneze in condiit optime de La tun eapit al gamei pind la celalait, find este vorba deo gam aga de tn: tins, Admifind ci montajul este cons: truit foarte ingrijt, cu. conexiuni ce 2 distant’ suficienta Inire ele ca sh rele bobinei, care vor fi distanfate si deci nu avem nici un fel de eapacititi parazite, foarte greu Sar putea aco peti 0 gama attt de intins’. In multe cezuri cireuitul nu va oseila in bune condifii de la un capat la altul, cel moi freevent caz flind acela tn care Ia partes superioari cireuital nu mai sari deloe, Dac se va mie! num ul de spire ta cireuilul de reaclie poritivi, vor apare oscilatii gi la a- east parte, insti th schimh se iveste ly parlea inferioara a benzii ¢ supra oscilatie, are mi permite receplia in aceasta porliune. Numai un circuit cu tun eveficient de calitate foarte bun si construit ci mijloace tehnice suficiente va putea oscila far asemenea surpri ze. Desigur 3 unui radioamator ii vs i mai grew acest Ivers, In al doilea rind, trimerul ew ea Factit i — 10..15 pF, — care va fl pus in serie ‘cu condensatorul variabil pentru receptia benali de 20 nn, va da intregului ansamblu o variajie de capacitate de ciren 13 pF, care ne este Suficienti pentr receptionarea introgel benzi do amatori de 20 m, ef somal a unei porftani din ea, ceca ce face ca si ne lipsim de o portiune din aceastd gama, Iveru de nedoril, Mé: Find capacitatea trimerului, vom desi din banda respectiva Aceste dou motive gi dificultait pe care le intimpin’m 1a fieut s& renu{ Ja folosirea unor asenie ea montaje si sd nu te recomand find greu de veglat, corind mai mut i experienla gi neacoperind tote banda Din inceredr‘le qiele am ajuns ta concluzia e& montajele cele mai adee- vate pentru radioamatorit. incepatori sint cele de la fig 4 si fig. 5 scordal, ma ‘Montajul din fig. 4 foloseste un eo: mutator 3x3 cu cite o bobind pentrw fiecare banda in parte, ati la intrare ot si ln oscilator. Ficcare bobing are un lrimer in paralel, care permite acorda. rea procisti a inlrlrii in mijlocul ben: aii, lar 9 oseilatorulsi pentru anda ectiva Acest mentaj este recsmandabil sare tajul cf daca trimerii sint prinsi solidar de bobine, avind 0 pozitie fix fafa de piesele ineonjuritoare, codata regtati, uniea manipulare a con. densatorulul variabil al oseilatorulul si A comintorulul permite receptin tw furor benzilor, Pentru acest manta} se pot folost pentru henzile de 345 MHz, 7 MHz $i M4 MHz, urmiloartle: obi naje experimentaie de mine e carease te 20 mm diametru LA 8 spire; una liga alta, sirmi de 0,8 mm pentou 14 MHe L4 = 7 spire tna Ting’ alta, sirmi de 0,5 mm; 8 spire, una lingti alia, sirmi de 6.3 mm, le 5 mm de LA; L220 spire, una Ling’ alta, siema de 05 mm, Pentrn 7 MHz L5 — 18 spire una Hingd alta, sirmi de 0,5 mm; L8 = 15 spire, waa ling alta, sia de 0,5 mum: la 5 mm de L5, Pentru 3,5 MHz L3 — 40 spire wna Tinga alta, sirma de 0,5 mm; L6 = 36 spire, una linga alta, sirme 95 mm 19 = 20 spire, una ling’ slta, arma de 18 mm, ki 5 mn de L6. Pentru cei ce dorese un sistem mai imply, recomand schema din fig. 5, care foloseste ite un sinwur bobinal pentew toate cele trei ben: serie de prize pe aceste hobinaje eu a juloral edrora se alege porliunea ce co. respunde ficearet hen, In acest montaj hobina de anteni este aceeasi pentru toate cele trei benzi, La aseilator este de asomenta suficienti o radio, de a marl fabrieajia el si de a ceduce protul, face sh apari noi metode tehnologice de produetie. Cea mal costisitoare operajie este montarea, Folo- sirea schemelor tipirite, a construetillor in bloc, ‘confecjionarea In masi a barelor de montare din foi de tabli — toate acestea contribule la reducerea pre- qulul de montaj. 7 Un laborator de cerectici a elaborat modelul ex- perimental sl maginil, care poate si facd In mod automat montarea oricirui emijitor, televizor sau aparat. Masina executf orice montare. Ea este coman- dati de o band& perforaté, care cu ajutorul unel setii de relee emite impulsuri, eare corespund’ co- rmenzilor respective, In cazul montiril automatizate, conexiunile se fae prin torsionare forjati. Ba se face prin infigurarea capitulul de montare, pe un contact dreptunghiular Ceneomitent eu infasurarea, conductorul se intinde puternie, Cereetirile au ardtat, cf inffigurarea eanduc- torului bine Intins, asigurd un contact multiply si sigur, care nu este expus Ia actiunea atmosfericd $1 hnu se modified cu trecerea timpulul. Acest procedeu ADIOAMATORUL, oxclude inedizirea d&imatoare a pieselor gi a izolafii firelor sau scurt circutarile datorite pleiturior alia- Sulat de lipit, eare se produc fn eazul Kpieit ta ald ‘Modelul experimental al maginii cle montat are ow axe rotative, Una trage firul de montaj Ia con- tect, far dispozitivul, care se aflé pe a doua axd, tale Iiucata de fir 1a Tungimea necesard. Axole rotindu-se, se scoate {zolatia de pe capetele firulul, care se tn~ Tégoari sub o mare tensiune po contacto. ‘Terminind legdtura unei perechi de eontacte, banda perforati, ai comanda urmitonce, axle intind 0 oui bucata de fir si se deplaseazs spre portlunea cealalté @ montari Pentru montarenautomatizath de felsl_mentlonat, sing folosite lel din mast plastic, tilzate, spe cinle, pe care se pun din timp tubuci, rezistente, Condensatoare gi alte plese, Capetele de contact ale acestor piese se trec prin gaurile situate la distante gale in Tungul plicilor de masé plastic’. Se presupune ef, aplicate in industria, aceste auto~ mate de monta} vor functiona in grupe, primind insiruc{iuni* de In banda perforat8. Dupd revista ,Radio"-URSS. 33 sc a objine informatit supll- *primal numiir al revis- tei QST din anul trecut a aparut, deserierea unel : antene rotalive eu cadru, aga nnumila antenté , Quad", care de atunci si pina astdel, a capatat 0 ‘Targa raspindire i, Hiresle, o justifiatd cele britate™ datorita sale exceptionale, : Dupa cum se poate vedea din “ilustrafie, tn czre se prezinta in perspectiva.sus- rnumita antené, elomentul de hard al unei asemenea cons. ‘ruclil tl constituie opt pra jini de bambus, de tipul til zat de catre pescaril amatori (Hil), pe caro sial montate dowd ‘cadce. monofilare dis sirma de © 1,5..3 mm, La prima vedere, scar pai rea cd intregul sistem me. eanie are gerul nei mari sdebilitafit tsi, duoa cum {um sola care au cons (0 si dupa cum se poate consiata si din caleule cle- mentare de rezistentd, acea sla tdmine o simpli impre sie. Antena prezintio rezls tena suflefenta, 5, chi © mult, nu produce varia simfitoare ‘ale. ineiredri a nodice dalorita deformirilor pe care lm sufer sub. Ainena. vintutut Cu toate eX desenul, pubs eat nu sufers de tins la calititilor ——— la ili, apreciem, ef sint ne Cesare o'sere de date cons: freciva amlimotargeAsti, irebuo' sa aratamn ef cre 8 raj) de bambusspe care iment atte pic a fe investi i befe tronsonice de bead, do sorlung create Ta, i diamerce extreme de 40 31 20 mm = sit tegte solid, eu stimdgatvanisats de@ 1mm ta dost eve din comier “(her se) 23 32 S00, La intersestia,sornierelor peer ee Seen cu alt comiee {130% “oxcto) Fil antene espe ectritagie' diagonal (prajinton pin inernel wor teatoae iol de Hol calor ciftate ta Wste Tetile'de lumen sparente Odaté exceuale, cols dou cadre se pring de 9 avers confectionata din dou baci fetal ca eee 0360 x89 mm'eTespen tiv OOOO Sut Pen intermediul, corniereior ce sint sudate Ia intersectile crucilor (vezi schifa). La ceentrul traversel se afld 0 flange metalied necesard pen: tru ‘prindorea —acesteia de ful Geava) ca susfine tne treaga construclie. Pe aces tub se afld prinsi, 1a apro- ximativ 2.590 mm ‘de prima, ned 0 travers (36503<50% 25 mm), necesari sustinerii cablului coaxial ce alimen: teazd antena, Radiatorul si reflectorul sint absolut identice ; linia dda alimentare este coneclata la radiator, eu arandtura la tun capital acestuia gi en conductorol central ta altul, In ceea ce priveste rellec torul, acesta are extremitli © legate la un element de fvordare (0 punte seurte'r cuitabila Gablul voaxial eel. mai in ical pentru alimentarea a Distanta, tn 2, dintre radiator $1 reflector 0 0.10 cestei_antene este cel ex ‘m- pedanja de 722; rel care a Fealizat antena din schita a folosit ins un cablu 52 @ care s-a dovedit, totusi des. ful de bun, Blementul de acordare, as fnumitul stub", este lung de cirea 1800 mm, iar distan- {a dintre cele dous conduc- toare cet aledtuiess, de a prox. 75 mm. Puntea di seurtcireuitare poate ft ale tuita din dod tubusoar prin care tree cele ‘dou fonducioare ale sfulyulu', Cistigal, in dB, in rarort cu di- "poll e'asic unite Intre le psintraun alll, Contact dinke pune si cele dou ‘condudioare tebe sie ta ‘Inept e- Jer pe plea ep $a uyor punter, eu 9 prajind Hinga, tm scopal acordart relgelorti ‘Acardarearfletorulul este simpli te reduce la als fea puinetuli de minim ta diay a--antene! tn spatele Siu Aceasla se poate tealiza toh ajo a trator” de cmp, “de. tip tindemetraui™= oduometra patient tn nmr de af i revstel noaste Elwes inact privinga perormantete ot nute ae | prietenul nostra: VOSVI din Ploeg, care des tit respectat ad ier teale Inet” tebace Tocuind cabal coanalprin- tem eondector bilar fst a aval salistacs oe treacd tn" log conttoale de genie) ay 9h fsa nu din Europa sat Ale Gade Nord, et dele anlpos! Bente Hlami mat pee tention dim mat jos tn tse Sel, tn care so_atta ch gl aceselsnfene in compa Impendanfa, in | 110 6 65 fafte eu dipot normal fn funetie ie distanta in A dink elemental atv i ce asi. Ta abel se. mal tn dea" a Snpedania ate ‘ental ctv (radiaforutal) Th cota ce privesle rez tateleeblinite ed aceasts stead, le int Inte tel ‘xcepionale, depagind eu ei sn decbel cistigurile date de vheamurile" clasice eu tet ‘iemente, Ing, MIHAL TANCIU Yoscv RADIOAMATORUL,- CONCURSUL INTERNATIONAL DE RADIOTELEGRAFIE 7 DE LA KARLOVY VARY inalld, cepabili. s4 Iuereze in orice condilii (vitera, du- rtd, Druin} cle). Si daci aovm dat anf erau in ar honstra’ mulli specialist in malerie, care zimibea neto- treaatori alu ‘ind se vorbea despre viteza de ort" ‘ho semne/minul. avem astial ridteograiigi cate sau Convins ed aserneneaperformanje. pot fl realizate, iat tit dintre et aust incepUt si Te stings sau ad tuple postr depaseea Dar pont fata po itr aera (de sigur priate seesita se gasete (ofl adicamatorl, doen wes cunoaste gi a-gi insusi luctus nol) ca conditiile ix fore a lupladconeurengis nostri, vem apictl ceva ste din eeulamental concarsahis Tehipa reprezenialiva a fiechrel ri, in afar de cone dseator, antrenor si attra, sn. compus. din 6 radote legratsia Impartii in dows grupes Wel pentru feeeplis cc mina si tre! pentru receptie. la. masina de_scris. 11 aural eciel Iebnian st reste daw ome, ete una’ din iecate grins. Tehipe Modstra a fost selecionalé pe baza_coneursu ut republican do eadioteegratie organleat de Radioelubsl Cinta AAS.AP in luna. seplembrle sia. ava arma foarea campunere : “Sonduedtoe Rist Adsir siitor $1 atirenor: Paneenco Vasile: arbitra: tng. Dan Constantin seceplie.curmina Savit Teodor, Serbineseu loan si Atha Angela: reeepiie lu tmayina de seris: Nosa Amos, Dobre Nicolae a Bineseu Teodor. ‘Dupa cans se vede din grupa concuren(ilor la magina RADIOAMATORUL, de seris a lipsit o femeie, deoarece la aceasti categorie de probe mu am avut in coneursul republican partil pente care 3 inregistreze pesformanje la nivelul cerin- |elor uaul concurs international, Tntraceren tntre echipe a cofstat in trei categorii de probe: reeepfie cu mina, receptie la magina de seris. gf tronsmitere, Vitezele de receptie. stabilite au fost 4) Pertru receptie cu mina text convenit: 180390 itero/minut — test. cifrat : 220-290 cifre!ninul, yy Pentru receptie 1a masina de seris text convenit : 180350 itere/minut, lext eifrat : 220—300 cifre;minut La ceterea concurentilor sau continuat probele ta vt exe si mal mari De remarcal, ¢4 nu au existat probe de receptie text (cum a fost ts concursul de 1g Leningrad), pentro se vila © apreciere neuniforma si deci nejusti a concurenfilor (textul elar urma si fie transmis in Timba Fesnectiva a fieeace! {arl) Textol transits a constat din 75 giupe a cinet senme Ulitere sau cifre) 1a vitezele mai mict sau din $0 grupe Jy. vilezele.Superioare. Pentru proha la Tiecare vilezd s-au_ admis maxinum rece greseli, peste acest numar proba neluindy-se in considerate. Interesant este punetajul acordat, care orestea cu vi teza in mod progresiv. Lat un exemplu: la receplic cu mina test clirats-au acordal zece puncte pentra vi teza 260; 20 puncte pentru 280; .35 puncte pentru 53003. 70 pucle pentru 320; 12 puncte pentru 340; 190 puncte pentr 340: 270 puncte pentru 380, adied pentru 5 efestere constant de 20 cifre/minut, punetajul ctestea succesiv cu 10, 15, 35, ‘180 puncte, sau altfel Spuls, cresterea ‘purtctajilul nu era liniard, ef dupa o lege renrie, Acest mod de caleol a aventajat perlormanjele individuale ridicate : dot concuren{t dintr-o eehipa recep. tionind pina Lo vitesa 620 objineau 140 puncte, pe cind falta echipa mergind eu un singur concurent pind la viteza 360 elgtiga 190 puncte, adicd mai mult In ce priveste probele de transmitere, condijia a fost de a se (ransmite eft mal repede si tr acelasi timp eorect uin text convenit si un text cifrat, Accentul 1a_transmi- {sre st pus pe coreciitudine: pentr o transmitere fara giegeli, “Transmiteroa se taregistra ta ondulograf far in caaul depagirii mumarulut de 10 greseti proba i cra cotati. Un interes deosebit i presintd modul dos aprecia gteselile. Transmiterea se Inragistra la onduloge findu-se ea greseli semnele (ransmise gresit, adiugate sau omise — prelungirea sau scurtarem punetulul sau a liniet cu rai mnult de 33% (adied 1/3) fata de lungimea lor m« ‘ie (eonsiderind Tungimes une} lint egali cu 3 puncte) “Neurlarea intervalulul tnire elementele unui semn, inire semne seu intre grupe (conslderindu-se intervalul intee seme egal eu doua pinete si intre grupe egal cu patra puncte).Folosirea_maniputatoarelor automate (bug-ur eee tronice) a. fost admis, puncajel objinut Tmmalfindusse in ecest eax cu confcientul OS Allt Ia recepie, eit sh la transmitere, fiecare conca- rent a dat cite 2 probe, alegindirse din acestea cen mai im. \ Pentru stabtrea rerultatelor fiecirel echipe, s-au tual ca beza punciajele reat zac numa da patra eovcarent, nu e inlieaga echipa doi dintre cxneurentii tn reeepie cu thins si dol dine cei de la recepiia In masina de sees Pe bara rezultntelor obinite da. eoncurenit sa ata ili clasamentl pe ‘echipe,precim si clesamentul tn dividual, seperat pentru bértati sl tems, la urmatoa rele celegril de probe: reeeptie cu nna, recepte Ta ta fina de seri, Wansmitere eu maripvlatora normal 4 feansmere ct, manipulatoruf‘astomat Duna dicwiteren.Intrcerlor po echne, ultima aia fost destinaté depisinit recotdutilor “nationale Ta toate categorille de probe vec aba, sSestt expunere a conor tn cae a aval lo conersul, vom treve la prerentarea, sf analiza rerul tatelor obtinute. 8 In intrcerea’ pe echipe s-as obfinut urmitoarele re zultate 8) Receptie cu mina LRP. Balgaria, pune 2 P. Chinez’ 6 3 URSS 1598, 4. R Cehoslovacd 1507 5. R PLD. Coreand 1458 6. RP. Romind 441 7. R.P Polont a7 8 RD. German’ 3 b) Receptie fa masina de seris IR. P. Chinez’ 3409 puncte 2URSS, 3809 BOR Cehoslovaed 223 4. RP. Roming 216 BR. PLD. Crrecan 154 6. RB. Polon’ 5 TR. P. Bulgaria 51 8 R D. Germand 56 ©) Transmitere ta manipulator ER Cohoslavact 234.18 puncte 2, URSS. 221,62 3. R. P. Chines 2163 4. R PLD. Coreeand 194.03, 5. RD. Germana 4a Wang-Kuclen primal clasat la receptie 1a masina de scris 6. R. P. Polona ZR. P. Bulearia BRP. Romind 4) Clasamentul general 1 RP, Chiness URS 3. ROP. Bulgaria 4B Colorovacd 5. R PD, Coreeand 6 RP, Romin 71508 7H D German at ERP. olor tm Din rezullatele s1 punctajle. ait ci concurs. audominal net echipsle "WB. Chinese $1 URSS. care: au ocupst primete dow octet Ip ae Fenfi mare de puneta Tals de echipa RP. Bulgaria cla. S245" pe Tocil Gre Bate evident ef aeost rental pre ta masine' de seri, unde cifeenta de ecinele Rr Coho slovace sl R. P. Romine, care au ocupat locrile wes fone eile ie peste 2500 puncte, a rscepia cu mine se delasensi tn frmte 9 ects Th capa carota sat Fe prerenlanti Re P Dulgarla In ce. priveyte transmitres, ecipee clasatepe_ pri mele patra locuri au obfinat”punctafe destil de: apo. far resol de oat se sitiaaa Ta o dferenlé ape ciebilé de primi clasatt. " Dar penta inelege si Int aultate' sim special positia echipel noasire. sf. vedern performantele Indvidute atine. resisteth como Falls euente objinute de coneurent orn. Lat& acts performante 2) Recep cu mina Te, covet 1. Krbse Karel — RCehoslovaci 200 Iere/minut 2 Boric Vescin RP. Bulgaria 280 3 Kubik Zinatda—U.RSS. m0 4 Aslabachin Gavel “URSS, 370 5. Giun-Siao-tun-—-RP. Chineed 270 18 Sav Teodor— RP. Reming 3 itefo/minot 17, SerbdneseuToan—'R, B. Ramin’ 180 Test cirat 1. Borisov Vesetia— RP. Bulgaria. 380 cir 2 Pak Hog Bin R.P. D. Corwand 390 3 Chuan Clon-Cuan Re PChineed 86) (Femeie) 4 Aerebechin Gavril URS. 20 Kitey Karel" R. Cehoslovacd 350 mt Teodor — R.. Romind 330 iaeacd foan RP Romind 310 20. Athail Angela RB, Romind 220 1) Receptie ta masina de seris ext convenit © Galina — URSS 2 Sin Suo-St = RP. Chien & Vang Co-len —'R.B.Chineai 200 punete prela mai bine aceste re. (lemeie) 320 lit min (Femele (emele 4 Roslescoy Fedor — URSS. Dan 5. Resadin Grigore —URSS, 280 6 Nosa Amos — RP. Romind 970 10. Dobre Nicolaie — R, P. Romini 260 IN; Baneseu Teodor — R, P. Romina 240 Text ciftat 7. Resadin Grieore — URSS. 200 cifre/minut 2 Vang Culen — R. P. Chinezé 390 RADIOAMATORUL3. Cluei Se-Sien — R.P. Chinert 390 Kfemeied Patho Ga‘ina — URSS. 0 1 (femele 5, Sun Suo-Si — R, P. Chinen (femeie’ 8. Dobre Nicolaic — R, P. Romina 200 13, Nosa Amos — K.P, Koming 270 Bineseu Teodor — RP. Romina 270 ©) Transmitere la maniputatorut normat Text conv L. Volkova Alexandra — URS. 1496 ltymin. (f.) 2. Ho Kyk Sen —R-P. D.Coreeana 137 ® Sun Suo-Si—R.P.Chinezs 198, (EL) 8. Serbiinescu Toan — RP. Romind 1188 Text_cifrat 1. Vollova Alexandra — URSS. 496 afreinin. ( 2. Ho Gyk Sen — R.P. D, Coreeand 85,0 3. Resadin Grigore — URS. 528) & Serbanesew Toan — RD. Roming 788 2. Mihail Angela — RP. Romina 54 Transmitsre ta manipulatorut automat (bug e'eclronic) Text convenit 1. Mrezee Jiri — R. Cohoslovacd 16,6 litere/minut 2 Rosleacov Fedor —URSS. 1494 8. Krbeg Karel —R Cehoslovaci 1374 Text cifrat 1. Rosleacoy Feodor — URSS. 99 eifre/minu! 2. Bohulova Helena—R, Cehiosiovacs 988 3. Krbeg Karel — R. Cehoslovaci 92,2 Din datele aritate mai sus, rezulti ef in general con curentii romini au realizat perfornante de valoare mij Tocie, reugind si se ridice peste nivelul media doar la receptie la masina de seris, Se remared in special rin nerea In urma la recepfie eu mina texte eonvenite, unde diferenia fafi de primal clasat este do, 90 litere/minut, Tn ce. priveste fransmiterea, majoritatea coneurentilor nostrt au fost descalifieali din eauza deformarilor, In special scurtares intervalulul intre elementele unui semn au) intre semme Exempli: concurentul Banescu a trans~ mis fara nici o greseala, inst proba nu La fost cota din causa acestor deformari jn ciua destinati recordurilor, sau realizat dou’ de- pasiri_ ale perfermantelor. anterioare, care constitule tn fcelasi timp $1 no} recorduri nationale: Serbanesen Ioan Ia receplie eu ming a realizat 340 sife pe minut si Nost Amos In 290 Titere pe minut Trebuie recordutilor nafion veloore. ev tl eplie Ja magina de seris a realizat igim ci im aceast’ 2i de depisice a ‘sau realizat dovd performante de idecsebitd - coneurentfi chinesi Vang-Cu Ten si Gite! Se-Sien au receptionat Ta masina de serls feite erate Ia. vileza de. 440.clfre;minut, far concuren- til coreean Pak Hem Bin a receptionat ca mina texte cifrste Ia v'teza 410 cifre pe minut, viteze care depigece mult rezultafele obfinute 1a tntrecerea tntre echipe. ‘Ar mai fi de analiaat un Iueru pe plan general: con- curl din 1996 matcheaza tn ansamblul sit un progres fata de cel din 1954? SA lasim cifrete s& vorbeased, mar- tind performantele maxme atinse la aceste concursusl RADIOAMATORUL Echipa A. V. SA. P. De la stinga spre dreapta: NOSA AMOS, DOBRE NICULAIE, MIHAIL ANGELA, SAVU TEODOR 5) SERBANESCU 10AN 956 Karlovy 984 Leningrad! “Vary Categorii de probe Recepiie cu mina, text eon: |-2__| 20) | 70 Receyle Ie maging Tem, text convent ee Idem, fet cifrat |e Transmitere manip. normal, text |e Tem, text eifrat oy a Trensmitere manip. automat, text convenit 174 dem, text cif Relese de mai sus, ¢& toate probele de receptie au fost depisite, pe cind din probele de transmitere sna singur’ a fost depasité iar celelalte {rel au rémas valabile. Putern trage 0 co important de aict: dest vie tezele de mai sus ar pirea excesiv de mari, elem sint tolugi limita eapacitatt fizice (sau sensoriale, deca vrem s-o numim astfel) a organismulul uman, caze este Inch fn stare 38 tmping’ mai departe positilitatea de a rea- za teaultate si mal tidleate In acest domeniv, Tn ce priveste pe tadiotelegrafistii nostri care sint inci destul Se departe de aceasta limita, au tn fot un teren liber de intrecere in cresterea viterel de receptie gi transmitere. Lipsa de spatiu ne obliga si ne oprim alei, ramintnd ca intrun numar viitor si scoatem fn evidenf& Inva- Timintele ce se desprind pentrs noi si cum si ne orlen tim progalirca tn vederea participarit 1a viitoarele con cursuri internationale de radiotelogratie. ADRIAN RIMBU 7HAIDA AMET DEE — wars am eee MODILOMETRY a7 oa mer rezentam in articolul de | metrismodvlemeiribezat_ pe. prineipiul cut al wundametrulul-cu absorbiie. Insa. avin. in_ plus serie ‘de perlectionari tenes care yermit mirites ga ‘mei de mastrator! ce se pot face ca ajutoral sat Tntrucit apreciem c& importante unul asemenea instru sent este unanim recunoscutd, nu vom mat insista. #1 pra'sa, c) vom trece la descrerea proptitalst Sludiind schema din fig. 1, observim, de la. tnceput clasical circu de-acord, aicituit din bobina L si grupul condensatoarelor_ C2, C3 si C4, In care condensatorul variabil cu aer C2 poate ff conectat, cx ajutorul como {orului Ki, fie tn paratel cu Tntresga bobind 1, fhe nurs cu o poriine din ea, dupa cum se va vedes mai departe Urmatind schema in continuare, eonstatim cl ener gia de radiotrecvents, culeasa de pe bobina Leste redre Sela prin infermediul une! diode’ cu german, de INSt'sau sinilard, ¢trece mai deporte cllre grupul for mat din condensatoral fx e1 dielectric’ "nica, €5 41 teal. tenla R2 Cislile notate in schifd cu litera permit utilizarea undameteului ct monifor (pentru ascultarea propriel emi siunt) ‘Mai departe, putem observa cl o parte din componenta continu {ego prin resisten{a RI eare poate scurtl. U6 eu efutorul Interupatorotut K3— ta. microanper- melrul_M. “Mieroampermetrul este guntat ‘cu. condense {oral CP, pentrv a evita influenla eventvalifor coremt de Faioirecven{# ajingl acolo, $1 poate Tl inirodus mal 14 deserierea unui unda circuit (CB) si dioda cu germany (D2) prin infernal Ccmulatort to K2 ; Grout meniionat, care face ca aces! gndameles si aire de ele cig. conse ane fein pes fru misureren procentajalol de modviae al ti tor, Ne putem da ugor seama ef frecind omar K2 in peritie 2, componenta continua sus vn ma plea tin rumal anterior pentru a. sjuage dled va ‘#taen condensatorl Ca Daca osclaite de radiorecrenta induse in bahina 2 iu vor modulate, In intrarea tn condensatort { fare mana. coripannts contin care v8 titce mai departe si dec microampermetrol a niet 0 indented seul caret, Dae oscilatile de radiofreventa int modulate, composenta confine’ va fi modificet’s te pulsatile de. audtreevents ca ordin do marino, ea. inciyicbpalind aspeetal unt Curent de auisiresvent, ea freeventacorespantatoare cle eu eare se face modulatia la einator Th evest car reaelanta capaci. condensatorslut Ce devine: mica permijind trecerea acest erent. de ato. itcoventa prin ely apre rexisienta de sercina Ry Dein dieda Dy’ are loc un now proces te ceitesate 3 Commponenta continu a curentuli de audiofreeven ese Spleatmsroomperménat Tn ees ney siopeemeral va Indien Wreceron nul curent, proportion@ erimarinea. curentutul de. audioireevent, respect pr portional eu proeentajul de" modulatie: al eitatorul in tae ‘Vom arate ‘nai deperte cum se fave elalonarea, unds reir, pentea mavtrarea_proceniului de modulati ‘Sa revenim inal Te ndameteul pevpria's. Mn anata ‘mal inane ed condensatorl Cy poate fi comulat cu a {oral comataforal ky Hein parsiel ev tout behing (pozitia 1), fie muna peo. portine {port 2) Mast falorile curente de freeventa sau de procenta. de inode Tati se fac pe novitia T. Pes de Tuerw a unel hobine-angmile a undametruut, sa pre Vazat st positia 2 nr allele, priza on bobind este gs fel aleash,inct prin trecerea din poifia I in povtia 2 se ate acoperi 9 andi do frevvene aproape ds, dow Mnai mare, dest. dacd ma a¥ i existe comleloral Scopal comutaloruta ra este imal ealindeven en Hea im sine. undametelpotindusse Tels) st penton depistacen osciatilor pararite sau a autoosilajior car Tn so: prodvo.pe fundamentals unui emifitor, este post Hil ca prin acltonaren {ul Ry sf a0 caute de’ parte sau de alia a unel frecvenje Tondamentale, pe 0 ‘nate de irecvenle dest de extinsl set cwessi bobink. dacd ex S65 say aafel de osclst Colegeren radiofrecvonts dope bahina L te Tace de te 0 prink pent 4 realiza asill un factor de calitate al eiruituiut Le Ca Cor Ca cit maf mare, Tucru extrem de important. Rezsien cara este montala in paratel cu 0 portune din bobina tredice 0 turlice parfialt-a cre! de reronanta, const taind © sarcind constant, neinductvg, in porianea res rete i Undametral esto previaut si cu condonsatoral Cx. de cate se leag eventual o ed antens flexi (in spiralan ‘ai an simply ir rigié cao lumgime Ge cea 300 mm, Tn acest eaz, indameral sea putea folost ea misiri ior de eimp, tn preajmnenititorul, tar. daca Ye yolk onl are lg airs havea tee ireutinduese gt rexitenia Ray Tl ull pentru regiaren afenclordivetionale RADIOAMATORUL,su deserierea teorelicl, este de men- lionat \c8 capacitaten condensatorului Cy Tiind foarte miei, introducerea unci antene nu va influenja pres mull etalonarea undametrulu r act este nevoie dea dces la maximum sensibilitatea | undametrulul, cum este cazul_pentra reglerea.antenelor iirecfionale, ‘poate fi recomandat ca antena undametru- lui si nu ‘se mai cupleze prin intermediul Ini Cs, et direct fic In punciul A, fe In punclul B de pe bobina L. In acest caz Insa elalonarea niu va fi egala cu cea ante: rioard, ea depinaind de paremetrii antenei folosite Tolodt’ sistemul constituit din rezistenlete Re, Roy si Ry este foarte critic in ce priveste adoptarea undame Irului ca modulometeu, In special rezistenja Rs este in- terealati numai in acest seop, ea miegorind in. schimb din sensibiitates undametrulul, Pentru a compensa inst fceastd micgorare de sensibilitate, a fost prevazut inire- upatorul K3, prin care se va. scurtcirculta rezistenja Ro tune} cind undametrul va fi folosit aumai ea atare titeva date constructive. Dela inceput, se ida piese de cea mai bund calitate, le, cu exceptia cclor pentru freevenfe foarte inalte, care se construiese fara careasd, vor fi execulate pe carcase de pertinax. Pentru fiecare band de amatori in parte s-a previzut vite ¢ bobina. Ele shit astfel realizate, inelt_ prim apy plerea sau departarea unuj nuniar de spire dinepre unal lin eapetele bobine’, toate eapetele de banda (175; 7 Mila, etc.) sé cada riguros 1a aceeasi diviziune a butonulul condensatorului variabil de acord Cs. Operatia este destul de migiloasd gi cere mult rabdare, dar data realizats este extrem de comod de tuerat eu unda- rmetrul. Desi in tabelul de bobine se dau toate indicafille nievesare, este {msi foarte probabil ca datele de acolo, ‘in cauiza diferenfel de plese, pozifie de montaj, ete, si nut corespunda 100%, astfel ineit credem cd fiecare radio. amnator ce va ineerea eonstrulrea acestul undametru, va frebul sd mat retugeze distanja sau numérul ultimelor spire ale bobinelor, daca va dori sa realizeze perlormanta pomenité mai sus. Bobinele odati realizate, vor fi im- pregnate la cald, inte-o lopilura format dintr-un amestes tle ceari de albine 40% si ceard de carnauba 60% (pro: ccentele flind exprimate in grame). Tn lipsa cerii de car- nauba, se va folosi parafind alb, neutri, fietnd ameste- cul de 50% ceari de albine si 50% parafing. Impreg. harea este absolut necesard, pentru a feri bobinele de un dereglaj prin deplasarea spirclor sf totodata de a Te ferl de umiditate, Pentru toate bobinele se va folosi simi izolata cu email, Dupi montare eu_ajutorul tr C. se va aranjaastiel eapitul fiectret be pe cadranul unai buton al. condensatorul Ca presupus a avea 180 diviziuni, acest ci hand’ si fie la. divizionea 30. Tn acest ‘fel flecare din Henzile de amatori mu se va extinde pe mai mult do 30 diviaiuni, cle {lind cuprinse intre diviziunea 0 gi 30. Diviziunes 0 va corespunde capacitafii minime a. eon 025 “ 10000 Fig. zA & Fig. 2. Aspectul constructiv al © pobinelor pentru 1,75... 28 Miz. densatorului Cy Prin trecerea comutatorului Ki in pozitia 2, limita de frecven{a superioar’ 2 benzii respective, va ajunge Ia divigiunea 175 a cadranului, in acest mod re- alizindu-se extindere a freevenfetor posibile de ma surat. Diodsle eu gormaniu D, gi Dz nu sint de neintoceit Ar fi preferabil ca eel putin, Di sf fie 0 dioda cu ger manu, dar daci radioamatorii nu o vor gisi, se vor putea folosi si sirutori, de tipul 5b sau alli similari, de huni calitate, Tnlocuirea eu sirutori a diodetor cu germs nnlu va face ca masuratorile pe frecvente mai mari do 14 MHz si dea indicajfi mai miei la microampermetra, died rorulti o miesorare a sensibilitatit intregului unda metru, De asemenca va fi necesar ea In acest caz s& se taloneze alte valori, pentes rezistentele Ry si Ri, ever: tual “chiar si Re De obieet ins8, ¢¢ va fine seama va loarea lui Ry este egali cu '/s din Re Gomtatorii Ki, Ka, $1 Ks sint de tipul kippschalterelor mignon. Nu e nevoie de alt gen de comutatori. Unda meteul va fi previzut cu urmitoarcle borne: 3. borne pentru piciorusele bobinelor (pielorusele vor Ti de tipul folosit 1a steckerele obignuite, prinse direct pe careasele de pertinax, iar firele bobinelor coxitorile direct pe cle), ‘0 born pentru antend, o born pentru pimtnt (folosibil facultativ) $i 2 borne pentru case’, ‘Microampermetrul el mai indicat aci, este de 50 #A In lipsi, se va putea folost si unul de 190 sau chiar 200...600 1 A. Folosirea unul microampermetru mai putin senstbil va implice ins modifiesrea valorilor rezistenfelor Rs, Ro si Ra, tn sensul mlcgorsri lor. Este evident tnsi ci In acest car, sensibilitatea va fl cx atit mai mare, cu eit microampermetrul va fi mat sen. Sibi, Folosirea unu? miceoampermarro amv sensibilt tate mat ‘Tic’, ve implica de asemenea retugairi asupra va- lerilor rezistentelor Ra, Ra si Ra in sensul micgorarit lor 20 Tubsdeperiinax Picioruse oe contact Fig, 2. Schema electricd echivalenta, Pentru masurdiori de cimp in imediata vecinatate cemitatorilor, se va folosi ca anten’ un fir de cupru rigid + de 3 num diemetra, Jung de 500 mm sdoptat 1a 0 banand, astiel incit cl sé poat fi pus sau scos usor din borna de anten& a undametrolui, dap& nevoie, Mult mai practic este o anten’ realizati din fir de ofel gros de 1,5 mm isueit sub forma unui resort lung de 500 mim, ou spl rele una Tingd alta, avind un diametru exterior de 6 mm. Acest resort, se va monta de asemenea tr o hanand, Fi Fisuelt, se va nichela ‘Antena aceasta flesibil este mult mai practici deoa rece attine! cind mii e necesard, ea se poate reduce ta di imensluni minime, prin. transformarea tntregului resort intr-un mie colac. Dimensiunile cutiei metalice, in care se construieste in treg undametrul, sint: 145 mm tungime, pe 75 mm Litime 3149 mm tnaltime, Tabla folostté va fi din alumintu, cit grosimea de 1,5 sau 1 mm Bucgele pentru bobine, anton sau casei vor fi izolate de cutia metalicd. Bucgele pentru bobine, este preferabit sh se monteze lateral, tn lungu! cutie Btalonarea undametrului se face tn modul urmitor A) Ca undametra Se va folosi un oscilator pe cuart ew froeventa de 7 MHz, exact, Se va Introduce la undametru bobina pen teu banda de 7 MHz si se va aseza cadranul butonulut condensatorului C2 1a diviziunea 30, Se va apropia bo- tina undametrului la o distant de cca. 10..30 om de circuitul oscilant al oscilatorului cu cuart. Se va regla teimerul Cs, pind ce acul microampermetrului va indica ‘un maximum de deviatie, Cu aceasta, pentru banda do 7 MHz, provizoriu, sa lerminat etalonarea, Din aceasta clips, use va mal atinge trimerul Cs sf nici Ca, Se schimba bobina la undametra gi se pune cea pentru 1,75 Miz, Se foloseste un al dollea oscilator, ou freevent’ RADIOAMATORUL,TABEL bE BOBINE | i 56 MHz Diametrul flrulul: 25. mm Diemetral interior al. bobinei: 13. mm Lungimea tota'é de bobinaj : 98. mm Distanta tntre spire: 7 mm A | } 2p | 3 = | ¢ | aa 28 MHz Diametral firuls : 08 ren Vzolatia firulul: email 3 sp. (primele 2 sp. une Tinga alta) J \ J 21 MHz Diametrul firalui; 08 mn faolatia firalui: email 4 sp. (primete 3 sp, una } iinga alte) J} 9a tt te 14 MHz 08 mm ‘email | Pett | | 7 MHz Diametrul firului: 08 mm Tolatia firulul: email | Far | 17 5p (prime 16 sp. una } hog als) 3,5 MHz Diametrul firulut: 0,35 mm Trola{ia firalul > emai 25 sp. (primele 22 sp. una ling’ alte) 1,75 MHz Diametrul_firulul: 0,15 mun olefin firului email ) 48 sp. (primmele 44 sp ona | Tinga alta H OBSERVATIL 1 Cotele din stinga schitelor repre: : zinta lungimea bobinajelor st dis tanfele intre ele, exprimate tn mm. a 8 op, (primele 5 sp. una | 2, Toate bobinele, cu exceptia cee! aT. ‘ined alta) | pentru banda de 55 MElz, vor fi ‘3 | executate pe carcate de perlinax de x 60 mmm lungimes $i § 25 mim 7 is 40 sp. una lingd alla | fei | RADIOAMATORUL oak alFig. 4 Aspectul constructiv al bobinei pentru 36 MEz. avabld (an CO, Clpp, Harley, le) swficent de BHUWUAGA repr do rex tip acts, pe, a). BES) ome nike cies at ees cwtelagt gf cu cite. Se fart Bele caitetaccsalcurass cx wists eae oe 7 eee gl esr danl et Gai ch tecog arabia, cor true a8 cies AEE in fs MU pad cod trace as rogtin Peete case worse srrsurtoruse tact oo DA pets sclsorlea is T acetone frecvenja oseilatorului cu freeventa~variabilé-var ft exact 1,75 MHz, Se apropie acum bobina undametrului de bobina de plas ostatoruutcaTrerven)dYarlaid ise miged Bi ocesereiorea Gate ices cet ah ne BMD ichaye ir nicommpeice DRG eat vi mum corespunde diviziunli 30 a cadranului, bobina co espunde perfect acestei benzi, Dac nu, se vor rari spi- relo bobinei, 1a capatul dinspre punetul Adin “schemt ju_departindi apropiindule le. (eventual chiar mai seurtind din simi sau, daci ¢ nevo'e, adavgind spire, prin bobinarea din now a portiunii BA), pind ce maxi- mum do deviatie 1a microampermetru va fi corespunzi- tor diviziunit 30 de pe cadran, Cind se va realiza acest Iueru, provizoriu se va considera etalonati bobina pen: tru banda de 1,75 MHz. De manierd se va pro. ceda pentru toate celelalie benzi, folosind concomitent cei doi oseilatori. Este de remareat faptul e& In henaile de freevenle superioare celei de 7 MMTz, se va asculta fn receptor armonica oscilatorului eu eristal gi se va ‘ven peste aceasti armnici cu fundamentala oscilatoru- Ini cu fresventi variabilé, Odati realizata etalonarea pentru capetele de band ta toate hobinele, se va face aceeasi operatic, dar {ari ajustarea spirelor bobinclor la undametru, pentru capetele de henai opuse, Cum acesten veriazit de la bandi la hand’, acolo nu vom mai putea yea _un_punct fix comun pentru toate henzile la cadra- 22 ob cupru B 2.5mm Pla cule de trality! sau plexiglas 60s1ox2mm Picioruse oe ° &B A contact ea echivalenta, nul condensatorului de acord sl undametrului, De acces, pentru aceste capele, ne vom mulfumi numai de a nota separat pe 0 hirtie, diviziunile respective eorespunzitoare, Aceste operafii destul de laborioase pot fi faeute even tual i far cristal de euart, folosindu-se numai de un oscilator cu frecven{’ variabil sun receptor, determi ind capetele henzilor dupa stafiunile comerciale tele grafice ce se aud la capetete henzilor de amatori fn re ceptorul respectiv sau, si mai simplu, doplasindune ew lundsmetrul respectiv ta un radiocluh sau la vreun amator autorizat eare are’ stufie pote de emis 4 Iniim freeventele necesere B) Ca modulometr, ‘ Reglaren ea modulometru este ceva mai complicata inteuett cere aparatura ausiliard necesarii punerit- ta punet. Pentru a putea face acest Iuery, este nevoie de un vseilator modulat pe plac, cu posibililiti de variere a procentajului de modulatie, un generator de audiofrec- ven{i de 400 sau 800 Hz si un oseiloscop eatodic Se procedetza astfel : se pune In undamettu bobina de 7 Miiz. Se porneste oscilatorul gi se acorda la capul hvenzit de 7 MHz, T se aplici madulatia din generatorul ile audioireeventii, pind ce a un osciloseap catodic st constatit c& oseilalorul este modulat 100%. Se apropie bobina undametrului de bobina de plack a oscilatoratui, Se pute Ky pe pozitia 1, Ke pe poritia 1 lar Ky se deschide, Se opreste modulajia, Se regleszi Gq pind la maximury de deviatie gi se apropie sau se de parteazi bobina undametrului de bobina oscilatorulut pind ce microampermetrul indies 40 x A. (presupunind i toatii seala_microampormetrului este de 50 wA), Fara i mai deplasa undametrul din aceastl pozitie, se trece {pe pozitia 2. In lipsa scmnalulai de auidiofreeventa, seul] microampermetrului va reveni la 0, cu toate ci oscilatorul funelioneaz’ RADIOAMATORUL si de la care4 modulatia pe oscilator, astiel incit osetto: seopul eatodie sit indice o modulatie de lips, cul micioampermetrulii, dacd totul este tn regs dice tot 40. A. Dac indies mai mult In aceasti 4a, va trebu pra rezistenjelor Rs tm de la ineeput, adied oscilatorului taindu ge ca inte al, is special, si Re reluind m readueind pe Ke in pozit modulatia. Dupa eiteva tato retrial sf in i, se va ajun we coreet, 40 # A cind duce apot procentajul raodulatia este 100%, Sev modulatie la 75% 5 % i se vor citi pe mi! permetru divieiunile cores mnedtoare, notindwle se rit pe o hittle. Se va face apoi acceasl operatie pentru jeware banda in parte, Daci pe alte benzi, etalonarea procentajului de modulate, stabi pentru 7 MHz nq ya mai eorespunde, ia nick un caz au Se va mat action asupra rezistenjelor Ry sau Ry mai asupra prizel de pe bebing L, deplasind.o mai sus sau mal jos, pind cordanie perfecte pentru toate realizarea tnor 0 vena, Trebuie si se stie ei etalonarca in progente de modu ru ovicare din bensi, Tn general Iatie rimine acceasi peut wntru benaile de freevenfe mari, It punerea la punct se le freeventa de 7 MHz va exista dulatio. (2 cote pe poat fendin{a ca modulometrul si indice sup dies depasiren diviziunil de 40 # A, cind K {ia 2), si pentru benaile de freevenle mici, submodulatie le modular 1c ca permanent emifatoral respectiv’ © Corceturile respective nu se vor face insi, decit rnnmai din priza de pe bobina L, In tabelul de bobine fia acestei prize, totus! finind se a fost data exact p mia de varietatea p ‘modulometsu de eitre radioamator, s-att rvatii, ce vor putea fi foarte uti sibilita\ilor de realizare practied a undametrulu Poate ci metoda de clalonare indicat aci va plrea complicata dar in echimb este cea mai exacti, In lipsa a intregului utilaj, eta lonarea undamnetralui va putea fe fie nemai eu ajutorul unui emitter al c&rui procentej eventual compare pat gh wm emi tle modulajie este bine crmoseut, s «eu un modulometru similar, deja ¢ tutor oarecare putind Iwera. tn telefonie. Avantajul vi instrament stiel etalonat consti in fap fine indefinit, iar aparatul este total portativ st inde ravea odaté (aeutl, ea se men: pendent fe de alimentare electrics. fécuti pentru procentajete dem trece ulterior, direct pe sc Ptalonar separat pe Mirtie, se ‘modulometru iderea snterioara a undametrulu RADIOAMATORUL microampermeicului, inmpartindu-se apoi gecmetric in stb. diviziuni, Tn diagrame suxiiare, In incheiere, finem in afara functiilor de Ti utitizat $i eactie, sau a se const st mod, citirea se va pulea face fara cele de mai sus cé vertial deserls ponte aparatelor simple, cu ndéugi superheterodine! Din cele aratate de clar ci executarea ai sus, rezulifi Insti At se_ poate acestui undametru-modulomettu, a mult timp si. mult& moned simplu in apareaa, nece (Hi!) De aceea, unin purcea 1a aceasta Iaborioasi antreprizd Ing. LIVIU. MACOVEANU YOIRDCALA »Orice Inceput © greu” spune proverbul, ew atte mat mit cu cit aceasta rubricd este programatd 88 aparé cu regularitate in fiecare numdt. Aceasta insd nu trebule sd ne spcriet Pornim cu eiray (a drum. Intenfiondim sa facem cceast® rubricd clt mai vie, ctl mai interesanta, sf simjim eu tofil ed radioam lorlsmul Ist trdieste 0 viajd intensd $i In pas cu In teaga lume! Trebuie sd cistigtm un timp protios picrdut, s8 ne pune 8 punct cu o muljime de lucruri cu care am Trhmas in trma, nedispunind pind acum de acest wdi juzor permanent dinamic" cum trebuie s@ fie revisia ‘noasira a radioamatoritor. Dacd ne vefi tntreba ce va confine aceasta ru: bried, poate nu vom sil ce sd vd réspundem, cici ‘nu vor fi numai nouldfi tehnice dn toota lumed, ined com cdufa si finem 1a curent cititorit cu ulitmele realiziri. Nu va fi doar o rubricd de iformatil, tnsd vom dijuaa tor fetul de stiri privind trafieul nostra ‘at radioamatcrilor, cum ar fi coneursurile interne $i internofionale, regulamentele diferitelor diplome, re- zullate remarcabile obfinute de amatorii nostri, sav de cei de peste hotare, Nu com trata exclusie. pro: INCEPUT.. blema de propagare, insa vom da si previziun’ asupra osibilitajilor de comunicare pe dijerte benat de frec- venfe. Nu me vom midrgini sa discutdm probleme: or ‘ganizatorice, dar vor tnclisa in spirit crite $1 auto Crile viafa inernd q activitait nodstre, De aceea ne-am gindit cd cel mai poirivit ditty pen tru aceasta rubricd ar fi: QTC de YO. Tot ce vom da act on oglindi cea mai ccracters fied gi cca mai atrdgatoare taturd a rdivamators ti, ‘De aceea rubriea aceasta nu trebuie sit aparfind tn exclusivitate unui singur autor, tn care sa apard pa: rerite $i cunostinjele [ui persotiale : ea Webuie sa 1d: ased prin fiecare dintre noi; trebu'e sd aibd ospeciul unei tribune publice unde fieeare adevarat radioama: tor s&-Si spund cucintul si sa prezinve tot ce stie mai interesant, mai nou, mai productio din ‘amaio- riceased, in scopul de a contribui efeciio ta ridieurea nivelulud general al asociafied din care face. parte Rubrioa noastrd isi incepe munca sub deviza: ,De ‘pentru radioamatort Psi cu" a wusor Ing. GH, CRAIU YOaRF VRETI SA OBTINETI DIPLOME SI CERTIFICATE? Mindvia fiectsui radioamator, oglin da vie a activitifil gi rezultatelor ob: {inute o constitule QSL-urile, dipiomele 41 certfieatele de merit dobindite Dupa cum stiti diplomele sint de oul felari — diploma care arati rezultatele ob: finute cu prilejul diferitelor eoncursuri Interne. sau internationale, 1 — diplome prin care ‘se. recunose performanfe deosebite realizate tntr-un timp nelimitat, : Primele se acorda pe baza ,log'-uri- lor de concurs pe care coneurental le trimite asociatie! de radioamatori care 4 organizat competifia; celelalte tre buiese cerute de radioamatorul respec: 24 tiv ta momentul cind a obtinut toate QSL-urile necesare previzute de re- gulamentul scelei diplome Pentru a veri in ajutorul radioama‘o. rilor nostri care dorese si obfind di: verse diplome sau certificate, biroul relafllor eu strdindtatea a Radioclubu: lui Centrat Bucuresti sti la disp’ zifia celor interesafi eu orice indicat fectuind totodata si formele necosare pentru obfinerea lor. De acoea cind dorifi s% obtineti di plome urmeazé si va adresafi. aces tui birou, trimittnd QSL-urile respee tive insofite de un , log" completat ew toate datele de pe QSL-uri; aceasta veli putea folosi formularele Fige de participare™ tipdrite de AVSAP pentru concursuri Biroul relajiior cu strinitatea va {ine o evident a tuturor cererilor tr'- mise, care se va publica lunar 1a ru brica ,QTC de YO.." Trimiteti cererile pentru diplome mai pe adresa RADIOCLUBUL CENTRAL Birout relafiilor cu strdindtaten Cisuta Poslali nr. 95, Bucuresti pentru RADIOAMATORULAMATORIL YO DETINATORI AI DIPLOMELGR ZMT si P-ZNT Pini_in, prezent aceasta valoroasi diploma ‘decernsti de Asociatia. ra- tdloamatorilor cehoslovaci amator‘lor cate. au stabilit Tegiturl, (confirnate eu QSL-uri) cu toate republicile unio: ale din URSS, si toate tarile de de- ‘moceatie populard, este detinuta de Uurmatorit_ amatori YO : YOSRE Ing. G. Craiv YOSRZ Ark, G. Fillpeanu YOIRD © Ing. L. Macoveanu YOSLC Dr. V. Pavel Dinlre amatoriireceptori YOS-338—Silviu Nicolau DIPLOME PENTRU SWL's In primul numar al revistel noastre publicim mat jos eonditiunile ce se fer pentru obfinerea a 8 diplome, care se acordi nuimai radioamatorilor re- eeplori \ T. HAG, — Heard All Conti nents (Aust Yoate continentele). ‘Aecasti diplomi o noord asceia. tia radioamatorilor japonezi — JARL — orledra} amator receptor cate poseda un QSL din liecare continent : Europa, Asia, Africa, America de nord, America de sud © Oceania, in total deci 6 contir- inarl, DILEC. — Heard European Gouintries (Avzit Urile europene) entra obtinerea acestel diplome, care 0 elibereazd asocistia radioa- matorilor olandezt! — Sint necesare 15. QSL-tii fiecare confirmind o alta tara din Europa, dintre care unul trebuie sii fe neapirat PA 3, H.A.G. — O diploma eu acceast denuimire o acordi un clu de ra dioamalori suedezi, (Radioklub Universaalen), thsi dup’ alte te gli, Se cer 10 QSL-uri ctle unal pentru fieenre continent. extraen- Fopean, far pentru Europa 5 QSL- din 5 {at europene. diferite, dinkre care unul trebute si fie suede7, EMG Apirafi benzile radioamatorilor, care in mod sistemalie sint acaparaie de stati comerciale ! ‘Acesta esta apelul de alarm’ tan. sat de radioamatorii germani, eare ne RADIOAMATORUL cheama s4 dm ajutor pentru apérarea denailor noastre Impotriva QRM-ului ‘comercial, in special din banda de 80 metri EMC, — ..Bighty Meters Commu- nity" (Comunifatesbenzii de 80 m) este forma organizatit a acestel actiunt si orice radioamator constient trebuie sa devind un voluntar in E.M.C. pen. {ru aplirarea drepturilor noastre asupra henailor, universal recunoscute ! Aceastit inifiativi este acceptatl si prin hotiririle celut de-al 3-lea_con- feres LAR.U, (Inlernafional Amateur Radio Union) pentru Regiunea 1. Fi ropean’, care a avut foe anul acess intone Ta Sze, In aia en te 8 sk ne oe cist bandas “ew cil yom ft mai sul st vom duce 0. acfltole mal anata seit comerile vor rebel SE putdseesed banda noestra! ‘Cavett vom fi mal mult si mai a ‘om ‘eusi st eliminioy tras ‘Benaileradioamaterilor rebates fe uma ale radioamatorir rico corespondenfa destinata & cestel rubriei se va. adresa_ redac- Hiei revistel .RADIOAMATORUL Bulevardul Becia nr. 13 —— Un nou sistem de televiziune 1n culori _ielg eat act nse oi ub ra nitstoare prin mozateul chrora se proiecesri imaginea luminoasa seen Saceno oarecare, eniru teansmisia. nel agint clara Sint necesare’ te} tuburi de acest : Firma ‘americana DirMont a propus un, now procedeu de transntere a imaginilor El este indict, tn osebi, pentru af felon televiatunen tn earl Tranelsa ev acest procedeu se face f8rK carierh cu tub trans mifator Se face. inluneri tn sladio dea. Tungul_obietivulut ee ee iransmite,aluneed an. pulernie fascleot de fumind, care. face GesfGyursre pe ‘eare, st lini ievties cu Tasso electronic ino talal anshilator,Rarcle relletae alo luminit cad pe eels Wie oloelclsenes,prevenute. din now. cw mulpictor-elecronie Fotempicator pena transmisia agin tp eblori se aeaza tn gropur ats boca to ficare. grup. dot dine flomolipice- Uieteae aeoperd cu fllrele de liminoste, lar eslelaite dowd — fim cu la -albastra sh alta eu verde Ihevstsprepondereni a senaiblstt a Tufting rosie s-a fut probabil penttr'a compensa insuflien{a component rosit tn fascl Bit oe "mind. care iradiacd tabloul-respeci. Fascielul de Iie ming Se formeasé tunel ind tubuleatadie sie puter. Imagt- Tile teminoase ae rostdat se relectenes de pe ecranul, tuba pe onfecul de anions pri sisal sompds in ofina st obielie ‘Seneala’obileue ta esrle Totomulipleatorlor Intra in cans lole de televiaiuno.obisnulte Doses tn acest od se {ransmite orice tuning string in stu dioul sapesliv’ idee! se intensified zgemalele Ta Teil Totomalt- Sileatorighy petsonalol de service geri) sink nevoili ef, te Preae tn Gomaif gle. Acest reajus poate fl elimina prin. luni Sores ‘tudloulut Gro sursi de lumina’ impulsivl, care-se_aprinde Sinai ta momeniele tracer impulstfuh de atbire a cadrulu. Aste meena ilomineresuplimentar’. na impledied procesil transmit tcievieuet Tao transmis in sudo. pot ff ubifeate citeva eamere cu a2 cranté’ Glicioere "de umins sh de-asemenea effeva -garnitur ‘J foomulipator Sete eleisin in culrt descis are. un_neajuns eubstan iat 2h poate ft folosit pentru transmisit In wfard de sto B- pul are o valoare inegalabila, el permitind constatarea 26 ’ eatodic (piciorul nr. 5 la scclul tubului catodie tip DG 7-2 sau DN 7-2) Amplificatorul vertical" poste folosl, 1a nevole, sun alt tub, “de exemplu: EF IM, RV 12 P4000, EF22, 618 (6SI7) sau miniaturi ca GAG 5, 6/3P, GAUG, ee. ‘in orice caz modificind valorile rezistenielor de catoda i ecran, b) Amplificatorul ,orizontal* foloseste un tub de tipul 698 sau 657 $i raspunde mulfumitor intre 5 Hz st 50 kHz, find “deasemenea ,corectat". De notat i ecranul este decuptat eu SF pentru a iebundtati amplificarea sub 100 Hz, In circuitul catode se poate intercala un condensator de decuplaj de 5.000,..10,000 pF pentru 0 ameliorare suplimentara a amplifcarii la freeventele mat ‘mari. Tn locul tubuluj indicat se mai pot folosi: GIT, EFS. te. Tensitmea amplificati este aplicat uncia din plicile orizontale ale tubului ealodi, Se observi ci intrarea ampliicatorulul este comutabitt © prin comutatorul Ki, pentru cazul ind dorim si inlo- culm baza de timp en un. semmal sinusoidal, pentr a obline cunoscutele figuri Lisesjous, ©) Circuitul hazel de timp este un_multivibrator echi- pat cu tubul dublictrioda de tipul GNBS say 6SN7_(e- ventual se poate folosi tubul 6N7 care ate o singurd catoda). ‘Reglajul freevenje) semmalelor’triumghiulare (odin{i “de fierdsiriu") se face in trepte prin. comuta forul dublu Ks si apoi_in mod fin, prin reglarea paten- fiometrului dublu de 0,5 M2" preferabil cu variatic I hiard. (Evident cn lipsa unui potentiometru dustu, se pot cupla doi potentiometri aga fel incit ei sf se totes simaltan} Pentru ca imagines si pocti fi ,imobilizati pe ecran, ‘mai este nevole si se_,sineronizeze” multivibratorul fata de freevenfa semnalulii aplicatamplificatorulut .verli- cal" sau cu freeventa de 50 Hz 2 refelei, Comudatorul Ke face acest sserviciu, fie aplicind Ia grila triode] din Greapta iubului T8 0 tensiune alteraativi obliauli dia catoda tubului TI, fle aplicind aceleiagi grile o tensiune de 50 Hz tata din circujtul de incalzire a filamentelor (63 V.). Reglajul tensivnif de_,sineronizare in amhote cazuri, se faee printe-un potentiometra de 0.1 M2. Se. va avea gr se aplice La grila tubului multivihea- tor tensiunea minim care imobilizeari’ imagines pe ecran, peniru a evita distorsionarea imainii! 4) Tubul catodic folosit este de tipi DG7—2 (sau DN7_2) avind diametrul ecranulai de’70 mm gi o sen. sibilitate de 0,93 mm/V, la plicile de deviafie vertical 1a 0 tensiune anodied de 800 V. Gonform eu practica de specialitate, pulsul tensiunii anodice este Ia imassi, tar catoda se afl la un potential negativ ridicat Tali de mass. Reglaiul .focalizieii* si cst al .iuminozitati™ 26 fees prin doi potentiometsi mortali pe nanoul -apara: {ulai, ‘Pentru simplifieare, s-a omis posibilitates de de- plasare verticala si orizantal 2 imaginii de pe eeran, Centrajul Imagini este astiel fix Un condensaor de 560 pF, bine izolal — ca mica — ta cel_ putin 600 V., Iegat,intre catods tubulul si placa amplificatorului ,orizontal® Ts asigura stergerea salisfa- citoare a direi de-intoarcere 2 spotului pe ecranul tubp- Ini eatodie. ‘Tubul DG7—2 (seu DN7—2) ate soclul cu contacte laterale, ca la tuburile europene mai vechi de tipul AK2, AF7, ALA, ete. Pentru 6 imegine corecti, soclul se va monta ca pe chemi, previzindu-se posiilitatea “unei usoare rotiri spre dreapta sau spre stinga, Este absolut ‘necesar ca, ’ RADIOAMATORUL |pentru oblinerea ui imagini clare, ubul calodie $8 fie wblindat” cu un material feros: de Gea. 3.5 mm grosime De foal fungiimes. sa. Alife, cirpul magnetic produ {hn jurul tubulut de transformatorut de Telea va. clap 31 devia raza clectronted «) Alimentarea oseloscopulul se va face de ta releaus do curent allesnativ prin transformatoral de refea. TR Aceasla are, in aferd. de bobinajul primer, tre. bot naje secundare.st_amurie 1.68 V2.8. pentru Inciigiea tuburilor Ts, Ta, Ts st 1 I 40 Vi10 A. pentru tnetlzirea tubulul extndic TA Uti, 28350 Vja0a"A. pentru tensiunesanodicd Se folosese dou surse’de_alfmentare ‘anodied: una porlivd, fai de massa. de cea, 360 V. bine tilteats pentru {uburileamplifeatoare st baza de timp’ cealaltd Megatv, Tali de massa, de eat 400 v. oblinuta’ pant ne dresorul eu seleniu SR format din 50 dseurt eu dame, teal do 4..7 mm, pentru alimentarea tuhulit calodie, Se vedo deci ci tenstunea malta pentru tub! cated este cam jumatate din. cea maximi permisd: se obtine ast] a senstillate mat mare Ta pete de deviate Th cael cind se_doreste obtinerea tui »spot mal Tin, se poate mari tensiumea_anodicd ta tubui eatodie bohinind Gn af patrulea obinaj seeundar de ca. 130-300 V fnterealat intre redresorul eu selenly SR‘ una din pliclle reare sare T Tm loci acesteia se poate folost oricare alla, de ex § 4, “oV9, E22, AZ1, AZ 21, ete, folosindiese fns8 un bobinay de neizire separat! Redresorul cu seleniu SR poate fi tnlocuit si el: o tr todd vecio de aterit (de ex. KC 1). tacalets distro bobina} separat -serveste bine scoputul debit. anodic pentru tobul eatodie Mind sub vatoarea. de 1 mA L Esto recomanitabil ea transformatoral de relen si ab tn eoren. electrostatic” fatto primar sf secuntas Filamentele tuburlor se cablears. dublusrdsiel, una din extrema punindy-se fe masss a social tabula T, Se va izola ‘en gr bobinalul de inedtaive al ile ‘mentufa tubulut eatodie,avind in vedere Taptal cf el so fseste Ia potential de 400 V Taff de mass Osciloscopul se monteara pe un sasiu de fier cu di- mensiunite de. 290 S¢"140° "70 mms ar pandal frontal este do 140190 mm, Piesele se’ montent confor Fig. 2, eu ransformatorui de relea mull sub, cts © citie de tablé do fier de 0.5... 1 mn grosime prote- jenzi nlsegul aparat de cimpuri magnetics extononre Cablajul se face eit mai tgeiit, ct lantul” tlamen telor trasat ett mat aproape de ccllurlesastulul ade pirat de grilele de comanda ale tupurilon, Plescle se Etupeacd wpe elaje", Img socturle. tuburtior‘s toate Conexitnite se costtorese foarte bine So recomandi ca si se foloseascd un fie de 15 .. 2 mm pentru diferilele: plese, el find ine ‘pus Ta Ta solu tubului Tt tatr-un siagur punch Dupi termingrea cablajului. st verifcarca’ ui, toto fiind in. perfects ordine, oseoscopul trebule’ si. tunetio nee, Dupa 2. 9 minuie de ytnedt2ite, un semnal api cat ‘la bora ds intrare Y va'putea fi cxaminal pe. cera pal pest af thu en (In Tipsa_unut sera!’ corespunzitor, atingind boona Y¥ cu un degel se va observa brumuiul produ pe ceran) CEZAR PAVELESCU YO3—18 Panoul frontal Lumn o Sincr —freev.fin, int 8 ©@ oO @ ke > ait som x10 HY Ampte— Frecaprt_ Ampl-y I Paap, Wa" 109 Fig. 2a Sasiul vazut de sus + 140 ——__-! Fig. 2b RADIOAMATORULCel mai mic radioemitator Intt-una din revistele de radio americane este deseris tun rodioemifator foarte mic: cel may mie emifator din Tume*, Asemenca emifator a [ast executat de catre Iabo- ratori} de arlilorie ndocld si jolosit pentru cercelarea zhorului unui proiectit mic, eu diametral numai de 20 um. Ensfitoral instalat in’ proiectil a permis cercetarea itezei de rotafic @ prolectilului in jurul axet tui, Viteza ‘aceasta in timpul 2borului variaad $i constructorit artile- Tisti an nevoie de a si exact aceasta variajie spre a putea Caloula cole mai biine eulitafi balistice $i acrodinamice ale proiectilelor de dimensiuni mai mari. Incercirile de a ‘aplict in acest scop alte metode a fos! nereusite. Dezvoltarea teliicii semiconductorilor a permis crearea emijatorului microscopic pe triodd cu cristal si prin ‘aceasta solufionarea cu succes a acestes probleme. Emijaiorud a, fost montar in capul din masd plastica al provectiluluy, oeupind, tn tungime, 25 mm. Alimentarea tui se faced de la 0 baterie cu mercur, ale care: dimensi= uni nd depasect tn bulon de mansetd obisnuit Tn limput zborulut radiafia ceestei instalayié ramine fot timput constanta in umplitudine, Bobina cireuitului ‘sciland al generatorului se roleste impreund cu proiecttut, ‘coca ce provoued in antena de receptie a stafiet terestre tun semudl, care variazd in amplitudine, In functie de pozifia bobinei, Pe calea de zbor a proitetilului au fost state cio asemenca purcie de recpfe, Tensunle la iesirile receptoarelor instalate in punctele de recepfte, ‘se aulte [a oscilografe. Imaginile pe écranele oscilogra- jetor se fotograjieza si forografile dau tablout com. plet al curiajiel oltezei de rofafie a proiectitulur in imput zborut, Magnetofonul de buzunar In altimal tinp aw cApatet o larga raspindire aparatete de inregistrare sonord, Ele se utilizeazd nu numai pentra inrogisttarca programelor muzicaie, dar si pentru inre~ isitirea convorbiriior, lecflor, feportajelor etc. Raspindi- ‘rea pe scari mai larga a incegistedrii sonore este im- lala de olunul 3 greuiaten prea mare a ape tar ‘Magnetojoanele transpartabile, bune pentru reportaje, sin $i ele in de ajuns de voluminoase si grelee Ta anu! 1935, in Germania si in S.U.A. au apart aparatele de inregistrare sonord de buzunar, Jala 0 deseriere succinté @ unui asemenea magneto- Jon de forma foarte compacté (vezi fig.) Dimenstunile tui sint de 215 %< 98 % 48 mm, iar greutatea cca 1200 gr. Durata wei inregisirars fara inirerepere ajunge ta 0 ord, dn magnetofon se utiizeazd bunda magneticd pe bazd plastied de 6,3 mm latime, Pe aceasta tafinie se pot Jace dowd inrogistrari. Pentru acest magnefojon se_utili- sellad o casetd plata speciald, in care este injdsraté fan RADIOAMATORUL da, Casela are dimensiunile unei cutti de figart obisnuite Tiind trasa ajard ca sd-si ocupe loot! si, nu necesita treo fixare o capatului benzi Caracteristiea de jrecvenfa a magnetofonudui este de 200. 5000 Hz, ceea ce permite inregistrarea in bune condifi’ a vorbirit. Aparatul este inupt pentru inregis- ‘rare ariistica sau a operelor muzicale. Materiatul wre- iistral anterior se sterge simultan cu 0 noud taregistrare Reinfdsurarea benzit se foce manual Peniru ascultarea inregistririi este necesae un ampli ficator separat, care [ace parte din accesortle aparatilui. ‘Mognetofonal Gre fubuel din seria minuaturi, iu numar de ret, Ca strse de alimentare seroese doud baterit, ant: looge cu cele ce se ulilizeasd fa oparatele pentru cei care ud grew 1 Pelitra controlul batertvor, aparatul are o lampd indi eatoare mics; dacd lampa' se stinge, inseamna ca au Himes numai doud ore de funcfionare Rezistenfa, ohmicd la intrarea dmplificatorulut est Jourte mare ta scopul de a utilise microfonul cu erista rea fia Vedere generals a magnetofonului de buzunar . & In timnput ascultarii, se dezvolta 0 putere de 3 mW’ a iegire, peo fezistenja de sarcind de 2000 @. Raportut intre semnal si 2gomot este de 40 dB, Amplijicarea (o- ala este de 70 dB. Penirt funcfionarcd mecanismutut de iderulare a benrzit ¢ necoscrd 0 tensiune de 7 9 V. Furapia acesseia este siabilizata cu autora unui regulator contrifug: eiteaa de derulare a beni este de eivea 48 emjsec, Firma constructoare livreazi si urmatuarele acce- { Soni: caseta cu bandd, cdsti, amplijieator pentru ascul- . fare, baterii, redresor pentru alimentare de ta refea etc. 4 Gatilatea principatd a acestui magnetojon rezidd in posi- © Gulitatea de a face tnregistrart oriunde, chiar in tinpul Imersuiui une! masini, unui avion sau tren, »Radioficare fara fir ‘Sub acest title a apérué un articol intr-una din 1 radiofehnice americine, Articolul deserie rou sister radioficare elaborat in Anglia. Acest sistem este aplica bil mai ates atunei, cind emisia se ascultd cu cast. A sistem podte fi Tealizat cu sueces 1a radivjicarea spit for, stlilor de lecturd, de desen, a studiouritor cinemsto grajice, in general peste {ot wide esie necesard o bund ‘uditie’ cu linistea totala in focal, 29Pentru cititorii nostri acest sisiem este interesant prin ‘aceva cit Fealizorea lui este aecesibilé radioamatorilor, Pentr asigurarea ,comunicafiei fard fir" intre eparaiaj 34 cistile de radio ile asculldtorilor, pe perefit camerit Sau ai cilorva camere se montedzit cife 0 Buca din sirmé de cupru suficient de groasd. La capetele acestei buele se eee Bucts 110 Pentru obfinerea unut cimp magnetic mai unijorm, auto. rut recomanda instalarea @ dowd bucle in ungul pereh lor incdperil, eonectate in paratel; una lao indlfime de I'm, alia a'1,5 m do dusuea, Pentru aceasta este folo- sitodre orice sirma de cupru cu diamietrul de cel puyjin 1 mim, cu izolatie de bumbac dubla Nt, Ginga Sh Sak : Magnet c baer a ‘ny tobi Pisele, rt pembrang din YS _—P drone tasiones — Me ANS, ’ a 4 Schema uisportivulas de iesire: Li — bobina mobila a difuzorului de contral; Ry —vrezistenta pentru replarea volumalul sonar; b—cistile magnetice ; e— construcfia castii magnetice conecteazd bobinajul secundar al transjormatorului de lesire, af amplificatoralui sau receptorulut, Pentru o mai buna adaptare, coneciarea buctet poate fi jaculd si cu ajuloral unui autotransjormator specie. Bucla do sirmi, flind alimentata de ta iesirea recepto- rului, produce in tncdperea respectiod un cimp magtetic, are variazd cu frecvenfa modulafied stafsei de radiod:- jusiune. Acest cimp dcfionind asupra sistemului magne- fie al istlor speciale, excitd in ele oscilaiite sonore. Fens bine le) o[e|s Copiaje eit ea [at Inceputul si spira Teoagtl sm a1 a, | a0 | 20] oe Smit Chall] oso] are] an | as | 30 | 27,8 Bail ass] o2| 02 | 00 | or] 30 a ‘ In fig. 2 este ardtata schema de conectare a avestet bucte la iesirea amblificatorului seu receptorutui, Pentru ridiearea cfieacitatii se poate conecta iatre punc- ele A i B si capetete buctei un auoiransformator spe- dal, Tolele necesare pot fi tuate de la un transjormator de iesire obisnuit. Bobinajul se compune din 70 de spire, fir de 08 mmm, eu prizd do ta spira a 40-4 si spiva a 55-2 (vezi tabeta), In fig. 2 este ardiati schema de conectare a acestet ‘magnelice. In fig. 2 © se arati consiructia lor intert- ard, Cind amplificatorut functioneasa, linile de fora ale cimpului magnetic se concentreasd in plescle poltre, A este piese sint asamblate din joife de metal cu mare permeubiluate magnetica, Acestea intra cu eapetete tor in corpud cisti. Tntre suprajafa pieselor si indusul mic ixat pe membrana din bronz fosjoros s-0 lava! un forte ‘mic introfier. Taupoia pieselor polere se afld un maynet permanent plat polarizat, Rotindu-t si punitiduct intr-o pozifie are: care se poate varia sonoritatea, Rotired magnetulul se face cu 0 rozetd exterioard zimuit Constructia edistilor este astfel exccutetd, incit in orice poaifie sar gist un auditor, picsele polare se asedzd tne foideauna singure in pozitie vertical Tn eoneluaie se arate ef avantajul unui asemenea sis tem de radioficare consta in simplitatea lui $i tn costul ‘mie al intregulut wtlaj. RADIOAMATORUL.REGULATORUL DE TONALITATE EGULATOARELE de inatta $i joasa jreevenfa in amplificatorul de audiofrecoena funetionind in une condifiuni, permit corectia co. rracteristicii de transmisie corespunza- for cu proprietijile acustice ale inca: peri, de asemenea compenseaza devie- rite eventuale de 1a earaciersticite ti pice in discurile de tnregistrare pentre igramojon ; ew ojuforul lor se poate objine 0 audifie natura ‘Majoritatea —regulatourelor de t0- atitaie marese distorsiunite neliniare intr-un dlispoaitio, Asa, de pilda, i unele regulatoare, ridicarea frecven- jelor inalie si joase, se face pn mic- fordrea «dincimit reacfiet negative ; in facelasi timp, reacfia negatied cuprinde sé etajul de iesire al amplificatorului, Micgorarea reacfiei atrage in acest caz Imirirea distorsianiior neliniare, care in etajul de iesire pe marginile gamei reproduse, erese $i fard de aceasta, Mult mai perfect este regutatorul lonatiagit eu un cuadripol pasis, @ carui schemd este aratata in fig. 1 ‘Acest cwadripol introduce in circuit 0 ‘amortizare constant pe [recvenfa me- die, Deplasarea eursorilor potenfiome- frilor micsoredzd sau mareste amor- fizurea semnalulai pe inalré saw joasd recoenta, Linétele de re- ilare depind de amortizarea ce 0 introduce euadripotut pe media {rec- Cuadeizote/ (TON-CONTROLUL) venta. In majoritatea cazuritor, amor feurea este de 20 dB (semmatul se micsoreazd de 10 ori), c8ea ce permite sii se ridice inattele si joasele [recven. Je aproximutio cu 15 dB. Pentru e compensa amortizareu in- trodusté de regulator, sintem nevoifi sat mniroducem in amplificatorul de audio recven{a un eta} de amplificere supli- ‘mentar, Tensivnea semnatulus pe placa tuba jie de citeca off mai mare decit ten- sianea semnalulad care se aduce pe igrita tubului urmator ; ix eazut de fafa fea trebuie sd fie mai mare de 10 ori Necesituteu de a avea fensiunea mare a semnalului poate aduce aparitia distorsiunilor netiniare, womesurabile tu distorsiunite pe care Le aduce etajut facestui eta} trebuie sit de iesire al amplificatorulut, Regulatoral de tonalitate cw reactia tudined, a carui schema este reprodis in figura 2, este lipsit de aceste ne- ajunsuri Regulaiorul ‘mengionat este un eta} cu adined reacfie negativd Cind cursorii potensiometritor se gi ‘sese in pozitia medie, caracteristica de tonsil Frecoenfa a reguialorulud este tiniard si amplificarea tui este egald cw uni- taiea, Deplasarea cw'sorilor potenyio- imetradui micgoreazit adincimea reacfict pe frecoenfele inalte saw jouse, ceea ce de 0. GRIGORIEV atrage mirirea amplificarii pe acesle jreceenfe, Chiar ext ridicarea maxima pe jrecoenfele extreme, etajul regulate ruiui de lonalitate este cuprins tolusi sujicient de bine de retcfia adincd, deoarece coeficientul de amplifieare a tujului (fra reacfie) este de cca 23-dB. Rezistonfe de iesire « etajului regu latorutui de tonulitate, datorita rede fiei, nu esie mare, Aceastd proptietate poate fi folosilt atunc! cited preamplif: catora inifial si emplifieatorul final int montate pe sasiuet dijerite, iar ela jul reguictorului este chiar etajul final ‘al amplificatorului inijial. Cuplarea capacitajit pind lo $00 PF (capacitaien Firulu ecranat, de legaturd) qu ine Fluengeusd caractoristica d @ ansamblului. Irecvenga Calitalea acestor regulatoare este 0 pants mare a earacteristicit de frec- venfi, care aproape nu se schimbd fa reglare, Un neajuns oarecare al qces- for regulatoure este necesitatea foto sirli unui polenjioneiru cu derivafie de a punctul medi. Resistenfa de iesire « etajului, dupa care este cuplat regulatorul fonastafi, Irebuie si fie mica (cod, 10 852). A- ceastd condijie se ideplineste auto~ met, de din etajul respectio este foto. siti (rioda 6HBC. RADIOAMATORULIn sfirgit, iata-ne din nou — si pe daze irainice — cu obignuita cronica @ DX-urlor, redactata in urma ejor- turilor tehnico-operative ale radioama- lorilor nostri. Este foarte greu sa con- cingi pe unit radioamatori si Impdirté- seascd cititoritor nostri — prezenfi (si tori) rezutlatele mune lor tn ma- ferie de DX; nu exageram detoc spu- rind ,munets, cdoi DX-urile sint, ade- Seori,”grew de ausit si mai ales, de wlucrat™, chiar cu un KW 5i antene di- Feefionaie! Fara indoiata edt indemt- hnarea operalorului conteazd, aproape in egala mdsurd cu califatea apara- | tajuiui folosit, desi sint sé cazuri cind nbatring® antend Hertz sfideaz un “beam modern cu 4 elemente si pla- Soazd semnalele timide ale unui gi dilator al eterului* (cwroscut gi ‘sub denumirea ‘ehnicd de emifaior de pu- tere mich!) foamed ta anper. se se face cd mulfi radioamatori reusese sa "lucreze DX-wi interesante, desi paratura folosita cele modesta $i, fara Indoiald,. meritele lor sini incontes abile, Alli — mat pusini a rumar, ins) mat ,specialiste? — nu vor sé-si Plarda oremtea prea mult si-aleg una din cele doud alternative: a) tranct- nreaia ,Jone” sau ,cw' cu stajtt locate, (prejerabil din ucelasi raion si pe bonsile bune pontru DX) sau b) ins- falarea unui comutaior (de. pitere) eu dowd pozifit de lucru: 1) lucru con Torm aulorizafiei, A, B sau C si 1) ner DX..f Chestie de orientare (per. sonata 1) Fara tndoiala, Inst, propagarea ace tus engin grein materie de DX-ui, mult mai grew decit in legdturite conti hnentale sau locale, si tn aceasta pri- inti trebuie semnélate fluctuafiile des- lul de puternice obseroate in cursul unit trecute in special in frecvenfele Superioare (21 si 28 MHz), deseori ‘aducind semnate puternice de la d's- tanfe de citeoa suto de kitometri cari dispar rapid, ficind loc unor semnate fa fel de puternice de ta antipozi? Aceste fluctualii au fost obsereate in ‘necial pe banda de 28 MHz in primete ore ale dupdamiezei si, mai pifin, pe cea de 21 Miz, Pe dijerite benzi si tuafia s-a prezentat astfel: Banda de 28 MHz (10 metri) @ Gout rumeroase deschidert _intre rele 11. $1 19, cx Semnule puternice din LZ, VU se OK inire orele 1112, Inlocuite apot de munerosi VK, ZL si JA intre 12—14 1a nivele comparabile cu stafille europene 1 Intre orele 16—19 banda se popula eu sennale consistente din W 32 VE, secondate tire 17-18 de ajricanit 25, VQ, ZD $# 0. Gam fof atunci aparea si sud-americinii din PY, LU, CX, OA, CE gi HK cw sennatevarivbile Banda de 21 MHz (15 melri) a Jost mai pufin capricioasd gi no-a adus Semmale bine mui cu regiaritate, ts cepind din jurul oret 19 cind se remar- cau siajii din UAL, UAS. OK, SM si Olt, secondate apot de W si VE intro orele 14-16, Dupd ora 17 apareau 0Q, ZE, CRO, CRY, VO4 si ZS, urmate la ofa 18 de cifiva PY, LU st CX, Fa. dingul a ost adesori pronunfat, cu disparijis totale de semnate puternice DX peniru perioade de 15—30 minute, ‘fectind chiar wneori si semnalele sta: Hiilor europene. Banda de 14 MHz (20 metri) a fost 0 ,forma™ bund, deyi ria fost huict ea” seutita de eJéeteio fadingulut Ea a fost practicabild DX-urilor cari 18 ore din 24, orele ,siabe fiind cele inuinte de prinz. Pe" cantinente som. nal: Africa — semnale bune intre orele 1803, din CR4, CR6, EAB, FRZ, FBB, VQ3, VQE, CRS, 05; ZS, ET. Semnc- lam tn mod special pe ZB9AE din ins, Gough pe 14049 aHz, T9, soara la orele 21:30, De asemened, ca o ex cepfie FBEBC in fonie’ pe 14260 hilz dimineaja ta orele 07,151 Asia — semmate mijlocii intre orete MO 1 08—07, din VAY, UA® U8, UNG, JA, 457, VU, AP si ZC5, Se te. ‘mareé UA® KSI pe 14090 kil= din ins Wranghel si ZC5IM din Borneo de Nord, pe 14030 ifs. Foarte interesant pentru diploma WAZ (iucrat toate z0- hele) este UA @KTT din tanu Tuva —™ ‘zona 23 — pe 14020 kHz insd nesigur Ga amplasament, din paca, America le nord — semnate mijloci inire orele’ 21-01 si ccazwonal foarte bune intre orele 07-101 In ajara de numerosi W si VE, s-au auait $i i erat CO, HI, KL7, KZ5, XE, HP, KPI, Semnatam fonii puternice din Wé, 7 518, in orele do dimineata Ameriea de sud — semnaie bure Intro orele 08—10 si 21-01 din. PY, LU, VV, CE, OA, FG7, VP8, HK. Se rremared in special VPS BK din insula Georgia de sud (Antarctida), pe 14060 itz ta ovele 19:30, Oceania — semnale mijlocit intre orele 17—23 si uncori 05-07 din VI ZL, Kis, KWo, KR6. PKS, Foarte int resint : UAL KAE de la siajiunea Mir- nit a expedifiei sovietice in Antarctida Banda de 7 MHz (40 motri) se pre zintd sla don .cau2n interjerentetor Bxcesive cauzdte de stofille de radi: ijuatune, mai cu seamd dupa cpusul Scafelui, Esie neonie de multd. rab dare pentru a identifica senate siabe ‘st acopertrile de QRM din VAS, U:® UN8, Ui8, CNS, FT si CTS. Din tipsa de rapoarie sujicienie, este greu de aracterizat. propagarea pe aceasta banda. Banda dé 35 Mllz (80 metrid ar fi putut oetziona DX-uri_ transoceanice fn aceasia nerioad’ a cnului, tnsit — din nou —~ lipsa de rapoarte tmpiedicd ‘curacterizavite. Tn fine. banda de 17 MHz (160 melti) ne promiie eventuate, DX-ur, Iai précis unul singur $1 anume ch WiBB, cesta, intro serisoare adresati th YORT cs ugimintoa de a 0 popular Be, comunied interesul pe care-t mani esta Jaju de eventuale Di-uri pe 160 mmetrif WIBB twcredza po 18075. st IBI75 kite in flecare durin din hheafa intre orele 07-00—09:30 CFR, Ghenind din 8 tx 5 mitute CO DX sau CQ. TEST. apo! ascultind in pes fonds do cite 5 minute po 1800—1802 ite eoentuate apeturi, Iniucit banda de 160 metri este prea pufin cunascula in ceea co priveste propagarea DX. Urilor, WIBB a infiot cercetarea of si @ print raspursurt (prin. posts, deo Camdata) de la. numerost redioamae tori receptort $i emilort dornict st fesperimenteze se pe aceasia banda Ca incheiere, repetim rugimintea colaboraji ta redactarea fata. croniit de ©, 6801 — Tntreprinderea Poligratied 15,ie B (—Be Res a fee ceo. Coperta 2, In laboratorul Ra. Redecfia : Bucuresti Bd. Dacia 13. io Clubului Central AVS.AP. Raionul 1. V. StalinUU) SE DE RADIO IN CERCURILE PARSE SAL