Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Riscul la carie a unui individ este definit ca probabil aparitiei unui nr specific de lez carioase
noi sau progresul unor leziuni preexistente intr-o perioada de timp bine definite.
Principalii factori de risc carios sunt :
-preexistenta de lez carioase(obt coronare)
-nr semnificativ de obturatii coronare
-nr crescut de microorganism cariogene
-igiena orala deficitara
-consum crescut de sucroza
-anatomie dentara nefavorabila
-expunere slaba la Fluor
-deficiente ale tratatmentelor anterioare
-existenta aparatelor ortodontice fixe
-conditiit socio-economice si obiceiuri familiale nefavorabile
-obiceiuri vicioase: fumat,consum de alcool
-boli asociate cu modificari ale alimentatiei (diabet,bulimie)
-medicamente care scad fluxul salivar(antidepresive,hipnotice,tranchilizante,supresoare ale
apetitului)
Evaluarea riscului la carie este ! ptr estimarea prognosticului ,stabilirea planului de
tratament si pentru monitorizarea P
Evaluarea clinica a riscului de carie este un proces care implica mai multe etape de
decizie ,medical fiind cel care decide daca informatiile obtinute din examinarea clinica a P
sunt suficiente sau daca are nevoie de info suplimentare .
Riscul de carie individual poate fi evaluat ca fiind de urmatoarele categorii:
-fara risc C0
-cu risc mic C1
-risc C2
-risc crescut
Un P cu risc crescut de carie prezinta :
-2 sau mai multe leziuni carioase primare localizate inclusiv pe fetele netede ale dintilor
-un nr mare de restaurari coronare din care multe cu leziuni carioase secundare
-leziuni carioase complicate care au necesitat tratament endodontic
-dinti lipsa ca urmare a extractiilor
In situatia lez coronare intinse in suprafata si profunzime trebuie facuta o evaluare atenta a
rapoartelor intra si interarcadice.
Cuspizii opozanti plonjanti ca urmare a migrarilor verticale si dintii vecini migrate orizontal
pot limita refacerea corecta a morfologiei coronare in cazul realizarii unei obturatii
proximale.
Tratamentul profilactic permite luand in considerare dg si progresia leziunilor carioase
precum si riscul de carie individual o atitudine terapeutica cat mai conservatoire si utilizarea
unor metode ptr eliminarea sau reducerea agentilor patogeni cu luarea in calcul a
aposibilitatilor de remineralizare a leziunilor carioase incipiente.
In acest scop se utilizeaza mai multe strategii de tratament
1.Blocarea transmiterii microorg cariogene,
2.eliminarea populatiilor de bacterii cariogene stabilite in ecosistemul oral
3.cresterea rezistentei dintelui la atacul acid
4.controlul carbohidratilor din alimentatie
Blocarea transmiterii microorg cariogene
-se face prin imunizare ,prin inhibitia adeziunii mediate de glucani
-terapia antibacteriana de inlocuire genetica
-eliminarea pop de bacterii cariogene stabilite in ecosistemul oral se face prin : indep mec a
placii microbiene se face prin utilizarea de ag chimioprofilactici(doar clorhexidina),clorura de
cetilpiridinium , extractul se sanguinaria,triclosan,listerina,antibiotice,fluorul.
3.Cresterea resist dintilor la atacul acid
-se face prin metode fluorizare ,
-sigilarea santurilor si fosetelor
-aplicarea produsilor de baza d Ca si fosfati
4.controlul carbohidratilor din alimentatie
-se face prin analiza alim care are drept scop identif surselor de zahar din alimentatie si
reducerea frecventei ingestiei lor,vor fi inregistrate produsele care contin zahar urmarinduse daca mesele princip sunt suficient de hranitoare sau constituie motivul ptr care P
consuma frecvent gustari intre mesele principale,potentialul cariogen al gustarilor
Orice produs medic care contine zahar sau reduce secretia salivara ,nr si tipul bauturilor
dintre mese,consumul gumelor de mestacat cu zahar sa a oricarui produs zaharos care
necesiat dizolvare in saliva si produsele zaharoase consumate inainte de culcare.
Alegerea metodei de restaurare
-alegerea intre diverse procedee clinice si materialele de restaurare trebuie sa raspunda
criteriilor biologice functionale si tehnice:
Clinic semnele timpurii ale uzurii dentare se manifesta printro crestere a translucentei
suprafatelor de smalt urmata de o modif a culorii spre galben prin transp dentine.
Aparitia de zone in care morfolo d e modif desi nu este sesizata de p poate fi sesizata de
medic in care unui examen clinic complet
Efectul uzurii dentare asupra rel ocluzie nu este predictibil si este strcit individual.In cele mai
multe cazuri,evolutia lenta a uzurii permite ca DVO sa fie pastrata prin eruptive pasiva dar
daca mecanismul multifactorial accelereaza procesul de uzura este posibila micsorarea DVO.
Ptr cazurile de uzura incipienta obiectivele planului de tratament sunt :
-eliminarea hipersensibilitatii sau a hiperestetiei dentinare
-identificarea factorilor etiologic
-protejarea structurilor restante ,dispensarizarea ptr monitorizarea evolutiei uzurii.
Abraziunea dentara
=pierdere de subst dentara printrun process mechanic care implica actiunea repetata a unui
corp strain asupra dintilor
Etiologie
-uzura dintilor prin abraziune este cel mai frecvent raportata la efectul periajului dentar si
uneori la interpunerea intre arcade a unor obiecte cum ar fi : pipa,creion,,cuie etc.
Capacitatea abraziva a periajului depinde de tehnica ,frecventa si durata periajului .Forta
aplicata pe periuta ,rigiditatea ,lungimea si forma filamentelor periutei si continutul in
substante abrasive,pH-ul si cantitatea de pasta folosita.
Abfractia dentara