Sunteți pe pagina 1din 10

((

*Forme ale i storie I


sr
c riticii I i terare
,
I

>)

DELIMITAREA TEMEI
Dorneniul criticii gi al istoriei literare

Critica literarS se exercrta asupra intregii llteraturi, adicit asu-

pra tuturor opere/or literare, indiferent de locul de provenientd al


autorului sau de limba in care au fost scrise. de momentul in care
au fost create sau publicate, de nivelurile sau genurile literare in care
se incadreaza. de calitatea lor esteticS.

Diferenlele dintre critica literard si disciplinele inrudite se contureazd de aceea datoritd unghiulul de abordare a domeniului, obiectivelor si funcliilor specifice si demersului caracteristic pentru realizarea
acestora.
o Critica literard
comentarea operelor beletristice
a fost
practicata inca din Antichitate
sunt faimoase, de pilda, frecventele exegeze homerice din cultura elend. Abia in perioada moder-

nd insi (aproximativ secolele XVlll-XlX) ea capdtd un caracter


lmagine din Biblia de la

Bla.j,

institutlonalizad devenind un instrument indispensabil de intermediere intre crealasi receptarea literarS. in felul acesta, critica i;i definepte mai exact scopurile si mijloacele si, totodatd, relatia ei cu alte
discipline care se ocupa cu studiul literaturii.
o lstoria literard se ocupd cu scrierile din trecut. privite sub
unghiul istorlcltdfll. Aceasta inseamnd punerea operelor in relatie cu
mersul general al societdtii
- context social-politic, context ideologic. relafii cu celelalte arte, filozofia, stiinta etc. -, ordonarea materiei cercetate in secvente temporale succesive
- epoci, perioade sau
etape literare etc.
investigarea evolutiei instituliel llteraturii
-,
statutul scriitorilor, mijloacele de difuzare a literaturii, anvergura 5i
formele recept,irii literare, cauzele care influenteaza modificarile acesdelimitarea unor fenomene mai generale,
colective. ale modificdrii normelor, structurilor si stilurilor
curen-

tor componente etc.

-,

te, grupari ;i scoli literare etc. Critica literara, in schimb, abordeazd


scrierile trecutului lndlvldual, despinse de contextele istorlce mentionate. Pentru criticul literar, esential este modul in care scrierile trecutului pot fi percepute si apreciate de cdtre cititorul actual.
. in misura in care istoricul ia tn seami chestiunea valoriiscrierilor investigate
interval
- fie si numai prin selectia operatii intr-unpdseste,
dat: care opere sunt discutate pi care sunt ignorate
- el
inevitabil, pe terenul criticului:judecata de valoare se face intotdeauna dlnspre prezent spre trecut. Totodatd, criticului literar care comenteaza opere din trecut ii va fi imposibil sa faca abstraclie de

229

III

demonstratia
- modalitatea criticului de
a convinge asupra validitatii observatiilor, interpretdrilor si aprecierilor sale.
o Pentru a-;i realiza rolulfundamental de mediator intre creatie si receptare critica literard indepline;te functii multiple, in planuri diferite.
. Exerciliul critic are o acliune formativii asu-

::,1";;*;k:-:;a
:' 'E.,q.l-il_!t^-**
.^.","..

x:iLP-*.iJxi

pra celui care

Stefan Caltia

Pagind din A patra carte cu desene (2004-2005)

tradllla inlelegerii ;i aprecierii scrierilor respective,


consolidatd de-a lungul istoriei.
o lstoria literard se profileazd ca domeniu de
studiu incd din Renaptere si capatd o deosebitd amploare in sec. al XVlll-lea ti al XIX-lea, odatd cu con-

stituirea statelor nationale moderne.

in

cultura

rom6nd, istoria literard apare la mrllocul sec. alXlX-lea,

prin strddaniile unor cdrturari ca M. Kogalniceanu,


Al. Odobescu, B. P. Hasdeu s. a.

Obiectivele ;i funcliile criticii


gi istoriei literare

. ln opinia lui Adrian Marino (lntroducere in


critlca literard, Bucuresti, Editura Tineretului, 1968,
pp. B1-164), obiectivele criticii literare
ce isi propune aceasta sd realizeze
sunt urmdtoarele:

descoperirea structurll-

relevarea modului in care este alcdtuitd opera, pun6nd in eviden-

t,i relatiile dintre elementele componente;

surprinderea sensulul
identificarea, pe
baza analizei structurale, a intelesului operei, nu
doar ca simplu ,,mesaj", ci ca principiul insusi de
organizare a acesteia;
explora rea semn lficatiilor

evidentierea

posibilitatilor interpretative oferite -de text;


- reconstltutrea unlversului operei - caracterizarea in ansamblu a operei, pe baza observatiilor anterioare;

deflnlrea esentei origrnale


- definirea
operei in ceea ce ii da individualitatea proprie,
d

istincta;

- valorlflcarea -

tetice a operei;

judecata asupra calitatii es-

practicd, ajutdndu-l sd cunoascd mai


bine literatura, sa-;i rafineze gustul ;i pldcerea estetica ;i discernam6ntul, sa-;i ad6nceascd ;i diversifice posibilitatile de triire 5i de ?ntelegere, sd-5i
dezvolte capacititile de expresie si de creatie.
. in planul literaturii inse5i, functia principald a criticii este cea evaluativd
stabilirea valorii
artistice, diferentierea si ierarhizarea valorilor etc.
?l

TotodatS, examenul atent si competent al operelor literare efectuat de cdtre critici isi asumi functia de descoperire, de cercetare in profunzime a
scrierilor abordate.
. in plan socral, critica are menirea de a informa, de a orienta, de a educa simtul estetic, de

a integra noile creatii in orizontul de a;teptare al


cititorului s" a.
. in comparatie cu critica, istoria literard reprezintd un demers mai riguros structurat din punct
de vedere stiintific;i metodologic, ale cdrui obiective sunt:
- ordonareafaptelor literare sub forma succesiunii cronologice;
- stabilirea de conexluni expficatlve, fie legaturi cauzale, fie, cel mai adesea, stabilirea unor condiliondri ale faptelor literare investigate (raporturi
intre biografia autorilor;i crealia acestora, intre climatul social-politic sau estetic al vremii si operele
care apar in acesta etc.);
- stabili rea de fillalil, afln lta!, diferentleri sau

opozitiiinlre scriitori, opere. stiluri sau forme litein plan diacronic sau srncronic;

rare

constructia si validarea unor genera/lzarl

conceptuale (epoci, curente, orientdri. grupdri sau


;coli literare);
- conturarea unei slnteze a fenomenelor stu-

diate intr-un anumit spaliu cultural pe o anumita


perioadd de timp;
- punerea in evidentd a unei lerarhlzdri valorlce a operelor investigate.

. Studiile de istorie literard se adreseazd

mai
cu16nd specialistilor dec6t cititorilor de beletristicd.

Principala lor funclie este aceea a cunoapterii si


intelegerii literaturii ca fenomen evolutiv.

de

c.eC-

Prestigiul marilor sinteze de istorie literarE


are o contributie decisiva la consolidarea canonului literar, la recunoa5terea public; a operelor exemplare ale trecutului.

rC-

:<, t-

oal
;

eS-

sa-5

;cl'i

::c.
a.a-

'a

'

.a

Critica si criteriile

r Judecata de valoare a criticului nu se bazeazd doar pe facultati intuitive precum gustul sau
discerndm6ntul estetic ci si, adesea, pe principii sau
criterii decu196nd din modulin care criticul concepe lrteratura ca artd, caracteristicile anumitor qenuri
literare s. a. Afirmarea explicita a acestor criterii se
face indeosebiin epociin care fie nu existd incd o
suficientd asimilare in cadrul publicului cititor vizat
in privinta chestiunilor generale ale literaturii, fie se
confruntd optici diferite asupra acestora
- ca, de
exemplu, in perioada impunerii esteticii romantice
sau, in cultura rom6na, in disputa dintre ,,traditionalism" pi,,modernism".

. Adecvarea cr,iteriilor in raport cu care este


judecatd o operi lrterara este una dintre cele mai
dificile probleme ale criticii literare.
. Judecata de valoare poate fi emisa drn perspective diferite. din perspectiva momentului creatiei sau al publicdrii

ce a insemnat opera

la

momentul respectiv? cum se situeaza in raport cu


producliile contemporane? ce impact a avut?
-,
din cea a parcursului evoluttv al literaturii
ce in- gefluen!5 a avut in posteritate? cum au apreciat-o

nerafiile urmdtoare de cititori?


din cea a
-,
momentului receptarii
- cum este perceputd azi
opera discutatd? ce valoare are pentru cititorul actual?
sau dintr-o perspectivii atemporala
care
este valoarea in sine a operei?
. Demersul istorico-literar adoptd de regula
cu precddere prrmele douii perspective, cel critic pe
ultrmele.

-.

editiilor". Cronicile sunt publicate in ga-zete,,cronica


cotidiane si in reviste sdptam6nale
sau lunare.

De multe ori, fiecare publicatie apeleazd la c6tiva cro-

nicari permanenti, uneori la c6te un singur ,,titular


de rubrica". Cronicile se adreseaza unui public mai
larg sau mai restr5ns, mai pulin sau mai mult specializat, in funclie de tirajul si de profilul publicatiei
pentru care sunt scrise. De reguld vizeaza cititori care
nu au citrt (inca) opera discutata. De exemplu: cronicrle reunite in Llteratura romdnii postbellcd. Lista
lui Manolescu, Bra;ov, Editura Aula. 2000.

- Eseulcntic- discutarea unei opere din prezent sau din trecut dintr-un unghi care pune in lumina caracterul personal al opiniilor autorului. Eseul critic
se adreseaza in special unui public avizat. De exemplu'. PubllculSlarta /ui Caraglale, de paul Zarifopol.
- Studiul critric in majoritatea cazurilor vizeaza scrieri din trecut. Se adreseaz;i cu prioritate
specialrstilor. Spre deosebire de eseu, studiul este
supus unor rigori de construcfie ;i de redactare mai
privind structurarea demersului critlc, consevere
sultarea ;i mentionarea surselor de informatre s" a.
De exemplu: Analizd sicreafle, de G. Ibraileanu.

Monografia

critlcii-

studiu critic de pro-

portii ample, tinz6nd spre epuizarea problematicii


subiectuluiabordat. De exemplu: Opera lulM. Eminescu, de G. Calinescu.

. in ciuda diversitatii tipurilor de critica

exis-

tente, exista pdrerea cd acestea pot fi grupate in


doud mari categorii. cronica sau recenzia sau foiletonistica pe de o parte, eseul sau studiul pe de
alta parte.

r Cercetarrle de istorie literard


za

se diferentia-

in raport cu domeniul investigat:

Tipuri de critici ;i de istorie literard

- Studli blograflce. De exemplu: Serban Cioculescu. Viata lul l. L. Caraglale.


- Monograftl despre vlata siopera unui scritor.De exemplu. Liviu Leonte, Constantin Negruzzi.
- Monograflidespre opera unulautorsau despre piirti ale acesteia. De exemplu: Adrian Mari-

Caragiale Universul comic.

Demersul critic, unitar in esenta, se manifestd sub diverse forme, in functie de finalitdti, publicul cdruia i se adreseaza, mijloacele de difuzare
5i strategiile textuale drferentiate. Granitele dintre
aceste ,,genuri" ale criticii literare sunt labile ;i, adesea, destul de vagi. Principalele tipuri de criticd sunt:

Cronlca sau recenzla ltterard

prezenta-

rea unei aparilii editoriale relativ recente, fie cd este


vorba de o scriere noua, fie, mai rar, de o reeditare.

no, Opera lui Al. Macedonski Stefan

Cazimir,

Studiidespre receptarea aperel unuiautor,

in contempotaneitate sau in posteritate, De exemplu: Dorina,Grilsaiu,,fl'dtaliat' Arghezi.,,'

- Studi despre inf/uentele detectabile in opera unui autor'. Derexemplu: Zoe Dumitrescu-Bupulenga, Eminescu Si cultura germand.
- Studiidespre evolulia unai gen sau a unei
specii llterare intr-un anumit spatiu cultural, in

231

III

Stuaiu de ca^z

r Aparent, studiul istorico_literar

se apropie
mai mult de standardele de obiectivitate proprii de_
mersului stiintific. lntr-adevdr; informatiile de ordin

factual pot fi verificate si amendate atunci c6nd se


dovedesc false. De indatd insd ce istoricul literar pd_
segte pe teren u I lnterpretiirii 5i va/orizdrii documen_

telor cu care opereazd si a scrierilor literare la care


se referd, inteligenfa, imaginatia, sensibilitatea si
gustul estetic isi spun inevitabil cuv6ntul.

CriticS

Membrii Societ5tii Academice Rom6ne

ansamblu sau pe o perioad,i delimitatd. De exem_


plu: Mircea Scarlat, lstoria poeziel romilnesti Mihai

obiect de disputa.

. S-a polemizat in legdtura cu intrebarea dacd


un scriitor poate fi totodatd un bun critic literar; daca
inzestrarea necesard unui scriitor coincide, se inru_
deste sau este de altd naturd, chiar incompatibild
cu cea a criticului literar.

/a Contemporanul.

- lstorii genera/e ale /rteraturii. De exemplu:


G. Cdlinescu , lstoria /iteraturii rom1ne de la origini
pdna in prezent', N. Manolescu, lstoria critlcd
a li_
teraturll romdne.

Pot criticii / istoricii literari sd gre;eascd?


o Adesea opinii ale

criticilot chiar ale unor

critici de autoritate recunoscutd, nu au rezistat, fi_


ind ulterior infirmate de ceea ce a devenit opinie
generalS.

. DeIi criticul este chemat sd formuleze ver_


dicte incontestabile, ,.nu existd nicijudecili si nici
mdcar interpretiri definitive,, (Mircea Martin,
Singura criticd, p 79). fapt ce decurge din insdgi na_
tura ,,deschisd" a textului literar; capabil sd fie re_
ceptat in mereu alte ipostaze. ln plus, dupd cum
am vizut, insesi criteriile potrivit cdrora sunt apre_
ciate diversele opere literare se modificd in timp.
o Depi criticului i se cere sd formuleze jude_
cali obiective, demersul pe care il practicd il obligi
deopotrivd la subiectivitate: respectarea propriilor
optiuni, convingeri, inclinatii etc.
o Critica este inevitabil subiectivd
in mdsura

in care ea este si crea/ie, lecturd personald a tex_


tului, capacitatea de ,,a vedea,, in text ceea ce al_

lii nu au reusit

sd vadd.

Apropierea dintre critica si crealia literari

doud domenii au constituit si constituie incd

o grupare, o publicalie. De exemplu: Eugen Negrici,

sijunimlsmu/; G. C. Nicolescu, Curentu/llterar de

creatie

este evidentd. Cu toate acestea, relaliile dintre cele

Zamfi, Poemu/ romdnesc in prozd in sec. alXlX_lea.


- Studli despre o epocd llterard, un curent
Literatura rom1nd sub comunism; paul Cornea, Ori_
ginl/e romantlsmului rom1nesc; Z.Ornea, Junlmea

/ istorie literard ;i

Convieluirea dintre scriitori si critici a fost

in permanen!5 marcatii de tensiuni. Adesea

scrii_

torii au privit critica drept un domeniu secundar, de_


pendent de creafie;i, ca atare, subordonat acesteia.
La r6ndul lor; criticii au considerat, uneori, cd, in
ma_

terie de literaturi, ei au ultimul cuv6nt, deoarece


ei posedS, intr-un grad mult mai mare dec6t scrii_
torii insisi, simtul valorii estetice si capacitatea de
inlelege operele literare.

. in ce mdsura critica este o ,,artit', creatoa_


re sau un demers apropiat mai degrabi de cel
;ti_
inlific reprezinta un alt subiect de controversd.
r De asemenea, criticii care au considerat dis_
ciplina practicati de ei ,,artisticd,, au gdsit temei
pentru incadrarea ei intre genurile literare.

Cum citim un text de criticd

istorie literari

Critica sau istoria literara se citeste intr-un


fel aparte, care variazi in raport cu tipul de text citit si cu interesele cititorului.

. Dacd citim

de exemplu cronica literard doar

pentru a ne decide dacd vrem sau nu sd cumpd_


rdm cartea respectivd, atunci vom urmdriin primul
r6nd in ce mdsurd aceasta corespunde motivatiilor
noastre de lecturd.
o Dacd citim un eseu sau un studiu pentru
a
inlelege mai bine opera discutatd. este bine sa ne

$ru**r$m
astgurem maiint6i cd am citit cu atenlie
scrierea res_
pectiva, fiindcd numai astfel vom putea
stabili un
,,dialog" autentic cu observatiile si parerile expuse.
o Memorarea citatelor
critice fdrd a cunoa:_
te la ce se refera acestea, in loc sd stimuleze,
dis_
truge propriul nostru simt critic si, in ultimd

r;

:e'a

,Ce

Care sunt deosebirile dintre critica


si isto_
ria literard? Cum interfereazd acestea
?
. Care sunt obiectivele ;i functiile criticii si
istoriei literare?

propriile competenle de lecturd.


' !a ce se raporteazd ludecata criticd?
' Compararea, in cunostinlii de cauzd, a mai
multor opinii critice diferite despre acelasi
sunt principalele tipuri de criticd si de
text este. :-r_ _: ',care
tstorre
lrterard?
dimpotriva, un antrenament excelent pentru
dez_
voltarea propriului discerndm6nt.
' Cdt de ,,obiective" ;i c6t de ,,subiective,,
sunt critica ;i istoria literard?

in ce mdsurii critica si istoria literara pot


fi
considerate domenii,,stiintifice,, sau
de,,creatre,,?
. Cum citim criticd sau istorie literard?

DOCUMENTAREA

=fd

n=ei

:.

;: '' rr^:-

ni i

Titu Maioresc u, poe! cntlcl, in Critice,


5i
vol. ll,
Bucure;ti, Editura pentru Literatur,i, 1967
sau in alte
editii.
E. Lovinescu, Cariera mea de

::S,eia.

'^ na-

: a'ece
s:l'i
:: .io :

':aioa-

va,1973.

'-c

-l-

:si
l- u )-

:enel

G. Cdlinescu , Crrtlca
5icreafie,in principlide

esteticii, Bucurepti, Editura pentru Literaturd, .196g.


G. Cdlinescu , tstoria ca stlintii inefabl/a
5isin_
tezii epicd,in principii de esteticii, Bucure5ti,
ed. cit.
G. C,ilinescu , Tehnica criticll a istoriei /ite5i
rare, in Princlpii de estetlcii, Bucuresti,
ed. cit.
Pom pi i u
I

Scrierl, vol.

Tudor Vianu, Metoda de cercetare in istoria


/lterard,in Studilde literaturd rom6nd, Bucuresti,
Edi_
tura Drdactic6 ;i pedagogicd, i965.

Adrian Marino, lntroducere in critica /itera_

rd, cap Vll, lnvenlia critlcd, Bucure;ti,


Editura Tine_

Mari n B ucu; /ntroducere la lstoriografia


/ite_
rard romdneascd, Bucuresti. Editura
Mineiva,

1973.
Flori n M hd le scu, /n te roga
as
up
ra
cri
ticii in
lii
/oc de introducere, in Conceplui de ciitrca
/iterard
in Romdnia, vol. l, Bucuresti, Editura Minerva, .l976.
Mircea Martin, Singura criticd,in Singura
cri_
tlcd, BucureSti, Editura Cartea Romaneascj,
t 9g6.
Alexandru paleologu, Func{ia arta criticil,
5i
in /poteze de lucru, Bucuresti, Editura Cartea
Ro_
m6neascd. 1 980.
Gheorghe Grigurcu, Despre natura criticlisi
Critica 5i literaturii, in Critlci romdnl de
i

un

:e,xt crE Coar

-mpe-

:l

mul
at,ilor

i^:ru

se ne

REZULTATELOR

Alcatuiti o grupd de sapte elevi. Alegeti


fie_
care c6te o directie de investigatie
dintre ..1. pro_
puse. Alc5tuiti, pornind de la
sugestiile bibliografice
si de la e5antionul de texte urmiito;
c6te uri

scurt
referat pe tema respectiva. insotiti referatul
cu exem_
plificdri proprii
citate, referiri la lucrdri de critica
sau de istorie literard consultate, la
experienla per_
sonalii de lecturd a unor texte de critrcd
sau de istorie literard etc

onsta ntines cu, C rltlca litera


1ilor, in

V Bucuresti, Editura Minerva, t97.1.

retului, 1968.

-:r-

PREZENTARE

Scrieri,

G. Cdlinescu , Criticl5l /iterali,in G6/ceava


in_
le/eptu/uicu lumea, vol. l, Bucuresti, Editura Miner_

1:.5o-

i:

critic,in

vol. l, Bucuresti, Editura pentru Literatura.


1969.

- !^-+
= J>
:n SCI l-

tNm

instantd,

l't

ptRECTil pE

pi *;{cie;[]it#n# rfi

re;ti, Editura Cartea Romdneasci. j9g.l.

azi, Bucu_

D ESANfloNpm
r

Domeniul criticii ;i al istoriei titerare

,,Granitele domeniului criticii sunt insesr gra_


nitele literaturii : contemporane, clasice,
u niversa |e.,,
Valerru Cristea, Domeniu/ criticii, Bucure;ti,
Editura

Cartea Romaneasci, 1975, p. .lB

,,lstoricul literar nu poate da o istorie litera_


rd bund dacd nu e critic, dacd nu are
spirit critic.,,

Alexandru paleologu, /poteze de lucru,


Bucuresli, Edi_
tura Cartea Romaneasci, 1 980, p. 34g

,,La pr:ima,vedere. istoia litgrira se ocupd nu_


mai de operele trecutului; pe c8nd
oitica literar:e

studiazd operele literare ale actualitatii.


[...] Dar desi
deosebirea d!n!qistoria
;icritica literura pur" O.rtrt
de categoricd gilde,claid, srJnlsm {g p5rere
ed intre
ele existd relafii care meritii a fiipuse,in,lu*ina,
Ca.,

cum va putea un critic sd infeleagd o,operd

233

aIr

Stuaiu de caz

(U

+J
(o

.:

ln timp ce sensul este centripet,


convergent,
coagulant, semnificatiile
tind sd,..p. O.,rO .onUof,
sd se ir"nprdptie, sE se propage
asemenea undelor
la infinit. Examenul
5ijudelata .rirl., ,",
deci,
in mod firesg intre ace5ti
"r.ila
doi p"fi r.g..ti.ij...f
Tota itatea sensu ri lor
;i sem n iicafi o, .rpf o_
rate 5i puse in libertate prin
iucrarea .n.fir.i ft"ru_
re se concentreazd intr-un
efect estetic fundamental,
care constituie lumea sau
universut op"r"i obiec_

if

-"
[-..j--irpr.lur.r" op._
r,i de personalitate critica
iO.ntJi.; .jiplo.t.ra
;i
tocmai aceaste personalitate
in
"r- 7r.ri'rp"ecifici_
Jv!
tatea
tiv central al reconstituirii
critice.
Creatia reprezintd in orice

[...]

sa caracteristicd.

gtefan cartia

* pasini 0," o o"u, *ffi"

t)iiffil

actualitdfii, dacd nu o leagd


de antecedentele ei
torice?

is_

[...] Cerem, de asemenea, istoricului


literar ati_
t:rdjTa criticd fafa de autorii,
operele, curentetl5cotite
fald de_ intreaga literaturi
;" ..r"
:1.1",
{...J Crealiite datorate urtoiiro,
::::yp,i
J.ltro._
td trdiesc in timp, isi schimbd
n.in..t.t-r.i'#l..liu
5i valoarea, astfel inc6t una dintre
cele mai insem_
nate operatii ale istoriei
literare este ceea cl r_u
-" " nr_
mit reconsiderareaoperelor

;;li;;;

tr".rtrtrii-

Tudor Vianu, Metoda


de cercetare in istoria literard,
n Studl d.e^/rtgratura romaii, iucureSti,
Editura Didactica
si peaasosica,-,idr,,

ii.zo_zt

Obiectivele gi funcliile criticii


;i istoriei literare

"r"nl.

Opera are o valoare literard


ce se cere recu_
noscutd 5i definiti. Fdrd
momentul final ii.onr.r_
ge-nt al valorificdrii,
critica nu_pi gar.rt;
iinr_ri,
stdpdnepte pe deplin obiectut

,pd,". i-l

/'

Valoarea se cere demonstratd,


inJreptalit5.
Judecdlile sunt deschise
tuturol criticut

il affien_

teazii. "

Adrian Marino. htroducere


h critrca literard, Bucurepti,
i96g, pp. 84_149

Editura Tineretului,

.,privitd a5a cum se obisnuiepte


a

fi privitd,
am vdzut rostul criticii..Cercet6nd.,
pri."p.i. op"_
rele de arrd indrum6nd
ti
gustui ortri.,T.=. ,"r"_
sitoare, intr-o mdsur;,
aitistilor, Jui ,i.i .r",
cititorilor. insemnitatea poate
ei
ti f.guta Jl o .llepoce, o" r i, po; r rlrl. pri.r11
:'ntreasii
nlce:iy"dt
ii ingdduie

ca

rii

Si,

Re

de a tdra rargt curente culturale.,,

E. Lovinescu, A zect
Bucuresti, Editura Minerva,

in opere,

de

vot. tv,

pn

,,prin insi;i definitia ei, critica


nu_
este insd dis_
criminatoare, nu acceptd
i.
egalizdrile, niveldrile,
sl p.n,r,
r.trire exista'ir1o,,'."rrl,'rntr-o
re .*ir";]
za. E compar5 si le ierarhizea
"u
za.[ . ]i, pri*pir, i rr. td ierarhie.
f I or.l.; #il;,; l;mea seanumi_
tura si expresia, ca moda.litafi
cade
aie .^.i.i ,Lti,.;:
sd aib5 drepiuri egale
in viald 5i, de ce nu?, in via_
pot fi infinite. si aceastd

mt
re,

ii#,"J.'r?i{'',

,,Adevdrata criticE esteticd se intereseazd


mai de organicitatea operei
de ..u,
rtrr.i*,
expresia ei specificii, pe.care
te oesirie,

eii'"tlori .rn,_ ta lirerar;, in literatur;

intinitate
""'l5i;,iy::llj[:r,tele noliunii

rr.rrrit" n, ,r, ,ru, asa. ln


n, .u, n, mai pot avea toti acerea5i
drep_
vr, eucu,es,ti,'Ed;il'ffiil:::\f!:;::;';'*,in scrierivot. turi: democralia inceteaze p. t.r,toiill
artistic.,,

le ei

Mircea Martin, Sngura critlai,


BucureSti,
Editura Cartea Rom6neasc5,
19g6, p.64

rie li
calit

''

d;r";;;.;;

riteraturd

descoperipi reda operei


coeziunea

sa inter_
llA
^ , surprinde
na,
^" a-r
<logica>, a_i demonstra,,ffii.n
_

tea> reprezintd insdpi ratiunea


5ifrumuselea.ri,j.ii. f. .f
Dacd literatura ar avea
numaisensuri limpezi,

transparente, critica nu pi_ar


gari
irjr;orr,,r"
-r"flO.i.r",
reald. Tocmai fiindcd
operele

,il;

##;

tdli secrete, a d6 nci m i n"U


n u i,., ro^.itr".,I,
Orr,
chiar de opacitate, critica
literarJ l"rr."" .rpf""_
re nu numai posibila, dar
si strict

n...r;;.

234

i..:f

,,Nu am nicio simpatie pentru


succesul necri_

impc

,.r,_

teza
text.

tic at unei carri, cdci cred


cd
ticului, in general) datoria

..nii.lJil,

A."rin.
. .Or* p.'lititor ri

nu invers. Respect fala


de cititor irnseam,iJ,
Iera faciritalire
prgudecafire
"r_,
5i
in mateil;'tectura

,;]

despr

ori prostul gust datorat unei


insuficient. pr.g-efiri. "
Nicolae

Manolescu.
din covor,
Bucur:e5;ti, Edt-'-, "v!u'Li(
tura Cartea Rom6neascE, .Desenu/
19gg, p. 14

si

car

cdval

Stuaiu de ca^z

,. Pe;ioqda pgstbelici
l5E#rt# lifr {..Y*2.i.{.'&, { X*t*} r ;i
ft

rvergent,

,,Asazd amdnuntul in ansamblul lui, cuvdn-

: control,

tul in text, pe autor in epoca sa, opera lui in tota-

l undelor

litatea literaturii nationale ;i comparate, intelege-o

scila deci,

pe aceasta ca pe un rezultat al intregii activitdli spi-

i.t.l
or explozei literaiamental,
ai, obiec-

rituale a omenirii. Este principiul cel maiinalt al cercetdrii in istoria literard."


Tudor Vianu, op. cit.,

Critica si criteriile

rare ope-

proclami
specif ici-

:ere recuconver-

sr

e 5i nu-;i
l

rrepta!itd.

,,1n materie de gust literar

ce e drept
grea, si e grea mai ales acolo

discutia e totdeauna
unde lipse;te inca traditia literard 5i prin urmare comunitatea de ideiin privinla operelor pe care le nu-

mim frumoase. Dar greutatea este uneori

Bucure;ti,

fi

privitS,

3pere opeea e folo-

mai

ales

de o clirdrile priel-

16

:'..rlturale. "

)xre,

vol. lY,

te inse dis-

Titu Maiorescu, Comediile d-lui l. L. Caragiale,in


Opere,vol.ll, BucureFti, Editura Minerva, '1984, pp. 39-40

,,Nu existd lecturd scutitd de povara istoricitatii, apa cum nu existd operd care sd nu se nasci in istorie. Lucrurile st6nd astfel. ne putem imagina
doar doud feluri de abatere de la aceasti regulS si
care dau nagtere la doua feluri de arbitrar al lectu-

rii [...]: incdpat6narea de a citi cu ochii trecutului


5i, dimpotriva, ambilia de a citi cu ochii viitorului.
Rezultatul este in ambele cazuri o lecturd neclarS,
de;i din motive deosebite. Fie ca purtdm ochelari
prea slabi, ce ne erau de folos c6ndva dar nu ne
mai sunt gi acum, fie cd purtdm dioptrii superioare celor cuvenite, vederea noastrd suferii."
Nicolae Manolescu, O u5d abia intredeschisd,

nivelirile,
Er-o

nu?, in viastau a5a. in


eieasr dreP-

artrstic. "

:aA Bucuretti,

;, i986, p. &
:cesul necriricarului (cri-

pe cititor si
ni a nu-i toie de lecturd
:e

Bucuregti, Editura Cartea Rom6neascS, 1986,

anumi-

rea se cade

pregdtiri. "

3rcuresti, Edi-

un

indemn mai mult pentru ?ncercare, 5i tocmai c6nd


nu existd incd siguranla principiilo; stabilirea lor este
cu at6t mai de trebuinfa."

argumen-

.;

p.27

p.6

Tipuri de criticd ;i de istorie literar5


,,Critica e una singur,i, indiferent de forme-

[...]intre pagina de recenzie pi aceea de istorie literard nu mi s-a pirut cd descopdr o diferentd
le ei.

calitativd in sensul unei obligatorii ierarhii. Nu e mai


importantd in sine monografia dec6t eseul, nici sinteza teoreticd nu e mai valoroasi dec6t analiza de
text. $i nicr invers. [...] lmportant este cum scrii, nu
despre ce sau despre cine."
Mircea Martin, op. cit., p.68

,,Cronica e Cenupdreasa criticii, o Cenupdreasd care n-are speranla cd va veni intr-o zi o zAnd,
cd va int6lni la un bal un

prin!... Nu rdm6ne dec6t

frumuselea si poate, eroismul gestului. Cronicarul


e un martir, un sacrificat pentru himerd. [...] Cronica std sub regimul efemerului. Str6nse in volum,
foiletoanele se ofilesc numaidecdt, ca niste flori
smulse din gradind Ii mutate in vas. Ele trdiesc din
ecoul de moment, din puterea de a forma sau de
a risipi o convingere. Subordonarea pe care criticul
o refuza, cronicarul o primeste si din ea isi tese Gloria! Pentru fericirea de a impune o carte, un autor,
la un an odata, cronicarul se expune permanent ironiei si dezaprobdrii. Scriitori si cititori se unesc in a
nu fi de acord cu el; pare ndscut spre a irita pe toatd lumea si cei doi*trei care intrevad onestitatea lui
sunt cei mai nemullumiti. Cronicarul este <la b6te
noire> [,,fiara neagr5", lb. fr., n. n.] a literatilor de
tot felul, temut uneori, iubit nrciodatd, omul cu cei
mai multi dugmani pi cu cei mai putini prieteni."
Nicolae Manolescu, Teme, Bucure5ti, Editura Cartea
Rom6neascS, 1971, p. 13

,,Avantajele cronicarului literar nu sunt insd


putine si nici oarecare, destule decurg6nd chiar din
riscurile asumate. Cronica literard, foiletonul in genere reprezintd p6rghii importante ale <puterii>, adi-

in literaturi pi, dincolo de locul


central acordat detindtorului lor in viala literarS, ecoul rezervat operei acestuia in ansamblu va fi considerabil amplificat. Chiar pi atunci c6nd nu se ocupd
de literatura curent6, vocea cronicarului se aude parca prin megafonul cronicii literare."
cd ale influentei

Mircea Martin, op. cit., p.73

Pot criticii

/ istoricii literari

sE greseascS?

,,Criticul se poate in;ela. Mari critici au gresit in aprecierile lor contemporane, explicaliile, justificdrile n-au lipsit. De alta parte, funclia criticulur
ii recomandd o legitimd prudenld, stilul exaltat fiind pulin recomandabil, dar tot atdta si derobarea,
fuga de orice judecata limpede, ascunderea in hdtisul aproximarilor si exprimdrilor fdrd sevd."
Mircea Zaciu, Lecturi 5i ztle, Bucuregti, Editura Emine.scu, 1975, pp 178-179

,,Adeviratul critic nurare a spune sentenfios,


facdnd triaj: aceastd carte e bund, aceastd carte e
rea, si at6ta tot. Ca orice artd, critica se bizuie pe
reactiuni sufletesti si e obiectivd in mdsura lucririi
libere a subiedivitSlii omului, Pdrerile drepte ale at6tor oameni de treaba s-au uitat 5i au riimas nedreptiitile creatoare. Caci valoarea criticii std in

235

rlr

porne5te de la fapte autentice, este numai o chestiune de ptiinta ori de ne5tiinta? Rdspunsul este acesta: in afard de autenticitate ;i onestitate, noliunea
obiectivitSlii n-are niciun sens. Orice interpretare istorica este in chip necesar <subiectivd>."
G. Cilinescu, lstoria ca stiinld inefabi/d 5i sintezd epicd,in
Principii de esteticd, BucureStr, Editura pentru Literaturd,
1968, p. 172

Criticd
,,Si,

/ istorie literari si creatie

in adevd; intre natura poetului ;i natu-

ra criticuluieste o incompatibilitate radicalS. poetul


$tefan C6llia

PaginE din A patra carte cu desene (2004.-2005)

penetraliune [ ], in descoperirea de relatii interioare nebdnuite, care uime5te pe cititorul p6nd atunci
dezorientat si-l face prieten al operei, in ciuda chiar
a concluziunilor criticului. "
G. Cdlinescu, Conditia

criticii,in

este maiini6i de toate o individualitate. De la acelea;i obiecte chiar despre care noi toli avem o sim!ire obiSnuita el primeste o simtire apa deosebit de
puternicd ;i asa de personala in gradul si in felul ei,
inc6t in el nu numai cd se acumuleazd simlirea pAnd
a sparge limitele unei simple impresii 5i a se revdrsa

lJ/ysse, Bucuresti, Edi-

tura pentru Literaturd, 1967, p. 469

,,Dacd s-ar stabili oblectiv datele operei de


artd, critica ar dispare si s-ar preface intr-o exper-

tiza simpla la indem6na oricui."


G. Cdlinescu, Existd putinta unui verdict, ed. cit, p. 462

,,A citi ?nseamnd la un nivel <primar> a te


implica in circuitul critic. Lectura e o deschidere
spontana nu numai spre opera, dar si, implicit. spre
orizontul critic, latent ori manifest dupd ocazie.,,
Gheorghe Grigurcu, Critica rom1nd de azi, Bucure5ti,
Editura Cartea Romdneascd, 19g1, p. 584

,,lluzia dar si ratiunea criticii std in misiunea


ei electivS. Criticul se crede un arbitru, c6nd poa-

te e numai un actor angajat de resorturile lui intime. isi cautd jusiificdri, emite teorii, se luptd cu
monstrii nevazuli si creeazd fantome ale propriei
minti. De aceea criticii trebuiesc cititi nu numai pentru opiniile lor; cdt si pentru a reflecta asupra aces-

in forma estetica a manifestdrii, dar insd;i aceas-

tii manifestare reproduce caracterul personalfdri de


care nu poate exista un poet. Din multe pd(i ale lumii prime;te poetul razele de lumina, dar prin mintea lui ele nu trec pentru a fi stinse sau pentru a iesi
cum au intrat, ci se rdsfrdng in prisma cu care l-a
inzestrat natura si ies numai cu aceastd rdsfr6ngere;i coloare individuala. [...] Criticul este tocmai foarte impresionabil pentru razele rdsfr6nte din prisma
altora, si individualitatea lui este dar consumatd in
intelegerea si simtirea altor individualitdli. [...] De
aceea criticul trebuie sd fie mai ales nepdrtinitor; artistul nu poate fi dec6t pdrtinitor."

tate nu poate insemna dec6t plecare de la fapte


autentice. Rigoristii vorbesc insd des de subiectivitate, de atitudrne nestiintifica cu privire la interpresi

ti

r,

ju

anume de la rezervele pe care Vlahuta si Delavrancea, literati, le ficuserd asupra operei lui Alecsan-

t(

dri, pun6ndu-l in cumpdni cu

Eminescu

si

eleganld academicd, fiindcd lupta se da in insd5i in-

,,in istorie, unde toli recunosc doud momente: str6ngerea faptelor si interpretarea lor; obiectivi-

5i

admitdnd ca cercetdtorul n-are intentii neoneste

p.29

er

,,Pornind de la un incident publicistic

tare. Deci se pune intrebarea: obiectivitatea,

Pompiliu Constantinescu, Despre criticd 5i critici, /oc. cit.,

Titu Maiorescu, Poeti si critici,in Critice, vol. ll, Bucuresti, Editura pentru Literaturd , 1967, pp.288-299

atest6ndu-i inferioritatea de crealie


- Maiorescu
fixa un prag de netrecut intre Poe! 5l critlci, cum
sund titlul eseului sdu. Decret6ndu-i pe unii temperamente refractare si pe ceilalli temperamente
transparente, aplicdnd analogic o lege fizici in domeniul spiritului, pune o interdiclie totald scriitorului sa se ocupe de criticS; drept e cd reciproca nu
era valabili. Sitot Maiorescu, rdspunz6nd diatribei
lui Duiliu Zamfirescu in contra literaturii populare
si a poporanismului, ca izvor de inspiratie cultd, cu

tor opinii. "

si

ei

te

le

pr

de

AL

ca

SO

J tudiu de ca
$

-a
-

o ches-

cinta Academiei, deposeda pdrinteste


pe poet si ro_
mancier de armele criticului,
aepunanOu_i

3sie aces-

notiunea

:'..etare
-.::i

in fotoiiul nemuritorilor pentru

is-

rat. [...j preludecata maioresciand


u
pr"r_
tantd, inc6t nimeni n_a drscutat_o
priniifiut
ii
r:rrlru
,i' in
- r'
fapt. "

.rrirU*

ec,icd, in

,-_ _:eraturi,
J

---

s ratuPoetul

Jltt_

de
=:sectt
'i^l

I ^l

: -:a oanS

strofeJirice unui prieten poet,


tmputare:
Cum?l Mai

-a'a 0e

---_;^
-rit,

A F\
'='a

l->

:-:'sta
: -:-i

in

--

,n.i
"roii*uu
dami_,
,arprn,

.,

scrii versuri?? E:ti critic


-'-' -

G. Cdlinescu, Din carnetu/ unui


critic,
cu /umea, vol. I, Bucure5ti, Edjtura

in

G6/ceava inte/eptu/ui

Mi..;, d;;,"io.' iru,

,,problema incompatibilitdtii intre


critica
crealie se.pune de fapt asa: poate

critic, adica sa fie capabil de


emotii"O"lo*z i,
treb6ndu-ne astfel, vom constata
c6t de subredd e
prejudecata. [ ..] Vtai toti
scriitorii tac toite-toane,
ti_

piiresc vorume de aspecte


si studii critice si sunt foar_

te iritabili la ideea cd n_ar fi competentiin


,ut.ri.
de estimaliune literard. in lstoria
/itera'turiiromane
contemporane d. E. Lovinescu
trece prrntre critici

un numdr de scriitori. Si nimeni


nu se mird pi nu pro_
testeaza si nu vede un conflict
de puteri.

t.-linOra,
nesc sd afirm chiar un mic paradox: 'nimeni
nu
trebuie uns critic inainte de
a fi'ratat un ,atl .u-i.rr
numdr de genuri /iterare.,,
G. Cilinescu, Crrtici si /iterati,

in G6/ceava in/e/eptu/ui cu /u_


mea, vol. l, ed. cit., pp. 133_134

,,Ceea ce uneste pe creator de criticul


pur
este faptul cd niciun creato[
chiar reticent in a da
judecafi despre altii.
nu se poate lipsi de spirrt au_
tocritic_ Teoria creatiei ca proces
ingenuu este o fal_
sitate. Fireste, o operd nu se face
cuicf,eruiirn mana,
ea nu e un fenomen industrial,
dar con;tiinta inso_
Iette ca un dublu pe omul spontan, care isi Ja
tourte bine seama cdnd o operd se
na5te in
Orpe
legile naturii sau c6nd e trasd
cu forcepsul.,,

ii*

':+aa-a

:_-

_^r

G. Cdlinescu, Criticd
5i crealie, in principii de esteticii, Bucu_
resti, Editura pentru Ljterature,
196A, pp.

ZiO-2|

,,Mai existd incd la noi destui scriitori


care
pretuiesc sau urdsc insdsi
critica, n,

nrruif.

:::

si

cr"atorrt sa'le

pi

:j::aarc-

situatie criticd. Am vrut sd


comunic

lntr-adevdr,- sunt criticl ,,

,,S-a isprdvit... e de neinl5turat


sunt cri_
tic. Arrstarc mi-a zis:
Esti criticl E intr_adevar
o

pompi li u
Constantinescu, Crr tica /iten
!i/or, in Scrieri,
vol. V, Bucuresti, Editura Minerva,
,rr,', p1i itZt_ZZZ

t/L

LIE

ni;f,*
,.rit.f. Lije lite_

dis_

nu_

ei reprezentanti. O dispretuiesc,
nu JOata,
le1nii
autori reputatr. obisnuiti doar
cu supeitrtiuu O.Oi_
cate in exclusivitate. Tot ceea
ce nu

soana lor,

se refera la per_

tot ce nu contribuie la mai iuna

srq:] ;,

."'i'1119,?,?g:-iPFJJf$

cunoastere si rdsp6ndire

a operer lor le apare cu totul lipsit de sens. C6t despre criteriite


cr,lrcii si ros_

turile ei

?n

ansamblul unei culturi

_ r..r*,

rdm6n

pure supozitii teoretice.


Criticul trebuie sd fie un bun
impresar5i at6ta tot. Si e semnificativ
ce
at6t mai dispretuit cu c6t accepte
"j.r,u.u
mai conrrns
o
ase-

menea servitute.,,

Mircea Martin, Sngura criticd,


Bucure;ti, Editura Cartea
Ro_
m6neasci, 1986, p.34

,.Exist5 la unii o alergie la critica


in general,
o iritatie fatd de ceea ce li se pare
a fi oJizJlvant>,

rece ), < ipsit de generozitate>,


I,a i.r",
Trrututin patru> multe
alte pdcate ale spiritului cri_
;i

jll-"j,:,].,,

tic. Potrivit fobiei acesteia, oitica


,r. fi p*rriiura pu
seama operei si se amintepte
ca au fost lungi pe_
rioade ale culturii europene
in care s_au creat ope_
re nemuritoare in absenta
criticii. [...] Autoritatea,

audienla si autonomia ca statut


cultural

criticii sunt un fenomen ireversibil,

si social ale

ur.nfirirJ*u

terminat de progresul societdtii


modeine.,,

O.

Alexandru paleologu, Funclia


si arta criticii, in lpoteze
cr4 Bucure5ti, Editura Cartea noran.ur;,'ig8o,de

/u_

pp.

186_187

specii egal detestabile: scriitorii


care
cred cd-"Douii
ei au inventat pe crrtici si criticii
care cred
cd literatura existd numai prin
ei.

Pompiliu Constantinescu Despre


,
criticd 5i critici, ln
Scrieri, vol. Vl, Bucure;ti, fOitura
Hlinerra

, ,giZ',"p Zn,
.,Am pornit de Ia o convingere: critica
nu e
o stiintd, ci o arta. Natura ei
artiitica ne permite
expansiunea propriei noastre
individualitati.
Critica

e un periplu in jurul operelor


de artd; oglindim

frumusetile drumului, mdrindu_le


prin u.tlr'n.u .o_
lab_orafiei noastre.
[...] o critica *iintitice ar fio cri_
tica sigurd, dar tristd; ar inlatura
fantezia, avantut,
patima generatoare de frumos.
Criticul ,r rir rn.o_

voiat asupra unui c6ntar infaiiibil.


R inlocui comple_

xa gamd a interpretdrii omeneptr


printr_o singurii

tgyyta

rece si lapidard ar insemna


deposedarea cri_

ticii de multiplele ei resurse.,,


E. Lovinescu, Doudzeci de

ani de critrcii, in Scrieri,vol. l.


Bu_
cure5ti, Editura pentru Literaturit,
1969, p.497

,,intre critici ti creaiie nu este.o deosebire


de esenta, ci nur.nai una de proces.

U;r;;#;i;
.;..;;;;;;F

dinafard spre a de;tepta apetitia


td procede dinduntru spre a_;i gdsi
materie. Simtul
acrul crearor e.suat, rdsfrant in
con:tiinialinJ_
:lt1.
: a ajunge
rnte de
la periferie si devenit astfel'senti_

ment artistic, actul creator intrerupt


Oln cru.a c;

237

+r

S
c
f

rtI

Studiu de caz

(o

ijlrl]:::rlqrsf luoa norma


mapropriei noastre

insdpi a spiritului nos_

facultdti.r.u.ui..

unshiul ilffil,t:::;"?iffiiflnntre criticile riter.aiuce ni se pre_ fti.*r.


Este de fapt singura
zintd ca urmdnd normele
;il.:Iffi:r..;;,g}.l_
o" l[J" .re spiritutui ,,.r,.
iro,i,"
nostru' A intelege inseamnd
_;;;fi;;*,,
, care impresionis_
t
cd dacd ,rt pi u.t.trirrri
am fiexecutat noiopera,
.ri,ii oor"o"r. in continuare o
"t'no.r,.
r'ri
,rrui"ntrr.-irral
r..r.rcjora vitaritate.
a artistului' De aci acel
t...io iioiri. a refrexiei rite_
sentiment clautorul ne-a
cdreia primim si

valorificdm;rr;i.;;

sub

,.r.i"lr.ti..

riguroase, sltematice,
ripseste de artLovinescu si pentru

;Hi['JJffii,:J",|l,l:'io,'oT:illt y'acicomu- t"i ,p,,,p. totar gi pentru-E


G

Cdrinescu' rehnica criticii


5i a stonei

/iterare,,:^rr:rr,,!:

Bucure5ti,ed.cit.,p.84

esteticd,

si acesta este pragur


"Cultura rom6nd
mai greu de trecut
va trebui ia [.i'r.rrriin
dinea spiritului, de ru ir.gin.,
teorie' sistem' De la concLt,ip""ri.,'r.,,,, la idee,

,^i"j,

lffi*il::':ffi;,il;li,t,"*

pi..

teraturii europene
[...] in rest, ea pune in lumin5
gen de critic.:
i.ri","ni,,

ffi;i,lH

"rr".T,,.a,

doai

prin

malii

etl

,.,rf;.;;,

"Critica modernd este ea singura un gen

li-

,;i,ilJHii ,T[:':',.:i
s il.; ; * ;, i:,:,:,:: ; :J:jfi
|:;,.JJH
fi ea ins5si pdgubita' [
i,?
",ar,

, cntica lrteralilot;in scrbri,

vor.v,

Nu

,'d;;''#r:.i',".';
t
.r,,
,rt #i1;;^:
specific. critica fiind,
a;adar; il;l ;i ;ca1ii
ioi
,o..ti,
l;i[:,::,t:::::..:
creatoare
in genere, ei,.yTrilii,.i.al,,'.u
firesc
st6rne5te literatura) si
tectura

," ."nrri,r[;il;;
:i ."lJ.f* g.rrrt.

fer

tiv

de rapt nimic nou despre

{ffi ,::r*;ffi *fji.

tur
te?

tal aleatorie r-u prn.l."i.i


i,., u.tour" ?n primul
titerare are-c.,.i.ri,, pi
doar apoi une,'li1_..,,*r,le

cEr

tex

r;";i.,11: m*;
di ilff :i",::: :t ;: J:,,"Jil.;
*r.r.itiurri

simplu pretext pi suport


,r
ld, evident, p.i,niri

.."loTri'Lr,

formd de criticd.
un abuz si o

:Ti:T1
constituie

*r"r
''

critic. Formu_
sdu, cum ve_

i,:tl * m**:t}#i:
ffi:i
[ijiilli
,:,:0,
unru,ru,i"#irr.,,
p.*ffi;;;#- l:]l

,, vocatia criticd presup,,.


tiei' exesezeisidrscufiei, p,..r.,.irr,0,,,,.1.
1d (in raport cu alte insusirr

sd

te
re

;;;rui, p.rit,rze. aproxi_

lls!,sot1ne

,,)iio1,!,?,!o:,::,:?::,,:{,;;;:?:y:;ffff

Pompiliu constantinescu

la

gr

abstractia toate rimitere in.rituoiL'.lelcestui

Adrian Marir

ar doirea

e.

cel intr-adevdr; unrt oinirJc.,Jrr, reusite exemple de


oi criticd literard ca literatura ain intreaga istorie a li_

_ -

s6ndirii' suntem inca,prea -ri,i.i,,

f;5:l[!];rr:l#ilJiiJ :::t:;::;,:rl;n;:
,ii iianu d" i;,g_"ii;,
in prezentl este,

ca unicd sau
de interpretare

"ro*.-,,

Adrian Marino, Biosraria


ideii de /iteraturii, vot.
nt,
ctuj-rvapoca, ;;i;;;;':;;:,,1ee4,

pp

263-264

Irtera; cu egald indreptdlire


ca

terai

G.C
trebu
face
(elevi
(c)

tin

rii(inf

lit.rr;;;;;'rirr.

[...J Critica are ca qen


rn or_
blic, ea se citeSte rui numai
din raliuni didactice sau
<informationale>,
ci se citepte ." ir"r.*.JOin
pura
pasiune a comentariurri

comar
toarelc

;i .r-pr"iun"l' i.].nrr,u,

respectivului critic (prin


talent
rnlr.. g3

rtura >, ci inzestra rea

nu'?n1-effiri.i
urrrrf ii' p..rrr "r.ri
rp._

u-u

cifica sa indeletnicire literara).


[...J Critica fiind rodul

unei vocafii, lucrdrile

o" .iiti.a' ;;

_;;.,

m6ne;

in

aceea5i mdsurd in care


sunt <opere> lucr5rile
din
celelalte genuri literare_

Oe

orjinui.r,O..i",

cursui

t.O_

opera sa se supune ea
insd;i criilcii cu aceilr,
,,Uu
cu care i se supune orice
operd llt"r.re."'-'",

tul cd un critic nu e altcevade.ri

Alexandru paleologu,

,. ,*r,ji,, .,

a
a

op. cit., pp. 184_187

in
Litera

23A

cu imaginea unui copist

si la trecr