Faculatea de Stiinte Juridice,Sociale si Politice

Specializarea :Administratie Publica

Tehnici de manipulare in politica

Nume

Profesor universitar

Drugan Marghiolita Mariana

Patrascu Cristina

CUPRINS

1 introducere
2 manipularea
3 clasificarea si tehnici de manipulare
4 bibliografia

In termenii psihologiei sociale, putem vorbi de manipulare atunci cnd o anume

situaie social este creat premeditat pentru a influena reaciile i comportamentul
manipulailor nsensul dorit de manipulator.
Tehnicile de manipulare sunt dintre cele mai diverse, de la foarte simple la etrem
de sophisticate ,de la cele cu efecte immediate pana la cele ale caror urmari se vad
dupa ani de zile sau chiar dupa decenii, de la unele utilizate pentru influentarea unei
anumite personae intr-o anumita imprejurare pana la altele axate pe remodelarea unei
intregi societati

MANIPULAREA

Manipularea este acea aciune de a determina un actor social (persoan,

grup, colectivitate) s gndeasc i s acioneze ntr-un mod compatibil cu
interesele iniiatorului, nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici de
persuasiune care distorsioneaz intenionat adevrul, lsnd ns impresia
libertii de gndire i decizie.
Din punct de vedere politic, manipularea reprezint o form de impunere a
intereselor unei clase, grup, colectiviti, nu prin mijloacele coerciiei, puterii, ci prin cele
ideologice, prin inducere n eroare. Din acest motiv, recurgerea la manipulare n
situaiile de divergen de interese devine tot mai frecvent n societatea actual,
manipularea reprezentnd un instrument mai puternic dect utilizarea forei.
n lucrarea lui tefan Buzrnescu 1 Sociologia opiniei publice manipularea este
definit ca aciune de a determina un actor social (persoan, grup, colectivitate) s
gndeasc i s acioneze ntr-un mod compatibil cu interesele iniiatorului, iar nu cu
interesele sale, prin utilizarea unor tehnici de persuasiune care distorsioneaz
intenionat adevrul, lsnd ns impresia libertii de gndire i de decizie. Spre
deosebire de influena de tipul convingerii raionale, prin manipulare nu se urmrete
nelegerea mai corect i mai profund a situaiei, ci inocularea unei nelegeri
convenabile, recurgndu-se att la inducerea n eroare cu argumente falsificate, ct i
la apelul la palierele non-raionale. Inteniile reale ale celui care transmite mesajul
rmn insesizabile primitorului acestuia.
Manipularea este actiunea prin care un individ este convins sa actioneze sis a
gandeasca intr-un mod compatibil cu interesele initiatorului sinu cu interesele sale ,prin
utilizarea unor metode si tehnici care distorsioneaza intentionat adevarul lasand insa
impresia libertatii de gandire si de decizie.
Prin manipulare nu se urmareste intelegerea mai corecta a situatiei ,a problemei
ci inocularea unei intelegeri convenabile, facand astfel incat indivizii sa nu
constientizeze scopurile adevarate ale celor care ii influenteaza si mai mult decat atat
sa fie convinsi ca ei insisi isi doresc sa gandeasca si sa actioneze in acel mod.
In general , manipularea este o forma de agresiune psihologica ce utilizeaza
aceleasi mijloace ca si propaganda sau zvonul ,in scopul devierii
comportamentelor.Sunt oameni care balanseaza de la un partid la altul la fiecare
alegere si asupra lor se aplica cele mai diverse tehnici de manipulare

Clasificarea manipulariilor si tehnicile de

manipulare

1 tefan Buzrnescu, Sociologia opiniei publice, Ed. de Vest, 2005.

Un mare psiholog social PHILIP ZIMBARDO clasifica manipularile dupa

amplitudinea modificarilor effectuate intr-o situatie sociala:
Manipulari mici care produc modificari minore ,tehnicile folosite cel mai frecvent
fiind piciorul in usa si usa in fata.Prima urmarind sa-l determine pe individ sa
accepte mai intai o schimbare mica pentru ca apoi sa I se ceara sa accepte o
schimbare mai mare ( de exemplu in prima faza individual este convins sad ea noroc cu
candidatul pe care in mod normal nu l-ar vota; dupa trei ocazii in care ii strange mana el
devine mai usor de convins sa-l voteze, al doilea este oposul primei : prima cerinta este
atat de mare incat este imediat refuzata, ca a doua cerere sa apara cu mult mai
rezonzbila in raport cu prima (de exemplu:alegatorilor li se cere de prima data sa se
inscribe in partid sis a devina militant ,ca apoi dup ace sunt refuzati ,sa fie rugati sa
participle la un miting electoral al partidului respective)
. in 1966, Scott Fraser i Jonathan Freedman au imaginat un experiment care a
demonstrat obiectivitatea unor asemenea tehnici de manipulare minor. Despre ce era
vorba? ntr-uncartier obinuit, casele au fost luate la rnd i fiecrui proprietar i s-a
propus s permitainstalarea, n faa curii sale, a unui panou imens pe care scria
Conducei cu pruden. Dei s-afcut apel la spiritul lor civic, numai aptesprezece la
sut au acceptat s-i umbreascgazonul cu aa ceva. O a doua grup de
experimentatori s-a deplasat ntr-o alt zon acartierului i a colindat casele cerndu-le
proprietarilor s semneze o petiie n favoareaact ce nu le atrgea vreo obligaie. Dou
sptmni mai trziu, echipa adin nou proprietarii ce semnaser petiia, propunndu-le
instalarea panoului. De dataaceasta, procentul celor care au acceptat a fost de trei ori
mai mare fa de primul caz. Decipentru a determina oamenii s accepte o concesie
major, este convenabil s li se prezinte mainti o cerere nesemnificativ, dar de
aceeai natur, creia aproape fiecare i va da curs,pentru ca abia dup aceea s se
vin cu cererea avut n vedere de la bun nceput. Dup cumarat rezultatele
experimentului descris anterior, ansele de reuit se vor tripla utilizndtehnic,
denumit de psihologi: Piciorul-n-u. Dei tehnica se bazeaz pe stimulisociali minori,
efectele ei pot fi extrem de puternice, uneori la nivelul unei societi ntregi.
O alt tehnic de manipulare este:Trntitul-uii-n-fa. Dei total opus, ca esen,
Piciorul-n-u, etectele sunt aceleai. Prin aceast tehnic, oamenii sunt determinai
accepte o anume concesie, prezentndu-li-se n prealabil o cerere mult mai mare, de
aceeainatur, care are toate ansele s fie refuzat. Abia dup aceea se vine cu
cererea avut nvedere de la bun nceput. Aceasta are toate ansele de a fi acceptat,
deoarece, princomparaie cu solicitarea inacceptabil de dinainte, pare foarte
rezonabil
Micile manipulri pot avea i efecte de o extrem gravitate la nivelul ntregii
societi. Spre exemplu, n 1992, n Romnia, televiziunea naional a prezentat mai
multe zile la rndinformaii oficiale privind o iminent criz de pine, din cauza lipsei de
gru. S-a indus astfelun sentiment de panic la nivelul ntregii societi. Cteva zile mai
trziu, oamenii au rsuflatuurai aflnd, tot de la televiziune, c guvernul a rezolvat
situaia prin acceptarea unormasive importuri de gru. Abia mult mai trziu, n pres au
nceput s apar materiale privindsubstratul ocult al afacerii. Criza fusese artificial

creat pentru a justifica masivele importuri, aductoare de comisioane fabuloase pentru

cei care le-au derulat beneficiind de complicitateaguvernului. n realitate, ranii din
Romnia aveau suficient gru pentru a satisface necesarulla nivel naional, ns preul
de achiziie care le-a fost oferit era ridicol de mic, tocmai pentrua-i determina s refuze
comercializarea stocurilor n ateptarea unui pre mai bun.
Deci i n cazul tehnicii Trntitul-uii-n-fa, ca i n cazul Piciorului-nu,
ansele de obinere a unei concesii au crescut de trei ori, n comparaie cu cazurile n
care cererea a fost normal
Manipulrile medii se refer la modificri importante ale situaiilor sociale, cu
efectecare, uneori, depesc n mod dramatic ateptrile, tocmai pentru c enorma
putere deinfluen a situaiilor sociale asupra comportamentului uman este subevaluat
n cele mai multe cazuri.
tehnici de manipulare ce au funcionat perfect, ncepnd cu
rzboiulradioelectronic i sfrind cu rolul decisiv al televiziunii n magnetizarea
maselor. Singurullucru care lipsete, dup ase ani, este identificarea oficial, clar, a
celor care au imaginat ipus n funciune tot acest mecanism. ns chiar meninerea
unei permanente ncordrireprezint o tactic menit s vulnerabilizeze individul i s-l
fac mult mai uor demanipulat.
Pe lng tehnicile menite s induc sentimentul de supunere fa de autoriti
sau, dimpotriv, s declaneze revolte puternice, alte exemple de manipulri medii pot
fi i celeprin care se urmrete dezumanizarea victimelor sau dezindividualizarea
atacatorilor, nvederea ncurajrii spiritului agresiv..
Dup cum s-a precizat anterior, aceste tehnici pot intra n categoria manipulrilor
medii n principal, tehnicile de dezumanizare a inamicului se utilizeaz pentru a face
posibilexterminarea acestuia fr ezitri i fr remucri din partea executanilor,
majoritateprovenii dintre oamenii obinuii.
Scopul fundamental al tehnicilor de dezumanizare este curarea imaginii
inamicului deorice trstur uman, prezentarea lui drept un monstru nedemn i
periculos pentru speciauman, identificarea lui prin porecle sau prin orice alte denumiri
care nu trebuie s maipstreze nici o conotaie omeneasc. La nevoie, nsui sensul
cuvintelor este pervertit pentru anu lsa vreo fisur prin care viitorii agresori s sesizeze
c, de fapt, inamicii le sunt semenintru raiune. La modul concret, metodele utilizate n
propaganda de dezumanizare ainamicului constau n impunerea prin mass-media a
unor caricaturi oribile, a unor sloganuriagresive, a unor materiale de pres falsificate, n

care inamicii sunt prezentai drept nitetroglodii violeni i periculoi.rit faptului c, dei
sunt relativ simple, efectele lor depesc orice ateptri.
Dezindividualizarea este o tehnic mult mai simpl, dar cu efecte la fel de
ocante. naccepia psihologiei sociale, dezindividualizarea este definit ca un
sentiment al pierderii nanonimat. Eliberarea de sub constrngerile inerente, impuse de
un comportament normal sicorec n societate, eliberare obinut prin aceast cufundare
n anonym
Dezindividualizarea prin ascunderea chipului n spatele unor mti se regsete
nnumeroase cazuri att din istorie, ct i din realitatea imediat. Membrii organizaiilor
KuKlux Klan poart mti n timpul ntrunirilor i aciunilor. Membrii unor secte satanice,
deasemenea. Chiar i introducerea uniformei are printre scopurile ei crearea unui
sentiment deuniformitate, care s cufunde individul n anonimat, pentru a-l face mult
mai disponibil pentru comiterea unor acte inumane, precum uciderea inamicului.
at, conduce la o cretere a agresivitii, a manifestrilor deviante.
Un alt exemplu de manipulri medii poate fi gsit n dosarele referitoare la
experimentelestrict secrete de controlare a minii umane. Programul MK-ULTRA, iniiat
la cteva deceniidup sfritul celui de-al doilea rzboi mondial, consta n
experimentarea unor tehnologiineconvenionale, precum hipnoza, stimularea electric a
creierului sau administrarea dedroguri, respectiv LSD, pentru a obine un control total
asupra gndirii i comportamentuluisubiecilor. Numeroi savani de renume au fost
cooptai de bun-voie n cadrul acestuiprogram. De multe ori, experienele desfurate
de ei nu numai c violau etica profesional, dar depeau orice limit a legalitii i a
moralitii, provocnd infirmitatea sau chiar moarteaunora dintre cei supui testelor.
Rezultatele nu au corespuns ateptrilor, dar ceea ce uimeteeste uurina cu care
numeroase somiti ale tiinei, cu o reputaie de invidiat, au consimit sse angajeze n
asemenea experimente i chiar s provoace moartea unor semeni ai lor...
Manipulrile mari sunt reprezentate de influena ntregii culturi n mijlocul
creiavieuiete individul. Sistemul de valori, comportamentul, felul de a gndi al
individului suntdeterminate n primul rnd de normele scrise i nescrise ale societii n
care triete, desubculturile cu care vine n contact. Neglijnd aceast permanent i
uria influen, individul poate face mult mai uor judeci greite sau poate fi lesne de
manipulat. n acelai timp trebuie observat c, tocmai datorit aciunii continue a
manipulrilor mari asupra noastr, prezena lor a devenit ceva obinuit, fiind mult mai

dificil de identificat. Pentru foarte muli este uor de remarcat o manipulare minor, de
genul "trucurilor"electorale, spre exemplu, dect una major, cum ar fi, de pild, faptul
c rolul colii de atransmite elevilor un bagaj de cunotine ct mai mare are o
importan secundar n comparaiecu celelalte scopuri, prin care copilul, adolescentul
de mai trziu, este antrenat pentru ase integra n respectiva societate.
Un efect tulburtor i grav al marii manipulri exercitate prin integrarea individului
ntrunanumit sistem este fenomenul de anomie, ce apare n cazul seismelor socialpolitice deanvergur, atunci cnd ntregul sistem de valori, de concepii i standarde
sociale seprbuete brusc.
Conceptul de anomie (din grecete: a nomos fr lege) a fost introdus, n 1893,
deprofesorul Emile Durkheim, ntemeietorul colii franceze de sociologie, n lucrarea sa
Ladivision du travail social (Diviziunea muncii sociale). Anomia desemneaz un
fenomen socialanormal, patologic, generat de lipsa de reguli morale i juridice menite
s organizeze viaaeconomic i social. Lipsa acestor norme se resimte la nivelul
omului obinuit prin apariia iaccentuarea unui sentiment de insecuritate difuz, de
team permanent, ce duce la aciunirevendicative n paralel cu creterea agresivitii.
Cu alte cuvinte, o ntreag societate devinebolnav atunci cnd regulile, tradiiile i
legile se modific brusc, dispar sau se ntrzienlocuirea lor la timp. Lipsii de vechiul
sistem de valori prin care se raportau permanent lasituaiile sociale, oamenii devin
vulnerabili, dezorientai, nervoi
Revenind la manipulrile deja cunoscute i clasificate, n special la cele de
mareanvergur, analiza lor, adus la cunotina ct mai multor oameni, nu are doar
menirea de aavertiza individul asupra presiunilor ce i determin comportamentul i
modul de gndire, darpoate oferi i soluii benefice n cazul unor situaii de criz.
Este vorba de soluii reale, care s modifice structurile i sistemele sociale n aa
fel, ncts fie favorabile tuturor categoriilor de oameni, nu de acele rezolvri false, n
interesulgrupului aflat la putere, concretizate n reeducarea, pedepsirea, ncarcerarea,
discriminarea, excluderea sau execuia celor care nu se comport n spiritul normelor
impuse. n societilemoderne, cu adevrat democratice, acuzarea victimelor a devenit
anacronic. Alcoolicii, sracii, omerii nu pot fi fcui vinovai n ntregime de situaia n
care se afl. n primul rnd

trebuie identificate cauzele sociale ale srciei, ale lipsei

de locuri de munc sau alemprejurrilor ce i determin pe oameni s bea sau s se

drogheze. Doar acionnd asupracauzelor se poate diminua amploarea unor flageluri

precum srcia, omajul, alcoolismul sauconsumul de droguri...
Toate tehnicile de manipulare cunoscute in literatura de specialitate au fost
utilizate in Romania. Bogdan Ficeac a scris in 1996 cartea "Tehnici de manipulare"
aratand multe cazuri folosite de puterea politica in anii 1990-1995. Cu cat un individ sau
un partid are putere mai mare cu atat este mai dispus sa utilizeze un arsenal cat mai
variat de tehnici de manipulare pentru a-si intari controlul .
In regimul comunist sociologia a fost desfiintata, dar ea se invata la Academia de
partid Stefan Gheorghiu si peste 1.000 de comunisti din fiecare judet au invatat acolo
toate tehnicile de manipulare, fiind instruiti cum sa le aplice. Dupa 1990 le-au aplicat la
un nivel mult mai mare si mai putin coordonat.
Dar sociologia a devenit o stiinta publica si multi alti oameni au invatat cum sa se
fereasca de actiunile manipulative. Prin cunoasterea acestor tehnici ele si-au redus
amploarea si este demonstrat de numeroase cercetari ca oamenii cu cat sunt mai
educati

cu

atat

sunt

mai

greu

de

manipulat

(dar

nu

imposibil).

In pragul unor evenimente majore se aplica un arsenal intreg de tehnici, iar la

referendumul pentru suspendarea presedintelui din vara anului 2012 au fost aplicate la
scara nationala toate tehnicile cunoscute. A fost cea mai mare agresiune psihologica
facuta asupra populatiei in ultimii ani.
Unii politicieni au aceste tehnici de manipulare in firea lor, sunt probabil de mici
invatati sa se descurce, sa convinga, sa stapaneasca. Altii au invatat aceste tehnici in
cursurile pe care le-au audiat, la scolile de vara ale partidelor. Cert este ca toti
stapanesc intr-o masura destul de mare aceste tehnici, iar campaniile electorale sunt
pentru ei ca examenele la facultate: cu cat le aplica mai bine cu atat obtin voturi mai
multe. Cei care au pierdut competitiile electorale le-au aplicat cel mai putin.
Exista din acest punct de vedere unii teoreticieni in SUA care spun ca alegerile
viciaza democratia caci oamenii nu aleg in mod liber, fiind determinati sa voteze in urma
unui

bombardament

psihologic

caruia

nu-i

pot

face

fata.

Cel mai adesea politicienii se aleg singuri, votul electoratului fiind minor si usor de
influentat in campanie, mai importanta fiind nominalizarea drept candidat de catre partid

a politicianului. De aceea politicienii nu raspund in fata alegatorilor ci in fata sefilor de

partide. Iar in ierarhia partidelor urca mai usor acei indivizi care aplica cu mai multa
lejeritate tehnicile de manipulare in relatie cu colegii si mai ales cu superiorii lor .
Protestele din Romania sunt in totalitate manipulate politic. Daca puterea ar fi vrut
ca ele sa nu aiba loc va asigur ca lumea nu ar fi iesit in strada, asa cum nu a iesit in
strada ani indelungati.Piata Universitatii este un experiment pe care puterea
politica il face: incita, stimuleaza exprimarea opiniilor populatiei, trimite activisti care sa
fie prezenti acolo si sa scandeze pro sau contra Rosiei Montane, DNA, gazelor de sist,
etc.
Si face acest lucru deoarece a vazut ca partidele zise anti-sistem le sunt utile
odata ce intra in Parlament. Uitati-va la cazul PP-DD - el nu a periclitat puterea prin
mesajele de lupta impotriva ciocoilor, ci reprezinta principalul rezervor din care puterea
isi alege alti membri pentru a-si construi alte majoritati. Puterea stimuleaza infiintarea
altor partide, cresterea miscarilor ecologiste, anti-capitaliste, ii incita pe unii sa iasa in
strada.
Pe de o parte pentru a arata ca este democratica si ca in Romania exista miscari
civice, pe de alta parte pentru a deturna aceste miscari spre alte interese ascunse si, in
plus, pentru a induce ideea ca degeaba ies oamenii in strada caci jocurile se fac in
alta parte, nu la guvern, ci mai sus, minimalizand astfel orice initiative civice ar mai
putea apare, orice coalizari ale acestora intr-o opozitie care sa-i pericliteze pozitia.
In mod normal o miscare de protest este asumata de o organizatie, primeste un loc
si un timp pentru manifestatii stradale. Fenomenul din 1990 a fost asumat public de
catre Liga Studentilor. Acum miscarile de protest nu sunt asumate de nimeni, dar in
Piata Universitatii recunosc specialisti in manipulare, oameni care au fost sau sunt
angajati ai unor servicii secrete, activisti ai partidelor de la putere sau ai altor organizatii
care urmaresc scopuri politice.

Bibliografia
1 Corina Radulescu ,Comunicare si Protocol ,Bucuresti,Editura Universitatii din
Bucuresti,2009
2Stefan Buzarnescu ,Sociologia opiniei publice, Editura de vest, Timisoara 2005
3Bogdan Fireac, Tehnici de manipulare Editura Nemira,Bucuresti,1997