Universitatea Valahia din Targoviste

Analiza cererii de servicii turistice la nivel national

Student: Balan Nicolae

Specializare: ECTS, anul II

Analiza cerereii de servicii turistice la nivel national

1. Scurta prezentarea turistica a Romaniei

Romnia este nzestrat cu un potenial turistic deosebit de variat, diversificat i
concentrat, caracterizat prin:
existena unor forme de relief accesibile i armonios mbinate pe ntreg teritoriu;
o clim favorabil practicrii turismului pe tot cursul anului;
potenial faunistic i floristic bogat, cu specii i ecosisteme unicate n Europa;
factori naturali recomandai ntr-o cur balnear complex;
patrimoniul cultural-istoric i arhitectural apreciat pe plan internaional cu care
Romnia se poate ncadra n rndul destinaiilor turistice atractive din Europa i din
lume.
Romnia a fost o destinaie cutat de turitii externi i a avut un turism intern
dezvoltat care sa derulat pe baza unui cadru legal (Legea turismului) nc din perioada
interbelic. n prima jumtate a anilor '60 ara noastr a cunoscut o dezvoltare semnificativ a
capacitilor de cazare turistic, n special n zona litoralului Mrii Negre. La nceputul anilor
'70 Romnia era deja cunoscut pe piaa principalelor ri europene generatoare de turiti, n
special n Germania, Marea Britanie, rile Scandinave, Frana, Italia, Austria, Belgia .a.
ncepnd cu anii '80 ara noastr a cunoscut un declin puternic al sosirilor de turiti
strini, tendin care s-a meninut, sub forma atenuat, i n anii '90. Cauza principal o
constituie lipsa de fonduri pentru investiii destinate dezvoltrii, modernizrii i reabilitrii
infrastructurilor specifice ca urmare a procesului lent i complicat al privatizrii, aplicrii
unei fiscaliti neadecvate, inexistenei unor faciliti n domeniul creditelor bancare .
2. Cererea de servicii turistice
Cererea pentru servcii, alaturi de oferta si tarife, reprezinta una din categoriile cele
mai importante ale pietei serviciilor; reprezinta partea solvabila a nevoii sociale reale de
servicii care se manifesta la piata.
Cererea de servicii a populatiei se modifica, in volum si structura, sub influenta, in
principal, a urmatorilor factori:
Cresterea venitului si a timpului liber influenteaza in acelasi sen cererea de servcii; pe
masura cresterii veniturilor, oamenii dau un plus de valoare timpului si au tendinta sa
cumpere servicii decat sa le produca singuri (ex: sa ia masa la restaurant in loc de domiciliu),
in timp ce persoanele cu venituri limitate dar care au timp liber, sunt adesea nevoiti sa-si
reduca cheltuielile pentru servicii.
Oferta de servicii influenteaza de asemenea cererea prin faptul ca aceasta se poate
manifesta doar vis--vis de productia de servcicii oferita pe piata; diversitatea ofertei da
posibilitatea cumparatorilor de a alege si de a-si satisface la un nivel superior cerintele.

Cresterea tarifelor are o influenta negativa asupra cererii, coeficientii de elasticitate a

cererii de servicii in functie de tarife sunt, in general, negativi si supraunitari, insa in cazul
serviciilor care satisfac nevoi primare nu determina scaderea in aceeasi proportie a cererii,
coeficientii avand valori subunitare.
De asemenea, cresterea numarului populatiei (factorii demografici) conduce la
cresterea cererii de servicii (cresterea natalitatii induce sporirea puternica a cererii de servicii
educative, de intretinere a copiilor etc. in timp ce tendinta de crestere a duratei medii a vietii
si de imbatranire a populatiei va contribui la cresterea cererii pentru anumite categorii de
servicii cererea pt servicii de sanatate).
Factorii psihologici precum preferintele, gusturile, aspiratiile diferite ale indivizilor
influenteaza cererea de servcii ata ca volum cat si ca structura, iar schimbarile sociale, au de
asem,enea un puternic impact asupra cererii de servicii (dezvoltarea unor orase sau regiuni
duc la cresterea nevoilor pentru infrastructura si servcii aferente).
Cererea de servicii si produse turistice, reprezinta un element constitutiv al pietei si
este reprezentata de ansamblul persoanelor care isi pun in practica dorinta de a se deplasa
periodic si temporar, in afara resedintei proprii pentru alte motive decat prestarea unor
activitati remunerate la locul de destinatie. Acesti consumatori care isi procura serviciile de
turism de la ofertanti sunt fie turisti local, fie turisti externi.
Consumatorii de produse turistice pot fi grupati in:
- efectivi (reali) aceia care au solicitat deja sau vor solicita in mod sigur produsul
turistic;
- potentiali care desi, nu au cerut sau nu cer inca prodsul din motive obiective, il
vor cere de indata ce vor avea posibilitatea sa intre in posesia lui; dorinta de cumparare
manifestandu-se latent.
3. Capacitatea de cazare turistica a Romaniei
Capacitatea de cazare existenta in anul 2011 a fost numar total de 278503 locuri, iar in 2012 a
fost de 301109. Deci in anul 2012 s-a inregistrat o crestere a locurilor de cazare de 8,15% fata
de locurile din anul 2011.
4. Analiza cererii de servicii turistice la nivel national
In cele ce urmeaza se va efectua o analiza anuala a cererii de servicii turistice, atat a
rezidentilor romani cat si a celor straini, in Romania, in decursul anului 2012 comarativ cu
anul 2011.
In tabelul de mai jos avem numarul de sosiri ale turistilor in structurile de primire
turistica cu functiuni de cazare turistica.
Sosiri turisti

2012

2011

Romani

6030053

5514907

Straini

1656436

1516699

Total sosiri

7686489

7031606

Conform datelor din tabelul de mai sus, in anul 2012, sosirile inregistrate in unitatile
de primire turistica au fost in numar de 7686489, fiind in crestere cu 9,32% numarul sosirilor
inregistrate in anul 2011.
Sosirile turistilor romani in anul 2012 au reprezentat 78,45% din totalul sosirilor in
anul 2012, in timp ce sosirile turistilor straini au insemnat 21,55% din numarul total. Aceste
ponderi sunt aproximativ egale cu cele ale anului 2011.
In tabelul de mai jos avem numarul de innoptari in structurile de primire turistica cu
functiuni de cazare turistica.
Innoptari

2012

2011

Romani

15868689

14912557

Straini

3297433

3066882

Total

19166122

17979439

Conform datelor din tabelul de mai sus, in anul 2012, numarul total al innoptarilor in
structurile de primire turistica a fost in suma de 19166122, cu o crestere de 6,6% fata de
numarul innoptarilor din anul 2011.
In anul 2012 innoptarile turistilor romani au reprezentat 82,8% din numarul total de
innoptari, in timp ce numarul innoptarilor turistilor straini au reprezentat 17,2% din numarul
total. Ponderi asemanatoare au fost inregistrate si in anul 2011.

Bibliografie
1. http://biblioteca.regielive.ro/
2. http://www.insse.ro/