Sunteți pe pagina 1din 19

CURSUL 7

Tema 3. Programarea matematica instrument alternativ de modelare a


proceselor decizionale din economie
3.2 Exemple de modelare prin programare liniara
A. Modelarea unor probleme de planificare a productiei
Exemplul 1 Recent, tanarul intreprinzator roman Gheorghe a deschis o mica brutarie in
Sinaia la cota 1440 si vinde turistilor sositi cu telecabina covrigi si briose in pungi de o
duzina. Punga de covrigi se vinde cu 10 lei iar o punga cu briose costa 12 lei. Produsele
sunt bine apreciate si turistii sunt infometati astfel ca tot ceeace se coace se si vinde
imediat. O duzina de covrigi consuma 5 masuri de faina, 2 oua si o masura de zahar iar
o duzina de briose necesita 3 masuri de faina, 3 oua si 3 masuri de zahar. Pentru ziua
urmatoare, Gheorghe are in stoc 90 masuri de faina, 45 oua si 36 masuri de zahar.
Cate duzini de covrigi si cate duzini de briose ar putea coace Gheorghe in ziua
urmatoare pentru ca venitul sau sa fie maxim?
Modelul matematic
In acord cu schema generala, elaborarea modelului matematic implica parcurgerea
urmatoarelor etape:
I) Identificarea marimilor variabile; acestea vor fi variabilele de decizie ale
modelului
In exemplul de fata singurele marimi necunoscute sunt cantitatile de produse finite ce
vor fi fabricate din resursele existente.Drept care, vom nota cu:
x1 = numarul pungilor de covrigi
x2 = numarul pungilor de briose
ce vor fi pregatite in ziua urmatoare din stocurile de faina, oua si zahar date.
II) Identificarea conditiilor limitative ale situatiei concrete modelate si
formalizarea lor in restrictiile modelului
In exemplul nostru exista o singura cerinta de care trebuie sa tinem seama: incadrarea
necesarului de resurse pentru fabricarea cantitatilor x1,x2 in stocurile disponibile.

- pentru faina: producerea a x1 pungi de covrigi necesita 5x1 masuri de


faina. Pentru x2 pungi de briose avem nevoie de 3x2 masuri de faina.Prin urmare,
expresia necesarului de faina pentru realizarea combinatiei (x 1,x2) de produse finite va fi
5x1 + 3x2. Acest necesar nu trebiue sa depaseasca disponibilul de 90 masuri, ceeace se
traduce prin inegalitatea:
5x1 + 3x2 90
(1)
- pentru oua: rationand analog, cerinta ca necesarul de oua sa nu
depaseasca disponibilul inseamna satisfacerea inegalitatii:
2x1 + 3x2 45

(2)

- pentru zahar: incadrarea necesarului de zahar in cantitatea disponibila se


formalizeaza prin inegalitatea:
x1 + 3x2 36

(3)

III) Precizarea conditiilor explicite impuse valorilor variabilelor de decizie


Avand in vedere semnificatia lor economica, este clar ca variabilele x1 si x2 nu pot lua
decat valori nenegative:
x1 0 , x2 0
(4)
Atentie: x1 = 0 sau x2 = 0 traduce intentia de a nu produce covrigi respectiv briose!
In acord cu terminologia generala, perechile de valori numerice ( x1 , x2 ) asignate
variabilelor x1,x2, care satisfac restrictiile (1 3) si conditiile de nenegativitate (4), se
numesc solutii admisibile; oricare dintre ele reprezinta un program de productie
realizabil din resursele date.
IV) Identificarea criteriului de apreciere (de performanta) a solutiilor
posibile si formalizarea acestuia in functia obiectiv a modelului
Din enunt rezulta ca aprecierea diferitelor posibilitati de productie se va face prin
venitul (potential) pe care l-ar aduce in caz de adoptare. Expresia acestui venit este data
de functia
f = 10x1 + 12x2
(5)
a carei valoare maxima urmeaza a fi cautata pe multimea solutiilor admisibile.
Modelul matematic al situatiei de planificare din exemplul 1 este ansamblul
relatiilor (1 - 5) rescris in continuare si notat cu sigla (P):

(max) f 10 x1 12 x2
5 x 3x 90
1
2

( P) 2 x1 3x2 45
x 3x 36
1
2

x1 0 , x2 0

Deoarece functia obiectiv (5) si restrictiile (1 3) sunt liniare in variabilele x1,x2, (P)
este o problema de programare liniara (sau, mai simplu, un program liniar) care se
citeste:
Sa se determine valorile numerice x1 , x2 asignate variabilelor x1,x2, care satisfac
restrictiile (1 3) si conditiile de nenegativitate (4) si care ofera functiei obiectiv (5)
valoarea maxima.
Intr-o sectiune viitoare vom arata ca solutia optima x ( x1 , x2 ) a programului (P)
este:
x1 15 (pungi de covrigi) , x2 5 (pungi de briose) cu venitul maxim (max) f 210 lei.
In caz de adoptare,aceasta solutie ar utiliza intreg disponibilul de faina si oua si numai
30 masuri din stocul de zahar.
Exemplul 2 O intreprindere familiala produce doua feluri de chipsuri A si B. Produsele
sunt vandute intr-un popas unde opresc de obicei autocarele cu turisti. Ambele
sortimente parcurg trei procese: taierea cartofilor, prajire si ambalare. Chipsurile A se
taie mai greu si prajirea lor dureaza mai mult. In schimb, ambalarea chipsurilor A
dureaza mai putin deoarece se foloseste un singur fel de punga in timp ce chipsurile B se
vand in mai multe tipuri de pungi.Exista limitari in ceeace priveste timpul disponibil
pentru fiecare operatie deoarece echipamentele si personalul sunt folosite si in alte
scopuri.In tabelul 1 sunt dati timpii necesari fiecarei operatii si profiturile per kg de
produs finit precum si fondurile de timp alocate operatiilor in urmatoarea saptamana.

Operatia
Taiere
Prajire
Ambalare
Profit(lei/kg)

Timpul necesar Fond de timp


operatiei (min/kg) disponibil
pentru operatie
A
B
(min)
4
2
345
5
4
480
2
4
330
6
8
Tabelul 1

i) In ce cantitati ar trebui produse cele doua sortimente pentru ca profitul sa fie


maxim? Cum sunt utilizate resursele de timp disponibile? (se presupune ca desfacerea
este asigurata pentru tot ceeace se produce!)
ii) Un supermarket s-a oferit sa desfaca intreaga productie saptamanala cu
conditia ca marfa sa fie livrata in baxuri de 30 kg fiecare, platind si un bonus de 10% din
profitul per bax. In aprecierea ofertei luati in considerare atat profitul potential cat si
modul in care sunt utilizate resursele de timp disponibile.
Modelul matematic
i) Schema generala de modelare conduce la programul liniar:
(max) f 6 x1 8 x2
4 x 2 x 345
1
2

( P) 5 x1 4 x2 480
2 x 4 x 330
1
2

x1 0 , x2 0

unde
x1 = cantitatea (in kg) de chipsuri A
x2 = cantitatea (in kg) de chipsuri B
ce urmeaza a fi produse in urmatoarea saptamana.
Solutia optima: 50 kg chipsuri A si 57,5 kg chipsuri B cu un profit de 760 lei. Solutia
este acceptabila daca pungile de ambalare nu sunt prea mari (de exemplu 100,200 sau
250g) Ea utilizeaza integral fondurile de timp alocate pentru prajire si ambalare si numai
315 minute din cel alocat operatiei de taiere.
ii) Solutia precedenta nu mai este acceptabila: 50 kg de chipsuri A inseamna 1,667
baxuri iar 57,5 kg de chipsuri B inseamna 1,917 baxuri in timp ce ofertantul accepta
numai valori intregi. Reluam modelarea luand ca variabile de decizie:
y1 = numarul baxurilor de chipsuri A
y2 = numarul baxurilor de chipsuri B
Deoarece un bax are 30 kg cele trei operatii vor dura de 30 de ori mai mult decat in
cazul unui singur kg. Apoi la un bax de chipsuri A se castiga 6 30 = 180 lei la care se
adauga bonusul de 10% adica 18 lei, deci in total se castiga 198 lei. Analog, profitul per
baxul de chipsuri B va fi 8 30 + 24 = 264 lei. Se obtine programul liniar:

(max) f 198 y1 264 y 2


120 y 60 y 345
1
2

150 y1 120 y 2 480


( P)
60 y1 120 y 2 330

y1 0 , y 2 0

y1 , y 2 numere intregi

care se deosebeste de precedentul prin cerinta expresa ca variabilele sa ia numai valori


intregi!
Cea mai buna solutie este un bax de chipsuri A (adica 30 kg) si doua baxuri de chipsuri
B (adica 60 kg) pentru care sunt necesare 240 minute pentru taiere, 390 minute pentru
prajire si 300 minute pentru ambalare. Profitul plus bonusurile s-ar ridica la 726 lei.
Economiile de timp productiv, ce ar putea fi folosite in alte activitati, pot face oferta
tentanta
B. Modelarea unor probleme de dieta
Exemplul 3 Un nutritionist vrea sa elaboreze o dieta constand din doua alimente
principale A si B. O uncie din A contine 2 unitati lipide, o unitate carbohidrati si 4
unitati proteine. O uncie din B contine 3 unitati lipide, 3 unitati carbohidrati si 3 unitati
proteine.Dieta trebuie sa asigure zilnic:
- cel mult 18 unitati lipide;
- cel putin 12 unitati carbohidrati;
- cel putin 24 unitati proteine.
O uncie din A costa 20 centi iar o uncie din B costa 25 centi.
Cate uncii din fiecare aliment ar trebui cumparate pentru satisfacerea cerintelor
nutritionale date cu cel mai mic cost?
Modelul matematic
I) Identificarea variabilelor de decizie
Notam:
x1 = cantitatea din alimentul A (in uncii)
x2 = cantitatea din alimentul B (in uncii)
cantitati ce vor alcatui dieta zilnica.

II) Restrictii
Avem de formalizat urmatoarele cerinte:
- totalul lipidelor din dieta nu trebuie sa depaseasca nivelul maxim admis de 18
unitati.Gandim astfel:
x1 uncii din A contin 2x1 unitati de lipide;
x2 uncii din B contin 3x2 unitati de lipide;
Atunci combinatia de cantitati (x1,x2) din alimentele A si B va contine un total de
2x1 + 3x2 unitati de lipide, astfel ca cerinta nedepasirii nivelului maxim admis se traduce
prin inegalitatea:
2x1 + 3x2 18
(1)
- dieta trebuie sa asigure un minim de 12 unitati de carbohidrati.
Rationand analog, combinatia (x1,x2) va contine 1x1 + 3x2 unitati de carbohidrati si
atunci, satisfacerea cerintei minimale pentru acest nutriment se traduce prin inegalitatea:
x1 + 3x2 12

(2)

- dieta trebuie sa asigure un minim de 24 unitati de proteine.


Formalizare:
4x1 + 3x2 24

(3)

III) Conditii explicite pe valorile variabilelor de decizie


Presupunand tacit ca sunt admise si fractiuni de uncie, singura conditie care se impune
este conditia de nenegativitate:
x1 0 , x2 0
(4)
IV) Functia obiectiv
Costul alimentelor cumparate este dat de expresia (functia):
f = 20x1 + 25x2 (centi)
care trebuie minimizata.
Reunim relatiile (1 5) in programul liniar:

(5)

(min) f 20 x1 25 x2
2 x 3x 18
1
2

( P) x1 3x2 12
4 x 3x 24
1
2

x1 0 , x2 0

Solutia optima: cea mai ieftina dieta care satisface cerintele nutritionale din enunt se
2
8
compune din 4 uncii din A si
2,67 uncii din B si costa 146 146,67 centi.
3
3
Continutul de lipide este sub nivelul maxim (doar 16 unitati) in schimb, carbohidratii si
proteinele sunt la pragul minim cerut.
Exemplul 4 Ce inseamna o dieta satisfacatoare? In primul rand ea ar trebui sa satisfaca
o serie de cerinte nutritionale apoi sa fie ieftina, variata si nu in ultimul rand sa fie
placuta in cerul gurii. Cum se poate gasi o asemenea dieta?
Sa presupunem ca singurele alimente existente pe piata statiunii Tataia sunt cele date in
tabelul 2.
Marimea Energie Proteine Calciu
Pret
Nr. maxim de
portiei (kcal)
(g)
(mg) (u.m./portie)
portii/zi
Fulgi de ovaz
25 g
110
4
2
3
4
Carne de pui
100 g
205
32
12
24
3
Oua
2 mari
160
13
54
13
2
Lapte integral
237 cl
160
8
285
9
2
Placinta cu cirese
170 g
420
4
22
20
2
Fasole cu carne de porc
260 g
260
14
80
19
2
Aliment

Tabelul2
Obiectivul este alcatuirea unei diete de cost minim care sa asigure zilnic cel putin
2000kcal, cel putin 55 g proteine si cel putin 800 mg calciu. Pentru a asigura o oarecare
varietate s-a limitat numarul de portii zilnice desi unii s-ar multumi si cu 10 portii de
fasole cu carne de porc ce ar acoperi, chiar in exces, cerintele nutritionale specificate...
Modelul matematic
Renotam alimentele cu 1,2,,6 in ordinea in care ele sunt afisate in tabelul 2.

I) Luam ca variabile de decizie:


x1 = numarul portiilor din alimentul 1 fulgi de ovaz;
x2 = numarul portiilor din alimentul 2 carne de pui;
.
x6 = numarul portiilor din alimentul 6 fasole cu carne de porc.
II) Restrictii
Dieta trebuie sa asigure un minim de:
2000 kcal energie: 110 x1 205x2 160 x3 160 x4 420 x5 260 x6 2000
55 g proteine: 4x1 32x2 13x3 8x4 4x5 14x6 55

800 mg calciu: 2 x1 12 x2 54 x3 285 x4 22 x5 80 x6 800


Numarul portiilor din fiecare fel de aliment este limitat:
x1 4 , x 2 3 , x3 2 , x 4 2 , x5 2 , x 6 2

III) Conditii explicite impuse valorilor variabilelor de decizie


Deoarece nu se admit fractiuni de portie trebuie ca:
x1 0 , x2 0 , x3 0 , x4 0 , x5 0 , x6 0

x1 , x2 , x3 , x4 , x5 , x6 sa fie numere intregi

IV) Functia obiectiv


Costul total al portiilor incluse in dieta are expresia:
f 3x1 24 x2 13x3 9 x4 20 x5 19 x6

care se cere a fi minimizata.


Reunirea relatiilor de mai sus conduce la urmatorul program liniar cu 6 variabile si 9
restrictii

(min) f 3x1 24 x2 13x3 9 x4 20 x5 19 x6

110 x 205 x 160 x 160 x 420 x 260 x 2000


1
2
3
4
5
6

4 x1 32 x2 13x3 8 x4 4 x5 14 x6 55

2 x1 12 x2 54 x3 285 x4 22 x5 80 x6 800
x1
4

x2
3

( P)
x3
2

x4
2

x5
2

x6 2

x1 0 , x2 0 , x3 0 , x4 0 , x5 0 , x6 0

x1 , x2 , x3 , x4 , x5 , x6 sa fie numere intregi

Dimensiunile modelului impun pentru rezolvare folosirea unui program specializat de


calculator.
Inainte de a prezenta si discuta solutia optima vom observa ca variabilele modelului
trebuie sa ia numai valori intregi (aceasta situatie a mai aparut in exemplul 2ii) In
general aceasta cerinta complica foarte mult rezolvarea mai cu seama in cazul in care
sunt multe variabile si restrictii. Din acest motiv, de multe ori practicienii renunta la
aceasta conditie, ocupandu-se de asa numitul program relaxat, care este mai usor de
rezolvat. Daca in solutia optima a programului relaxat apar si valori fractionare, ele se
rotunjesc fie inferior fie superior la numere intregi pentru a da o solutie acceptabila, dar
care s-ar putea sa nu fie si optima, pentru modelul original!
In cazul de fata, eliminarea conditiei x 1,,x6 sa fie numere intregi si rezolvarea
programului relaxat cu utilitarul QM au condos la solutia optima fractionara:
x1 4 , x2 0 , x3 0,532 , x4 2 , x5 1,511 , x6 2 cu (min) f 105,15

Interpretare: daca sunt permise fractiunile de portii, cea mai ieftina dieta care satisface
cerintele nutritionale si limitarile date se compune din:
4 portii de fulgi de ovaz;
0,532 ( jumatate)dintr-o portie de (doua) oua, adica un ou;
2 portii de lapte integral;
1,511 o portie si jumatate de placinta cu cirese;
2 portii de fasole cu carne de porc

si costa pentru cine o accepta numai 105,15 unitati monetare. Ea asigura 2000kcal
energie si 800 mg calciu si un plus de proteine: 73 g fata de minimul 55 g deci cu 33%
mai mult.
Deoarece portiile trebuie sa fie intregi, am putea recurge la rotunjiri.Operatia de
rotunjire trebuie astfel facuta incat rezultatul sa fie o solutie admisibila adica sa satisfaca
restrictiile modelului. Din acest motiv, de multe ori in practica, operatia este complicata
din cauza numarului mare de combinatii de rotunjire ce trebuie examinate.
In exemplul nostru, singura rotunjire acceptabila conduce la solutia:
x1 4 , x2 0 , x3 1 , x4 2 , x5 2 , x6 2

cu un aport nutritional de 2280kcal energie,81g proteine si 836mg calciu si care costa


121 u.m.
Din fericire, programul liniar (P) este solvabil si cu conditia de integritate impusa
variabilelor, avand solutia:
x1 3 , x2 0 , x3 2 , x4 2 , x5 2 , x6 1 cu (min) f 112

Prin urmare, veritabila dieta optima se compune din:


3 portii de fulgi de ovaz;
2 portii de oua, adica 4 oua mari;
2 portii de lapte integral;
2 portii de placinta cu cirese;
1 portie de fasole cu carne de porc
si valoreaza 112 u.m. Combinatia asigura 2070 kcal energie, 76 g proteine si 808 mg
calciu.
3.3 Rezolvarea grafica a programelor liniare in doua variabile
A. Rudimente de geometrie analitica
Fixam in plan un sistem de axe de coordonate format din dreptele perpendiculare
orientate Ox1 si Ox2.
I) Pentru un punct A din plan:
Distanta x1 de la A la axa verticala, luata cu + daca A este in dreapta axei
verticale si luata cu daca A este in stanga ei, se numeste abscisa punctului A;
Distanta x2 de la A la axa orizontala, luata cu + daca A este deasupra
axei orizontale si luata cu daca A este sub ea, se numeste ordonata punctului A;

Valorile numerice x1 si x2 se numesc coordonatele punctului A si caracterizeaza


complet pozitia acestuia in plan. Sigla A(x1,x2) va insemna:A este punctul din plan cu
abscisa x1 si ordonata x2.
Evident, punctele A(x1,x2) cu x1 = 0 sunt punctele axei verticale iar punctele
A(x1,x2) cu x2 = 0 formeaza axa orizontala. Intersectia axelor O, numita si origina, are
coordonatele (0,0).
Ne vor interesa in special punctele A(x1,x2) ale caror coordonate satisfac conditia
de nenegativitate x1 0, x2 0; totalitatea lor formeaza primul cadran al axelor de
coordinate, vezi figura 1.
x2
Primul cadran

B(-1,3)
A(4,2)

x1

O
D(2,-1)
C(-2,2)
Figura 1

II) Sa consideram o ecuatie liniara in doua variabile ca de exemplu 2x1 + 3x2 =


6. Evident,exista o infinitate de perechi de valori numerice (x1,x2) care verifica
egalitatea. Daca interpretam aceste perechi de numere drept coordonatele unor puncte
din plan (plan raportat in prealabil la un sistem de axe de coordonate), ce figura
geometrica ar reprezenta aceste puncte? Se arata ca:
Totalitatea punctelor A(x1,x2) ale caror coordonate verifica ecuatia 2x1 + 3x2 = 6
formeaza o dreapta d. Vom numi d dreapta de ecuatie 2x1 + 3x2 = 6.
Vizualizarea dreptei d necesita cunoasterea coordonatelor a doua puncte distincte ale
sale. De regula, se determina coordonatele taieturilor adica ale intersectiilor lui d cu
axele de coordonate:

( x2 0 x1 3) intersectia dreptei d cu axa orizontala are coordonatele (3,0)


( x1 0 x2 2) intersectia dreptei d cu axa verticala are coordonatele (0,2)

Dreapta d este reprezentata in figura 2.


x1

x1 = 0 x2 = 2
taieturi
dreapta d

x2 = 0 x1 = 3

x2

Figura 2
III) Sa consideram acum o inecuatie liniara in doua variabile ca de exemplu
2x1 + 3x2 6. Se arata ca:
Totalitatea punctelor A(x1,x2) ale caror coordonate verifica inecuatia 2x1 + 3x2 6
formeaza unul din cele doua semiplane in care dreapta d de ecuatie 2x1 + 3x2 = 6
imparte planul! Pentru identificarea lui va fi suficient sa luam un punct nesituat pe d, de
exemplu origina (0,0), si sa testam satisfacerea inecuatiei de catre coordonatele
punctului ales.In caz afirmativ,retinem semiplanul care contine punctul, altminteri
retinem celalalt semiplan! In figura 3 este pus in evidenta prin sageata rosie
semiplanul dat de inecuatia 2x1 + 3x2 6.
x1

dreapta d de ecuatie
2x1 +3x2 = 6
Semiplanul dat
de inecuatia
2x1 +3x2 6
x2

Figura 3

B. Reprezentarea grafica a multimii solutiilor admisibile ale unei probleme


de programare liniara cu doua variabile
Pentru un program liniar in doua variabile x 1,x2 exista posibilitatea vizualizarii solutiilor
sale admisibile si a determinarii pe cale grafica a solutiei optime.
Luam ca exemplu programul liniar rezultat din modelarea situatiei de planificare din
exemplul 1,sectiunea 3.2.
(max) f 10 x1 12 x2
5 x 3x 90
1
2

( P) 2 x1 3x2 45
x 3x 36
1
2

x1 0 , x2 0
Fixam in plan (planul hartiei sau al tablei) un sistem de coordonate format din
dreptele perpendiculare orientate Ox1 si Ox2.
Ideea de baza consta in identificarea variabilelor x 1 si x2 care semnifica numarul
pungilor de covrigi respectiv de briose, planificate a fi produse in ziua urmatoare,
cu abscisa respectiv ordonata unui punct din plan!
Avand in vedere semnificatia economica a variabilelor x1 si x2 punctele (x1,x2) in care
x1 < 0 sau x2 < 0 nu au nici o interpretare economica logica. In schimb, punctele (x 1,x2)
in care x1 0 sau x2 0 se identifica natural cu programele potentiale de activitate ale
brutariei pentru ziua urmatoare! Astfel, in figura 4:
x1
Propuneri de plan realizabile
(8,10)

(9,9)
Propunere de plan
nerealizabila
(10,2)
O
Figura 4

(18,0)

x1

Punctul (10,2) corespunde intentiei de a produce 10 pungi de covrigi si 2 pungi


de briose. Intentia este chiar realizabila deoarece ar fi nevoie de 56 masuri de faina, 26
oua si 16 masuri de zahar, stocurile din cele trei resurse fiind cu mult mai mari.In caz de
adoptare, aceasta propunere de plan ar aduce un venit de 124 lei.
Punctul (18,0) reprezinta intentia de a produce numai 18 pungi de covrigi. Faina
s-ar consuma toata iar ouale si zaharul in parte.Venitul de 180 lei ar putea fi socotit ca
bun dar propunerea sufera in ceeace priveste diversificarea ofertei: este posibil ca unii
clienti sa prefere briosele si ar ramane mofluzi
Punctul (9,9) reprezinta o propunere realizabila mai buna decat precedentele. S-ar
utiliza intreg stocul de oua si zahar, numai 72 de masuri de faina din cele 90 disponibile
si ar aduce un venit de 198 lei.
In schimb, punctual (8,10) 8 pungi de covrigi si 10 pungi de briose este o
propunere potentiala dar nerealizabila: am avea faina, dar ouale si zaharul ar fi
insuliciente!
Se ridica in mod firesc urmatoarele intrebari:
- care sunt punctele din plan corespunzatoare intentiilor de plan realizabile si
cum arata multimea lor?
- unde se gaseste punctual corespunzator programului de activitate realizabil
cu cel mai mare venit si cum se gaseste el?
Raspundem la prima intrebare.
Punem in evidenta punctele (x1,x2) fireste cu x1 0, x2 0 care satisfac
restrictia de incadrare a necesarului de faina in stocul disponibil 5x 1 +3x2 90.Aceste
puncte formeaza unul din semiplanele determinate de dreapta de ecuatie 5x 1 +3x2 = 90.
Punctele (x1,x2) ale dreptei, in care x1 0, x2 0, corespund acelor intentii de plan
care ar utiliza integral stocul de faina si din acest motiv dreapta de ecuatie 5x 1 +3x2 = 90
se va numi in continuare dreapta FAINA. Semiplanul in care are loc restrictia 5x 1 +3x2
90 este cel care contine origina (0,0) deoarece coordonatele ei satisfac inegalitatea.
Punctele acestui semiplan, situate in primul cadran, corespund intentiilor de plan al
caror necesar din resursa faina se incadreaza in disponibil. Multimea lor este vizualizata
in figura 5.1.

x2
x1 0
(0,30)

Punctele semiplanului 5x1+3x290 cu


coordonate nenegative.Ele corespund
intentiilor de plan al caror necesar
de faina se incadreaza in disponibil!

dreapta FAINA
5x1 + 3x2 = 90
(18,0)

x2 0
x1

(0,0)

Figura 5.1

Procedam analog si cu celelalte doua restrictii, vezi figurile 5.2 si 5.3

x2
Punctele semiplanului 2x1+3x245 cu

x1 0 coordonate nenegative.Ele corespund


intentiilor de plan al caror necesar
de oua se incadreaza in disponibil!
(0,15)

dreapta OUA
2x1 +3x2 = 45
x2 0
(22.5,0)
(0,0)

Figura 5.2

x1

x2

Punctele semiplanului x1+3x236 cu


coordonate nenegative.Ele corespund
x1 0 intentiilor de plan al caror necesar de
zahar se incadreaza in disponibil!

(0,12)

dreapta ZAHAR
x1 + 3x2 = 36

(0,0)

x2 0

(36,0)

x1

Figura 5.3
Recapituland, in figurile 5.1, 5.2 si 5.3 apar multimile de puncte (x1,x2) ale caror
coordonate satisfac conditiile de nenegativitate si separat restrictiile programului (P).
Partea lor comuna, adica intersectia, va fi formata din punctele ale caror coordonate
satisfac simultan restrictiile si conditiile de nenegativitate din (P). In figura 6 este pusa
in evidenta aceasta intersectie: ea este multimea hasurata OABCD. Punctele ei se
identifica cu solutiile admisibile ale programului (P) si corespund propunerilor de plan,
realizabile din resursele date. Pentru aceasta multime vom folosi notatia A.
x2

Punctele multimii hasurate A OABCD se identifica


cu solutiile admisibile ale programului liniar (P) si
corespund propunerilor de plan, realizabile din
resursele date!
C

dreapta FAINA

dreapta ZAHAR

O
Figura 6

dreapta OUA

x1

C. Determinarea pe cale grafica a solutiei optime


Vom raspunde acum la cea de a doua chestiune pusa in subsectiunea precedenta.
Dand functiei obiectiv f o valoare oarecare, de xemplu 120, ne putem intreba ce
semnificatie au punctele (x1,x2) fireste cu x1 0, x2 0 situate pe dreapta de ecuatie
f 120 10 x1 12 x2 120

In baza celor discutate anterior, aceste puncte corespund intentiilor de .plan care ar
aduce un venit de 120 lei, bineinteles in cazul in care intentiile ar fi si realizabile! Pentru
a vedea daca din resursele date se poate obtine un venit de 120 lei, cercetam daca
dreapta f = 120 intersecteaza multimea solutiilor admisibile A OABCD din figura 6.
Din figura 7 rezulta ca exista chiar o infinitate de programe realizabile care ar conduce
la acest venit: coordonatele oricarui punct al intersectiei dreptei f = 120 cu A dau un
asemenea program.
x2
D

dreapta f = venit maxim

Solutia optima a programului liniar (P):

: x1 15

x2 5 (max) f 210

C
B

x1

O
dreapta f = 120

dreapta f = 240

Figura 7
Se poate obtine un venit dublu? Din aceeasi figura rezulta ca dreapta
f 240 10 x1 12 x2 240

nu mai intersecteaza A si prin urmare un venit de 240 lei nu se poate obtine din rsursele
date.

Pentru a vedea cat de mare este venitul ce poate fi realizat, translatam dreapta f = 120
catre dreapta f = 240, oprindu-ne in momentul in care se pierde intersectia cu
multimea solutiilor admisibile A. Din figura 7 rezulta ca dreapta
f = venit maxim
trece prin punctul B, punct ce reprezinta solutia optima a problemei de programare
liniara (P).
Programul de activitate reprezentat de punctul B se afla la intersectia dreptelor FAINA
si OUA si in consecinta, acest plan utilizeaza integral faina si ouale si doar in parte
stocul de zahar.
Coordonatele punctului B componentele programului optim de activitate, se obtin
rezolvand sistemul de ecuatii ale dreptelor FAINA si OUA:
5 x1 3x2 90
x1 15 , x2 5 (max) f 210

2 x1 3x2 45

In concluzie, din resursele pe care le are la dispozitie, Gheorghe poate obtine maximum
210 lei venit. S-ar consuma toata faina si ouale si numai 30 masuri de zahar.

TEMA
1. Un fabricant de ambarcatiuni produce barci cu vasle pentru agrement si canoe pentru
uz sportiv. Ambarcatiunile sunt confectionate din foi de aluminiu, fasonate cu o presa
speciala si finisate manual. La o barca se folosesc 25 kg foi de aluminiu, operatia de
presare dureaza 6 minute iar finisarea dureaza 3 ore. Pentru o canoe se consuma 15 kg
foi de aluminiu, 5 minute pentru presare si 5 ore pentru finisare. Pentru urmatorul sezon
estival, fabricantul are disponibile 1000 kg foi de aluminiu, 5 ore de functionare a presei
speciale si 200 ore de munca pentru finisari. La o barca vanduta se castiga 50 euro iar o
canoe vanduta aduce un profit de 60 euro. Presupunand ca toata productia realizata se si
vinde, cate ambarcatiuni din fiecare tip ar trebui fabricate in scopul maximizarii
profitului?
i) elaborati modelul matematic al situatiei descrise;
ii) rezolvati programul liniar rezultat prin metoda grafica.

2. Determinati pe cale grafica solutia optima a programului liniar rezultat din modelarea
problemei de dieta din exemplul 3. Vezi anexa!

ANEXA
Rezolvarea grafica a programului liniar:
(min) f 20 x1 25 x2
2 x 3x 18
1
2

( P) x1 3x2 12
4 x 3x 24
1
2

x1 0 , x2 0

x2
o dreapta de nivel a
functiei obiectiv

dreapta de nivel
f = minim

Directia de TRANSLATARE a
dreptei de nivel, corespunzatoare
MINIMIZARII !

Multimea solutiilor
admisibile A
A
B
Solutia optima a programului (P):
8
2
x1 4 x2
(min) f 146
3
3

dreapta x1+3x2=12

dreapta 2x1+3x2=18
dreapta 4x1+3x2=24

x1
Selectati sigla o dreapta de nivel a functiei obiectiv si deplasati dreapta cu ajutorul
sagetilor din tastatura!