1. Notiunea sociologica a familiei.

Familia desemneaza grupul de persoane unite prin casatorie, filiatie sau rudenie
, care se caracterizeaza prin comunitate pe viata, interese si intrajutorare, ba
zata pe relatii complexe, fiind determinata de aspecte psihologice, fiziologice,
economice.
* relatiile dintre homosexuali nu sunt relatii de familie.
2. Notiunea juridica a familiei
Familia este o institutie juridica multifunctionala, esentiala pentru dezvoltare
a societatii umane.
3. Enumerati si comentati caracterele familiei
-forma istorica de organizare a vietii in comun, care are la baza unirea dintre
femeie si barbat si rudele acestora;
-principala forma de organizare a vietii in comuna oamenilor legati prin casator
ie;
-este o realitate juridica generata de reglementarile legale referitoare la fami
lie;
-este elem. natural si fundamental al societatii ( generat de actul juridic al c
asatoriei);
-desemneaza grupul de persoane intre care izvorasc dr si oblig pe baza casatorie
, rudeniei ( inclusiv adoptie)
4. Enumerati si comentati functiile fam
- fct. biologica: asigura perpetuarea speciei umane, care este una dintre cele
mai importante conditii de existenta ale societatii.
- fct. economica: ducerea in comun a gospodariei casnice, in regimul matrimonial
si in oblig legala de intretinere.
-fct. educativa: copilul dobandeste notiuni ale educatiei, care au o influenta d
eosebita asupra formarii caracterului si personalitatii sale.
5. Comentati obiectul de reglementare al dr. civil al familiei
Obiectul de reglem al dr. civil al familiei este casatoria, care se bazeaza pe i
ntemeierea unei familiei pe baza consimtamantului celor doi soti, pe egalitatea
acestora, dar si drepturile si indatoririle lor de a creste si educa copii.
6.Comentati principiul ocrotirii casatoriei si familiei.
Aceste sunt reglementate printr-un complex de norme juridice , aici apare oblig
atia statului de a sprijinii economic si social incheierea casatoriei, casatoria
civila avand intaietate in fata celei religioase.
Principiul reglementeaza conditii de incheiere, cauze de nulitate si de stingere
a casatoriei.
7.Comentati principiul ocrotirii interesului superior al copilului.
Principiul viseaza masuri referitoare la copil ( pers sub 18 ani), reglementari
care privesc actele juridice incheiate de acestia, dr si oblig pers care se ocup
a de copil. Principiul cuprinde si obligatia autoritatilor de a da indrumarile n
ecesare pt solutionarea amiabila a confilictelor.
8. Comentati natura juridica a logodnei.
Prin actul juridic al logodnei se intelege promisiunea prealabila a celor doi so
ti, care urmeaza a fi desavarsita prin incheierea casatoriei; insa incheierea ca
satoriei nu este conditionata de incheierea logodnei. Astfel, logodna este stare
a juridica premergatoare casatoriei.
9.Conditiile de fond pt incheierea logodnei
- varsta necesara pt logodna ( numai daca pers au implinit 18 ani);
- diferenta de sex;
- consimtamantul la logodna ( sa fie exprimat persoanal si sa provina de la o pe
rsoana cu discernamant);

inexistenta starii civile de pers casatorita / logodita;

existenta rudenei firesti (logodna este interzisa pana la al 4lea grad);
inexistenta rudeniei civile;
inexistenta tutelei;
inexistenta alieniatie sau debilitatii mintale.

10.Efectele logodnei
Legea nu arata efectele logodnei, dar reglementeaza consecintele ruperii logodne
i. Drepturile si obligatiile acestora fiind apreciate in ultima instanta, eventu
al facandu-se referire la o rupere abuziva a logodnei sau de determinare culpabi
la a ruperii.
11. Ruperea logodnei
Logodna poate fi rupta in cazul nerespectarii obligatiei de fidelitate, atitudin
ea violenta a unui logodnic fata de celalalt, declararea judecatoreasca a dispar
itiei sau incheierea unei logodne cu alte persoane; ruperea avand ca efect incet
area dr. si oblig nascute in urma logodnei si restituirea darurilor.
12.Efectele logodnei in raporturile dintre logodnici cu tertii
- permite tertilor sa faca opozitie la logodna;
- restituirea darurilor primite de la terti
13. Comentati actul juridic al casatoriei
Actul j. al casatoriei este un act juridic bilateral, solemn si irevocabil care
ia nastere pe baza consimtamantul celor doi soti si naste drepturi si obligatii
fata de acestia.
14. Comentati situatia juridica a persoanelor casatorite.
Casatoria da nastere unor dr si obligatii. Fiecare dintre soti are indatorirea d
e respect,de fidelitate, de sprijin moral reciproc, de coabitare, de indatorire
conjugala si indatorirea in privinta numelui pe care il vor purta!
15. Comentati teoria contractuala a casatoriei
-reprezinta o teorie conform careia casatoria este considerata un contract care
reglementeaza relatiile de familie.
16. Teoria institutionala si teoria contractual instituionala
T. institutionala conform careia casatoria este o institutie, teorie lansata in
sec xx de un jurist francez, acesta considerand ca partile nu pot stipula in pri
vinta unirii lor.
T. constractual-inst cuprinde ideea intruchiparii casatoriei atat in contract ca
t si in institutie.
17 :)) e la fel!
18. Asemanari intre actul civil al casatoriei si contractul civil
Ambele din cele doua contracte se nasc pe baza consimtamantului partilor, cu co
nditia ca acestea sa aibe capacitate de exercitiu si varsta necesara.
19. Deosebiri intre actul civil al casatoriei si contractul civil
Deosebiri diferenta de sex, dar si inexistenta unei alte casatorii.. sunt condit
ii necesare doar pt incheierea casatoriei.
20. Analizati conditia diferentei de sex la casatorie
potrivit codului civil in romania se pot incheia numai intre persoane de sex di
ferit, intrucat unul din scopul casatoriei este procreatia.
21. Analizati conditiile privind varsta matrimoniala pt casatorie
conform codului civil varsta minima pt incheierea casatoriei este de 18 ani.. da
r exista si exceptii in care incheierea casatoriei se poate face de la 16 ani.

sa
sa
sa
sa
sa
sa

22. Caracterele juridice ale consimtamantului la casatorie.

provina de la o pers cu discernamant;
fie liber;
fie deplin;
fie serios ( nu in gluma);
fie actual;
fie exprimat personal si expres, public si direct.

23. Eroarea- viciu de consimtamant la casatorie.

eroarea reprezinta viciu de consimtamant in cazul casatoriei doar daca se refera
la identitatea fizica a celuilalt viitor sot.
* nu constituie eroare calitatile, etnia, religia celuilalt sot
24. dolul si violenta, vicii ale consimtamuntului la casatorie
dolul- consta in manopere frauduloase care se manifesta sub forma reticentei ( a
scunderea starii de graviditate ca urmare a relatiilor cu alt barbat)
violenta- reprez. o urmare a constrangerii morale sau fizice indreptate impotriv
a celuilalt sot.
25. lipsa consimtamantului la casatorie.
- poate fi materiala sau psihica.
-exista in situatia erorii ofiterului de stare civila cu privire al consimtamant
ul unuia din soti.
- atunci cand unul din soti este lipsit de facultatile mintale.
26. Conditiile speciale pentru casatoria minorului
- pers in cauza a implinit varsta de 16 ani;
- existenta unui motiv temeinic pt realizarea casatoriei;
-existenta unu aviz medical;
-incuvintarea parintilor/tutorelui sau a autoritatii abilitate sa exercite drept
urile parintesti.
27. Incuvintarea parintilor/tutorelui sau a autoritatii abilitate sa exe
rcite drepturile parintesti.
- reprez un act juridic unilateral, revocabil doar pana la momentul incheierii c
asatoriei.
28. Sanctiunea nerespectarii incuvintarii sau autorizarilor prevazute de
lege in cazul casatoriei minorului
In cazul in care parintele sau tutorele se afla in imposibilitatea de a-si manif
esta incuvintarea, sau daca vreunul refuza realizarea casatoriei, instanta de tu
tela va hotara daca aceasta se va realiza, in raport de interesul superior al co
pilului.
29. Numele sotilor
cu privire la numele purtat dupa incheierea casatoriei sotii au urm variante:
- sa aleaga un nume comun, numele unuia dintre ei;
- sa isi pastreze fiecare numele dinaintea casatoriei;
- sa aleaga nume comun, numele lor reunite;
- un sot sa-si pastreze numele, iar celalalt sa porte numele lor reunite.
30. Obligatia de sprijin moral reciproc si de fidelitate
Obligatia de fidelitate consta in aceea de a nu avea relatii sexuale cu alte per
soane.
Obligatia de sprijin moral reciproc este o consecinta a prieteniei si afectiunii
pe care se intemeiaza raporturile de casatorie; astfel de relatii se caracteriz
eaza prin sinceritate, intelegere, incurajare, toleranta si sustinere reciproca.
Sotii au obligatia de a se sprijini in caz de boala, infirmitate sau alte cazur
i speciale.

31. Obligatia de a locui impreuna si indatoririle conjugal.

Finalitatea relatiei dintre soti impune obligatia acestora de a locui impreuna,
in cazul refuzului unuia dintre ei de a locui separat, poate duce chiar la desfa
cerea casatoriei
Indatoririle conjugale fac referire la datoria sotilor de a avea relatii intime
impreuna, indiferent daca locuiesc separat.
32. Notiunea de regim matrimonial
Regimul matrimonial reprezinta ansamblul normelor care guverneaza raporturile pa
trimoniale ale sotilor intre ei , precum si intre acestia si terte persoane, fac
and referire la bunurile dobandite in timpul casatoriei.
33. Obligatia de a contribui la sarcinile casatoriei conform regimului p
rimar
oblig. de a contribui la sarcinile comune include cheltuielile menajului comun (
chelt pt alimente, combustibil, intretinere, chelt pt cresterea si educarea co
piilor sau pt intretinerea sotului aflat in nevoie duin cauza incapacitatii de a
munci.)
34. drepturile sotilor asupra locuinetei conjugale
-un sot nu poate incheia singur acte prin care nu poate dispune dr asupra locuie
ntei, sau acte prin care ar fi afectata folosinta acesteia
- in cazul unui contract de inchiriere fiecare sot are dr. locativ propriu, chia
r daca unu dintre ei este titularul contractului.
35. natura juridica, manifestarea ( aspectul formal) si continutul (fond
ul) consimtamantului celuilalt sot privind locuinta conjugala.
-un sot nu poate incheia singur acte prin care nu poate dispune dr asupra locuie
ntei, sau acte prin care ar fi afectata folosinta acesteia
36. posibilitatile de cenzurare a raspunsului abuziv al consimtamantului
celuilalt sot privind locuinta conjugala
n cazul n care consimtamntul este refuzat fara un motiv legitim celalalt sot poate
sa sesizeze instanta de tutela pentru ca aceasta sa autorizeze ncheierea actului.
Legiuitorul da astfel instantei posibilitatea de a cenzura refuzul abuziv al un
ui sot de a-si da consimtamntul pentru ncheierea actului juridic de dispozitie
37. Efectele desfacerii casatoriei asupra locuintei conjugale.
La desfacerea casatoriei, daca nu este posibila folosirea locuintei de catre amb
ii soti si acestia nu se nteleg, noul Cod civil reglementeaza posibilitatea atri
buirii beneficiului contractului de nchiriere unuia dintre soti tinndu-se seama, n
ordinea stabilita de acest articol de urmatoarele criterii de atribuire: interes
ul superior al copiilor minori, culpa n desfacerea casatoriei si posibilitatile l
ocative proprii ale fostilor soti.
38. Regimul juridic al bunurilor mobile care servesc locuintei conjugale
-bunurile comune nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti
, insa creditorul poate cere partajul
- egalitatea sotilor in privinta dr si oglig asupra bunurilor comune: sotii adm
inistreaza si folosesc impreuna bunurile comune si dispun de ele
39.Protectia impotriva actelor unuia dintre soti care pun in pericol int
eresele patrimoniale ale familiei
Cand un sot incheie acte juridice care pun in pericol grav interesele familiei,
celalalt sot poate cere instantei ca pe o perioada determinata de timp sa aibe d
reptul de a dispune de anumite bunuri numai cu consimtamantul sau expres.
40.Natura juridica a conventiei matrimoniale
conventia matrimoniala reprezinta conventia prin care viitorii soti reglementeaz

a regimul lor matrimonial, astfel spus conditia bunurilor lor prezente si viitoa
re, in raporturile pecuniare ce izvorasc din casatorie.
41. Conditiile incheierii conventiei matrimonial de catre minor.
- minorul care a mplinit vrsta matrimoniala poate ncheia o conventie matrimoniala
numai cu ncuviintarea ocrotitorului sau legal si cu autorizarea instantei de tute
la.
- in lipsa ncuviintarii sau a autorizarii prevazute, conventia ncheiata de minor p
oate fi anulata;
- actiunea n anulare nu poate fi formulata daca a trecut un an de la ncheierea cas
atoriei.
42. Principiul mutabilitatii conventiilor matrimonial.
Dupa cel putin 1 an de la incheierea casatoriei, sotii pot, ori de cate ori dore
sc, sa inlocuiasca regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial ori
sa il modifice, cu respectarea conditiilor prevazute de lege pentru incheierea c
onventiilor matrimonial
43. Partile conventiei matrimoniale.
Conven?ia matrimoniala este o conven?ie ncheiata ntre cei doi viitori so?i, conven
?ie care regleaza situa?ia patrimoniului celor doi so?i
44. Capacitatea de a incheia o conventie matrimonial.
Este aplicabil principiul ca cine poate ncheia valabil o casatorie poate ncheia si
o conventie matrimoniala. este necesara capacitatea (vrsta) matrimoniala.
45. Consimtamantul partilor la incheierea unei conventii matrimonial
Consimtamntul trebuie sa ndeplineasca conditiile generale de validitate pentru nch
eierea actelor juridice.ncheierea conventiei matrimoniale n fata notarului public
presupune consimtamntul tuturor partilor, exprimat personal sau prin mandatar cu
procura autentica, speciala si avnd continut predeterminat.
46. Motivele formalitatii de autenticitate cerute la incheierea unei co
nventii matrimoniale
Traditional, conventia matrimoniala este un act solemn, pentru care se cere ad v
aliditatem forma autentica notariala. Ratiunile pentru care a fost impusa aceast
a conditie sunt aceleasi ca pentru actele solemne n general: protectia juridica a
partilor care sunt astfel consiliate de un profesionist al dreptului, avnd n vede
re gravitatea si complexitatea conventiei matrimoniale.
47. Publicitatea conventiilor matrimoniale
publicitatea conventiei matrimoniale n timpul casatoriei sau dupa primirea copiei
de pe actul casatoriei , notarul public expediaza, din oficiu, un exemplar al c
onven?iei catre:
serviciul de stare civila unde a avut loc celebrarea casatoriei, pentru a se fac
e men?iune pe actul de casatorie;
Registrul na?ional notarial al regimurilor matrimoniale;
celelalte registre de publicitate - ?innd seama de natura bunurilor, conven?iile
matrimoniale se vor nota n cartea funciara, se vor nscrie n registrul comer?ului, p
recum ?i n alte registre de publicitate prevazute de lege
48. Cazurile de nulitate absoluta in cazul incalcarii conditiilor de va
liditate ale conventiei matrimoniale
Cazurile specifice de nulitate absoluta sunt:
- lipsa consimtamntului;
- nerespectarea conditiilor privind limitele de ordine publica ale ncheierii conv
entiei matrimoniale;
- lipsa formei autentice notariale, precum si lipsa procurii autentice si specia
le, atunci cnd conventia se ncheie prin mandatar.

49. Cazurile de nulitate relativa in cazul incalcarii conditiilor de va

liditate ale conventiei matrimoniale
Nulitatea relativa intervine n cazul viciilor de consimtamnt, precum si n cazul min
orului care ncheie conventia matrimoniala fara respectarea formelor de abilitare
prevazute de lege (ncuviintarea parintilor si autorizarea instantei de tutela).
50. Comunitatea devalmasa a bunurilor sotilor.
Comunitatea devalmasa a sotilor poate continua sa supravietuiasca pna la realizar
ea lichidarii, respectiv a mpartelii bunurilor comune.
51. Categorii de bunuri proprii ale fiecarui sot in cadrul regimului ma
trimonial legal
sunt bunuri proprii :bunurile dobndite prin mostenire legala, bunurile de uz per
sonal, bunurile destinate exercitarii profesiei,drepturile patrimoniale de propr
ietate intelectuala asupra creatiilor sale, bunurile dobndite cu titlu de premiu
sau recompensa, indemnizatia de asigurare si despagubirile pentru orice prejudi
ciu material sau moral adus unuia dintre soti, bunurile, sumele de bani sau oric
e valori care nlocuiesc un bun propriu, fructele bunurilor proprii.
52. Criterii de determinare a bunurilor comune ale sotilor
Bunurile dobandite in timpul regimului comunitatii legale de oricare dintre soti
sunt, de la data dobandirii lor, bunuri commune in devalmasie ale sotilor
53. Analizati notiunea de bunuri dobandite in timpul casatoriei
Bunurile dobandite de oricare dintre soti in timpul casatoriei sunt bunuri comu
ne in devalmasie ale sotilor. Bunurile dobandite de soti impreuna apartin acesto
ra in proprietate comuna pe cote parti. Un sot se poate folosi de bunurile celui
lalt sot, daca acesta nu se opune, caz in care acesta are obligatiile unui uzufr
uctuar, fiind obligat sa restituie fructele si veniturile existente la data soli
citarii lor de catre sotul proprietar sau dupa caz la data incetarii sau schimba
rii regimului matrimonial.
54. Drepturile sotilor asupra bunurilor comune
Acte permise sotilor, fara consimtamntul celuilalt: actele de conservare, actele
de administrare, actele de dobndire, actele de dispozitie,darurile obisnuite.
(Sotul care nu a participat la ncheierea actului juridic poate, n masura n care int
eresele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate, sa pretinda d
aune-interese de la celalalt sot, fara a fi afectate drepturile dobndite de terti
i de buna-credinta).
Acte permise numai cu consimtamntul ambilor soti: schimbarea destinatiei bunurilo
r comune; actele de nstrainare sau de grevare cu drepturi reale a bunurilor comun
e; deplasarea din locuinta familiei a bunurilor care o decoreaza, precum si acte
le de dispozitie cu privire la acestea; actele prin care se dispune de drepturil
e asupra locuintei familiei, precum si actele care ar afecta folosinta acesteia
(chiar daca unul dintre soti este proprietar exclusiv al locuintei).
55. Categorii de datorii comune pentru care sotii raspund cu bunurile c
omune
Sunt considerate datorii comune ale sotilor:
-obligatiile nascute n legatura cu conservarea, administrarea sau dobndirea bunuri
lor comune;
- obligatiile pe care le-au contractat mpreuna;
- obligatiile asumate de oricare dintre soti pentru acoperirea cheltuielilor obi
snuite ale casatoriei;
- repararea prejudiciului cauzat prin nsusirea, de catre unul dintre soti, a bunu
rilor apartinnd unui tert, n masura n care, prin aceasta, au sporit bunurile comune
ale sotilor.
Pentru datoriile comune, sotii raspund cu bunurile comune.Daca acestea sunt insu
ficiente pentru acoperirea datoriei comune, sotii raspund solidar cu bunurile pr
oprii.

Sotul care a platit datoria comuna cu bunurile sale proprii are drept de regres
pentru ceea ce a suportat peste cota parte care i revine din comunitatea de bunuri
, mpotriva celuilalt sot si are, totodata, si un drept de retentie asupra bunuril
or acestuia pna la acoperirea integrala a creantelor pe care i le datoreaza.
Veniturile din munca (profesie) si cele asimilate acestora ale unuia dintre soti
nu pot fi urmarite pentru datoriile comune asumate de celalalt sot, cu exceptia
datoriilor privind cheltuielile obisnuite ale casatoriei.
56. Enumerati conditiile pentru care bunurile comune ale sotilor sa poa
ta fi urmarite in regimul matrimonial legal
Bunurile commune nu pot fi urmarite de catre creditorii personali ai unuia dintr
e soti.Cu toate acestea ,dupa urmarirea bunurilo proprii ale sotului debitor, cr
editorul sau personal poate cere partajul bunurilor commune,insa numai in masura
necesara pentru acoperirea creantei sale. Bunurile astfel impartite devin bunur
i proprii.
57. Regimul juridic al datoriilor comune ale sotilor
n masura n care obligatiile comune nu au fost acoperite prin urmarirea bunurilor c
omune, sotii raspund solidar, cu bunurile proprii. n acest caz, cel care a platit
datoria comuna se subroga n drepturile creditorului pentru ceea ce a suportat pe
ste cota-parte ce i-ar reveni din comunitate daca lichidarea s-ar face la data p
latii datoriei. Sotul care a platit datoria comuna are undrept de retentie asupr
a bunurilor celuilalt sot pna la acoperirea integrala a creantelor pe care acesta
i le datoreaza. Prin urmare, se instituie principiul raspunderii solidare a so
tilor pentru datoriile comune, precum si un drept de retentie, ca o garantie n be
neficiul sotului care a platit integral datoria comuna.
58. Regimul comunitatii conventionale
Regimul comunitatii conventionale poate fi ales de viitorii soti sau de soti pri
n ncheierea unei conventii matrimoniale.Se impune totusi precizarea ca, n functie
de interesele concrete, optiunea sotilor poate viza una sau mai multe dintre cla
uzele, fiind permisa asadar cumularea lor.
59. Clauze referitoare la compozitia comunitatii
n functie de interesele patrimoniale concrete, de aspiratiile, mentalitatile ori
alte circumstante particulare, sotii pot opta pentru o comunitate de bunuri mai
extinsa sau mai restrnsa dect cea legala.
60. Regimul separarii de bunuri.
Temeiul regimului separatiei de bunuri l poate, nsa, constitui si hotarrea judecat
oreasca prin care instanta, la cererea unuia dintre soti, pronunta separatia de
bunuri, atunci cnd celalalt sot ncheie acte care pun n pericol interesele patrimonia
le ale familiei
61.Clauza de preciput. Notiune
Reprezinta acordul de vointa al sotilor ori,dupa caz, al viitorilor soti,incheia
t in conditiile prevazute de lege,cuprins in conventia matrimonial,in virtutea c
aruia sotul supravietuior este indreptatit sa preia,fara plata,inainte de partaj
ul mostenirii,unul sau mai multe bunuri comune,detinute in devalmasie ori in cop
roprietate.
62.Obiectul clauzei de preciput
Il poate constitui unul sau mai multe din bunurile comune,aflate in devalmasie s
au in copropietate. Partile clauzei de preciput sunt viitori soti,respective sot
ii.
63. Clasificarea nulitatilor in materia casatoriei
Nulitatea casatoriei se clasifica in fuctie de urmatoarele criterii:
a) in functie de consacrarea legislative:
- nulitati exprese
sunt cele expres prevazute de lege

- nulitati virtuale
sunt cele care rezulta implicit din ansamblul dispozitiilor
legale
b) in functie de regimul juridic aplicabil:
- nulitati absolute
- nulitati relative
64.Analiza regimului juridic al nulitatii absolute a casatoriei
Actiunea in constatarea nulitatii absolute a casatoriei poate fi invocate de ori
ce persoana interesanta. Nulitatea absoluta se poate dovedi prin orice mijloc de
proba.Actiunea in constatarea nulitatii absolute a casatoriei este imprescripti
bila. Hotjudec de constatare a nulitatii absolute a casatoriei este constitutiva
de drepturi si produce efecte erga omnes.Pentru nulitatea absoluta a casatoriei
opereaza urmatoarele reguli:
-Poate fi invocate de orice persoana interesata
-Actiunea in constataea nulitatii absolute a casatoriei este imprescriptibila
-Probatiunea consta in dovada existentei cauzei de nulitate absoluta la data inc
heierii casatoriei
65.Cazurile de nulitate absoluta a casatoriei ce pot fi acoperite:
-lipsa varstei matrimoniale: Casatoria incheiata de minorul care nu a implinit v
arsta de 16 ani este lovita de nulitate absoluta., cu toate acestea,nulitatea ca
satoriei se poate acoperi daca pana la ramanearea definitiva a hotararii judecat
oresti ambii soti au implinit varsta de 18 ani sau daca sotia a nascut sau a ram
as insarcinata.
-casatoria fictiva: Casatoria incheiata in alte scopuri decat acelea de a intem
eia o familie este lovita de nulitate absoluta., cu toate acestea nulitatea casa
toriei se acopera daca pana la ramanera definitiva a hotararii judecatoresti can
d a intervenit convietuirea sotilor,sotia a nascut sau a ramas insarcinata ori a
u trecut 2 ani de la incheierea casatoriei.
66. Cazurile de nulitate absoluta a casatoriei ce nu pot fi acoperite.
Este lovita de nulitate absoluta casatoria incheiata cu incalcarea dispozitiilor
prevazute in Noul Cod Civil si anume, acestea neputand fi acoperite, respectiv
in cazurile care au in vedere consimtamantul la casatorie, bigamia, interzicerea
casatoriei intre rude, alienatia si debilitatea mintala si celebrarea casatorie
i.
-

67. Cazurile de nulitate relativa a casatoriei:

lipsa incuviintarilor sau autorizarii in cazul casatoriei minorului
viciile consimtamantului
lipsa discernamantului
casatoria incheiata intre tutore si minor aflat sub tutela

68. Regimul juridic al nulitatilor relative ale casatoriei.

In cazul nulitatii relative, regimul juridic al acesteia se refera, in esenta, l
a patru aspecte :titularul actiunii, prescriptibilitatea actiunii, confirmarea n
ulitatii si acoperirea nulitatii.
-Titularul actiunii : potrivit caruia casatoria poate fi anulata la cererea sotu
lui al carui consimtamant a fost viciat prin eroare, prin dol sau prin violenta.
* Anularea pentru lipsa discernamantului poate fi invocata numai de sotul care
a fost lipsit vremelnic de discernamant la incheierea casatoriei.
* In cazul tutelei, anularea poate fi ceruta de sotul care s-a casatori in timp
ce era sub tutela.
-Prescriptibilitatea actiunii : termenul de precriptie al actiunii in anularea c
asatoriei este de 6 luni si incepe sa curga de la incetarea violentei sau de la
data descoperirii erorii ori a dolului.
-Confirmarea nulitatii : nulitatea relativa a casatoriei poate fi confirmata exp
res, prin declaratia in acest sens a celui indrituit sa o invoce, sau tacit, pri
n neintroducerea actiunii in anulare in termenul legal de prescriptie.
-Acoperirea nulitatii : in cazul lipsei incuviintarilor cerute de lege pentru ca

satoria minorului, nulitatea relativa a casatoriei se acopera daca, pana la ram

anerea definitiva a hotararii judecatoresti, s-au obtinut incuviintarile si auto
rizarea cerute de lege. In cazul anularii pentru vicii de consimtamant si a lips
ei discernamantului, casatoria nu poate fi anulata daca sotii au convietuit timp
de 6 luni de la data incetarii violentei sau de la data descoperirii dolului, a
erorii ori a lipsei vremelnice a facultatilor mintale. In toate cazurile, nulit
atea casatoriei se acopera, daca, intre timp, ambii soti au implinit varsta de 1
8 ani sau daca sotia a nascut ori a ramas insarcinata.
69. Casatoria putativa
Este cea careia legea ii pastreaza efectele unei casatorii valabile,chiar daca
ea este nula sau anulabila,pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatorest
i,pentru sotul sau sotii de buna-credinta la incheierea ei.Pentru a ne afla in p
rezenta unei casatorii putative trebuie indeplinite cumulativ 2 conditii:
-Existenta unei casatorii nule sau anulabile
-Buna-credinta a unui sau a ambilor soti la incheierea casatoriei,constand in cr
edinta gresita ca au incheiat o casatorie valabila,faptul ca nu au cunoscut exis
tenta unui impediment la incheierea casatoriei sau ca nu au respectat o conditie
de fond.
70.Efectele casatoriei putative cand ambii soti au fost de buna-credinta
,in privinta raporturilor personale:
- pana la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a pronuntat nulitatea,int
re soti exista obligtia de sprijin moral si de fidelitate
- sotul care si-a schimbat numele in timpul casatoriei isi va recapata numele av
ut anterior
- intre soti prescriptia este suspendata
- sotul care s a casatorit inainte de varsta de 18 ani isi va recapata capacitat
ea de exercitiu,daca este minor la data cand casatoria a fost anulata.
* Efectele casatoriei putative cand ambii soti au fost de buna-credinta,
in privinta raporturilor patrimoniale:
-Impartirea bunurlor se face potrivit dispozitiilor legale privitoare la divort
-Obligatia de intretinere a existat intre soti si va exista in viitor
-Daca unul dintre soti a decedat inainte de ramanerea definitive de declarare a
nulitatii casatoriei,celalalt are dreptul la mostenire in calitate de sot suprav
ietuitor
71. Efectele casatoriei putative atunci cand numai unul dinte soti a fos
t fe buna-credinta:
- buna-credinta pastreaza capacitatea deplina de exercitiu
- impartirea bunuror se face potrivit dispozitiilor legale referitoare la divort
.
72. Divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa sau prin proced
ura notariala
Divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat indiferent de durata casatoriei
si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie. Divortul
prin acordul sotilor nu poate fi admis daca unul dintre soti este pus sub inter
dictie. Instanta este obligata sa verifice existent consimatamantului liber si n
eviciat al fiecarui sot
Pe cale administrative sau prin procedura notariala poate fi solutionat divortul
prin accord, indiferent de durata casatoriei, daca sunt intrunite urmatoarele c
onditii:
-Sotii isi exprima liber si neviciat consimtamantul in fata ofiterului de stare
civila sau a notarului public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte com
une a sotilor
-Niciunul dintre ei nu este pus sub interdictie judecatoreasca
-Nu au copii minori nascuti din casatorie,din afara casatoriei sau adoptati.
Cererea de divort se depune de soti impreuna, iar dupa un termen de gandire de 3
0 de zile de la inregistrarea cererii, sotii se prezinta personal si daca ambii

staruie sa divorteze, ofiterul de stare civila sau notarul public, dupa ce verif
ica valabilitaea consimtamantului elibereaza certificatul de divort fara vreo me
ntiune cu privire la culpa sotilor.
73. Conditiile divortului prin acordul sotilor pe cale administrative sa
u prin procedura notariala
daca sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori,nascuti din casatorie
,din afara casatoriei sau adoptati,ofiterul de stare civila ori notarul public d
e la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor poate constata de
sfacerea casatoriei prin acordul lor,eliberadu-le un certificate de divort.
Divortul prin acordul sotilor poate fi constatat de notarul public si in
cazul in care exista copii minori nascuti din casatorie,din afara casatoriei sa
u adoptati,daca sotii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de
familie pe care sa il poarte dupa divort,exercitarea autoritatii parintesti de c
atre ambii partinti,stabilirea locuintei copiilor dupa divort,modalitatea de pas
trare a legaturilor personale dintre parintele separate si fiecare dintre copii,
precum si stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere,educare
,invatatura si pregatire profesionala a copiilor.Daca din raportul de ancheta so
ciala rezulta ca sotii nu cad de accord in ce priveste unul dintre aspect aratat
e,atunci notarul public emite o dispozitie de respingere a cererii de divort si
indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata.
74.Divortul prin acordul sotilor pe cale judiciara. Conditii
Conditiile divortului prin acordul sotilor pe cale judiciara, care nu s-au modif
icat n raport de vechea reglementare, n sensul ca divortul prin acordul sotilor po
ate fi pronuntat indiferent de durata casatoriei si daca au sau nu copii rezulta
ti din casatorie, instanta fiind obligata sa verifice existenta consimtamntului l
iber si neviciat al fiecarui sot, divortul neputnd fi pronuntat daca unul din sot
i este pus sub interdictie.
Acordul sotilor trebuie sa mai cuprinda:
-Numele de familie pe care il poarta dupa divort
-Exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti
-Stabilirea locuintei copiilor dupa divort
-Modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fie
care dintre copii
-Stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere,educare,invatatu
a si pregatire profesionala a copiilor.
75. Divortul din culpa
Divortul se poate pronunta daca instanta stabileste culpa unuia dintre soti in d
estramarea casatoriei. Daca din probele administate rezulta culpa ambilor soti,
instanta poate pronunta divortul din culpa lor comuna,chiar daca numai unul dint
re ei a facut cerere de divort.
Se admite si divortul din culpa exclusiva a reclamantului. Acest tip de divort a
trage insa consecinte speciale, in sensul ca reclamantul vinovat exclusiv de div
ort va putea fi obligat la acordarea de despagubiri sotului nevinovat.
La cererea unuia dintre soti dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 an
i,se pronunta divortul tot din culpa exclusiva a sotului reclamant,cu exceptia s
ituatiei in care paratul se declara de acord cu divortul, cand acesta se va pron
unta fara a se face mentiune despre culpa sotilor.
Daca sotul reclamant decedeaza in timpul procesului, mostenitorii sai pot contin
ua actiunea de divort. Aceasta actiune insa va putea fi admisa numai daca instan
ta constata culpa exclusiva a sotului parat.
76.Divortul din cauza starii de sanatate.Conditii:
-Motivul divortului trebuie sa fie starea de sanatate a unuia dintre soti care f
ace imposibila continuarea casatoriei ;
-Instant va pronunta desfacerea casatoriei fara a face mentiune despre culpa so
tilor

77.Efectele divortului cu privire la relatiile personale dintre soti.

Cu privire la relatiile personale dintre soti, efectele se produc numai pentru v
iitor, nu si pentru trecut. Pentru viitor, calitatea de sot inceteaza, fiecare d
intre fostii soti redobandind dreptul de a se recasatori, chiar si intre ei. De
asemenea, inceteaza obligatia de sprijin moral, de fidelitate, de a locui impreu
na. Fiecare sot isi redobandeste numele avut inainte de incheierea casatoriei, i
nsa legea prevede posibilitatea mentinerii acestuia cu acordul celuilalt sot sau
chiar fara acordul acestuia, daca exista motive temeinice. Cu privire la capaci
tatea de exercitiu a minorului casatorit, divortul nu produce efecte juridice. N
oul Cod Civil prevede expres ca divortul se considera pronuntat impotriva sotulu
i din a carui culpa exclusiva s-a desfacut casatoria, care va pierde drepturile
pe care legea sau conventiile incheiate cu tertii i le atribuie.
78.Efectele divortului cu privire la regimul matrimonial
In cazul divortului, regimul matrimonial intre soti inceteaza la data introducer
ii cererii de divort.
Oricare dintre soti sau amandoi, in cazul divortului prin acordul lor, pot cere
instantei de divort sa constate ca regimul matrimonial a incetat la data separat
iei de fapt. Actele de instrainare si grevare cu titlu oneros de oricare dintre
soti cu privire la bunuri mobile comune a caror instrainare nu este supusa anumi
tor formalitati de publicitate precum si actele din care se nasc obligatii in sa
rcina comunitatii incheiate de unul dintre soti dupa data introducerii cererii d
e divort sunt: anulabile,daca au fost facute in frauda celuilalt sot.
Hotararea judecatoreasca prin care s-a pronuntat divortul si dupa caz certificat
ul de divort eliberat de ofiterul de stare civila sau de notarul public sunt opo
zabile fata de terti,in conditiile legii.
79. Efectele divortului asupra relatiilor personale dintre parinti si co
pii. Incredintarea copiilor minori.
Instanta de tutela care pronunta divortul este obligata, sa se pronunte si asupr
a incredintarii copiilor minori, in legislatia noastra este custodia comuna, aut
oritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti si doar in mod exceptional
revine unui singur parinte. Astfel, daca exista motive intemeiate, avand in vede
re interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasc
a sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti. Celalalt parinte are dre
ptul de a veghea asupra modului de crestere si educare al copilului, precum si d
reptul de a consimti la adoptia acestuia. Exista posibilitatea ca minorul sa fie
incredintat altor persoane, in mod exceptional. Instanta de tutela poate hotari
plasamentul copilului la o ruda sau la o alta familie ori persoana, cu consimta
mantul acestora. Pentru luarea deciziei, instanta va asculta parintii si copilul
care a implinit varsta de 10 ani.
Cu privire la locuinta copilului minor, in lipsa intelegerii dintre parinti sau
daca aceasta este contrara interesului superior al copilului, instanta de tutela
stabileste, odata cu pronuntarea divortului, locuinta copilului minor la parint
ele cu care locuieste in mod statornic. Daca pana la divort copilul a locuit cu
ambii parinti, instanta stabileste locuinta la unul dintre ei, tinand seama de i
nteresul superior al acestuia. Instanta de tutela, prin hotararea de divort, sta
bileste contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invat
atura si pregatire profesionala a copiilor.
80. Rudenia fireasca
- este definite ca fiind legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o al
ta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendant comun.
Rudenia poate insa izvori si dintr-o operatiune juridica numita adoptie. Acest f
el de rudenie se numeste rudenie civila sau rudenie din adoptie, care se stabile
ste in temeiul actului jurdic al adoptiei, intre adoptat si descendentii sai si
adoptator si rudele sale.
81. Dovada filiatiei fata de mama prin certificatul constatator al naste
rii.

Filiatia fata de mama se mai numeste si maternitate si rezulta din faptul naster
ii. De aceea, pentru stabilirea filiatiei fata de mama trebuie sa se dovedeasca
faptul nasterii copilului, precum si identitatea dintre copilul nascut si perso
ana care doreste sa-si stabileasca filiatia.
82. Posesia de stat
- este starea de fapt care indica legaturile de filiatie si rudenie dintre copil
si familia din care se pretinde ca face parte. Consta in urmatoarele imprejurar
i:
-O persoana se comporta fata de un copil ca fiind al sau, ingrijindu-se de crest
erea si educarea sa, iar copilul se comporta fata de aceasta persoana ca fiind p
arintele sau
-Copilul este recunoscut de catre familie, in societate, si cand este cazul, de
catre autoritatile publice ca fiind al persoanei despre care se pretinde ca este
parintele sau
-Copilul poarta numele persoanei despre care se pretinde ca este parintele sau.
Pentru a dovedi filiatia trebuie sa fie continua, pasnica, publica si neechivoca
.
83. Stabilirea maternitatii prin recunoasterea voluntara a mamei.
Recunoasterea maternitatii este actul unilateral prin care o femeie declara, in
forma prevazuta de lege, ca este mama unui anumit copil. Recunoasterea filiatiei
fata de mama are o natura juridica mixta, in literatura juridica considerandu-s
e ca aceasta recunoastere are opt caractere juridice si anume :
- caracter declarativ, stabilind filiatia fata de mama a copilului in mod retroa
ctiv de la data nasterii sale, iar in ceea ce priveste drepturile copilului, chi
ar de la conceptia acestuia;
- caracter irevocabil, mama nu mai poate reveni asupra recunoasterii maternitati
i, chiar daca a facut-o prin testament;
- caracter personal, recunoasterea nu poate fi realizata de reprezentantul legal
al mamei sau de catre mostenitor dupa decesul mamei. Acest caracter nu exclude
posibilitatea ca recunoasterea sa poata fi facuta in numele mamei de catre un ma
ndatar cu procura speciala ( autentica );
- caracter netransmisibil;
- caracter solemn, recunoasterea de maternitate trebuie sa se faca in una dintre
formele impuse de lege;
- este un act juridic pur si simplu, nesusceptibil de modalitati;
- este un act juridic unilateral;
- recunoasterea produce efecte fata de toti ( erga omnes ).
De regula, filiatia fata de mama se stabileste si se dovedeste prin certificatul
constatator al nasterii. In cazurile expres prevazute de lege, ea se poate stab
ili, dupa caz, prin recunoasterea mamei sau hotarare judecatoreasca. In mod exce
ptional, cazurile in care poate interveni recunoasterea sunt urmatoarele : naste
rea nu a fost inregistrata in registrul de stare civila, copilul a fost trecut i
n registrul de stare civila ca nascut din parinti necunoscuti. Recunoasterea vol
untara a maternitatii se poate face prin declaratie la serviciul de stare civila
, prin inscris autentic sau prin testament.
84. Stabilirea maternitatii prin hotarare judecatoreasca.
Cazurile in care dovada filiatiei fata de mama se poate face in fata instantei d
e judecata sunt urmatoarele : in cazul in care, din orice imprejurari, dovada fi
liatiei nu se poate face prin certificatul constatator al nasterii si in cazul i
n care se contesta realitatea celor cuprinse in certificatul constatator al nast
erii.
Conditiile pentru intentarea unei actiuni in stabilirea maternitatii sunt urmato
arele :
- dreptul la actiune apartine copilului si se porneste in numele sau de catre r
eprezentantul sau legal, aceasta actiune putand fi continuata de mostenitorii sa
i in conditiile legii;
- actiunea se introduce impotriva pretinsei mame sau a mostenitorilor pretinsei

mame;
- actiunea este imprescriptibila, ca regula; daca intre timp copilul a decedat i
nainte de introducerea actiunii, mostenitorii sai o pot formula in termen de un
an de la data decesului.
85. Actiunea in tagada paternitatii.
Obiectivul acestei actiuni este stabilirea faptului ca sotul mamei nu este tatal
copilului nascut de aceasta.Actiunea in tagada paternitatii tinde sa stabileasc
a un fapt real si anume, lipsa raportului de filiatie dintre tatal prezumtiv si
copilul din casatorie.
Dreptul la actiune in tagada paternitatii revine urmatoarelor persoane : sotului
mamei, iar daca este pus sub interdictie, actiunea va fi pornita de un tutore s
au de un curator numit de instanta de judecata; mamei; tatalui biologic; copilul
ui si mostenitorilor acestora.
Calitatea de parat va reveni, dupa caz, urmatoarelor persoane :
-cand reclamantul este sotul mamei, parat va fi copilul, iar daca acesta este de
cedat, mama sau alti mostenitori ai sai;
-cand reclamant este mama copilului, parat va fi prezumptivul tata, iar daca ace
sta este decedat, actiunea se porneste impotriva mostenitorilor lui;
-cand reclamant este tatal biologic, paratii vor fi sotul mamei si copilul, iar
daca acestia sunt decedati, parati vor fi mostenitorii.
Cu privire la probatiune, in cadrul acestei actiuni se poate folosi orice mijloc
de proba. In privinta probei cu martori, pot fi ascultati ca martori rudele si
afinii partilor, indiferent de grad, cu exceptia descendentilor.
86. Reproducerea umana asistata medical cu tert donator
stabileste ca reproducerea umana asistata medical cu tert donator nu determina n
icio legatura de filiatie intre copii si donator. In acest caz, nici o actiune i
n raspundere nu poate fi pornita impotriva donatorului. De asemenea, parinti in
sensul dat de prezenta sectiune, nu pot fi decat un barbat si o femeie sau o fem
eie singura.
87. Adoptia. Notiune si principii
Adoptia este o fictiune juridica prin care filiatia fireasca si raporturile de r
udenie fireasca sunt nlocuite cu o filiatie civila, respectiv cu legaturi de rude
nie civila. Astazi, adoptia este consacrata, chiar ncurajata ca fenomen, n mai toa
te legislatiile, fiind cunoscuta si acceptata nca din antichitate.
principii care trebuie respectate n mod obligatoriu n cursul procedurii adoptiei:
principiului interesului superior al copilului;
principiul cresterii si educarii copilului ntr-un mediu familial;
principiul continuitatii n educarea copilului, tinnd seama de originea sa etnica,
culturala si lingvistica;
88.Impedimente la adoptie
Leguitorul indica in mod expres acele situatii in care adoptia este interzisa:
-este interzisa adoptia intre frati
-este interzisa adoptia propriului copil
-este interzisa adoptia a doi soti sau fosti soti de catre acelasi adoptator sau
familie adoptatoar
- este interzisa adoptia simultana sau succesiva de catre mai multi adoptatori c
- este interzisa adoptia de catre personae cu boli psihice si handicap mintal
89.Ocrotirea parinteasca a copilului adoptat
Din momentul incuviintarii irevocabile a adoptiei, adoptatorul are fata de copil
ul adoptat drepturile si indatoririle parintelui firesc fata de copilul sau, ata
t drepturile si indatoririle privitoare la persoana, cat si cele referitoare la
bunurile copilului. Obligatia de a da intretinere copilului este, in primul rand
, in sarcina parintilor. In subsidiar, au obligatia legala de intretinere a copi
lului, in ordinea stabilita de fratii, precum si ascendentii minorului, altii de
cat parintii acestuia.

In situatia decesului, disparitiei, decaderii din drepturile parintesti, aplicar

ii pedepsei interzicerii drepturilor parintesti sau a neputintei, din orice moti
ve, a unuia dintre pariniti de a-si mainfesta vointa, drepturile si indatoririle
parintesti vor fi preluate, integral, de catre celalalt parinte. Daca amandoi p
arintii se afla in vreuna din aceste situatii, copilul, are dreptul la protectiv
e altenrnativa fie prin instituirea tutelei, fie prin luarea unei masuri de prot
ective speciala, cu precizarea ca protectia alternative poate insemna adoptia su
ccesiva a copilului, insa numai daca parintii adoptatori au decedat. ? Audierea
copilui este obligatorie.
90.Persoanele intre care exista obligatia de intretinere
obligatia legala de intretinere exista intre urmatoarele persoane:
-intre sot si sotie;
-intre parinti si copii;
-intre bunici si nepoti;
-intre strabunici si stranepoti;
-intre frati si surori;
-intre celalalte persoane anume prevazute de lege:
1. intre fostii soti din casatoria desfacuta? Sotul din a carui vina exclusiva
a fost pronuntat divortul are drept la intretinerea celulilalt sot.
2. intre fostii soti din casatoria desfiintata? Daca amandoi sotii au fost de bu
na-credinta la data incheierii casatoriei nule sau anulate, fiecare dintre ei po
ate invoca beneficiul putativitatii, inclusiv dreptul la intretinere al fostului
sot.
3. Sotul care a contribuit la intretinerea copilului firesc al celuilalt sot est
e obligat sa continue a da intretinere unui copil, sunt datori a continua intret
inerea, fiecare in masura valorii bunurilor mostenite, insa numai pe perioada mi
oritatii copilului.
4. Copilul care a beneficiat timp de cel putin 10 ani de intretinerea sotului pa
rintelui firesc poate fi la randul sau obligat a da intretinere sotulului parin
telui firesc
5. Mostenitorii celui obligat la intretinerea unui copil, sunt datori a continua
intretinerea, fiecare in masura valorii bunurilor mostenite, insa numai pe peri
oada mioritatii copului.
6. Cel care ia un copil(gasit sau parasit de parinti) pentru a-l ingriji sau pro
teja temporar, pana la stabilirea unei masuri de protectie, are obligatia de a-l
intretine.
91.Ordinea in care se datoreaza intretinerea
C.fam stabileste urmatoare ordine a prestarii intretinerii de catre persoanele e
numerate:
- sotii isi datoreaza intretinerea inainte celorlalti obligati
- descendentul este obligat la intretinerea inainte ascendentului iar daca sunt
mai multi descendenti sau mai multi ascendenti, cel in grad mai apropiat este ob
ligat inaintea celui in grad mai indeparat.
- cel care adopta este obligat la intretinerea inaintea parintilor firesti
- fratii si surorile isi datoreaza intretinere dupa parinti, dar inaintea bunici
lor
Cat priveste celalalte persoane prevazute de lege, ordinea in care se datoreaza i
ntretinerea este urmatoarea:
- intre fostii soti divortati sau a caror casatorie a fost desfiintata, intretin
erea se datoreaza in aceeasi ordine ca si intre sotii dintr-o casatorie in fiint
a, adica inainte oricarei alta persoane.
- Sotul care a contribuit la intretinerea copilului firesc al celuilalt sot dato
reaza intretinerea copilului, dar numai daca parintii firesti sunt decedati, dis
paruti ori se afla in nevoie, deci subsidiar
- Copilul intretinut timp de cel putin 10 ani de sotul parintelui firesc poate f
i obligat la intretinerea parintelui vitreg.
- Mostenitorii persoanei care a fost obligata la intretinerea unui copil, la fel
ca mostenitorii celui care, fara a avea obligatia legala, a prestat intretinere

unui copil, sunt datori a continua intretinerea copilului pe timpul minoritatii

acestuia, dar numai daca parintii copilului au murit, sunt disparuti sau se afl
a in nevoie.
- intretinerea datorata de cel care a luat copilul pentru a-l ingriji sau protej
a temporar, prin definite, are caracter subsidiar fata de obligatia impusa parin
tilor, de vreme ce are drept creditor copilul gasit sau parasit de parinti.

92. Situatia in care o persoana este obligata sa presteze intretinere, i

n acelasi timp, mai multor persoane
n ceea ce priveste divizibilitatea activa a obligatiei, daca debitorul tinut conc
omitent la ntretinerea mai multor creditori nu are mijloace ndestulatoare pentru a
acoperi n ntregime starea de nevoie a fiecaruia dintre creditori, instanta de jud
ecata, tinnd seama de trebuintele fiecarei persoane ndreptatite la ntretinere, poat
e hotar fie ca ntretinerea sa se presteze unei singure persoane, fie ca ntretinerea
sa se mparta ntre mai multe sau ntre toate persoanele n drept sa o primeasca - situ
atie n care se va stabili, prin aceeasi hotarre, modul n care se mparte ntretinerea n
re beneficiarii acesteia.
93. Conditiile generale privind creditorul obligatiei de intretinere
Are drept la intretinere numai cel care se afla in nevoie, neputandu-se intretin
e din munca sau din bunurile sale.
Dreptul la ntretinere al minorului
-Minorul care cere ntretinere de la parintii sai se afla n nevoie daca nu se poate
ntretine din munca sa, chiar daca ar avea bunuri.
-Cu toate acestea, n cazul n care parintii n-ar putea presta ntretinerea fara a-si
primejdui propria lor existenta, instanta de tutela poate ncuviinta ca ntretinerea
sa se asigure prin valorificarea bunurilor pe care acesta le are, cu exceptia c
elor de stricta necesitate.
Debitorul ntretinerii
-Poate fi obligat la ntretinere numai cel care are mijloacele pentru a o plati sa
u are posibilitatea de a dobndi aceste mijloace.
-La stabilirea mijloacelor celui care datoreaza ntretinerea se tine seama de veni
turile si bunurile acestuia, precum si de posibilitatile de realizare a acestora
; de asemenea, vor fi avute n vedere celelalte obligatii ale sale.
Comportamentul necorespunzator
Nu poate pretinde intretinere acela care s-a facut vinovat fata de cel obligat l
a intretinere de fapte grave contrare legii sau bunelor moravuri.
Acela care se afla in stare de nevoie din culpa, sa poata cere numai intretinere
a de stricta necesitate
*Dovada starii de nevoie
Starea de nevoie a persoanei indreptatite la intretinere precum si mijloacele ce
lui care datoreaza intretinere pot fi dovedite prin orice mijloc de proba.
94.Conditiile generale privind debitorul obligatiei de intretinere
N.C.civil prevede faptul ca are drept la intretinere numai cel care se afla in
nevoie, neputandu-se intretine din munca sau din bunurile sale
Are drept la intretinere doar sotul care a fost de buna credinta, care nu este r
ecasatorit si care nu beneficieaza deja de o prestatie compensatorie
95.Definiti dreptul civil al familiei
Totalitatea relatiilor personale si patrimoniale nascute din casatorie, filatie,
adoptie sau alte reglementari asmilate de lege relatiilor de familie, reglement
ate de norme juridice alcatuiesc dreptul familiei.
96. Comentati principiul egalitatii intre sexe in dreptul civil al famil
iei
Cc consacra expres egalitatea femeii cu barbatul, atat in relatiile lor personal
e si patrimoniale, cat si in acelea care privesc raporturile lor cu copiii, nu i
nseamna ca acest principiu este specific numai dreptului familiei el se aplica in
toate domeniile vietii sociale. Preciza ca egalitatea dintre barbat si femeie n

u exclude insa dreptul femeilor la un regim de protectie, la fel cu al tinerilor

, atunci cand ratiuni sociale impun aceste masuri.
97.Comentati principiul monogamiei
Acest principiu consta in posibilitatea de a incheia o casatorie numai de catre
o persoana necasatorita consideranu-l atat de evident in traditia populara roman
a unii autori nu il mai enumera ca facand parte din categoria principiilor. Inca
lcarea acestui principiu este sanctionata cu nulitatea absoluta a celei de a dou
a casatorii. Incheierea unei casatorii de catre o persoana deja castorita este c
onsiderata infractiune si de asemenea atrage nulitatea acesteia.
98. comentati principiul casatoriei liber consimtite intre soti
Acest principiu, nu poate fi inteles decat in sensul ca viitorii soti sunt liber
i sa decida singuri incheierea casatoriei, fara a putea fi constransi din afara
si numai daca exista acea puternica afectiune si atractie care, cred ei, poate d
a temei unei casatorii durabile
99. Enumerati componentele principiului ocrotirii casatoriei si familiei
.
Principiul este formulat aratndu-d ca statul ocroteste casatoria si familia; el s
prijina, prin masuri economice si sociale, dezvoltarea si consolidarea familiei.
Ocrotirea casatoriei si familiei se realizeaza nu doar prin intermediul normelo
r dreptului familiei ci si cu ajutorul altor norme juridice. n acest sens Codul f
amiliei reglementeaza riguros conditiile de fond si cele de forma ale casatorie,
drepturile si obligatiile personale si patrimoniale ale sotilor, egalitatea n dr
epturi a sotilor, obligatia de ntretinere pe care sotii o au unul fata de celalal
t, drepturile si ndatoririle parintilor fata de copiii lor minori, desfacerea cas
atoriei prin divort.
100. Comentati principiul solidaritatii familiale.
Relatiile de familie se bazeaza pe prietenie si afectiune reciproca ntre membrii
ei, care sunt datori sa-si acorde unul altuia sprijin moral si material. Astfel,
n tot ceea ce priveste casatoria si asupra tuturor masurilor privitoare la perso
ana si bunurile copiilor, sotii hotarasc de comun acord. Ei contribuie la cheltu
ielile casniciei n raport cu mijloacele fiecaruia, iar bunurile dobndite n timpul c
asatoriei, de oricare dintre soti, cu exceptia celor expres mentionate de lege c
a fiind proprii, sunt bunuri comune ale sotilor, pe care le administreaza si fol
osesc mpreuna si de care dispun tot astfel.
101. Comentati principiul egalitatii in drepturi a copiilor.
Copiii din afara casatoriei sunt egali n fata legii cu cei din casatorie, precum
si cu cei adoptati. Copilul din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabili
ta prin recunoastere sau prin hotarre judecatoreasca are, fata de parinte si rude
le acestuia, aceeasi situatie ca si situatia legala a unui copil din casatorie
102. Comentati principiul ascultarii copilului in procedurile administra
tive.
n procedurile administrative sau judiciare care l privesc, ascultarea copilului c
are a mplinit vrsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi asculta
t si copilul care nu a mplinit vrsta de 10 ani, daca autoritatea competenta consid
era ca acest lucru este necesar pentru solutionarea cauzei. Dreptul de a fi asc
ultat presupune posibilitatea copilului de a cere si a primi orice informatie, p
otrivit cu vrsta sa, de a-si exprima opinia si de a fi informat asupra consecinte
lor pe care le poate avea aceasta, daca este respectata, precum si asupra consec
intelor oricarei decizii care l priveste.
103. Definiti institutia logodnei.
Logodna nu poate fi calificata ca un antecontract, pentru ca nu este de conceput
existenta unei obligatii de a ncheia o casatorie. Logodna reprezinta o perioada
preparatorie, n vederea viitoarei casatorii. n practica, promisiunile de casatorie

sunt adeseori dublate de convietuirea viitorilor soti, un fel de pre-mariaj sau ca

satorie de proba . Desi, din punct de vedere juridic, simplele promisiuni de casat
orie sunt suficiente pentru a ridica probleme de calificare juridica si responsa
bilitate.
104. Conditiile de forma pentru incheierea logodnei.
- varsta necesara
- diferenta de sex
- consimtamant
-inexistenta starii civile
-inexistenta rudeniei firesti ( conditii de fond) - legea nu prevede conditii de
forma pt incheierea logodnei
105. Raspunderea pentru ruperea abuziva sau, dupa caz, pentru determinar
ea culpabila a ruperii logodnei.
Se sanctioneaza modalitatea n care s-a produs ruperea unilaterala a logodnei (int
empestiva, brutala, incorecta, injurioasa). Partea care rupe logodna n mod abuzi
v poate fi obligata la despagubiri pentru cheltuielile facute sau contractate n v
ederea casatoriei, n masura n care au fost potrivite cu
mprejurarile, precum si pentru orice alte prejudicii cauzate. Partea care, n mod c
ulpabil, l-a determinat pe celalalt sa rupa logodna poate fi obligata la despagu
biri. Reclamantul trebuie sa dovedeasca, asadar, caracterul abuziv al ruperii lo
godnei, culpa logodnicului prt, precum si prejudiciul cauzat. Referitor la prejudi
ciu, ntruct textul nu distinge, poate fi reparat sub forma despagubirilor att preju
diciul material, ct si cel moral. Dreptul la actiune, att pentru restituirea darur
ilor, ct si n cazul raspunderii pentru ruperea logodnei se prescrie n termen de un
an de la ruperea logodnei.
106. Obligatia de restituire a darurilor in cazul ruperii logodnei.
n cazul ruperii logodnei, sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii leau primit n considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, n vederea casatoriei, c
u exceptia darurilor obisnuite. Darurile se restituie n natura sau, daca aceasta
nu mai este cu putinta, n masura mbogatirii. Obligatia de restituire nu exista da
ca logodna a ncetat prin moartea unuia dintre logodnici. Solutiile sunt firesti.
Darurile manuale, facute pentru a respecta un obicei social si care au o valoare
modica n raport cu nivelul de trai al donatorului nu se restituie. Cadourile cu
valoare mare, facute n considerarea casatoriei proiectate sunt supuse restituirii
. Cu toate acestea, daca ruperea logodnei a fost abuziva, ele pot fi pastrate cu
titlu compensatoriu, n contul despagubirilor care s-ar cuveni partii obligate la
restituire.
107. Desfacerea, desfiintarea si incetarea logodnei.
Oricare dintre logodnici poate rupe logodna, ceea ce echivaleaza cu o denuntare
unilaterala a logodnei. ruperea logodnei nu este supusa niciunei formalitati si
poate fi dovedita cu orice mijloc de proba. De asemenea, ca si o garantie a li
bertatii matrimoniale, clauza penala stipulata pentru ruperea logodnei este cons
iderata nescrisa. Faptul ca logodna poate fi oricnd rupta n mod unilateral nu nseam
na ca nu se pot produce si anumite consecinte juridice: restituirea darurilor si
raspunderea pentru ruperea unilaterala a logodnei.
108. Definiti si comentati institutia casatoriei.
Notiunea de casatorie desemneaza actul juridic al casatoriei, adica acel act jur
idic prin care, pe temeiul consimtamntului viitorilor soti, constatat de ofiterul
starii civile, acestia ntemeiaza o familie. Notiunea de casatorie desemneaza st
atutul juridic dobndit prin ncheierea actului juridic al casatoriei, adica ansambl
ul drepturilor, ndatoririlor ce iau nastere n persoana firecaruia dintre soti ca u
rmare a ncheierii casatoriei. Sens doctrinar : prin casatorie se desemneaza insti
tutia casatoriei, adica totalitatea normelor juridice referitoare la actul jurid
ic, precum si statutul juridic al sotilor.

109. Locul ocupat de institutia casatoriei in cadrul dreptului civil al

familiei. Comentarii
Din punct de vedere legal, casatoria este un act juridic incheiat de cei ce dore
sc sa se casatoreasca, iar pe de alta parte, situatia juridica a celor casatorit
i. Casatoria este o uniune liber consimtita, monogama, ce se incheie in formele
cerute de lege, cu scopul de a forma o familie, avand caracter civil. Casatoria
se intemeiaza pe deplina egalitate in drepturi intre barbati si femeie.
Dreptul familiei
reprezinta unul dintre cele mai speciale si n acelasi timp contr
oversate ramuri ale dreptului. Dreptul familiei reprezinta acea ramura a sistemul
ui de drept care cuprinde totalitatea normelor juridice ce reglementeaza relatii
le (patrimoniale si personale) de familie, pe care societatea are interes sa le n
drume juridiceste.
Odata cu cresterea importantei acordate familiei n societatea contemporana, cu nt
elegerea caracterului complex al acesteia, cu evolutia conceptiei privind respec
tarea drepturilor omului, cu diversificarea normelor juridice n domeniu si dezvol
tarea jurisprudentei, dreptul familiei a devenit o ramura speciala de drept, des
prinsa din dreptul civil, care ramne norma generala n raport cu acesta (n cazul n ca
re nu exista norma expresa n materia normelor de familie se aplica regulile drept
urile civil, trebuind nsa interpretate potrivit principiilor dreptului familiei).
110. Enumerati si comentati caracterele casatoriei.
Caracterele juridice ale casatoriei:
1. Caracterul laic- reiese din faptul ca incheierea si inregistrarea casatoriei
sunt de competenta exclusiva a autoritatii de stat. De asemenea celebrarea relig
ioasa a casatoriei este permisa numai dupa casatoria civila ; in caz contrar pre
otul sau reprezentantul oricarui cult religios, indreptatit a oficia cununia rel
igioasa poate fi sanctionat contraventional.
2. Caracterul solemn- reiese din faptul ca actul juridic al casatoriei este vala
bil numai daca viitorii soti respecta anumite cerinte de forma cum ar fi : consi
mtamantul trebuie exprimat in fata ofiterului de stare civila, personal, in prez
enta a doi martori.
3. Caracterul bilateral - reiese din faptul ca actul juridic al casatoriei are l
a baza cele doua vointe liber exprimate a viitorilor soti.
111.Enumerati conditiile de fond,in sens restrains,la incheierea casator
iei
-Diferentierea de sex
-Varsta matrimonial
-Consimtamantul viitorilor soti
-Comunicarea starii sanatatii
112. Enumerati impedimentele,in sens restrans,la casatorie
Impiedimentele la casatorie sau piedicile legale la casatorie constituie impreju
rari de fapt si de drept care,daca exista,casatoria nu mai poate fi incheiata.
Acestea sunt:
-Bigamia sau statutul de casatorit al unuia dintre viitori soti
-Rudenia de sange
-Rudenia rezultata din adoptie
-Starea de tutela
-Starea de alienatie sau debilitate mintala
-Este interzisa casatoria intre persoane de acelasi sex
113.Definiti consimtamantul la casatorie
Existenta consimtamantului la casatorie a viitorilor soti este cerinta fundament
al,indispesabila a actului juridic al casatoriei, nu si suficienta pentru ca ace
sta mai trebuie sa fie liber,adica netulburat in manifestarea sa, precum si actu
al.
114. Emanciparea minorului

Capacitatea de exercitiu anticipata

Pentru motive temeinice, instanta de tutela poate recunoaste minorului care a mpl
init vrsta de 16 ani capacitatea deplina de exercitiu. n acest scop, vor fi ascult
ati si parintii sau tutorele minorului, lundu-se, cnd este cazul, si avizul consil
iului de familie.
115.Principiile care guverneaza relatiile dintre soti si consecinta apli
carii lui
Tinand cont de dispozitiile din noul Cod civil,consideram ca relatiile personale
dintre soti presupun existenta urmatoarelor oblgatii:
-De a lua deciziile impreuna
-De a-si acorda respect si sprijin moral
-De fidelitate
-De a locui impreuna
-De a avea impreuna relatii sexual liber consimtite
-Independenta sotilor
-De a hotari asupra numelui pe care il vor purta in casatorie
-Abtinerea de la orice act de violenta familiala
116.Obiectul regimului matrimonial in sens material
Regimul matrimonial este puntea de legatura dintre dreptul familiei,redus la cel
al casatoriei,si dreptul civil clasic conceput ca drept patrimonial.
In sens material,regimul matrimonial reglementeaza ansamblu bunurilor sotilor,de
ci totalitatea bunurilor sotului si sotiei,indiferent de data si de modul de dob
andire a acestora.Obiectul sau il formeaza toate bunurile pe care sotii le aveau
in momentul incheierii casatoriei,precum si cele dobandite de ei in timpul casa
toriei,impreuna sau separate,cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.In cazul propr
ietatii collective,drepturile vor consta fie in parti din copropietate,fie in pa
rtile cuvenite din proprietatea comuna,proprietatea putand fi generate de o indi
viziune de familie,o comunitate ereditara,rezultand dintr o succesiune sau rapo
rturile care unesc membrii unei societati simple,in nume colectiv sau in comandi
ta.
117.Obiectul regimului matrimonial in sens juridic
In sens juridic,regimul patrimonial supune bunurile sotilor unor reguli avand ca
obiect propriu,dar formand impreuna un tot coerent.O parte dintre aceste reguli
se refera la proprietatea asupra bunurilor,ele guvernand separatia bunurilor sa
u compunere patrimoniilor.Cu ajutorul lor se pot stabili daca anumite bunuri pe
care sotii le-au avut in momentul incheierii casatoriei sau le-au dobandit ulter
ior,in timpul casatoriei,raman proprii fiecaruia sau intra,in totalitate sau in
parte,in masa comuna.
118.Regimurile matrimoniale,dupa izvorul lor
Din punctul de vedere al izvorului lor, se clasifica n:
- regimuri matrimoniale legale
-regimuri matrimoniale conventionale. Acestea din urma si au izvorul n conventiile
matrimoniale. Regimul matrimonial legal se aplica ori de cte ori viitorii soti
nu au ncheiat o conventie matrimoniala.
119.Regimurile matrimonial,dupa structura lor
Dupa structura lor, regimurile matrimoniale sunt:
-de comunitate
-de separatie de bunuri
-mixta, adica mbina separatia din timpul casatoriei cu un principiu comunitar car
e se manifesta la desfacerea casatoriei. Astfel, regimul de participare la achiz
itii este un regim matrimonial eclectic.
La rndul lor, regimurile comunitate pot fi:
-universal
-partiale.
Criteriul esential n functie de care se realizeaza calificarea regimului matrimon

ial este compozitia activului. Astfel, regimurile comunitare se caracterizeaza

prin existenta unei mase de bunuri comune cu un regim juridic specific. Regimur
ile separatiste se caracterizeaza prin lipsa unei asemenea mase de bunuri comune
, patrimoniul fiecaruia dintre soti fiind, n linii mari, structurat asemenea pers
oanelor celibatare.
Regimurile mixte mprumuta unele trasaturi de la ambele regimuri, nefiind posibila
calificarea lor ca fiind separatiste sau comunitare.
120.Dupa cum pot sau nu modificate in timpul casatoriei
Dupa cum se pot sau nu modifica n timpul casatoriei,regimurile matrimoniale sunt:
-imutabile
-mutabile.
Dupa cum am aratat, tendinta generala este aceea de a permite modificarea regimu
lui matrimonial n timpul casatoriei.

121.Definiti regimul primar

Regimul primar reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementeaza rapor
turile stabilite intre soti sau intre unul sau ambii soti,pe de o parte si terte
persoane pe de alta parte,raporturi ce au drept obiect bunuri existente in mome
ntul incheierii casatoriei,dobandite pe parcursul acesteia,precum si obligatiile
sarcinilor casatoriei si care se aplica tuturor casatoriilor,indiferent de regi
mul matrimonial caruia ii sunt supusi sotii.
122. Stabilirea cuantumului contributiei la cheltuielile casatoriei prin
acordul sotilor
Obligatia de a suporta cheltuielile casniciei constituie un efect al casatoriei
si se concretizeaza n contributia fiecaruia la asigurarea conditiilor materiale a
le traiului comun. Desi regulile n aceasta materie intra n compunerea regimului pr
imar, de la care nu se poate deroga, totusi, prin exceptie, viitorii soti sau, d
upa caz, sotii au posibilitatea de a stabili prin conventie matrimoniala unele a
specte viznd cheltuielile casatoriei, norma juridica avnd un caracter supletiv, ia
r nu imperativ. Numai n lipsa unei asemenea stipulatii se aplica dispozitia legal
a prin care se consacra regula proportionalitatii mijloacelor, cu precizarea ca
nu se poate conveni n sensul ca numai unul dintre soti este obligat sa suporte ch
eltuielile casatoriei.
123.Notiunea de locuinta conjugala
Locuinta conjugala este defininta ca fiind locuinta comuna a sotilor sau, in lip
sa, locuinta sotului la care se afla copiii. Oricare dintre soti poate cere nota
rea in cartea funciara a unui imobil ca locuinta a familiei, chiar daca nu este
proprietarul imobilului in cauza si fara obligata de a-l informa pe celalalt sot
124.Exercitarea unei profesii de fiecare sot
N.C.civil. prevede faptul ca fiecare sot este liber sa exercite o profesie si sa
dispuna, in conditiile legii, de veniturile incasate, cu respectarea obligatiil
or ce ii revin privind cheltuielile casatoriei.
125.incheierea actelor juridice de catre soti
Pentru incheierea actelor juridice de catre soti este necesara indeplinirea cumu
lativa a doua categorii de conditii: conditii de fond, respectiv conditii de for
ma
Conditiile de fond sunt:
1.Consimtamantul la casatorie
2.Varsta matrimoniala
3.Comunicarea reciproca de catre vititorii soti a starii sanatatii lor
Conditiile de forma sunt:
1.Formalitati premergatoare incheierii casatoriei
A)Declaratia de casatorie

B) Atributiile delegatului de stare civila dupa primirea si inregistrarea declar

atiei de casatorie
2.Formalitati concomitente incheierii casatoriei
A)Solemnitatea incheierii casatoriei
B)Publicitatea incheierii casatoriei
126.Mandatul conventional intre soti
-Un sot poate sa dea mandate celuilalt sot sa il reprezinte pentru exercitarea d
repturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial.
127.Mandatul judiciar intre soti
In cazul in care unul dintre soti se afla in imposibilitatea de a-si manifesta v
ointa, celalalt sot poate cere instantei de tutela incuiintarea de a-l reprezent
a pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial.
Prin hotararea pronuntata se stabilesc conditiile, limitele si perioada de valab
ilitate a acestui mandat. In afara altor cazuri prevazute de lege, mandatul ince
teaza atunci cand sotul reprezentat nu se mai afla in situatia prevazuta anterio
r sau cand este numit un tutore ori, dupa caz, un curator.
128. dreptul la informare intre soti
Fiecare sot poate sa ii ceara celuilalt sa il informeze cu privire la bunurile,
veniturile si datoriile sale, iar in caz de refuz nejustificat se poate adresa
istantei de tutela. Instanta poate sa il oblige pe sotul celui care a sesizat-o
sau pe orice tert sa furinizeze informatiile cerute si sa depuna probele necesar
e in acest sens.
Tertii pot sa refuze furnizarea informatiilor ceruta atunci cand, potrivit legii
, refuzul este justificat de pastrarea secretului profesional. Atunci cand infor
matiile solicitate de un sot pot fi obtinute, potrivit legii, numai la cererea c
eluilalt sot, refuzul acestuia de a le solicita naste prezumtia relativa ca sust
inerile sotului reclamant sunt adevarate.
129.Notiunea de conventie matrimoniala
Alegerea unui alt regim matrimonial decat cel al comunitatii legale se face prin
incheierea unei conventii matrimoniale.Conventia matrimoniala reprezinta actul
prin care viitori soti, sau cei deja casatoriti, stabilesc regimul matrimonial a
plicabil casatoriei lor, cat si alte dispozitii legate de viitoarele relatii pat
rimoniale ale acestora.
130. Principiul libertatii incheierii conventiilor matrimoniale
Principiul libertatii incheierii conventiilor matrimoniale prevede faptul ca, so
tii pot introduce in contractul lor de casatorie dispozitii diferite de cele imp
use de regimul juridic legal, combinand regulile de natura patrimoniala, dar far
a ca acestia sa se abata de la dispozitiile legale prevazute in codul civil pent
ru aceasta.
131. Obiectul conventiei matrimoniale
Obiectu conventiei matrimoniale este constituit de regimul matrimonial pe care s
otii il aleg ca alternativa la regimul matrimonial legal in administrarea unor b
unuri comune aflate in devalmasie sau in copropietate.
132. Cauza in conventiile matrimoniale
Cauza conventii matrimoniale pentru care viitori soti, sau sotii, inceheie o con
ventie matrimoniala este aceea de a-si organiza raporturile patrimoniale care vo
r caracteriza viata lor de familie, fiind prin urmare, in prezenta unei cauze sp
eciale
133. Efectele nulitatii unei conventii matrimoniale
In cazul in care conventia matrimoniala este nula sau anulata, intre soti se va
aplica regimul comuintatii legale, fara a fi afectate drepturile dobandite de te
rii de buna-credinta.

134. Caducitatea conventiei matrimoniale

Caducitatea conventiei matrimoniale intervine dupa caz, atunci cand casatoria nu
s-a incheiat sau a fost desfintata pentru o cauza de nulitate. Cu toate acestea
, vor supravietui si vor produce efecte actele juridice independente de regimul
matrimonial, cuprinse intr-o conventie matrimoniala, si pe care partile nu le-au
subordonat incheierii casatoriei.
135.Incetarea regimului matrimonial
regimul matrimonial inceteaza prin constatarea nulitatii,anularea,desfacerea sau
incetarea casatoriei.
136.Lichidarea regimului matrimonial
In conditiile in care patrimoniile celor doi soti sunt complet separate lichidar
ea regimului matrimonial va fi guvernata de regulile dreptului comun privitoare
la partaj, in caz contrar aceasta se va face dupa regulile stabilite de catre ce
i doi soti prevazute in conventia matrimoniala. Ea intervine la desfacerea casat
oriei prin divort, la schimbarea regimului matrimonial existent sau la decesul u
nuia dintre soti si se efectueaza prin act de lichidare incheiat in forma autent
ica sau, in caz de neintelegere, prin hotararea judecatoreasca, si trebuie sa ai
ba in vedere data incetarii comunitatii, natura juridica a comunitatii post-matr
imimoniale, iar in cadrul lichidarii propriu-zise pe langa impartirea bunurilor
comune trebuie avut in vedere si lichdarea pasivului matrimonial.
Prima etapa a lichidarii in absenta unei conventii matrimoniale fiind determinar
ea cotei parte a fiecaruia dintre sot, sau fost sot, pe baza contributiilor sale
aduse atat la dobandirea bunurilor comune, cat si la indeplinirea obligatiilor,
dupa care se va trece la partajarea bunurilor si la regularizarea datoriilor.
137.Lichidarea comunitatii legale prin schimbarea regimului matrimonial
In caz de incetare sau de schimbare, regimul comunitatii legale se lichideaza po
trivit legii, prin act autentic notarial ( daca sotii se inteleg) sau, in caz de
neintelegere, pe cale judiciara, hotararea judecatoreasca definitiva sau, dupa
caz, inscrisul intocmit in forma autentica notariala constituie act de lichidare
.
138.Extinderea comunitatii de bunuri
sotii pot extinde comunitatea prin includerea in comunitate a bunurilor dobandit
e sau datoriilor proprii nascute inainte ori dupa incheierea casatoriei. Aceasta
posibilitate exista si in cazul incheierii unei conventii matrimoniale in timpu
l casatoriei. Limita maxima a extinderii comunitatii o reprezinta comunitatea un
iversala de bunuri, mai putin bunurile care raman proprii in temeiul legii.
139.Restrangerea comunitatii de bunuri
sotii pot restrange comunitatea, pana la limita transformarii regimului intr-unu
l de separatie de bunuri.
140.Modificarea gestiunii bunurilor sotilor
Una dintre cele mai importante probleme ale regimurilor comunitare o constituie
cea legata de gestiunea bunurilor comune. La baza acestei gestiuni sta, in preze
nt, principiul egalitatii sotilor.
Din punct de vedere teoretic pot fi concepute trei sisteme de gestiune a bunuril
or comune:
Gestiunea comuna- fiecare sot are dreptul de a participa la gestiunea bunurilor
comune, alaturi de celalalt
Gesiunea paralela- fiecare sot are aceleasi puteri asupra bunurilor comune
Gestiunea separata- fiecare sot nu are putere decat asupra bunurilor proprii si
asupra bunurilor comune pe care le-a dobandit
La acestea se poate adauga, cu titlu exceptional, gestiunea exclusiva- un sot ar
e o putere exclusiva, tinand seama de natura juridica a actului sau a bunului.

141.Separatia activului in regimul matrimonial al separatiei de bunuri

Principiul dominant in cazul separatiei activului este acela de fiecare pentru si
ne exceptiile fiind reprezentate de :
1)Ipoteza in care unul dintre soti dobandeste un bun utilizand fonduri/bunuri ap
artinant celuilalt sot, fara acordul acestuia. In acest sotul proprietar poate
alege intre a reclama pentru sine propietatea bunului achizitionat si a pretinde
daune-interese de la sotul dobanditor, insa doar inainte ca sotul dobanditor sa
dispuna de bunul dobandit, cu exceptia cazului in care tertul dobanditor a cuno
scut ca bunul a fost achizitionat de catre sotul vanzator prin valorificarea bun
urilor celulialt sot.
2)Ipoteza in care sotii dobandesc un bun in baza unui act juridic cu titlu gratu
it in care este prevazuta grtificarea ambiilor soti. In acest caz bunurile doban
dite impreuna de soti apartin acestora in proprietate comuna pe cote-parti, in c
onditiile legii.
3) Ipoteza in care unul dintre soti dobandeste un bun in timpul separatiei de bu
nuri. In acest caz in lipsa inventarului, se prezuma, pana la proba contrara, ex
istenta copropietatii in cazul unei posesii comune.
142.Separatia pasivului in regimul matrimonial al separatiei de bunuri
Independenta patrimoniala a sotilor se manifesa si in privinta laturii pasive, i
n principiu neexistand decat datorii personale ale fiecarui sot. Niciunul dintre
soti nu poate fi tinut de obligatiile nascute din acte savarsite de celalat sot
. In afara cazurilor in care obligatiile asumate de oricare dintre ei sunt acumu
late pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei si a cresterii si
educarii copiilor si in lipsa unei conventii aditionale care sa specifice altfel
sau in cazul in care sotul interesat face dovada caraterului inutil ori excesiv
al cheltuielilor facute de celalalt.
143. Efectele nulitatii casatoriei
Nulitatea casatoriei are caracter judiciar, n sensul ca aceasta trebuie sa fie co
nstatata, sau, dupa caz, pronuntata de instanta judecatoreasca.
Spre deosebire de dreptul comun, unde nulitatea unui act juridic poate fi invoca
ta fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie, nulitatea casatoriei implica
ntotdeauna o actiune n justitie, care are un caracter personal nepatrimonial. Cas
atoria este desfiintata din ziua ramnerii irevocabile a hotarrii. Nulitatea casato
riei produce aceleasi efecte, indiferent aca este absoluta sau relativa, expresa
ori virtuala.
144. Situatia copiilor in cazul desfiintarii casatoriei
- Nulitatea casatoriei nu are niciun efect n privinta copiilor, care pastreaza si
tuatia de copii din casatorie.
- n ceea ce priveste drepturile si obligatiile dintre parinti si copii se aplica,
prin asemanare, dispozitiile privitoare la divort.
145. Conceptiile care au la baza temeiul juridic al divortului
1.)Conceptia divortului prin efectul vointei sotilor.
Potrivit acestei conceptii casatoria poate fi desfacuta fie prin vointa unilater
ala a oricaruia dintre soti, fie prin acordul de vointa al sotilor (consimtamntul
sotilor la divort se constata prin hotarrea judecatoreasca sau prin nregistrarea
cererii de divort la organul de stare civila). Din punct de vedere doctrinar, co
nceptia si-a gasit argumentarea n cadrul teoriei contractuale asupra casatoriei:
de vreme ce ncheierea casatoriei are loc prin vointa sotilor, desfacerea acesteia
se realizeaza tot prin vointa lor. Deci, desfacerea casatoriei apare ca o reali
zare, dupa caz comuna sau unilaterala, a casatoriei.
2). Conceptia divortului prin efectul hotarrii judecatoresti.
n aceasta conceptie, vointa sotilor se rezuma numai la promovarea actiunii de div
ort n justitie, ea neavnd si rolul de a solutiona desfacerea casatoriei. Acest rol
revine n exclusivitate instantei judecatoresti, investita cu solutionarea actiun
ii de divort. Din punct de vedere doctrinar, conceptia divortului prin efectul h
otarrii judecatoresti a fost consacrata n cadrul teoriei institutionale asupra cas

atoriei si a teoriei casatorie

uniune.
3) Conceptia mixta.
Aceasta conceptie prezinta doua variante:
- n prima varianta, ca regula avem desfacerea casatoriei prin efectul vointei sot
ilor si, numai prin exceptie, divortul are loc prin efectul hotarrii judecatorest
i;
- n a doua varianta, avem ca regula desfacerea casatoriei prin efectul hotarrii ju
decatoresti si, numai prin exceptie, n cazurile expres prevazute de lege,
divortul are loc prin efectul vointei sotilor.
4). Conceptia Codului Civil din 1865.
Codul Civil romn din 1865 a adoptat o conceptie mixta n cea de-a doua varianta. As
tfel divortul prin consimtamntul mutual era posibil cu ndeplinirea urmatoarelor co
nditii: sotul sa fi mplinit vrsta de 25 ani, iar sotia de 21 ani; n momentul introd
ucerii cererii de divort sa fi trecut cel putin doi ani
de la data ncheierii casatoriei; sa nu fi trecut 20 de ani de la ncheierea casator
iei, iar sotia sa nu fi mplinit 45 ani.
5.)Conceptia adoptata de Codul Familiei.
ntocmai ca si cele mai numeroase legislatii moderne, Codul romn de familie a adopt
at n privinta temeiului juridic al divortului o conceptie mixta, n baza careia reg
ula este desfacerea casatoriei prin efectul hotarrii judecatoresti, pentru motive
temeinice, care fac imposibila continuarea casatoriei si, numai prin exceptie, n
cazurile anume si limitativ prevazute de lege, divortul poate avea loc pe baza
acordului de vointa al sotilor.
146. Conceptia divortului prin efectul hotararii judecatoresti
Vezi 145
147. Conceptii privind natura motivelor de divort
sanctiune.
a) Conceptia divortului
Divortul se pronunta la cererea unuia dintre soti ca o sanctiune pentru conduita
necorespunzatoare a celuilalt sot. n literatura de specialitate s-a apreciat ca
divortul apare ca o sanctiune civila sau de dreptul familiei, la baza fiind idee
a de culpa.
b) Conceptia divortului remediu -se admite divortul ori de cte ori se iveste o mpr
ejurare care face imposibila continuarea casatoriei. Nu prezinta importanta natu
ra motivelor care au determinat aparitia acelei mprejurari. Majoritatea legislati
ilor contemporane au promovat conceptia aceasta.
c) Conceptia mixta. Sunt mbinate elementele primelor doua conceptii
(divortului sanctiunea si divortului remediu) n felul urmator:
- Divortul este reglementat ca o sanctiune si numai prin exceptie poate fi si un
remediu;
- Divortul este ntotdeauna un remediu, dar, de cele mai multe ori, el presupune s
i culpa unuia ori ambilor soti.
d) Conceptia Codului civil romn din 1865. Codul civil romn a consacrat
conceptia divortului sanctiune. Alaturi de aceasta, legiuitorul a adoptat si con
ceptia divortului
remediu, deoarece era admisa si desfacerea casatoriei prin con
simtamntul mutual.
e) Conceptia Codului familiei -din analiza ntregului articol 38 C.fam., rezulta c
a a fost adoptata conceptia mixta privind natura motivelor de divort. Asa fiind,
divortul apare, n principal, ca un remediu.
148. Conceptiile privind reglementarea motivelor de divort
a) Conceptia enumerarii motivelor de divort.
Legislatiile care au adoptat aceasta conceptie individualizeaza toate motivele d
e divort sau numai o parte dintre ele, restul fiind determinate doar generic. Ac
estea din urma sunt lasate la aprecierea instantei judecatoresti, pentru a hota
r daca pot constitui sau nu motive temeinice de divort.
b) Conceptia stabilirii criteriilor de apreciere a motivelor de divort. Potrivit
acestei conceptii, legea nu enunta motivele de divort, ci numai prevede criteri
ile dupa

care instanta judecatoreasca apreciaza daca motivele invocate de catre soti n act
iunea de divort sau n cererea reconventionala pot fi acceptate sau nu ca motive
pentru desfacerea casatoriei.
c) Conceptia mixta. Presupune admiterea att a criteriilor de apreciere a motivelo
r de divort, ct si a enumerarii motivelor de divort.
d) Conceptia Codului civil din 1865. Codul civil a consacrat conceptia enumerari
i motivelor de divort. Astfel, putea constitui motiv pentru desfacerea casatorie
i una din urmatoarele mprejurari: adulterul, excese, cruzimi, insulte grave, cond
amnarea la munca silita, tentativa de infractiune de omor mpotriva sotului reclam
ant.
e) Conceptia Codului familiei. Din analiza art. 38 C.fam. rezulta ca legiuitorul
romn a adoptat conceptia stabilirii criteriilor de apreciere a motivelor de divo
rt. Deci,
s-a renuntat la sistemul formalist al enumerarii motivelor de divort ntlnit n cadru
l CC si s-a consacrat conceptia potrivit careia divortul se poate pronunta atunc
i
cnd, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si
continuarea casatoriei nu mai este posibila .
149. Definitia divortului
Stingerea cu efect numai pentru viitor a principalelor efecte ale casatoriei, in
baza hotararii irevocabile a instantei, pronuntata la cererea unuia dintre soti
sau in baza consimtamantului de divort al ambilor soti.
150. Atribuirea beneficiului contractului de inchiriere in cazul desface
rii casatoriei
La desfacerea casatoriei, daca nu este posibila folosirea locuintei de catre amb
ii soti si acestia nu se nteleg, beneficiul contractului de nchiriere poate fi atr
ibuit unuia dintre soti, tinnd seama, n ordine, de interesul superior al copiilor
minori, de culpa n desfacerea casatoriei si de posibilitatile locative proprii al
e fostilor soti. Sotul caruia i s-a atribuit beneficiul contractului de nchiriere
este dator sa plateasca celuilalt sot o indemnizatie pentru acoperirea cheltuie
lilor de instalare ntr-o alta locuinta, cu exceptia cazului n care divortul a fost
pronuntat din culpa exclusiva a acestuia din urma. Daca exista bunuri comune, i
ndemnizatia se poate imputa, la partaj, asupra cotei cuvenite sotului caruia i s
-a atribuit beneficiul contractului de nchiriere. Atribuirea beneficiului contrac
tului de nchiriere se face cu citarea locatorului si produce efecte fata de acest
a de la data cnd hotarrea judecatoreasca a ramas definitiva.
151. Prestatia compensatorie in cazul desfacerii casatoriei
n cazul n care divortul se pronunta exclusiv din culpa sotului prt, sotul reclamant
poate beneficia, pe ct este posibil, de o prestatie care sa compenseze un dezechi
libru semnificativ pe care divortul l-ar cauza n conditiile de viata ale solicita
ntului. Pentru a se putea solicita o asemenea prestatie, este necesar sa fie ntru
nite o serie de conditii:
- divortul sa se fi pronuntat din culpa exclusiva a sotului prt;
- casatoria sa fi durat cel putin 20 de ani;
- sa se solicite odata cu cererea de desfacere a casatoriei;
- sa existe un dezechilibru semnificativ pe care divortul l determina n conditiile
de viata ale celui ce solicita prestatia.
152. Obligatia de intretinere intre fostii soti. Conditiile de existenta
Obligatie de ntretinere exista si ntre fostii soti, dar nu are aceeasi natura ca c
ea din timpul casatoriei, fundamentul ei constnd n regulile de convietuire sociala
si exista numai n masura n care a fost stabilita hotarrea de divort sau printr-o h
otarre judecatoreasca ulterioara.
Obligatia de ntretinere exista daca fostul sot se afla n stare de nevoie, cu condi
tia ca starea de nevoie sa fi intervenit nainte, n timpul sau n termen de un an de
la desfacerea casatoriei, din mprejurari care sa aiba legatura cu casatoria, sa f
i avut o comportare corespunzatoare normelor de convietuire sociala fata de debi

tor si sa nu se fi recasatorit. De asemenea, celalalt sot va fi debitor daca are

mijloace materiale suficiente pentru a presta ntretinerea.
153. Cuantumul intretinerii in cazul obligatiei de intretinere intre fos
tii soti
Cuantumul ntretinerii se stabileste n functie de nevoile creditorului si mijloacel
e debitorului fara, nsa, a depasi o treime din venitul n munca al fostului sot (da
ca se acorda ntretinere numai lui) sau dupa caz, jumatate din venitul net (daca nt
retinerea se acorda si pentru copii). Regulile de mai sus se aplica si n cazul ca
satoriei putative n masura n care cel putin unul din soti a fost de buna-credinta
la ncheierea ei si care, n masura n care ar fi ndeplinite si celelalte conditii indi
cate mai sus, ar fi ndreptatit la ntretinere.
154. Ascultarea minorului in procedurile administrative si judiciare
(1) n procedurile administrative sau judiciare care l privesc, ascultarea copilulu
i care a mplinit vrsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascu
ltat si copilul care nu a mplinit vrsta de 10 ani, daca autoritatea competenta con
sidera ca acest lucru este necesar pentru solutionarea cauzei.
(2) Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere si a pr
imi orice informatie, potrivit cu vrsta sa, de a-si exprima opinia si de a fi inf
ormat asupra consecintelor pe care le poate avea aceasta, daca este respectata,
precum si asupra consecintelor oricarei decizii care l priveste.
(3) Orice copil poate cere sa fie ascultat. Respingerea cererii de catre autorit
atea competenta trebuie motivata.
(4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate n considerare n raport cu vrsta si cu
gradul sau de maturitate.
(5) Dispozitiile legale speciale privind consimtamntul sau prezenta copilului, n p
rocedurile care l privesc, precum si prevederile referitoare la desemnarea de cat
re instanta a unui reprezentant n caz de conflict de interese ramn aplicabile.
155. Exercitarea drepturilor parintesti cu privire la persoana copilului
Parintii exercita mpreuna si n mod egal autoritatea parinteasca. Fata de tertii de
buna-credinta, oricare dintre parinti, care ndeplineste singur un act curent pen
tru exercitarea drepturilor si ndeplinirea ndatoririlor parintesti, este prezumat
ca are si consimtamntul celuilalt parinte.
156. Efectele divortului asupra relatiilor patrimoniale dintre parinti s
i copii. Contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura
si pregatire profesionala a copilului.
Dispunnd desfacerea casatoriei, instanta de divort este obligata sa fixeze contri
butia fiecaruia dintre parinti la cheltuielile de crestere, educare, nvatatura si
pregatire profesionala, ntr-un cuvnt, la cheltuielile de ntretinere a minorului, c
hiar n lipsa unei cereri exprese n acest sens si indiferent daca ncredintarea copil
ului s-a dispus la unul dintre parinti sau la o terta persoana ori la o institut
ie de ocrotire. Cuantumul ntretinerii datorate se stabileste n functie de
nevoile minorului si de mijloacele fiecarui parinte. nvoiala parintilor este admi
sibila dar, ca si n cazul nvoielii privind ncredintarea copilului, este necesara ncu
viintarea instantei, pentru a se preveni nesocotirea intereselor beneficiarului n
tretinerii.
157. Durata si dovada rudeniei
-> INTINDEREA RUDENIEI :
Din punct de vedere juridic, legatura rudeniei prezinta interes numai in masura
in care legea ii recunoaste efectele juridice:
a) in unele cazuri rudenia produce efecte numai pana la un anumit grad de rude
nie; de exemplu in privinta opririi casatoriei intre rude pe linie colaterala pa
na la gradul patru inclusiv , a acordarii intretinerii, care exista intre parint
i si copii, bunici si nepoti, strabunici si stranepoti, frati si surori sau intr
e alte persoane prevazute de lege, a chemarii la succesiune, care exista pentru

descendenti, ascendenti si rudele in linie colaterala pana la gradul patru inclu

siv, dar in ordinea si dupa regulile stabilite de lege, a neadmiterii martorilor
neputand fi ascultati in aceasta calitate rudele pana la gradul trei inclusiv.
b) in alte cazuri, legea ofera un criteriu cu ajutorul caruia se poate determi
na gradul de rudenie pana la care rudenia produce efecte. Astfel se considera ca
sunt persoane interpuse rudele sotului donatar, la a caror mostenire acesta est
e chemat in momentul donatiei. Iar potrivit Cc, orice donatie deghizata sau facu
ta unei persoane interpuse este nula, sotii neputand sa-si faca donatii decat in
conditiile. Tot astfel donatiile intre vii sau prin testament in favoarea unei
persoane incapabile de a primi cu titlu gratuit sunt nule, fie ca sunt deghizate
sub forma unui contract oneros, fie ca sunt facute unor persoane interpuse. Sun
t persoane interpuse mama, tatal precum si descendentii persoanelor incapabile d
e a primi cu titlu gratuit .
c) in unele cazuri, legea recunoaste efectele juridice rudeniei, fara a determ
ina gradul de rudenie, ceea ce inseamna ca rudenia produce efecte legale fara a
prezenta importanta gradul de rudenie. Astfel, in caz de divort, copiii pot fi i
ncredintati unor rude; curatela poate fi instituita la cererea rudelor;creantele
pe care le au fata de tutore, o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile t
utorelui, pot fi platiti, in timpul tutelei, numai cu aprobarea autoritatii tute
lare, este oprit sa se incheie acte judiciare intre tutore, o ruda in linie drea
pta ori fratii sau surorile tutorelui de o parte, si minor, de alta parte, nu se
poate face un testament pe mare in favoarea ofiterilor navei daca acestia nu su
nt rude cu testatorul .
-> DOVADA RUDENIEI se face in mod diferit, dupa cum se urmaresc efecte de stare
civila sau alte efecte.
1. Cand se urmaresc efecte de are civila, dovada rudeniei se face, in principiu
, cu actele de stare civila. starea civila se dovedeste cu actele intocmite sau
inscrise in registrele de stare civila, certificatele eliberate pe baza registre
lor de stare civila avand aceeasi putere doveditoare ca si actele intocmite in r
egistre.
Exista situatii in care starea civila se poate dovedi prin orice mijloc de proba
:
1) reconstituirea sau intocmirea in anumite cazuri a actelor de stare civila
;
2) cand, dovada filiatiei fata de mama nu se poate face prin certificatul de
nastere ori in cazul in care se contesta realitatea celor cuprinse in certifica
tul de nastere in privinta filiatiei fata de mama.
2. Cand se urmaresc interese patrimoniale, dovada rudeniei se face prin orice m
ijloc de proba.
158. Notiunea de afinitate :
Afinitatea nu este definita de lege, ea este legatura unuia dintre soti cu rudel
e celuilalt (intre ginere si socri, intre cumnati). Ea nu exista intre rudele un
ui sot si rudele celuilalt sot (intre cuscri). Sotii "constituiue o uniune disti
ncta, cu legaturi ce nu pot fi asimilate nici cu rudenia, nici cu afinitatea, el
e constituind raporturi specifice de casatorie", de aceea, concubinajul nu da na
stere legaturii de afinitate.
159. Notiunea de rudenie civila
Rudenia reprezinta legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta per
soana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun.
Rudenia fireasca este legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta
persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun.
Rudenia civila este legatura rezultata din adoptia ncheiata n conditiile prevazute
de lege.
160. Notiunea de filiatie
Legatura juridica dintre un copil si tatal sau se numeste filiatie fata de tata
ori paternitate.
Filiatia este raportul de descendenta a unei persoane din parintii sai. Ea este

o legatura de snge, o legatura biologica care izvoraste din procreare si nastere.

Privita n raport cu mama, filiatia se numeste maternitate. Privita n raport cu tat
al, ea se numeste paternitate.
161. Prezumtia de paternitate
Copilul nascut sau conceput n timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei.
Paternitatea poate fi tagaduita, daca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie ta
tal copilului.
162. Filiatia fata de tatal din afara casatoriei. Modalitatile de stabil
ire a filiatiei:
- Filiatia fata de mama rezulta din faptul nasterii; ea se poate stabili si prin
recunoastere sau prin hotarre judecatoreasca.
- Filiatia fata de tatal din casatorie se stabileste prin efectul prezumtiei de
paternitate.
- Filiatia fata de tatal din afara casatoriei se stabileste prin recunoastere sa
u prin hotarre judecatoreasca, dupa caz.
163. Cerinte de fond privitoare la persoana adoptatului
Privitor la persoana adoptatului, sunt de intrunit urmatoarele cerinte:
1. varsta adoptatului. copilul fiind persoana care nu a implinit varsta de 18 a
ni sau nu a doba^ndit capacitate deplina? de exercitiu.
2. consimtamantul adoptatului, daca a implinit varsta de 10 ani
In cuprinsul textului care stabileste persoanele chemate sa consimta la adoptie,
legiuitorul indica in mod expres copilul care a implinit varsta de 10 ani iar nu
doptatul care a implinit 10 ani , dar este mai presus de orice indoiala ca cerinta
consimtamantului este, de asemenea, prezenta in cazul adoptei persoanei majore s
au care a dobandit capacitate deplina de exercitiu.
164. Cerintele de fond privitoare la persoana sau familia adoptatoare
1. capacitatea deplina de exercitiu;
2. va^rsta adoptatorului;
Adoptatorul trebuie sa fie cu cel putin 18 ani mai in vrsta decat cel pe care do
reste sa il adopte
3. conditii materiale si morale necesare pentru cresterea, dezvoltarea armonioas
a a copilului, aptitudini atestate de autoritatile competente;
4. consimtamantul la adoptie al adoptatorului
5. diferentierii de sex pentru adoptatori, doua persoane de acelasi sex neputand
adopta impreuna
165. Cerinte legate de consimtamantul altor persoane implicate in adopti
e
N.C.civ. stabileste ca pentru incheierea unei adoptii mai este necesar consimta
mantul parintilor firesti ai adoptatului minor sau al celui ce exercita ocrotire
a parinteasca, daca parintii sunt necunoscuti, morti, declarati morti sau pusi s
ub interdictie.
166. Desfacerea adoptiei
Desfacerea adoptiei intervine de drept prin decesul adoptatorului sau al sotilor
adoptatori, sau, daca adoptia a incetat din orice alte motive. Desfacerea adopt
iei presupune decesul parintelui adoptiv, daca adoptia a fost incuviintata fata
de un singur parinte adoptiv, sau decesul ambilor parinti adoptivi, desigur, ind
iferent daca moartea acestora a avut loc concomitent sau succesiv.
167. Nulitatea adoptiei
Adoptia este nula absolut daca este fictiva ori daca s-a incheiat cu incalcarea
cerintelor de forma sau de fond, cu exceptia, in acest ultim caz, a unei sanctiu
ni cu nulitatea relativa prevazute de lege. Este considerata fictiva adoptia inc
heiata in alt scop decat cel al ocrotirii intereselor superioare ale copilului.

168. Definirea notiunii obligatiei legale de intretinere

obligatia legala de intretinere este indatorirea impusa de lege unei persoane de
a asigura altei persoane mijloacele necesare traiului, precum si in cazul oblig
atiei de intretinere a parintilor fata de copiii lor minori - a mijloacelor nece
sare educarii si pregatirii profesionale.
169. Caracterele juridice ale obligatiei de intretinere
1. caracterul legal, n sensul ca obligatia de ntretinere este stabilita de lege
2. caracterul personal al obligatiei legale de ntretinere - exista numai ntre pers
oanele anume prevazute de lege, este inseparabil legata att de persoana celui ndre
ptatit sa primeasca ntretinere, ct si de persoana celui obligat sa o presteze si e
ste destinata exclusiv asigurarii trebuintelor de zi cu zi ale beneficiarului.
3. caracterul reciproc al ntretinerii
4. caracterul succesiv al obligatiei, executarea sa are loc prin prestatii perio
dice, corespunzator ritmului nevoilor beneficiarului,
5. caracterul variabil al obligatiei legale de ntretinere, dat fiind faptul ca ex
istenta, cuantumul, precum si modalitatile concrete de executare ale acesteia di
fera de la caz la caz
6. caracterul divizibil al obligatiei legale de ntretinere, att sub aspect activ,
adica al creditorilor ntretinerii, ct si sub aspect pasiv, al debitorilor obligati
ei.
170. Situatia in care o persoana poate cere prestarea intretinerii conco
mitent si in aceeasi ordine de la mai multe persoane
In cazul in care mai multe dintre persoanele sunt obligate sa intretina aceeasi
persoana, ele vor contribui la plata intretinerii, proportional cu mijloacele pe
care le au. Daca parintele are drept la intretinere de la mai multi copii, el p
oate, in caz de urgenta, sa porneasca actiunea numai impotriva unuia dintre ei.
Cel care a platit intretinerea se poate intoarce impotriva celorlalti obligati p
entru partea fiecaruia.
171. Stabilirea obligatiei de intretinere
are drept la ntretinere numai cel ce se afla n nevoie, neputndu-se ntretine din munc
a sau din bunurile sale. Obligatia de ntretinere a parintilor fata de copiii lor
minori, este de necontestat ca amndoi parintii sunt datori sa contribuie, fiecare
proportional cu mijloacele de care dispune, la acoperirea cheltuielilor legate
de cresterea, educarea si pregatirea profesionala a copilului.
172. Cuantumul obligatiei de intretinere
n ceea ce priveste cuantumul ntretinerii, Codului familiei aratnd ca:
ntretinerea datorata de parinte se stabileste pna la o patrime din venitul sau lun
ar net pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumatate pentru trei sau
mai multi copii;
cuantumul ntretinerii datorate copiilor mpreuna cu ntretinerea datorata altor perso
ane nu poate depasi jumatate din venitul net lunar al celui obligat.
173. Stingerea obligatiei de intretinere
Cauzele generale de stingere a obligatiei legale de ntretinere sunt urmatoarele:
- disparitia starii de nevoie a creditorului ntretinerii.
- debitorul obligatiei nu mai dispune de mijloace ndestulatoare prestarii ntretine
rii
- decesul creditorului sau al debitorului obligatiei de ntretinere;
- pierderea calitatii avute n vedere de legiuitor prin impunerea obligatiei de ntr
etinere.