Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA DIN PITETI

Facultatea de ECONOMIE
Specialitatea ADMINISTRAREA AFACERILOR
Grupa 1411, anul I

Referat la Economia ntreprinderii:

Funcia de cercetare-dezvoltare

Lector universitar, TUA Loredana


Realizat de:
CERGA Natalia
BOR Doina

PITETI 2012

FUNCIA CERCETARE-DEZVLTARE

Economiile moderne se caracterizeaza prin promovarea continu a progresului tehnic i prin


creterea numrului de competitori pe o pia global din ce n ce mai dinamic. Ca urmare,
organizaiile inovative sunt cele care reuesc s domine piaa i s contribuie substan ial la cre terea
economic. De aceea, organizarea i desfurarea eficient a activitilor de cercetare-dezvoltare a
devenit astzi un factor hotrtor de progres.

Funciunea

de

cercetare-dezvoltare

desemneaz

ansamblul

activitilor desfurate prin care se concepe i implementeaz progresul


tehnologic, tehnic i organizatoric dintr-o firm. Obiectivul final al acestei
funciuni n cadrul unei firme const n maximizarea rezultatelor performante
ale activitii economice prin crearea de noi produse sau de noi tehnologii, prin
crearea de noi idei, metode sau soluii i aducerea acestora ntr-o form
adecvat dezvoltrii pe mai departe a firmei.
Tipuri de cercetare:
Conform legislatiei actuale (Ordonanta Guvernului Romaniei-8/1977), cercetarea stiintifica
se clasifica si are urmatorul continut:
a)

Cercetare fundamentala activitate orientata spre dobandirea de cunostiinte noi

b)

fara a avea scop comercial;


Cercetare aplicativa- activitate orientata spre dezvoltarea produselor, serviciilor si

c)

proceselor;
Dezvoltarea tehnologica- activtate de cercetare privind transferul tehnologic,
valorificarea investitiei pentru crearea de noi produse, procese, servicii si
perfectionarea celor existente.

n cadrul funciunii de cercetare-dezvoltare se deosebesc trei activiti


principale: activitatea de previzionare, activitatea de concepie tehnic i
activitatea de organizare.
Activitatea de previzionare const n evaluarea probabil, stabilit n mod
tiinific a evoluiei cantitative i calitative a unui domeniu ntr-un interval de
timp i stabilirea evoluiilor i strilor posibile ale domeniului precum i
probabilitile asociate lor, cu scopul de a face fa n mod inteligent i eficient
schimbrilor existente i a celor previzibile, de a permite aprecierea
consecinelor de viitor ale deciziilor luate n prezent. Rezultatul activitii de
previzionare a cercetrii se concretizeaz n elaborarea prognoze, strategii,
planuri i programe de aciune n diverse domenii.
2

Activitatea de concepie tehnic cuprinde ansamblul cercetrilor aplicative


i dezvoltrilor cu caracter tehnic efectuate n cadrul firmei. Aceast activitate
presupune efectuarea de studii, experimentri, ncercri etc., privind asimilarea
de noi produse i tehnologii precum i modernizarea celor existente, ntocmirea
documentaiilor tehnico-economice pentru investiii, efectuarea diferitelor
probe la lucrrile de investiii din firm etc.
Activitatea de organizare este reprezentat de ansamblul proceselor de
elaborare, adaptare i introducere de noi concepte i tehnici cu caracter
organizatoric n cadrul funciunii de cercetaredezvoltare. n complexul de
sarcini din cadrul acestei activiti se disting: elaborarea planurilor i
programelor
economice

de

cercetare

pentru

tiinific,

introducerea

ntocmirea

progresului

documentaiei

tehnic

prin

tehnico-

mecanizare,

automatizare i robotizare, elaborarea bugetelor de finanare a diferitelor


proiecte de cercetare etc. [1]
Activitatile secundare ale acestei functii sunt :
a) cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica - reprezintata de ansamblul atributiilor organizatiei
pentru realizarea obiectivelor din domeniul cercetarii si valorificarii noului in practica organizatiei;
b) introducerea progresului ethnic - consta in operationalizarea inovarii tehnologice, ca produs al
cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice in cadrul intreprinderii;
c) asimilarea de produse noi - ansamblu de decizii pentru asigurarea conditiilor tehnice, materiale,
economice di organizatorice necesare fabricarii unor produse noi;
d) dezvoltarea resurselor prin investitii - ansamblul atributiilor organizatiei referitoare la
transformarea resurselor materiale, financiare si de munca in masini, utilaje etc, prin realizarea de
noi capacitati de productie, modernizare, dezvoltare, reconstrutia si reinnoirea celor existente;
e) reproiecrarea managerial - ansamblul de atributii creativ-inovative din domeniul introducerii unor
noi metode, tehnici de management.
f) cercetarea stiintiifica si dezvoltarea tehnologica
Cercetarea stiintifica reprezinta un ansamblu de procese de cautare sistematica anoului, de
dezvoltare a patrimonului stiintei si tehnicii si de dezvoltare a parimonului stiintei si tehnicii si de
valorificare a cunostiintelor dobandite. Cercetarea stiintifica, in raport de amploarea obiectivelor
stabilite si impactul rezultatelo obtinute poate fi: funndamentala si aplicativa. Cercetaree stiintifica
fundamentala are ca obiectiv largirea sistemului de cunostinte fundamentale asupra materiei, naturii
si societatii, crearea de noi sisteme de cunostinte cu impact puternic domeniului in care se
desfasoara.
Cercetarea stiintifica aplicativa vizeaza dezvoltarea cercetarilor fundamentale prin realizare de noi
3

produse, servicii, metode si sisteme de cunostinte, sau imbunatatirea celor existente.


g) introducera progresului tehnic
Progresul tehnic reprezinta un proces de imbunatatire amijloacelor tehnice si a tehnologiilor
de realizare a produselor, lucarilor si /sau serviciilor, precum si de innoire permanenta a
acestora.Acesta este rezultatul propagarii rezultatelor cercetarii stiintifice si adezvoltarii tehnologice
in structurile economico-sociale.
Introducere progresului tehnic consta in operationalizare inovarii tehnice si tehnologice in
cadrul organizatiilor. Ritmul introducerii progresului tehnic depinde de oportunitatea rezultatelor
cercetarii stiintifice, dar si de capacitatea organizatiilor de a prelua aceste rezultate si de a le folosi
cu scopul cresterii eficientei activitatilor desfasurate.
h) asimilarea de noi produse
Asimilarea de noi produse si modernizarea celor ewxistente constituie pentru fiecare
intreprindere una dintre cele mai importante modalitati de crestere aproductivitatii muncii, de
valorificare superioara amateriilor prime si materiale, de reducerea consumurilor specifice, de
utilizarea eficienta a masinilor si implicit de cerestere a eficientei si competivitatii. Asimilarea de
noi produse este impusa de faptul ca fiecare produs are o duratw de viata ca ,, interval de timp,
exprimat in ani intre momentul aparitiei pe piata aprodusului nou si momentul in care inceteaza afi
cerut si vandut. Durata de viata a unui produs cuprinde urmatoarele faze:lansarewa,
crstrea,expansiunea, saturatia si decliniul.Studiul evolutiei in timp a fiecarui produs si extrapolarea
tendintelor, corelat cuprognozele tehnologice,ofera informatii pentru dezvoltarea unor produse.
Produsul nou presune o imbogatire a gamei de valori de intrebuintare, precum si a caracteristicilor
tehnico-functionale si economice.
In raport de sfera elementelor novatoare, produse noi se pot grupa in:
-produse absolut noi
-produse noi pentru economia nationala
-produse noi pentru inreprindere
Asimilarea

de

produse

noi

se

poate

face

potrivit

urmatoarelor

orientari

stretegice:

-prin conceptie proprie


-dupa liceenta
-dupa model de referinta
Asimilarea prin conceptie proprie presupune ca organizatia sa dispuna de un puternic
potential economic, stiintific, si tehnologic, pentru a putea desfasura activitati de cercetare
stiintifica, din care sa rezulte noile produse.
Asimilarea prin licenta presupune cumpararea unei liceente pentru noul produs de la
organizatii specializate, sau care dispun de un potential de cercetare superior, pentru ca pe baza
acesteia sa fie introdus in fabricatie noul produs.
4

Asimilarea pe baza unui model de referinta consta in cumpararea unui produs existent pe
plan international, impreuna cu dreptul de a-l fabrica si comercializa. Dezavantajul in acest caz
consta in invechoirea rapida a respectivuluyi produs, care poate fi in ultimele faze din ciclul de
viata.
Asimilarea de noi produse presupune o pregatire materiala , organizatorica si tehnica a
fabricatiei.Pregatirea tehnica impune o pregatire constructiva a fabricatiei, ca ansamblul de procese
de elaborare astudiilor si documentatiilor tehnice pentru realizarea noilor produsesi o pregatire
tehnologica in vederea elaborarii documentatiei tehnologice pentru realizare noilor produse.
i) dezvoltarea resurselor prin investitii
Pentru dezvoltarea resurselor inteprinderii se elaboreaza programe de investitii, prin care se
aprecieaza obiectivele de investitii ce urmeaza a fi realizate. In etapa de stabilire a obiectivelor de
investitii se realizeaza studii de fezabilitate si analize comparative.In continuare, in etapa de
pregatire propiu-zisa a investitiei se intocmesc proiectele de executie si documentatiile economice,
iar in etapa de realizare a obiectivului de investitii se desfasoara servicii si asistenta tehnica de
specialitate.
In opinia unor reputati specialisti in domeniu, investitia este privita ca o cheltuiala pe care o fac
persoanele fizice sau juridice cu scopul de a obtine bunuri si/sau servicii. Or, dezvoltarea
resurselor organizatiei presupune efectuarea de catre aceasta a unor cheltuieli, cu scopul de a
dezvolta resursele de care dispune, in primul rand capacitatii de productie, dar nu numai. Dintre
toate lucrarile care trebuie desfasurate pentru punerea in practica a unui proiect de investitii,
managementul organizatiei va implica mai mult in studiul de fezabilitate si in evaluarea eficientei
economice a investitiilor, fiecare dintre acestea facand obiectul unor discipline stiintifice distincte.
Elaborarea acestor lucrari presupune folosirea unor metodologii, metode si tehnici specifice, intre
care :metoda actualizarii sau discontarii, metoda pragului de rentabilitate, tehnica de simulare
Monte Carlo, metoda riscului de ambianta, tehnica diagramei sanselor de succes, Metodologia
Bancii Mondiale pentru evaluarea eficientei economice a investitiilor.
j) reproiectarea managerial
Asa cum se poate vorbi despre fiabilitatea unui sistem tehnic ( masina, utilaj, agregat), se
poate aprecia ca si sistemul de management al unei organizatii este mai mult sau mai putin
fiabil.Aceasta pentru ca, fiabilitatea poate fi considerata probabilitatea ca un produs sau serviciu sa
functioneze corect intr-o perioada de timp determinata si in conditiile de utilizare prescrise.
Or, intrucat un sistem de management este influentat de o serie de factori exogeni si endogeni, care
se schimba in permanenta, si acest sistem de management isi pierde din eficacitatea la care a fost
proiectat la un moment dat. Fiabilitatea sistemului de management al unei organizatii poate fi
5

inteleasa ca probabilitatea ca acesta sa functioneze corespunzator intr-o anumita perioada cu


minimum de abateri de la standardele de performanta stabilite.
Fiablitatea, ca o extindere a conceptului de calitate, presupune si concepte complementare,
legate de:
-mentabilitatea sistemului, adica restabilirea functionarii corespunzatoare a acestuia la
aparitia dereglarilor, care in cazul managementului unei organizatii consta in masuri de adaptare a
componentelor sistemului de management (organizatoric, informational, decizional) la schimbarile
care au loc in mediul intern si extern;
- ergonomie, adica asigurarea relatiei optime intre om, masina si mediul ambient, care se
urmareste si in cazul managementului unei organizatii;
- analiza sau ingineria valorii prin care se urmareste o functionalitate maxima a
managementului la costuri minime;- psihosociologia, prin care se urmareste integrarea rationala si
eficienta a omului in mediul social.
Toate acestea justifica preocuparea continua pe care fiecare organizatie trebuie sa o
manifeste fata de proiectarea sau, dupa caz, reproiectarea sistemului de management de care
dispune. De asemenea, se justifica si necesitatea folosirii unor specialisti in managementul
organizatiei, care nu numai ca aplica unele cunostinte stiintifice din domeniul managementului, dar
au si rolul de a crea nou in acest domeniu, pentru care trebuie sa desfasoare o activitate de cercetare.
Teoreticieni si/sau practicieni, specialistii in managementul organizatiei au ca obiectiv, dezvoltarea
teoriei in domeniul managementului, printr-o cercetare fundamentala sau aplicativa si adaptarea
permanenta a sistemului de management al organizatiilor, in care functioneaza, sau la care sunt
solicitati sa intervina la un nivel de performanta acceptabil. Ca urmare, cresterea fiabilitatii
sistemului de management al unei organizatii depinde de nivelul la care se desfasoara cercetarea din
acest domeniu, dar si de capacitatea organizatiilor de a prelua rezultatele acestor cercetari pentru a
le aplica in practica manageriala. Mentinerea si/sau cresterea fiabilitatii sistemelor de management
ale organizatiilor presupun elaborarea unor lucrari specifice fiecarei organizatii in parte, dar se
poate vorbi si de o metodologie generala de introducere a acestor schimbari in cadrul fiecarei
organizatii. In general, etapele unei astfel de metodologii pot fi evidentiate ca in fi.
Strategii manageriale n activitatea de cercetare dezvoltare
Tipuri de strategii
a) Ofensive risc ridicat, potenial de compensaie ridicat privind rezultatele financiare i n
inovarea tehnologic i analiza pieei; sunt adoptate mai ales de firmele mari, dar i n firmele mici.
b) Defensive grad sczut de risc, potenial de compensaie sczut, caracteristic firmelor care pot
realiza profit n condiii de condiii de concuren, mai ales n domeniul producie i marketing.
c) Absorbante pot fi luate n considerare prin dou aspecte:
- cumprarea de licene mai ales n domeniul cercetrii dezvoltrii
6

- brevetarea unor inovri majore proprii


d) Interstiiale utilizate de firmele care evit confruntarea direct cu concurena prin cunoaterea
punctelor tari i slabe.
e) Incorecte atac asupra segmentului de pia deinute de alte firme, utiliznd metode ale
spionajului industrial.
Aspecte ale eficienei activitii de cercetare
- se consider eficiente inovrile care produc efecte favorabile imediate i n perspectiva;
- criteriul eficienei se aplic pe planul probabil i nu al certitudinii pentru c exist mereu un risc;
- transpunerea unei descoperiri n producie provoac mereu un proces de rezisten datorit
nesiguranei dinamicii rezultatelor pozitive pe pia
Comparaii pentru exprimarea eficienei n cercetare:
- comparaie cu o stare anterioar;
- comparaie cu alte variante posibile;
- comparaie cu rezultatele obinute pe plan mondial;
- comparaie cu situaia obinut fr intervenia cercetrii.
Eficiena economic clasificare
a) estimativ se consider de la nscrierea temei de cercetare n plan pn la valorificarea
rezultatelor n producie;
b) potenial se consider din momentul finalizrii temei i pn la valorificarea n producie;
c) efectiv

determinat
n
momentul
aplicrii
cercetrii
n
practic.
Eforturi i efecte economice ale cercetrii dezvoltrii
Eforturi totalitatea cheltuielilor efectuate, dependente de obiectivul i coninutul temei. Se
determin la nceputul introducerii temei n plan i vor fi reactualizate pentru momentul ncheierii
realizrii temei de cercetare, inndu-se cont de:
- coeficientul eficienei economice;
- durata n ani din momentul nceperii temei i pn la ncheiere;
- inflaie.
Efecte economice estimate ca urmare a aplicrii n producie a temelor de cercetare.
Efecte economice rezultatul corelat cu cerinele pieei i negociabil cu clientul, al efortului depus
7

pentru elaborarea temei de cercetare, aplicarea rezultatelor ei pe durata de via economic a


cercetrii.
Tipuri de efecte economice:

a) efecte economice de moment sau de durat manifestat ca acumulri suplimentare;


b)

efecte

economice

nsumabile

ca

aport

valutar

de

moment

sau

de

durat;

c) efecte economice nsumabile ca spor de producie;


Componente:
- efecte economice de baz;
- efecte economice complementare la productor;
- efecte economice la beneficiari sau utilizatori.
1. Efecte economice de baz
a) directe la compartimentul de cercetare, cuprinznd creterea profitului
b) indirecte la organizaia beneficiar, cuprinde creterea profitului, economii la fondurile de
producie, economia de valut, economia n masurile de combatere a polurii mediului.
2. Efecte economice complementare
Se manifest att la organizaia de cercetare ct i la cea beneficiar.
a) efecte economice complementare la organizaia de cercetare cuprind: spor de producie propriu
i aport valutar;
b) efecte economice complementare la organizaia beneficiar cuprind: spor de producie propriu,
spor de producie datorat creterii productivitii muncii, reducerea costurilor de producie, aport
valutar.
Tactici pentru dezvoltarea afacerilor proprii
a) n perioada de tranziie actual cu resurse financiare limitate strategii manageriale de ordin
defensiv. Se recomand modernizarea produselor existente apelnd la concepia proprie combinat
cu asimilarea dup model de referin sau licen.

b) n perioada de stabilitate se apeleaz la concepie proprie pe baza experienei ctigate sau


ajutat de licene. Caracteristica asimilrii de produse noi o constituie pregtirea tehnic a
fabricaiei, pregtirea material i pregtirea organizatoric.
Pregtirea tehnic are ca obiectiv asigurarea documentaiilor tehnice i economice, cuprinznd
pregtirea constructiv i pregtirea tehnologic.
Pregtirea material cuprinde asigurarea proceselor de producie cu toate mijloacele materiale
necesare desfurrii lui: utilaje, mijloace de transport, scule, materiale, energie. Pregtirea
organizatoric presupune stabilirea formelor i metodelor de organizare i conducere a produciei.

BIBLIOGRAFIE

1.

Moldoveanu G., Managementul operaional al produciei, Ed. Economic,

Bucureti, 1996
2.
Kerbalek I. (coord.), Economia i gestiunea ntreprinderii, Ed. Gruber, Bucureti,
3.
4.

2003
Toma S., Economia i gestiunea ntreprinderii, Ed. Universitar, Bucureti, 2003
Nistorescu T., Meghian Gh., Economia ntreprinderii, Editura Scrisul Romnesc,
Craiova, 1995