INSTINCTELE PROFILACTICE SI CURATIVE LA

ANIMALE

Zoologii ethologi au descris numeroase comportamente a caror

finalitate este fie apararea sanatatii individuale sau a
colectivitatii,fie tratarea unor boli,bazandu-se pe frica.
1.FRICA reprezinta la animale un eficient mijloc profilactic.Frica de
animalele altor specii sa de cei puternici din interiorul aceeiasi
specii (in care se formeaza o adevarata ierarhie) impiedica
aparitia unor accidente.Se genereaza instinctual procedee de
aparare deosebit de ingenioase:in unele rauri din America se
Sud,pestii carnivori pyrania ataca orice animal venit sa se
adapte.Bigvolii recurg la urmatoarea stratagema:intra in apa
rapid si ies.apoi fug 20-30 de m mai departe si reusesc sa se
adape 2-3 minute pana cand cardul de pyrania,pacalit,soseste
acolo.
2.REFUZUL DE A CONSUMA TOXICE: e foarte raspindit.Numeroase
specii de ierbivore salbatice nu pasc ierburi toxice,nu ingera
ciuperci otravitoare.Stiind ca ficatul ursului alb contine
toxine,eschimosii nu-l consuma,dar nu il consuma nici cainii de
sanie ai eschimosilor,desi ei mananca celelalte viscere
3.Dintre manifestarile animalelor care au si rol igienic merita
amintite:deprinderea hipopotamilor si bivolilor de a se scalda in
malul si in zona noroioasa a raurilor si lacurilor,pielea fiindu-le
protejata ,de o crusta de noroi solidificat,mijloc eficace pt animal
de a preveni atacul roiurilor de insecte hematofage.Pasarea
cursorus aegiptus ciuguleste resturile din spatiile interdentare ale
crocodililor protejandu-le dintii si gingiilor d eo eventuala
infectie,.niciodata un crocodil nu ar ataca o asemenea
pasare.Actiunea maimutelor de a se curata,de a-si culege reciproc
parazitii,iar femelele fac chiar o toaleta eficienta a organelor
genitale spalandu-se in lacuri si de sangele menstrual.
1

4.La animale se intalneste si o profilaxie de grup:elefantul sacait

de insecte rupe crengi infrunzite si le foloseste cu ajutorul
trompei.Carnasienele vaneaza in grup(leii,lupii) colaborand:unii
gonesc prada,altii o asediaza pe margini,etc.
AUTOTRATAMENTE CU COMPONENTA
CONSTIENTA

Exista acte terapeutice la granita dintre instinctual si constient:

Camilele din Sahara,chinuite de ectoparaziti hematofagi se
tavalesc in cenusa focurilor stinse,apoi isi umezesc pielea in
paraie,realizandu-se la nivelul pielii o lesie insectifuga.Elefantii
raniti isi ung ranile cu argila.O leoaica africana atacata de furnici
siafu se arunca in apa raurilor lasand afara doar botul sa
respire.Maimutele isi trateaza rana de la picior punand pe ea
frunze si pansament vegetal cu un fir subtire de liana.O maimuta
a tratat un abces dentar cu argila umeda.

SURSE DE INFORMARE(MEDICINA
PRIMITIVILOR)
1.Primare: scheletele si fragmentele osoase gasite in necropole
sau in gheata(in Groenlanda),corpuri ,dinti,cenusa,resturi
carbonizate sau deshidratate.
Corpuri bine pastrate au fost gasite in turbarile din N-V
europei,Mexic,Alaska,SUA.Coprolitii gasiti in sau langa locuri de
casa ofera informatii depre dieta,boala(seminte,oua)
2.Secundare: desene rupestre cum sunt cele din pesterile de la
Alamira,El Pindal,rio grande pueblo,Tassili.La trois Freres exista

portretul unui vrajitorcel mai vechi stramos atestat al medicilor

de azi.
Obiecte de tip statuiete:bibelouri, unele folosite in culturile
vrajitoresti sau ca amulete.Statuetele de femei de la Cucuteni ce
se remarca orin desenele geometrice care le acopera,ceea ce a
dus la ipoteza ca in perioada respectiva printre femei era
raspindita practica tatuajului,sau macar a pictarii pielii.
O gravura ce infatiseaza o femeie insarcinata peste care paseste
un ren,ceea ce demonstreaza forta animalului.

MEDICINA MAGICA
Vindcatorul din perioada primitiva(saman,vrajitor)este de obicei
capetenia sau conducatorul religios al tribului.
1.Etiologia magica a bolilor: afectiunile minore carevinsi trec de
la sinepot avea o cauza materiala(frigul,insolatia).Afectiunile mai
serioase si mai persistente,erau produse de o forta oculta
rauvoitoarece actiona:fie din propria intitativa,fie la solicitarea
unui vrajitor sau a unei alte persoane capabila sa mobilizeze
spiritele malefice.
Etiologia imbolnavirilor e legata de: Neindeplinirea unui ritual,sau
indeplinirea lui defectuoasa.De nerespectarea unui tabu;De
ofensarea unui mort;De un pacat savarsit de el sau de o
ruda.Invadarea organismului de catre un demon ce produce
suferinte gazdei sale.(variola de exemplu este personificata sub
forma unui demon).Pierderea propriului suflet prin interventia
unui mort care tine sa ia cu el in lumea umbrelor o fiinta
apropiata,sau prin despartirea imprudnta a sufletului de
corp.Actiunea unui spirit malefic,trimis de o divinitate drept
pedeapsa pt faradelegile savarsite de el sau de rude.Actiunea
unui dusmance a convins o divinitatea sa-i fie aliat.(daca doresti
raul cuiva e suficient sa faci o papusa botezata cu numele
dusmanului si sa ii dai foc,sau sa obtii haine sau produse
3

patologice-urina,saliva de la acesta;de aceea aceste produse erau

ingropate,superstitia devenind valoroasa din punct de vedere
igienic)

TRATAMENTUL MAGIC
Consta in: folosirea unei practici terapeutice:

Descantece( de implorare,de intimidare),gesturi de transa

Zgomote care sa sperie spiritele
Portul de masti hidoase,de amulete( din scoici,dinti)
Realizarea unei trepanatii,utilizarea unor fetise(obiecte de
adoratie colectiva capabile sa protejeze)
Transferarea spiritului in obiecte si animale,a bolii in corpul
vrajitorului
Realizarea unor tatuaje( desene magice capabile sa
indeparteze fortele rele)
Mutilarea sau automutilarea utilizate in scopul favorizarii
grabirii vindecarii bolnavului
Extragerea spiritului rau cu ajutorul masajelor,a ventuzelor
sau prin sugere.Ceremonia este complicata si dureaza destul
de mult,terminandu-se prin scuiparea de catre vrajitor a
intruchiparii duhului rau,o bucata de lemn,piatra,un vierme,o
insecta,sarpe.
Folosirea alimentelorsau a unui regim dietetic.(post,asezarea
de mancaruri tentante langa bolnav)
Medicatia scarboasa a carei utilizare pare sa aiba doar
scopul magic de a alunga demonii
Atitudinea fata de bolnavii gravi poate fi explicata pornind de
la etiologia bolii,respectiv de la frica celor sanatosi de a nu
atrage asupra lor mania zeilor.(de aceeia copii nascuti cu
anumite semne erau ucisi)

REMEDIILE MINERALE,VEGETALE SI
ANIMALE
4

Cunostintele s-au transmis pe cale orala,devenind parte

componenta a etnoiatrei.Utilizau:plante
Maniocul in America tropicala;aceasta substanta este nociva
in stare naturala.copt el devine inofensiv
Macul este utilizat ca sedativ,somnifer
Maselarita utilizata ca sedativ,hipnotic
Laptuca utilizata ca somnifer
Ceaiul de catina pt prevenirea scorbutului
Animale sau produse animaliere:
Pt tratarea anginei diftericescarnavie alba de caine
Coji de oua in pierderile de sange
Spongii de apa dulce utilizati de pescarii din zona marii
negre pt tratarea gusii,acestia fiind foarte bogati in iod
Minerale: argila,namolul,tuful vulcanic,sarea,potasiul,apele
termale,sulfuroase

IGIENA
Imbaierea zilnica sau de mai multe ori pe zi intra in obligatiile
rituale.Existau mijloace improvizate pentru baie,pieaptan de
os.Existau si populatii cu o adevarata repulsie pentru spalatul cu
apa(populatia Kubu din Sumatra).Solul pesterii era netezit si
acoperit cu un start de pietris,pentru a evita umezeala.Vrajitorii
avand nevoie in cadrul manoperelor sale de producere a bolii de
materii ce au facut parte din corpul bolnavului(unghii,par,urina),isi
ingropau excrementele,nu urinau oriunde,ascundeau resturile
alimentare.Capeteniile din insulele Oceaniei sunt insotiti
pretutindeni de un purtator de scuipatoare,care are grija ca seliva
sefului sa nu intre in posesia dusmanului.Ingroparea cu obiecte de
uz curent poate fi pusa in legatura cu indepartarea obiectelor
contaminate.
5

SURSE DE INFORMARE IN MEDICINA

EGIPTEANA

1.Papirusurile medicale:Papirusul Ebers-egiptologul german Georg

Ebers l-a dscoperit in Teba in 1873,are o lungime de 20 m
dateaza din 1550 I.HR;este o copie dupa un papirus mai vechi,ce
contine:o patologie abdominala(tumori,arsuri,abcese),retete pt
diferite boli interne,dermatologice,oftalmologice,ginecologice si
un tratat de fiziologie.
considera ca in om sunt vase pt fiecare parte a corpului
contine o imlorare ce insotea desfacerea unui bandaj
terapeutul proclama faptul ca formulele magice de care
dispune i-au fost date de zeieu dispun de descantece pe care
stapanul universului Ra le-a intocmit
considerau ca puternica e formula magica daca e legata de
medicament sau invers.
contine 875 de retet si vraji,peste 100 de retete pt afectiunile
oftalmologice
Papirusul de la Kahun: dateaza din 2000 I.HR. pastrandu-se un
fragm.de 1 m
contine sfaturi despre ajutorul ce trebuie dat la nastere si in
lauzie,metode de detectare a graviditatii,prevenirea
sarcinii,determinare sexului fatului.
Papirusul Brugsh-berlinez: germanul Emil Brugsh l-a
descoperit in Memfis,se gaseste in muzeul din Berlin.Dateaza din
1200 I.HR. Contine 170 de prescriptii pt diferite afectiuni.
Papirusul Edwin-Smith:este o copie dupa o carte mult mai
vechetratat de chirurgie si medicina externa.este lung de
6

aproximativ 5 m,datand din 1550 I.HR.Sunt expuse 48 de cazuri

continand rani provocate de corpuri contondente.Cauza leziunii
este evidenta,iar raportul dintre cauza si efect nu depasescte
empiricul.Seface distinctie intre medic si magician,preot.Cu
exceptia unui caz,nu se decurge la magie.
Papirusul Hearst: are 260 de formule contra
muscaturilor,durerilor de dinti si caderii parului.
Papirusul Salt:unele substante medicamentoase prezentate in
text ca avand rol terapeutic,se spune ca provin din trup de
zeu,smirna ar proveni din lacrimile lui Horus,uleiul de cedru din
sangele lui Geb.

IMHOTEP
A fost in realitate un pesonj real,fiind arhitectul
ansamblului funerar al lui Zoser de la Sakkarah-Piramida
in trepte. A fost arhitect,ministru si medic al faraonului
Zoser,preot,astronom ce a fost zeificat.Evolutia lui
Imhotep poate fi divizata in 3 perioade: 1.medic la curtea
lui Zoser,2.semizeu cu atributii medicale,3.divinitate
majora.In templele inchinate lui Imhotep veneau bolnavii
sa-si petreaca noaptea,asteptand ca acesta sa-i invete in
vis ce sa faca pt a se vindeca;preotii din aceste temple
foloseau si apa sfintita,baile,interpretarea visurilor.Se
crede ca papirusul Ebers provine dintr-un templu al lui
Imhotep.
PATOLOGIA INTERNA
Considerau bolile modificari cantitative si calilative a unora din
materii.
Au descris semne care tradeaza alterarea generara a
organismului,slabire,ingrasare,febra,eruptii cutanate
7

 Afectiuni respiratorii :considerau ca din tuse se poate produce

hernia,tratau bolile pulmonare cu smantana,miere amestecata
cu chimen,faceau inhalatii absorbind cu o trestie vaporii unei
fierturi in care amestecau curmale,rasina,smirna.
Afectiuni digestive:erau cunoscute gastrita,ulcerul si cancerul
gastric,afectiunile biliare,constipatia-administrau in mod
obisnuit ca laxativ plante macerate impreuna cu samburi de
curmale,seminte dupa care se bea bere;recomandau
pansamente gastrice cu praf ce calciu.Hemoroizii si prolapsul
rectal erau tratate cu tampoane locale,in compozitia carora
intrau tamaia,diverse rasini,plante,ulei si sare.
Afectiuni urinare:erau cunoscute incontinenta si retentia de
urina,hematuria.Se tratau cu bauturi din fructe
Alte afectiuni:paraliziile sunt considerate produse de leziunile
creierului;au descris corect migrena

CHIRURGIA
Utilizau ca instrumente:cutite de piatra,apoi de fier si de bronz.Pe
zidurile unui templu cladit de Ptolemeu al IV-lea se pot vedea
sonde,forcepsuri,fierastraie,ventuze,bureti,etc.
Practicau:circumzia,incizia cu fier inrosit,cauterizau
hemoragiile,ranile,drenau in supuratii.
Erau pansate cu panza imbibata cu miere si smirna,sau o mixtura
din ulei,miere,orz acoperit cu carne proaspata.Ca materialde
pansament se folosea un produs vegetal asemanator cu vata de
azi; marginile indepartate ale plagilor erau alipite cu benzi
adezive.Nu practicau amputatiile,crezand ca omul trebuie sa
ajunga la Osiris cu corpul intreg.La anestezia locala utilizau
marmura de Memphis.Imobilizau fracturile cu atele de bambus
sau din oase de oaie fixate cu benzi de panza.

IGIENA

 Cei care lucrau la construirea piramidelor primeau zilnic haine

curate,erau obligati sa se imbaieze in fiecare seara,in apa de
spalat punand natron,iar pielea se freca cu sapun fin.
Se recomanda sa nu se circule in amurg cand misuna
tantarii,intuiau probabil rolul tantarilor in propagarea malariei
Au amenajat canale pt scurgerea reziduurilor,apa devenea
potabila prin fierbere
Isi spalau dintii cu periute
Cand paduchii s-au inmultit,umblau rasi cu capul acoperit
Desi mustele erau considerate sacre,au fost ulterior vanate fara
mila
Sclavii bolnavi care lucrau la constructia piramidelor erau ucisi
sau indepartati.adapostul unde se incuba boala sau parazitii
era ars.
Despre peroti,Herodot scrie:ziua ei se spala cu apa rece de 2
ori,si noaptea de 2 ori.

TERAPIA
Aveau o receptura foarte dezvoltata
Preparau:pilule,supozitoare,inhalatii,fierturi
Ca sedative sunt descrise in papirusuriexcrementele de
muscacare dupa unii cercetatori ar fi seminte de mac
Prin mijloace fizioterapeutice ,implorarea zeilor,convingerea
magicianului de a intervenii pt ca forta tainica sa treaca la
actiune in sensul dorit
Dintre tratamentele descrise merita amintite:contra limbricilor
si teniei recomandau bauturi cu miere si ulei,fierturi de samburi
de bostan,contra reumatismului (dureri cronice,dureri in
gat,membre,articulatii) masaje cu argila sau noroi si alifii din
plante,grasime animala,splina de oaie,miere)
Utilizau:
vegetale:musetele,menta,ricin,anason,chimion,usturoi,coriandr
u
9

Minerale:ag,pb,au,hg,k,sare de bucatarie,piatra de
memfis
Animale,insecte:miere,ceara,oua,lapte de
vaca,organele animalelor,osul de sepia,lapte matern,carnea
proaspata

SURSE DE INFORMARE IN MEDICINA

MESOPOTAMIANA
Scrierile lui Herodot:exista informatii despre medicina
mesopotamiana,despre modul in care se punea
diagnosticul.Codul regelui Hammurabi al Babilonului.

Culegere de legi descoperita la Susa

Este o lunga inscriptie cuneiforma sapata in piatra
Are 280 de articole despre drepturi,propietate,recompensa
Epilogul contine o parte ce se refera si la medicina umana

Textele de medicina,descoperite in ruinele orasuilui Nippur

Acolo exista si o scoala de medicina patronata de Gula-zeita
medicinei
Unul din texte dateaza din anul 2100 I.HR
Alte doua mai vechi contin prescriptii de potiuni pt
afectiunile gastrice
O tablita de argila scrisa in sumeriana datand de la sfarsitul
mileniului al 3-lea I.HR cuprinde un numar insemnat de
retete medicale pur empirice fara niciun amestec de formule
magice.

DIAGNOSTIC
Herodot scrie ca:babilonienii ii transporta pe bolnavi in pietele
publice,caci nu se folosesc de medici.Iar trecatorul se aproprie
de bolnav si il cerceteaza cu privire la boala sa de care este
suferind,spre a sti ca el insusi a suferit de ea sau daca a vazut
pe cineva suferind de o afectiune.Toti cei care trec discuta cu
10

bolnavul si il sfatuiesc sa foloseasca leacul ce i-a vindecat pe ei

de aceeasi boala,sau care dupa stiinta lor a tamaduit pe altii.Nu
este ingaduit nimanui sa treaca in tacere pe dinaintea unui
bolnav fara sa-l cerecteze su privire la suferintele lui
Mai probabil aceasta era practica pt cei saraci
Sigur au existat si medici empirici,considerati primii medici
empirici din lume atestati
Herodot se refera mai probabil la:obiceiurile oamenilor
saraci,medicii costand mult;Situatia din Babilonul saracit
dupa curecire lor de catre Cirus.

LEGISLATIA MEDICALA
In codul regelui Hammurabi se prevad in functie de pozitia sociala
a pacientului:
Pedepse pentru nereusitele chirurgicale
Onorariile chirurgilor
In articolul 218 se arata: care erau pedepseledaca medicul
va face o incizie adanca cu un cutit de bronz si astfel va
pricinui moartea omului,sau indepartat cu un cutit albeata ii
va rani ochiul,atunci sa i se taie mainile
Cand victima era un sclav nu i se taiau mainile,dar trebuia sa
cumpere propietarului un alt sclav de acceasi valoare.
Onorariile:pentru operatie de cataraca reusita,chirurgul
primea 10 sikele de argint de la un om bogat,5 de la un om
sarac,2 pt un sclav;cu 1 sikel se cumpara 1 porc mare.Nu
este rasplatita decat vindecarea.
In articolul 221 se precizeaza:daca un medic a vindecat
osul rupt al unui om sau a insanatosit tendonul bolnav al
cuiva pacientul va plati medicului 5 stikele de argint.

FIZIOLOGIA IUDAICA
11

Considerau ca:

Stomacul produce somn

Nasul hotaraste desteptarea
Ficatul genereaza starea de furie,e sediul pasiunilor violente
Lacrimile erau dunatoare si folositoare
Inima gandeste,memorizeaza si adaposteste constiinta
morala a omului
Rinichiul genereaza stari de bucurie
Principiul vital:e vehiculat de sange,distribuit de inima in
organe si membre

SURSE DE INFORMARE IN MEDICINA

CHINEZA
Tratatele elaborate: Cartea schimbarilor scrisa de Fu-Hsi contine
terorii si practici medicale.Febrele,scrisa de medicul hipocratic
Chang Chung Ching,sec III D.HR. Pen Tsao farmacopee vegetala cu
365 de droguri. Canonul medicinei. Scrierile lui Ko Hung alchimist
din evul mediu care a descris boala Beri-Beri,ciuma si variola.
Tratatul de etiologie si simptomatologice a lui Ciao sunt descrise
1720 sindroame si 617 forme morbide.
Statuetele de fildes, si Cartea lui Nicolae Milescu-Descriere a
Chinei.

EXAMINAREA BOLNAVULUI

Examenul putea sa dureze 2-3 ore.

Erau examinate intai cu atentie portile de intrare,care erau in
legatura cu macrocosmosul:gura,limba,apoi
urechile,ochii,anusul.
12

 Conform chinezilor cavitatile nazale sunt in legatura cu

creierul
Examenul ginecologic era interzis
Femeile aratau pe statuete locurile afectate
Se apreciau:durerea,calitatea
somnului,apetitul,digestia,mictiunea,defecatia
Anamneza tinea cont de :tonul
vocii,respiratia,tusea,expectoratia
Palparea se facea prin haine.

SFIGMOLOGIA
Pulsul yang-puternic,saltaret;pulsul yin slab si lent
Cel mai important tratat are 10 tomuri si ii apartine lui Wang
Su-Ho.
Suen-Seu-Mo,medic din vremea dinastiilor Sui si Thang. Este
celebru conform unei legende in care se arata modul in care
a pus diagnosticul atunci cand a fost chemat sa examineze
pe una din favoritele imparatului.(nepermitandu-i sa o atinga
sau sa vada corpul pacientei,i-a cerut acesteia sa lege un fir
in jurul pumnului si sa petreaca dupa perdea capatul
atei;savantul pe baza vibratiilor firului a pus diagnosticul de
sarcina si a precizat sexul fatului)
Puteau sa identifice aproximatix 200 de tipuri de puls
Femeile suferinde nu aveau voie sa se dezbrace,sau sa fie
atinse de medici,ele indicand pe o statueta locul suferintei si
al durerii.
Medicul este obligat sa cunoasca: 7 pulsuri externe,8 pulsuri
interne,9 pulsuri ale marilor cai de comunicatii,26 de pulsuri
care vestesc moartea iminenta
In mod curent,pulsul se ia:in 11 locuri diferite,in fiecare loc
de 3 ori.prima data apasand usor-puls superficial, a 2-a oara
mai puternic-mediu si apoi foarte puternic-profund
13

TERAPII FUNCTIONALE
Presopunctura
Acupunctura:folosita pentru afectiuni cu exces de yang. A
porinit de la ritualurile samanice de lovire si intepare a
bolnavului,in vederea alungarii duhurilor malefice.D e la
lovirea unei anumite zone,s-a trecut apoi la folosirea unor
ace de piatra,ce erau infipte in piele pt tratarea cefaleei si a
altor afectiuni.Ulterior s-au utilizat ace de aur,ag,otel.Tehnica
clasica utilizeaza 365 de puncte dispuse de-a lungul a 14
meridiane,prin care credeau ca circula influxul vital.
Kieu ignipunctura: utilizata pt afectiuni cu exces de yin.
Consta in introducerea unor betisoare din materiale vegetale
(lemn,Frunze).Este utilizata pt afectiuni
cornice:TBC,bronsite,astenie,dureri de dinti,de
cap,guta,diaree.

IMUNIZAREA
Principalele metode de imunizare erau:
Insuflarea la copii in nas,printr-o teava de bambus de praf
din cruste recoltate de la un bolnav de varsat negru-variola;
Introducerea in nas a unui tampon de vata uns cu o pasta
preparata din cruste,ingerarea de pilule in care pulberea de
cruste era fixata in faina de orez
Purtarea vesmintelor unui bolnav de variola

TRATAMENTUL IN MEDICINA CHINEZA

Farmacologia era destul de bogata .Codexuri farmacologice cu un
nr imens de prescriptii erau: Pen Sang Hui Fang contine 16000 de
retete.Pen Tsao Kang Mu-cel mai vechi,al lui Li Si-Cen cuprinde 52
de volume,1892 de plante medicinale cu 11856 de retete
preparate.
Utilizau: Plante radacina de rodie ca vermifug,salvie,ricin
14

Minerale- fierul in anemii,hg in lepra,arsenicul in bolile

de piele,sulfatul de natriu ca laxative.
Produse animaliere laptele de femeie,placenta umana
ficatul de oaie
Practicau: homeopatia- dandu-se bolanvului sa bea,la intervale
scurte,solutii diluate de otravuri,Masajul,Izoterapia .

CONDITII SOCIO-ISTORICE SI
CULTURALE
Civilizatia indiana se caracterizeaza prin continuitatea
culturala
India mai era numita si Jambudvipa-insula fructului jambu
In sec I d.Chr au trait Kalidasa-cel mai mare poet al indiei,
Shudraka-autorul Kamasutrei,un foarte important document
de moravuri
Organizarea sociala se facea in caste
Arthasastra-tratatul politic al lui Kautilia este cea mai
importanta opera asupra artei de a guverna din India
antica,si chiar unele din operele de prim plan din intreaga
literatura politica modiala
Mestesugarii independenti se organizau in bresle
Religiile importante erau:hinduism(calea iubirii este
accesibila oricui)
Jainismul(aveau la baza
necesitatea unei comportari morale ale omului )
Buddhismul(desconsidera
deosebirea de casta,respingand totodata formele de
venerare a divinitatilor)
Au impartit anul in 360 de zile
Marile epopei sunt:Mahabharata si Ramayana au
aprox.120.000 si resp.48.000 de versuri.

PREGATIREA MEDICALA
15

Se facea timp de 7 ani,fara vacanta.

Universitati in:Nalanda,Taksasila
Specializarea incepe inca din perioada studiilor
Dreptul de a practica medicina se obtinea pe baza unei
autorizatii acordate de suveran,era data celor care terminau
cursurile marilor universitati,necesita o practica atestata de
conducatorii unitatilor spitalicesti,de faimosi practicieni
particulari.
Ei trebuiau sa-si completeze studiile toata viata
Au existat si medici femei ,majoritatea specializate in
ginecoogie,unele dintre ele autoare a tratatului asupra artei
mositului
In aceste scoli s-a practicat initial disectia pe cadavre,apoi a
fost abandonata.
Suprema realizare profesionala era sa devina medic de curte
al suveranului
Statutul social al medicului era destul de incert
Brahmanii ii dispretuiau ca impuri
Medicina era profesia unei caste intermediare

CHIRURGIA
Practicau:

Ligatura vaselor,sutura cu ace drepte ,curbe,par de cal

Hemostaza:legand imediat membrul deasupra plagii
Tratarea plagilor,abceselor
Reducerea luxatiilor
Cezariana,extragerea fatului mort cu o supravietuire
importanta a mamei
Cistonomia,operarea fistulei anale
Operarea cataractei prin smulgerea cristalinului
Tratarea muscaturilor de cobra(sugand tot sangele din plaga
muscata,scuipandu-l imediat si clatindu-si gura,arzand
muscatura cu fierul rosu)
16

 Rinoplastii(erau frecvente deoarece adulterul era pedepsit cu

taierea nasului)
Anesteziau prin fumigatii de canepa indiana
Antiseptice:rasini de ficus religioasa,butea frondosa
Aveau zeci de instrumente chirurgicale modelate in chip de
animale
Utilizau bisturie,foarfece,cautere,ace de sutura,pense pt
corpii straini,clesti dentari,ventuze
Pregatirea chirurgilor se facea exersand pe animalele moarte
sau lujer de lotus.

TRATAMENTUL
Existau gradini botanice cu plante medicinale .In cartile lui
Susruta exista 700 de specii vegetale cu efect terapeutic.Utilizau
droguri:Vegetale:Rauwolfia serpentina-contra durerii de
cap,hipotensiunii,usturoiul,mustarul,piperul,smirna,scortisoara,cui
soare;Animale:glanda tiroida,miere,lapte,preparate din serpi
veninosi,excremente de
animale;Minerale:ag,hg,CUSO4,boraxul,carbonatul de natriu.

POEMELE HOMERICE
In studiulmedicina militara la Homerpublicat in 1879,H.Frolich
se arata impresionat de notiunile medicale,mai cu seama din
domeniul anatomiei ai traumatologiei,si emite ipoteza potrivit
careia operele homerice ar fi opera unui chirurg militar.Procedee
magice(Odiseea)-credeau in oracole sau in semnele prevestitoare
ale cursului evenimentelor,se incerca descoperirea magica a
prognosticului unei imbolnaviri oarecare.
Notiunile de anantomie sunt similare celor din scrierile hipocratice
datorita respectului superstitios fata de cadavre.Notiunile de
fiziologie sunt sumare si rudimentare,moartea apare cand trupul e
parasit de thymos,un principiu vital infuzat in intreg organismul.
17

Notiuni de epidemiologie(Iliada):in primul cant e evocata o

molima de Apolo in tabara greceasca,prin caare suflete multe
viteze au fost trimise pe lumea cealalata,trupul facandu-le hrana
la caini si la feluri de pasari.Boala ii atingea pe cei atinsi de
sageata otravita a zeului.Boala a fost oprita prin ritualuri de
purificare,inclusiv imbaierea.
Afectiuni chirurgicale:in Iliada-lovita cu lancea in brat de
Diomede,Afrodita este afectata de o hemoragie puternica,dar s-a
inzdravenit datorita Dionei,mama Afroditei care si-a doftoricit
fiica,storcandu-i ihorul de pe bratcu ambele maini
Diomede,grav ranit la umar de o sageata,a recurs la ajutorul lui
Peon,zeul vindecator al zeilor.Plagile erau spalate cu apa
calda,aplicau droguri si consolau pacientul cu vin,povesitri placute
sau cantece.In Odiseea: smulgeau sagetile sau sulitele ce
patrunsesera in trup si opreu sangele.Fii lui Antolicos au legat
rana lui Ulise cu mestesug si sangele-i oprira cu descantari.
Din pct de vedere terapeutic,e amintit un leac din Egipt ce-alina
jalea si necazul,un balsam uitator de orice rele pt oricine inghitea
din el.Pentru ingrijirea ranilor foloseau radacini,pulberi,si
unguente cu efect hemostatic si calmant.
Reprezentati ai profesiunii medicale:In Iliada nu se pomeneste
nimic despre medici.In Odiseea,vindecatorul profesionist era un
mestesugar(demiurg) care se afla in slujba obstii,asemenea
zidarilor.Tamanduitori faimosi:Mahon,si Podalir,fii regelui
Asklepios,cel care in poemele homerice nu apare ca un zeu.
Practici igienice:omul de rand recurgea in mod curent la incantatii
sau la alte ritualuri magice menite sa-l pastreze sau sa-i
reobandeasca sanatatea.

ASKLEPIOS
In Iliada-este capetenie elena,consideratmedic fara cusur
18

 Fiind pre in varsta pt a participa la asediul Troiei,i-a trimis acolo

pe cei doi fii ai sai Mahon si Podalir
Hesiod:fiul lui Apolo si muritoarei Coronis,ucisa de Artemis cand
era insarcinata.Apolo si-a salvat fiul printr-o cezariana si i l-a
dat in grija lui Chiron.
A fost zeificat la sfarsitul secolului al VI-lea I.HR
Infatisat ca un barbat blajin cu barba,avand alaturi un sarpe
In cinstea lui au fost ridicate peste 300 de temple
Sanctuarul principa era la Epidaur,preotii fiind si medici
Isi practica sistemul de vindecare noaptea,servindu-se de
caine,grasime si sarpe.
Utiliza pt terapie descantecul,elixirul ,buruienile alifiile.
Mahon era patron al chirurgiei,Podalir era patron al dieteticii si
al medicinii interne

PROFESIA MEDICALA
Medicii faceau parte dintre privilegiati,unora li s-a ridicat statui la
Mycene.
Medicii puteau fi:
Medici stabili intr-o cetate,ce traiau fie intr-un yatreon si
lucrau intr-un spital atasat templelor lui Asklepios,fie
mergeau la bolnavi acasa
Medici ambulanti:isi practicau meseria mutandu-se din
cetate in cetate,asemenea altor mestesugari.Ramaneau intro localitate atat timp cat aveau asigurata clientela.Stateau
intr-o anumita localitate 2-3 ani,timp sufiecient pt a cunoaste
factorii geografici climatici locali si sa se familiarizeze cu
patologia specifica tinutului.
Medici sclavi-practicau medicina doar in colectivitatea de
sclavi in care traiau
Medicii cetatii primeau un salar fix pentru asistenta acordata
fara plata locuitorilor saraci.Erau alesi prin concurs fiind
19

preferat cel cu experienta mai mare sau care avea pretentii

banesti mai modeste.Existau si angajari temporare atunci
cand aparea amenintarea unei molime sau o mare
aglomerare trecatoare,ca in cazul sarbatorilor religioase.
Plata se facea in functie de actul meical si de pacinet,cei saraci
fiind tratati gratuit.
Dreptul la practica:nu erau necesare diplome sau autorizatii pt a
se indeletnici cu lecuirea,oricine putea pretinde ca e
medic.Rezultatele activitatii sale profesionale demonstaru daca e
vorba de un practician competent sau medicul dovedit nepriceput
sau de rea credinta isi pierdea clientela.

CABINETUL(IATREONUL)
Instrumentar chirurgical
Aparate ortopedice pt ptacticarea extensiei in luxatii sau

fracturi
Un depozit de medicamente
Paturi in care cei operati asteptau cateva zile sub
supravegherea medicului.
Alegerea locului pt cabinet era dictata de considerente
materiale si de dorinta cunoasterii unor locuri si oameni noi,a
imbogatirii experientei,a satisfacerii curiozitatii stiintifice si
filozofice.
Majoritatea medicilor erau barbati,femeile fiind doar
moase(pacientele evitau sa dezvaluie direct unui barbat
afectiunile de care sufereau).Socrate a fost fiul unei moase
din Atena.

ALEMEON DIN CROTONA

500 I.HR a trait in Crotona,fiind discipol al lui Pitagora
Medic filosof,promotor al fiziologiei si psihologiei
Anumiti istorici italieni il consideraparinte al medicinii
20

 Descrieri anatomici,realizate pe baza disectiilor.A descris

structuri ale ochiului,nervului optic,traheea si plamanii,tuba
faringiana,rinichii si ureterele,aparatul genital feminin si
masculin ,cordonul ombilical
Conceptii fiziologie: a considerat ca nu inima sau muschiul
diafragm,ci creierul este organul gandirii. A descris legaturile
dintre ochi si creier,mecanismul vederii.
Patologie:considera ca starea de sanatate rezulta din
echilibrul fortelor opuse care salasluiesc in organism(cald si
rece,uscat si umed).Boala apare prin predominarea uneia din
aceste forte
A introdus in patologie teoria umorilor sau a crazei.

HIPOCRATE DIN COS(361-460

I.HR)
Fiul lui Heracle,descendent direct al divinului Asclepios
parintele medicinii
Practica in insula natala Cos,inconjurat de ucenici
Este amintit de: Platon - in dialogul Protagora era vestit la
Atena ca maestru al vindecarii.In dialogul SocrateFedru:daca e sa-i dam crezare lui Hippocrate,asadar unui
asclepiad,nu putem vorbi despre corp fara sa urmam
aceasta metoda.Aristotel-in politica sase poate spune
despre Hiprocate,nu ca om,ci ca medic,ca este cu mult mai
mare ca a sa glorie.Diogene: Democrit a fost recomandat
cetatilor Abderei de Hipocrate
Corpus Hippocraticum sau colectia hipocratica: 60 de
carti,nu sunt scrise de una si aceeasi persoana,sunt propabil
hipocratice:epidemiile,prognosticul;depre boala
sfanta;despre articulatii
Desi au fost realizate de autoi diferiti,intalnim in aceste
tratate aceeasi atitudine realista si antispeculativa,aceeasi
preocupare pt punerea in lumina a cauzelor materiale ale

21

bolii,aceeasi stradanie de a fi neaparat de folos omului

suferind.

METODA HIPOCRATICA
Se bazeaza pe observatia rationala,pe folosirea tuturor simturilor.
La patul bolnavului medicul trebuie sa sesizezeconstiinta
comuna tuturor bolnavilor si cea
individuala,boala,bolnavul,ingrijirea lui,ingrijitorul bolnavului
deoarece poate duce la amelioararea sau agravarea bolii;starea
meteorologica in totalitate,cu particularitatile cerului si ale
fiecarei regiuni in parte,obiceiurile,regimul alimentar,varsta
bolnavului,reflectiile sale,somnul si insomnia,miscarile
mainilor,pruritul,plasul,scaunele,urina,salivatia,varsaturile,transip
artia,tusea,stranutul,sughitul,hemoragiile,etc..toate aceste fapte
trebuie cercetate,precum si tot ce se produce din pricina lor
Dar medicul nu trebuie sa se limiteze la datele brute,ci e obligat
sa supuna unei analize rationale aceste date,astfel incat de aici
sa rezulte o cunoastere aprofundata a fenomenelor clinice.
In despre oficina medicului se spune:vei cerceta ce se poate
vedea,pipai,auzi,ce se poate percepe
privind,pipaind,ascultand,mirosind,gustand,si folosind judecata;in
sfarsit ce se poate cunoaste prin toate mijloacele noastre de
cunoastere

PEDANIUS ANAZARBEUS DIOSCORIDE

Sec.I,I.HR

Medic militar,cu studii la Alexandria

Opera saDe materia medica
A descris 600 de medicamente(vegetale,minerale,animale)
A descris obtinere mercurului,lanolinei

22

 Prin el s-au pastrat si denumiri dacice de plante,desi nu a

calatorit prin Dacia

AULUS CORNELIUS CELSUS 14-37

D.HR
A redactat o enciclopedie tehnico-stiintifica
Din care s-a pastrat doar partea a VI-adespre

medicina:date de istorie medicala,notiuni de dietetica si

igiena individuala,notiuni de patologie si
terapeutica,generale si speciale,notiuni de chirurgie.
Indica pt terapie:sangerare,purgatie,aplicarea ventuzelor
Descrie operatia de hernie inghinala(se scotea testiculul,fara
o motivatie)
Introduce caracterele inflamatiei:rubor,tumor,calor,dolor
A cosiderat ca anatomia poate fi studiata si pe cadavre

GALEN(130-200 D.HR)
A fost reprezentantul scolii dogmatice
A studiat arta vindecarii in Smirna,Corint si Alexandria
A lucrat la Roma ca medic al gladiatorilor,apoi al imparatului

Marc Aureliu
Scrieri de
medicina,metafizica,morala,logica,gramatica,retorica
A utilizat experimentul,crecetariile fiind facute doar pe
animale
In anatomie si fiziologie a facut precizari legate de :structura
si modul e functionare al organelor de simt,distribuirea
teritoriala a nervilor rahidieni,originea renala a secretiei
urinare,circulatia sangelui,dar cu numeroase greseli
In patologie a stabilit diferenta dintre pneumonii si bolile
pleurei,a descris corect DZ,guta,a aratat ca excesul de sange
sta la baza congestiei si a hemoragiei cerebrale
23

 In terapie a utilizat procedee terapeutice opuse simptomelor

bolii:in febra,raceala,in stari de agitatie

Utiliza mii de retete pe baza de
plante,minerale,animale(splina,ficat,creier,carne de vipera)
A clasificat medicamentele dupa origine,aspect exterior si
actiune
A diferentiat net alimentul de medicament
A precizat cand un medicament poate fi inlocuit cu altul
Considera ca femeile datorita menstruatiei sunt mai
rezistente la boli,la fel si barbatii cu sangerari la nivelul
hemoroizilor sau cu epistaxisuri.

PAVEL DIN EGINA(626-690 D.HR)

CHIRURG
A scris un tratat in 7 carti:scurta expunere a medicinii in VII

carti
A aratat ca in ciuda cunostintelor anatomice vagi se realizau
interventii grele si delicate.
A dat cancerului numele pe care-l poarta si azi,dupa
asemanarea prelungirilor tumorii cu ghearele unui rac
Utiliza speculul rectal si cel vaginal
A descris operatia de hernie,traheotomia si scoaterea
amigdalelor sau a polipilor nazali,practica cateterismul
uretral
Recomandari rationale-abtinerea de la orice interventie in
cazul cancerului uterin,extirparea si cauterizarea cancerului
de san.

ASEZAMINTELE MEDICALE
Cand puterea bisericii a crescut s-au infiintat si unele asezaminte
de ocrotire:

24

 Spitale,infirmerii,leprozerii,azile de
batrani,orfelinate,ospatarii pt saraci,hanuri pentru
calatori,gazde penru saraci.
Cel mai vestit spital din Constantinopol era cel de la
manastirea Pantocrator( avea 50 de paturi,era organizat pe
sectii de boli acute,boli acute,boli chirurgicale,de
ginecologie. In saloane nu existau paturi,bolnavii dormind pe
jos,in salile de bolnavi cronici,existau paturi cu
gauri,noaptea exista un serviciu de garda)
Personalul sanitar:existau medici si asistente(10 medici
barbati ,8 asistenti si 8 asistente),farmacisti,parabolanii sau
privatarii erau infirmierii,parapempontes erau cei trimisi sa-i
aduca pe bolnavi la spital sau sa-i duca pe cei cu lepra la
leprozerii.
exista alaturi si un dispensar pt consultarea pacientilor
neinternati,o baie,o brutarie si un azil pentru 24 de batrani
incapabili de munca.
Alte spitale:spitalul Sf.Fecioare din Constantinopol(36 de
paturi,bolnavii primeau la internare vase si haine pe care le
puteau pastra),spitalul de la Mangane.

PREGATIREA PROFESIONALA(MEDICINA
CRESTINA)
Incepea din familie
Dupa care instructia medicala continua in

spital,invatamantul fiind gratuit

Perioada de pregatire se numea kronia
Examenul de absolvire se sustinea in fata actuaruluimedicul curtii imperiale sau a directorului scolii
La absolvire primea o medalie numitasimbol
Pentru a se instrui foloseau bibliotecile proprii sau cele ale
spitalelor in care existau copii
La spitalul de la Prodrom s-a pastrat materia medicala a lui
Discoride.
25

 Cadrele medii se instruaiau pe loc,in spitale sau azile si

alcatuiau asociatii,asa cum au fost mai tarziu breslele.

SCOALA DE LA SALERNO(820-1811
D.HR)

Este cea mai veche

A avut un caracter de stat
A fost infiintata de 4 maestrii:un grec,Pontus,romanul
Salernus,evreul Helinus,si arabul Abdeta
S-a remarcat prin laicitate,tendinta de a cuprinde toate
rmurile medicinii
Practicau disectia doar pe animale,predarea anatomiei s-a
facut dupa Galen
Dintre profesorii scolii:Romuald Guarma-arhiepiscop de
Palermo,Ruggiero Frugardi,chirurg,Episcopul Marbold etc

SCOALA DE LA MONTPELLIER(1180
D.HR)
Cursurile durau 3 ani,devenind bacalaureati in medicina
Succesiv se acordau gradul de licentiat si cel de doctor
Medici:Arnold de Villleneuve,Guy de Chauliac( chirurg,opera
hernii,cataracte,nu indraznea sa opereze piatra din vezica
urinara)

EPIDEMIILE
CIUMA: 592,ciuma omoara 1/6 din locuitorii imperiului roman de
rasarit.

1348-1351-marea epidemie de ciuma neagra

Consemnata de Boccacio in Decameronul

26

 A pornit din India,a cuprins Orientul mijlociu si

apropriat,Africa de nord apoi Europa.
A murit aproximativ o treime din populatia Europei
O cronica scriecei vii nu mai pridideau sa-i ingroape pe cei
morti
In biserica Sf Nicolae din Anvers exista o pictura ce
infatiseaza o familie compusa din parinti si 32 de copii
decedati
1492-1500- marea epidemie de sifilis

Boala a fost adusa din Tahiti de marinarii lui Cristofor Columb

se manifesta prin simptome acute si dramatice
initial datorita necunoasterii sifilisului medicii au refuzat sa-i
consulte pe bolnavi
variola
tuberculoza
Sudor Anglicus(nu se stie exact despre ce boala este
vorba,se caracteriza prin transpiratii abundente,stare de
slabiciune,spoi deces)
Lepra( caderea parului,eroziuni adanci-amputatii)-odata
depistat leprosul era dus la biserica,pus in cosciug,era silit sa
asculte slujba mortilor,dus la cimitir si bagat in groapa;dupa
ce rudele plecau,era scos din groapa,imbracat intr-un halat
cenusiu si dus intr-un lazaret de izolare de unde nu avea voie
sa iasa tot restul vietii)

AVICENNA(980-1037 D.HR)

Denumit si printul medicinei,sau floarea culturii arabe

A fost medic,filosof,poet si om de stat
A avut o viata zbuciumata,facand parte dintr-o secta
proscrisa(a fost adesea nevoit sa fuga)

27

 A sugerat posibilitatea de a masura viteza luminii,in muzica

s-a ocupat de tonuri si armonie,in chimie si mineralogie a
respins ideea transmutatiei metalelor.
A scris:poemul medicinii-considerat varianta populara a
Canonului,avand aprox 1000 de versuri,Cartea
vindecarii(sufletului)
A scrisCanonul stiintei medicale:format din 5
capitole,medicamente simple,unele boli si tratamente,bolile
generale,farmacologie
Diagnosticul se pune dupa semne dar si supa aspectul
pulsului si a urinii
A descris boala urinii dulci(diabetul)
A descris gastrita,ulcerul duodenal,stenoza pilorica
A deosebit meningita de meningism,paralizia faciala de tip
central de cea de tip periferic.

ABULCASIS(936-1013 D.HR)
A fost chirurg
A Scris Metodace contine 30 de volume ce ilustrau
instrumentarul chirurgical
A descris:operatia cancerului de san,hemofilia,chistul
hidatic,amputatii,imobilizarea fracturilor
Folosea: forcepsul pentru extragerea fatului mort,la sutura
plagilor furnicile mari,carnivore; folosea cauterul.

SPITALELE IN MEDICINA ARABA

Din Damasc:
Infiintat in 1160
A functionat timp de 3 secole
Pentru a asigura hrana,focul de la bucatarie nu se stingea
niciodata.
Exista o insemnare in care se arata ca bolnavii primeau
gratuit medicamentele

28

Din Cairo:
Fiecare bolnav de un pat cu lenjerie curata,era vizitat zilnic
de un medic si de mai multe ori pe zi de infirmieri
Din Bagdad:

Specializat pt oftalmologie si psihiatrie

Renumit pentru ingrijirea blanda acordata bolnavilor
Exista spitale separate pt femei si barbati
Spitalele erau gratuite
In spitale lucrau si femei-doctor
In azilurile de batrani cu boli mentale existau medici
specialisti

CONTRIBUTIA ARTISTILOR LA DEZVOLTREA

ANATOMIEI
Pana in 1400 cunostintele de anatomie proveneau in urma
disectiilor efectuate la animale.Dupa aceasta data,in ciuda
interdictiei oficiale si a pedepselor prevazute de autoritati,tot mai
multi anatomisti si artisti plastici vor recurge la disectie ca
metoda de cunoastere.

LEONARDO DA VINCI(1452-1519)
A efectuat impruena cu anatomistul Marc Antonio della Tore
disectii
Aproximativ 1000 de desene dupa piese anatomice
A desenat oase,muschi,sectiuni prin organe(inima,creier)
A inventat injectarea cu ceara fierbinte a cavitatilor pentru a
le mentine forma
A scris un tratat al vocii
A descris curburile coloanei vertebrale,particularitatile
axisului,atlasului, si sacrului,dintii

29

 Afirma ca:in ventriculii laterali se afla sediul perceptiei,in

ventriculu 3 este sufletul,si in ventriculul 4 aflandu-se
memoria
In reteaua vasculara de pe suprafata interna a creierului are
loc transformarea spiritului vitalvenit de la ventricului stang
in spirit animal care circula in nervi.:))
A proeictat un tratat de anatomie in 120 de capitole

PARACELSUS(1493-1541)
A fost fiul medicului german Wilhelm von
Hohenheim,refugiat in Elvetia din motive religioase.
A inceput studiul medicinei la 16 ani
A devenit profesor la Basal
Refuza sa se imbrace in toga neagra cu boneta rosie ce
reprezenta costumul doctoral al epocii
A aparat 2 directii: metoda experimentala si conceptia ca
procesele chimice stau la baza activitatii organismului
A calatorit in Franta,Italia,Spania,Germania dar si in tara
noastra
Lucrari:depre marea chirurgielegatura dintre exploziile
solare si accidentele cardio-vasculare si a considerat ca
boala era un procesviu;bolile apareau ca o conjunctura
nefavorabila a astrelor,dar in conditiile unui organism
slabit
A realizat numeroase formule analgezice
complexe:tincturi,elixiruri
A cerut o atenta dozare a medicamentelor
A cercetat conditiile de munca din mina

GIROLAMO FRACASTORO(14831554)
A studiat medicina la Padova,fiind coleg cu Nicolaus Copernic
A fost geograf,astronom,matematician,poaet,muzician
30

 A fost denumit parintele patologiei moderne

A sistematizat principiul infectios specific si

inmultireacontagiilor,stabilind directia in care trebuie sa se

orineteze cercetarile ulterioare
A considerat infectia-contagiul-orice afectiune care trece de
la o persoana la alta
A dezvoltat ipoteza despre principiile invizibile,de
dimensiunile extrem de mici ale bolilor infectioase,care se
transmit de la omul bolnav la cel sanatos
Pune bazele epidemiologiei moderne
Lucrari:poemul syphilis sive de morbos gallicos in care
descrie in versuri sifilisul
Tratatul :de contagione ,contagionis morbis et eorum
curratione:exista 3 posibilitati de contaminare:prin contact
direct(raie,turbeculoza,lepra,sifilis)
Prin contact indirect(asternutul bolnavului,haine,vesela),prin
contagiune la distanta(ciuma,variola)

SANTORIO SANTORIO

Promotor al medicinii experimentale

A scris de medicina statica
A construit o balanta de mari dimensiuni,s-a asezat in
interiorul acesteia,se alimenta,dormea,cantarea alimentele
consumate,dejectiile si variatiile de greutate corporala.
A construit un aparat de masurat temperatura si pulsul,o
baie continua pt uzul bolnavului ce faceau hidroterapie

ANDREA VESAL
-Opera frecvent plagi de razboi
-extragea puroiul din pleuriziile purulente
-efectua ablatia sanului in cancerul mamar

31

GIOVANNI DA VIGO(UNUL DIN CEI 3

REPREZENTANTI)

A
A
A
A

Fost medicul papei Iulian al II-lea

scris Practica copioasa in arte chirurgica
introdus instrumente chirurgicale
elaborat metode de ligaturare a vaselor

Gaspare Tagliacozzi(al doilea din cei 3

reprezentanti)
A fost anatomist si chirurg,profesor universitar la Hologna.S-a
ocupat de grefe dupa metoda antica indiana,pentru a reface
nasul,urechile,portiuni ale obrazului cu piele luata de pe
brat.Mutilarea aparea probabil datorita
razboaielor,duelilor,sifilisului.

BARTOLOMEO EUSTACHIO(AL TREILEA DIN

CEI 3 REPREZ)
Profesor la Universitatea din Roma.A descoperit trompa dintre
faringe si urechea medie,glandele suprarenale,originea nervilor
optici,scarita,muschiul tensor al timpanului,melcul,transmiterea
sunetului prin lantul de oscioare.A descris si clasificat dintii,la
nivelul dintilor a descris smaltul,pulpa dentara,vascularizatia si
inervatia dintilor.

AMBROISE PARE
A fost chirurg regal in timpul lui Henry al 2-lea,Francois al 2lea si Charles al 9-lea
Are un tratat asupra ciumei,plecand de la experienta
acumulata intre 1531-1533.
In 1536 primeste titlul de maestru barbier chirurg

32

 In tratatul dedicat tratamentului ranilor de razboi:a respins:

hemostaza prin cauterizare,tratamentul plagilor prin oparire
cu ulei fierbinte
Practica pentru hemostaza ligatura vaselor,pentru plagi un
amestec de galbenus de ou,apa de
trandafir,acoolizata;pansarea plagilor se facea cu fese de
bumbac.
A readus in actualitate operatia de buza de iepure(descrisa
in tratate arabe)
A combatut tratarea herniei inghinale dupa extirparea
testiulului
A imaginat numeroase proteze pt amputatii sau proteze
dentare
Din gandirea lui Pare:prefer sa am dreptate singur,decat sa
ma insel nu numai cu toti inteleptii,dar cu tot restul lumii

AL DOILEA PARTIAL

RENE DESCARTES(1596-1650)

A elaborat metoda de a ne conduce bine ratiunea pentru a

cauta adevarul in stiinte

A formulat principiul indoielii metodice,a intemeiat

geometria analitica si optica geometrica

Considera ca sangele este constituit dintr-un lichid in care

plutesc particule materiale de diferite marimi,unele dintre
ele cu rol hranitor si sunt cernute prin porii vaselor de sange
in tesuturi

A considerat ca animalele sunt masini,e explicat functia

mecanica;spre deosebire insa de acestea omul este o fiinta
duala,fiind in arafa de materie

33

A introdus notiunea de reflex,reflexul simplu e reprezentat

de curgerea inflamatiei de la organul senzitiv la sisemul
nervos central-apoi la organul motor-efector.

A schitat o teroie a embriogenezei

A considerat ca sediul sufletului este glanda pineala
A crezut ca medicina ii va face pe oameni mai buni,mai
generosi,mai morali

WILLIAM HARVEY(1578-1657)
Este intemeietorul morfologiei functionale
A studiat in Anglia si Italia,a lucrat ca practician si medic

curant al lui Bacon si la spitalul St.Bartholomeu din Londra.

Lucrari:cercetare anatomica asupra miscarii inimii si
sangelui la animale,in care a aratat ca sangele se misca
intr-un circuit inchis,format din inima,artere si vene,ca in
decursul aceleiasi ore sangele trece printr-un punct al
circuitului luat ca reper.Exista un volum constant de sange in
arborele circulator,ficatul fiind doar un depozit de sange,nu
doar un ivor.Nu exista comunicare intre inima dreapta si cea
stanga
cercetari privind dezvolaterea animalelor:cartea pune
bazele embriologiei
A facut primele incercari de a sufoca tumorile canceroase
prin intreruperea zonala a irigarii sanguine;
Masoara debitul circulator
Interpreteaza corect rolul valvulelor venoase

CHRISTIAN FRIEDRICH SAMUEL

HAHNEMANN
A fost medic german,a afirmat ca deoarece nu putem cunoaste
esenta bolilor,trebuie sa ne multumim cu tratarea simptomelor.
Principiul de baza al homeopatiei:pornind de la constaarea facuta
pe el insusi ca ingerarea de chinina produce frisoane
34

asemanatoare cu cele malarice,a tras concluzia ca toate

medicamentele produc asupra omului sanatos aceleasi simpome
ca ale bolilor in care ele se arata eficiente.
A doua dogma homeopatica consta inprincipiul
medicamentelor.Drogurile ar actiona nu in virtutea propietatilor
lor fizio-chimice,ci drept urmare a actiunii lor dinamice;de accea
ele urmeaza sa fie administrate in doze minime si in dilutii
maxime.

PHILIPPE PINEL
A fost fondatorul psihiatriei.A reusit sa obtina aprobarea pentru a
scoate lanturile celor 40 de bolnavi mintali de la ospiciul Bicetre.
Considera bolile mentale ca alterari patologice ale
creierului,provocate de cauze naturale:de aceea el revendica si
aplica bolnavilor psihici un tratament medicamentos.

IGNAZ PHILIP SEMMELWEIS

A facut prima comunicare in antisepsie si asepsie cand s-a referit
la etiopatogenia si profilaxia febrei puerperale.Pornind de la
observatiile sale,a dedus ca febra puerperala este vehiculata in
serviciul de obstretica si ginecologie de medici studenti care vin la
patul bolnavilor direct din sala de disectie.Spalarea mainilor cu
clorura de calciu inainte de intrarea in clinica a condus la i
considerabila scadere a imbolnavirilor de febra
puerperala.Alungat de contemporani pentru curajul de a le cere
medicilor sa se spele pe maini a murit intr-un ospiciu.

CHARLES DARWIN
A fundamentat legea selectiei naturale
In opera sadespre originea speciilora formulat o serie de
legi generale ale evolutiei

35

 A adunat in acest scop numeroase dovezi din lumea

fosilelor,a anatomiei si fiziologiei,a geografiei animale si
vegetale,a embriologiei.
A ajuns la concluzia ca speciile nu erau entitati
imuabile,rezultat al creatinunii divine,ci dimpotriva,ele se
transforma progresiv unele in altele,hotarand astfel evolutia
lumii.
La baza noii teorii apus concurenta intre indivizilupta pentru
existenta,datorita careia din fiecare specie sunt eliminati
indivizii mai slabi.Asa se realizeaza automat selectia
naturala.

LOUIS PASTEUR
Chimist,a facut cercetari privind:
Disimetria moleculara
Fermentatiile,fermentatia alcoolica si lactica se datoreaza
unor microorganisme;putrefactia nu este decat o
fermentatie
Bolile transmisile la oameni si animale: a stabilit etiologia
bolii viermilor de matase,a facut cercetari privind holera
gainilor,la care a inlocuit solutii de microbi atenuate si a
constatat ca acestea faceau o forma usoara de boala,care
impedica imbolnavirea cu un agent patogen virulent.
A studiat imunizarea impotriva turbarii.

ROBERT KOCH
A facut cercetari asupra bolii carbunelui
A descoperit bacilul tuberculozei si vibrionul holeric
A scris etiologia tuberculozei,etiologia dalacului
A insistat ca bolnavii de tuberculoza sa fie izolati in senatorii
pana la vindecare
A descoperit tuberculina care desi nu a putut fi folosita in
tratamentul tuberculozei si-a dovedit eficienta in profilaxie.

36

 A enuntat celebra triada de Postulate in care preciza

conditiile in care o specie microbiana era cauza unei
imbolnaviri.

ASPECTE CLINICE IN MEDICINA SEC

XX

Auscultatia recurge la amplificatoare

Supravegherea bolnavilor poate fi facuta si de la distanta
Landsteiner descrie grupele sanguine:A,B,AB,O
Se descriu alte sisteme in principal sistemul sanguin rh,cu rol
important pentru transfuzii,medicina judiciara genetica si
patologia neonatala
Se descifreaza sistemul de coagulare,factorii anticoagulanti
Impotriva conceperii tehnico-analiticea bolii bolnavului s-au
ridicat promotori ai medicinei persoanei
Documentarea a devenit din ce in ce mai
complexa,bibliografia fiind in continua crestere.
OMS a dat o definitie noua sanatatii,ca fiind o stare debine
fizic,psihic si social,nu numai absenta bolii sau a uneo
infirmitati
Constitutia OMS afirma dreptul la sanatate al fiecarei
persoane umane,fara deosebire de rasa,credinta
politica,conditie econimica sau sociala
S-a pus problema daca nu ar fi mai util sa se investeasca
fonduri in aplicarea practica a cunostintelor medicale in locul
realizarii cercetarilor de mare finete
Igiena se ocupa si de igiena mentala,dezechilibrul mintal
fiind o amenintare crescanda a civilizatiei.

ASPECTE PARACLINICE
37

 Aspectul bolnavului poate fi nu numai fixat fotografic,dar si

inregistrat pentru filmare,existand posibilitatea de a analiza
documentul
Apare telebiometria necesara in timpul zborurilor cosmice
Apar radioscopia si radiografia
Apare ecografia
Se introduce imunochimia
Se introduc teste de difuziune in gel,imunoelectroforeza
Analizele biochimice de tip fotometric,electroforetic,si
cromatografic se perfectioneaza devin specifice si utilizeaza
cantitati din ce in ce mai mici de material.
Dupa 1950 se trece la automatizarea unora dintre operatii
In anatomia patologica s-au introdus: biopsia,imbunatatirea
fixarii,diversificarea colorantilor.

MEDICINA PSIHOSOMATICA
Se d o foarte mare importanta starilor de frustratie,de
dependenta infantila,sentimentelor de agresivitate,regresiuni
psihofiziologice.
Unii pun accentul pe valoarea simbolica a simptomelor,altii
pe tipul de bolnavi in care intercomunicatia dintre psihic si
somatic este foarte larga.
Dunbar a incercat sa stabileasca profiluri specifice de
personalitate pentru cateva boli ca: boala
Basedow,ulcerul,artrita reumatica
F.Alexander a pus accentul pe simptomatologia vegetativa a
starilor de frustratie,de dependenta infantila,sentimente de
agresivitate.

CRUCEA ROSIE
Data infiintarii:17.02.1863
38

 Infiintata din initiativa lui Henry Dunant-cel dintai laureat al

premiului Nobel pentru pace
Data de 8 mai cand acesta s-a nascut este considerata ziua
mondiala a crucei rosii
crezul sau reiese din carteao amintire de la
Solferino,evocand batalia din 1859 in care foarte multi
soldati au decedat datorita lipsei de ingrijiri medicale
conform cartii,sunt protejati de: conventia 1:soldatii raniti in
razboi,preotii sau personalul sanita; conventia
2:ranitii,bolnavii,naufragiatii,personalul sanitar; conventia
3: prizionerii de razboi;conventia 4:civili din teritoriul inamic
sau ocupat
Crucea rosie are 7 principii ce pot fi considerate un
adevarat crez moral pt toti cei care fac direct sau indirect
parte din tagma vindecatorilor:
umanitate,neutralitate,impartialitate,independenta,voluntar
iat,unitate,universalitate.

VACCINAREA CONTRA VARIOLEI

Edward Jenner, un medic de tara englez din

Gloucestershire, administreaza primul vaccin din lume, ca
tratament preventiv pentru variola, o boala care a ucis milioane
de oameni de-a lungul secolelor. In timp ce era inca student la
Medicina, Jenner a observat ca laptaresele care au intrat in
contact cu virusul unei boli ce duce la aparitia unor basici pe
ugerele vacilor, nu s-au imbolnavit de variola. Spre deosebire de
variola, care produce eruptii ale pielii si febra foarte mare, virusul
luat de la bovine nu produce la om simptome prea grave. La 14
mai 1796, Jenner a prelevat lichid dintr-o asemenea basica si l-a
intins pe pielea lui James Phipps, un baietel de opt ani bolnav de
variola. Pe locul respectiv nu a aparut decat o singura basica, insa
James si-a revenit dupa putin timp. La 1 iulie, Jenner l-a inoculat
din nou pe baiat, de aceasta data cu materie dintr-o basica
39

infectata cu variola, iar boala nu a mai aparut. Vaccinul a avut

succes. Doctori din toata Europa au adoptat la scurt timp tehnica
inovativa a lui Jenner, fapt ce a condus la o scadere drastica a
numarului de pacienti care sufereau de aceasta boala
devastatoare. In secolele XIX si XX, oamenii de stiinta, urmand
modelul lui Jenner, au creat vaccinuri noi pentru a combate
numeroase boli mortale, dintre care pot fi amintite: poliomielita,
pojarul, tetanusul, febra galbena, tifosul exantematic, hepatita B
si multe altele. Ulterior, au fost produse vaccinuri mai sofisticate
impotriva variolei, iar pana in 1970, programele internationale de
vaccinare, cum ar fi cele ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii, au
redus aproape la zero numarul de persoane infectate cu aceasta
boala.

MEDICINA SACERDOTALA IN DACIA

medicina era practicat de preoi.
o parte dintre aceti sacerdoi, ca i marele preot (regele
nsui, deseori, fost mare preot) erau medici.
chiar i despre Zamolxis se spune c a fost medic.
preoii care rmneau la curte, dar i cei retrai pe vrfuri de
munte pentru reculegere se ndeletniceau cu filozofia,
astronomia i medicina.
denumii ktistai (ntemeietorii de neam, sect de pustnici
daci care se crede c practicau medicina), polistai
(ntemeietorii oraelor, erau nvtorii) sau kapnobatai
(cei ce umbl prin nori, traiau pe vrfurile munilor) .
Tratamentul se baza pe:
calitile tmduitoare ale ierburilor i arbutilor,

40

 observarea mersului astrelor (calendarul de piatr de la

Grditea Muncelului era, poate, Kogaianon, situat pe un
munte sfnt al dacilor)
magie (Pliniu cel Btrn credea c medicina tracilor era
dezbrat de magie) .
concepia "integralist"; Platon scria c Socrate cunoscuse la
oaste un medic trac, ucenic al lui Zamolxis, care-l nvase
s ngrijeasc i s lecuiasc corpul n ntregime, chiar dac
numai o parte a acestuia era suferind.
Criton, medicul mpratului Traian, i acuza, dimpotriv, pe
preoii daci c-i menin puterea asupra poporului prin
vrjitorii, dar Criton era cunoscut ca fiind aprig duman al
dacilor.
poate c "vrjitorii" erau socotite nite "tblie tracice pe
care era scris cuvntul lui Orfeu", tblie pstrate se pare n
anumite sanctuare din munii Balcani, dar poate i prin
Carpai.
poporul credea n deochi i caut mpotriva lui ajutorul
arpelui, al amuletelor .
utilizau amulete cu chip de animale (mai ales de mistre),
confecionate din mrgean sau chihlimbar din munii
Buzului.

STAMPILA DE LA APULLUM

Aparine medicului Titus Attius Divixctus i cuprinde 4

reete:

41

 prima se refer la nardinum obinut din sucul mai multor plante,

prevalnd extrasul de valerian care se dizolv n vin; era folosit
n conjunctivitele granuloase
cel de al doilea colir, Dya smirnes, coninea ca principiu activ
myrha. Indicaia post impetum lippitudinis urmrea
producerea unei noi inflamaii acute pentru a se obine un
proces de vindecare mai activ.
al treilea colir a fost identificat cu sulfatul de cupru, care se
recomanda n veteres cicatrices, adic n fazele naintate ale
trahomului
ultima inscripie menioneaz colirul din tmie, care se dizolv
n albu de ou i se prescria la conjunctivitele banale .

LEPRA IN TRANSILVANIA IN EVUL

MEDIU

pn n secolul al XVII-lea era numit mielie, apoi gubvie;

n vorbirea curent cuvntul mielie a rmas s denumeasc
pe omul de rnd, srac
biblia poruncea ca bolnavii de lepr s fie izolai, msuri
respectate pn trziu; marile micri de populaie,
cltoriile, rzboaiele, invaziile aveau darul de a rspndi
boala.
n Transilvania clugrii teutoni i ioanii ridicaser aici
"case" care erau i spitale la Feldioara, Codlea, Rnov,
Sibiu;
cei care se ocupau de leproi erau clugrii dominicani ce
aveau la Sibiu o "cas", lng mnstirea lor Sf.Elisabeta.
la Braov leproii erau izolai n partea de apus a oraului
numit Blumnea
42

 La Sighioara mai exist i astzi "Biserica Leproilor"; tot

acolo exist dealul, crngul i podul leproilor .
la Cluj spitalul cu hramul Sf.Elisabeta i cel nchinat Sfntului
Duh se gseau n afara zidurilor oraului .
la Bistria un spital fundat nainte de 1295 a aparinut
dominicanilor avnd ca hram tot pe Sfnta Elisabeta i
ngrijind mai ales de leproi.
n ara Romneasc:
n Cmpulung comunitatea mieilor avea anumite privilegii;
aceste drepturi se gsesc nscrise n cele 11 hrisoave de mil
intitulate "Codexul Mieilor", care reproduc cele 14 cri
domneti ale lui Negru vod (sec.XIV); aici exista o mnstire
dominican nchinat Sfintei Elisabeta a Ungariei
La Rmnicu Vlcea exista un monumental local "Crucea
mieilor"
n jurul acestor orae existau numeroase localiti cu nume
sugestive: Mieii, Poiana Mielului, Gubvia, Gubancea,
Gubandru .
n schimbul scutirii de orice dri locuitorii din Mul de Jos
se obligau s presteze toate serviciile de care aveau nevoie
mieii (s le munceasc ogorul, s-i taie grnele, s le taie
lemnele, s le repare casele, dar i s-I mpiedice s se
deplaseze)
n Moldova: un document din 1609 ni-l semnaleaz pe un
"Ionaco mielul" care vindec o bucat de pmnt ;au
existat "frii" i bresle de miei, puse sub patronajul
bisericii.

PERSONALUL SANITAR IN EVUL

MEDIU
43

Vracii :
admnistrau leacuri
practicau chirurgia (operau hernia inghinal, calculoza vezicii
urinare, stricturile uretrale, cataracta, pterigionul) ;
Constantin, apare n familia lui Neagoe Basarab, rud
probabil dinspre partea Doamnei Despina .
Gheorghe braoveanul activeaz n acelai timp la Braov i
la curtea lui Mircea Ciobanul .
Radu vraciul ntlnit n 1568 era un personaj ce se judeca cu
un boier din divanul lui Alexandru Vod Mircea .
n oastea lui Mihai Viteazul l identificm pe cel dinti medic
militar romn: Marco Vraciul
un biet orb din Poienari i vindea averea, n 1647, ca s
adune banii de care avea nevoie pentru a-I plti pe vracii
chemai s-I redea vederea
Brbierii :
au aprut la Braov la sfritul secolului al XV-lea
ex: Ivan barbir, Nicora barbir; o uli le va purta numele i-i
vom gsi organizai ntr-o "frie" sub conducerea unui vtaf
cei mai ndemnatici lsau snge, puneau ventuze
scarificate, ngrijeau rnile, fceau mic chirurgie.
bieii din Bucureti din secolul al XVII-lea erau tot un fel de
brbieri (n Moldova se numeau telaci) ce lsau snge,
fceau masaje .
unii erau oameni cultivai, ce posedau manuscrise i cri ca
Gligore Bucureteanul, ocupau funcii sociale ca Vasile
44

Gnsc, fceau negustorie cu oraele transilvnene, ca Ioan

Brbierul din Trgovite .
Chirurgii :
erau brbieri, vraci care aduceau atestate de la vreun
meter din strintate
aveau pretenii mai mari, unii dintre ei fiind folosii n scop
diplomatic
pe vremea lui Brncoveanu sunt semnalai chirurgi ca:
francezul Lantier, un ungur Grg i 2 chirurgi n slujba
spitalului Colea: tefan Sixt, sas, Christian Albrecht
Meyerling, zis Maler, german
n Transilvania chirurgii brbieri s-au organizat n bresle, n
urma privilegiului dat de regina Isabela, la 13.02.1550;
Pregtirea lor meteugreasc dura 4 ani; printre ei erau i
romni: Ioan Mihail Popp

ASISTENTA PUBLICA IN EVUL MEDIU

In Transilvania:
spitale mnstireti- erau fie infirmerii pentru clugri fie
pentru drumei
se pare c cel mai vechi este cel de la Cluj Mntur
au fost create case-spitale la Sibiu -1292, Bistria- 1295,
Feldioara, Trgu Mure, Oradea, Braov .
azile spitale oreneti: Sibiu, Cluj- 1366, Oradea 1339,
Braov- 1385
In ara Romneasc i Moldova:
45

 au fost create xenodochii numite adposturi pentru cltori,

bolnie i azile la Simidreni, Bucureti, Cotnari .
bolniele erau anexe ale marilor mnstiri, destinate exclusiv
clugrilor btrni i bolnavi .
cel dinti adevrat spital a fost cel de la Colea, cldit de
sptarul Mihai Cantacuzino, deschis la 14.12.1704; acesta
avea 24 de paturi (12 pentru brbai i 12 pentru
femei)desprite printr-un paraclis; a avut ca personal
medical un chirurg i un spier, dar nu a avut medic.
Spitalul Sfntul Spiridon din Iai, nfiinat ntre 1757-1763 de
domnitorul Constantin Racovi.

UTILIZAREA PLANTELOR MEDICINALE

LA GETO-DACI
medicamentele de pre se pstrau n cutiue, numite "chitichii"
sau "chichie", iar cele scumpe erau pstrate n adevrate
bijuterii.
teriaca, bezoarul, iacintul, piatra de broasc, de vultur, cornul
de inorog, mumia.
prima farmacie din Transilvania ntlnit n documente n 1494
era la Sibiu; apoi s-au deschis la Braov 1512, Bistrita 1516,
Cluj 1573
farmaciile erau iniial n proprietatea oraului, medicamentele
procurndu-se de la Viena, Constantinopol sau din grdinile
botanice locale; la farmacii se vindeau medicamente, alimente,
condimente, zahr, cear, cerneal
s-au nfiinat i farmacii ale ordinelor clugreti: Cluj 1732,
Timioara 1737
n ara Romneasc: 1625 Karaiane, 1637 Georgio n Bucureti
46

 n Moldova: 1670- Mihalco spicerul, 1745 braoveanul Martin

Flagner .
FACTORII CARE INFLUENTEAZA STAREA DE
SANATATE
biologia uman: motenire genetic, procese de
maturizare, mbtrnire, tulburri cronice,
degenerative, geriatrice.
mediul: apa potabil, medicamente, poluare,
salubrizare, boli transmisibile, schimbri sociale rapide.
stilul de viat: hran, activiti fizice, sedentarism,
tabagism, alcoolism.
organizarea asistenei medicale: cantitatea i calitatea
resurselor medicale, accesul la ele, relaia dintre
persoane i resurse n asistena medical.
ROLUL SOCIAL AL MEDICULUI
Este asociat statusului su i este caracterizat de cinci
trsturi principale (T. Parsons, 1956): Competena
tehnic determinat de coninutul tehnic al tiinei
medicale i prioritar n nfptuirea eficient a actului
medical. Este asimilat nc de la nceputul studiilor i
se probeaz prin concursuri i examene i atestat de
titlul profesional.
In cazul medicilor generaliti: minima competen n
maximum de domenii medicale. Competena tehnic
presupune i cunoaterea unor noiuni non-medicale,
47

care au ns implicaii profesionale ori socioadministrative pentru bolnav (drepturi materiale i

legale, pensionri, protecie mpotriva noxelor, etc.).
Universalismul care presupune existena unei relaii cu
pacientul bazate pe reguli formale i nu pe legturi
personale, neputnd face nici un fel de discriminare n
acest sens.
TIPUL DE CARACTER FLEGMATICLIMFATIC

SN puternic echilibrat, inert.

Este linitit, calm, imperturbabil, cugetat n tot ceea ce face, pare a
dispune de o rbdare fr margini, mimica i gesturile aproape lipsesc.
Se bazeaz pe principii i nu pe instincte. Are o putere
de munc deosebit i este foarte tenace, meticulos. Fire nchis,
puin comunicativ, prefer activitile individuale, greu trece de la o
activitate la alta.Este un vorbitor necombativ, tcut, lent i
chibzuit. Maniera sa calm l face s semnie foarte greu;
n loc de aceasta, va face orice ca s evite confruntrile
neplcute. Motto-ul su estePace cu orice pre. Cu toate
c rareori d impresia c ar fi agitat, simte emoia mai
intens dect lass se vad. Nu rde niciodat
zgomotos i ridic tonul foarte greu. Expresia feei
sale este cel mai dificil de descifrat, deoarece poate
avea un chip ca de piatr. D impresia c este distant
i insensibil, Nu se implic n ceea ce-l nconjoar i
rareori ofer informaii fr s fie mboldit.
TIPUL DE CARACTER SANGUINIC
48

SN puternic echilibrat, mobil. Este vioi, vesel, optimist,

sociabil, nepstor, des promite, dar nu se ine de
cuvnt i se adapteaz cu uurin la orice situaii.
Fire activ, schimb activitile foarte des, deoarece
simte permanent nevoia de ceva nou, are o capaciate
mare de munc.Tririle afective sunt intense, dar
sentimentele sunt superficiale i instabile, emoiile
negative i cele pozitive apar i dispar repede. Are gesturi
expresive, iar tempoul vorbirii este nalt.Trece cu
uurin peste eecuri sau decepii sentimentale i
stabilete uor contacte cu alte persoane.Deciziile lui sunt
bazate mai mult pe simmintele de moment, dect pe o
gndire analitic. Eltinde s fie o persoan care vorbete
tare, sau care chiar strig. Rareori i reprim mnia,
deoarece seexprim predominant emoional. Explodeaz
uor, dar rareori poart ranchiun. Sanguinii sunt un
tipde oameni veseli, glgioi, impetuoi, cu fire
iubitoare. Nu rmn niciodat n pan de cuvinte.
REPREZENTANT AL SCOLII ROMANESTI DE
MEDICINA

Lucian Valeriu Bologa (1892-1971), medic si istoric al

medicinei, fondatorul scolii de istoria medicinei la Cluj, care a scris
importante lucrari despre istoria medicinei, de la cea dacica si cea
din perioada feudala si pana la istoria medicinei romanesti si
universale din secolele XVIII-XX.

REPREZENTANT AL SCOLII BRASOVENE DE

MEDICINA
49

Paulus Kyr ntre 1535-1588; a scris " Sanitatis studium ad

imitationem aphorismorum compositum", ce se adreseaz elevilor
de la liceul din Braov, fiind o carte de educaie sanitar. Lucrarea
lui Kyr este unica in felul ei, avand un caracter didactic, ea fiind
destinata tinerilor studiosi din Gimnaziul intemeiat de Honterus,
Kyr fiind primul dintre organizatorii invatamantului sanitar la
Brasov. El era si profesor de folozofie iar in calitatea sa de Medic
al Orasului prelua uneori si conducerea farmaciei orasenesti,
atunci cand Farmacistul Orasului lipsea temporar. Astfel Paulus
Kyr este unul dintre cele mai importante personalitati medicale
ale Brasovului si nu numai. In activitatea sa de 56 de ani el s-a
bucurat de foarte multa apreciere din partea unor mari
personalitati, dovada in acest sens fiind cele 29 de calatorii de
consiliere si tratare la curtile princiare ale Transilvaniei si Tarilor
Romane.

50