Sunteți pe pagina 1din 6

MEMORIA

1. Definitie si caracterizare generala


Omul nu traieste intr-un prezent continuu,ci are capacitatea de a readuce datele
din trecut in prezent cu ajutorul amintirii(memoriei de reproducere).
Memoria este procesul psihic care consta in intiparirea (fixarea),stocarea
(pastrarea) si reactualizarea experientei anterioare.
Memoria este o capacitate generala a intregii materii, fie vie,fie nevie.Ea este
o capacitate absolut necesara,fara ea totul ni s-ar parea nou si de neinteles,am trai
intr-un continuu prezent,fara trecut si fara viitor.
Ea este implicata in invatare ca proces de achizitie a experientei de catre
individ,experienta care va mijloci raspunsurile lui adaptative la solicitarile din
mediu.Diferenta dintre memoria celor mai evoluate animale si memoria umana este
uriasa,faptul datorandu-se limbajului.
2. Etapele si fazele memoriei
Memorarea sau intiparirea/fixarea este prima faza a memoriei si consta
in formarea codurilor(engramarea informatiei) in structurile
neuronale
Pastrarea/conservarea sau stocarea materialului-retinerea informatiilor
pentru o perioada mai lunga sau mai scurta de timp;fara pastrare nu ar
exista invatare
Reactualizarea informatiilor-consta in folosirea celor memorate si
pastrate,aducerea la suprafata a iformatiilor retinute in vederea
utilizarii lor in activitatea umana.
Ea are doua forme:
Recunoasterea:reactualizarea in prezenta materialului memorat
Reproducerea-reactualizarea in absenta obiectului(ex.:A construi
un romb,un cerc si un triunghi fara a avea modelul in fata)
3. Caracteristicile memoriei
Activa-cele memorate se pun in legatura cu alte informatii,datele nu
ramin izolate.De exemplu,unele dintre informstiile din alte lectii va sunt
folositoare ca sa intelegeti aceaasta lectie;desigur,cu conditia sa le
aveti in memorie
Selectiva-nu retinem si,mai ales, nu ne reamintim totul,ci doar o parte
din solicitarile ce vin spre noi,inregistrandu-se si pastrandu-se acele
informatii,experiente si actiuni care corespund intr-un fel sau altul
particularitatilor noastre de varsta si de sex,intereselor si scopurilor
noastre actuale sau viitoare.Selectivitatea depinde si de aspecte care
tin de materialul memorat,si de cel care memoreaza

Situationala sau contextuala-in concordanta cu particularitatile de


timp si spatiu ale situatiei,dar si cu starea interna a subiectului
Mijlocita-pentru a tine minte mai bine si pentru a reproduce mai usor
ne servim de o serie de stimuli-mijloc,fixarea,pastrarea si
reactualizarea realizandu-se prin utilizarea unor procedee
mnemotehnice speciale(repetitii,asocierea cu elemente din fondul
experientei anterioare,sublinieri,scheme,impartirea pe unitati
logice,exemplificarea si aplicarea informatiilor,notiunilor,formulelor in
rezolvarea efetiva a unor sarcini etc)
Relativ fidela-memoria nu este o copie fotografica,nu retinem
informatiile exact in forma in care le-am intiparit
Inteligibila-presupune intelegerea celor memorate si
reactualizate,organizarea materialului memorat dupa criterii de
semnificatie;in memorare intervine intelegerea,iar cand
reactualizam,intervine semnificatia in ordonarea materialului.

4. Formele memoriei
a) Dupa durata pastrarii:
Memoria de scurta durata- pastrarea informatiei se intinde in
limitele de minim 1-2 secunde si maxim 8-10 minute,dupa acest
interval informatia fiind uitata sau trecuta in memoria de lunga
durata; este implicata in lectura rapida
Memoria de lunga durata-este rezervorul de pastrare a intregii
experiente de viata;asigura continuitatea trecut-prezent-viitor in
viata psihica a omului
b) Dupa prezenta sau absenta scopului/intentiei de a memora
Memorie involuntara/spontana-intiparirea si pastrarea se fac
fara intentia subiectului,fara scop si fara a se folosi mijloace
speciale de intiparire;cea mai mare parte din ceea ce persoana
poarta in memoria sa de lunga durata se datoreaza memoriei
spontane:limbaj,cultura,sentimente,convingeri etc.
Memorie voluntara- intiparirea se face cu intentie de a pastra si a
reactualiza materialul respectiv.Aceasta implica scop,motivatie si
procedee de memorare.Rolul scopului si al motivatiei este foarte
important,caci ele sustin efortul de a memora chiar si atunci cand
materialul nu este placut.
c) Dupa gradul de intelegere a materialului memorat
Memorie mecanica
- nu se intelege materialul memorat
- duce la o invatare formala,adica la o memorare a formelor verbale
si nu a continutului logic(repetarea identica a materialului).
- impiedica procesul de dezvoltare intelectuala si nu asigura
durabilitatea cunostintelor memorate
- e necesara cand memoram numerele de telefon,numele de
persoane,denumirile geografice

Memorie logica
presupune intelegerea celor memorate,a sensului si semnificatiei
lor
- este eficienta si asigura rezolvarea prompta si eficienta a
sarcinilor intelectuale si practice
- se realizeaza cu efort de memorare mai redus bazat pe mai putine
repetitii
- asigura pastrarea pe termen mai lung
d) Dupa continutul materialului memorat
Memorie perceptiva-material concret, perceptibil(memorie
vizuala,memorie auditiva etc).De
exemplu,figuri,melodii,culori,mirosuri,gusturi etc.
Memorie verbala-material abstract (concepte,simboluri,idei etc)
Memorie motorie memoria miscarilor
Memorie afectiva-materialul:emotii,sentimente

5. Uitarea
Viata si activitatea noastra se desfasoara in asemenea conditii
complexe,incat un volum destul de mare de informatii, de impresii si
experiente considerate importante si utile la momentul cand au fost
memorate, pe parcurs, se pot devaloriza,devenind total inutile.A continua sa
le pastram in actualitate ar fi lipsit de sens,pentru ca, in loc sa ne ajute sa ne
descurcam in noile situatii,ne creeaza dificultati.
Legea adaptarii optime la realitate impune ca asemenea continuturi si
elemente din memoria de lunga durata sa fie trecute in rezerva, mai bine
spus in stare latenta, subliminala. Un asemenea fenomen se si produce de
regula si el a fost denumit uitare.
Definitie: Este un fenomen psihic care se manifesta sub forma
erorilor in recunoastere sau reproducere,pana la imposibilitatea de a
reactualiza materialul memorat.
Uitarea asigura memoriei posibilitatea ca sa nu se pastreze absolut
totul,ci doar ceea ce ne intereseaza.Uitarea este un fenomen natural si este
necesar numai in anumite conditii sau limite, iar dincolo de acestea ea devine
o piedica in calea procesului de memorare si pastrare, in acest caz ar fi
necesar a relua procesul de la inceput.
Diferite teorii psihologice au propus explicatii diferite pentru fenomenul
uitarii,care trebuie considerat si ca un fenomen pozitiv, atunci cand prin
uitare se echilibreaza psihicul persoanei,dar si negativ,atunci cand se uita
informatiile de care este nevoie.
Ca fenomen normal,natural,uitarea se manifesta in mai multe forme:
Uitarea totala-stergerea si disparitia integrala a celor
memorate,cand cele memorate anterior sunt trecute complet

sub pragul de activare;este mai rar intilnita in cazurile normale


si mai mult in cele patologice(amnezii)
Uitarea partiala,in care se trec sub pragul de activare anumite
elemente(date,denumiri,secvente din intamplari etc) si consta in
reproduceri mai putin exacte si adecvate,eronate
Uitarea situationala/momentana-care dureaza o anumita
perioada de timp,dupa care ne putem reaminti(lapsusuri,blocaje
temporare-cyn se intampla,de pilda,uneori,la examene
Cauzele uitarii sunt multiple:
-nesolicitarea indelungata a materialului
-insuficienta consolidare in etapa memorarii,a invatarii
-starile emotionale negative( experientele penibile,impresiile neplacute tind
sa fie uitate mai repede decat cele placute)
-lipsa de interes si de montaj voluntar adecvat
-starea de oboseala si de surmenaj
-consumul de droguri,alcoolismul
Uitarea se poate produce instantaneu sau treptat, in timp.Prima se
inregistreaza in socurile traumatice si psihice-cand dispare complet episodul
de viata imediat consecutiv socului.Cea de-a doua se desfasoara pe fondul
unei functionari normale a creierului si are o anumita dinamica.Psihologul
german H.Ebbinghaus, folosind ca material experimental serii de silabe fara
sens,a reusit sa stabileasca o curba a uitarii devenita clasica.
A rezultat ca in primele 20 de ore se pierde aproximativ 60-70 % din
volumul materialului memorat aanterior, dupa care ritmul descresterii se
reduce, curba stabilizandu-se la valoarea de 15-20 % din materialul
initial.Cercetarile ulterioare au dovedit insa ca, in cazul materialului cu sens,
ratele de uitare sunt mai mici, dar dinamica isi pastreaza in mare aspectul
general:rata cea mai mare se inregistreaza in perioada imediata dupa
memorare si ea scade in timp.
Combaterea uitarii ca fenomen negativ
Gradul de memorare depinde de repetitie.S-au facut cercetari privind
numarul de repetitii, intervalul dintre repetitii, relatia dintre cantitatea
materialului si esalonarea repetitiilor.
Numarul repetitiilor. Fiecare persoana trebuie sa isi cunoasca insusirile
propriei memorii referitoare la rapiditatea intiparirii si durabilitatea
pastrarii.numarul insuficient de repetitii duce la subinvatare.Numarul excesiv
de repetitii duce la suprainvatare,caci intervine saturatia si tendinta de a
scapa de acel material.Conform experimentelor lui Ebbinghaus, in primele 24
ore dupa invatare trebuie facute repetitiile pentru preintimpinarea uitarii.
Intervalul dintre repetitii.Trebuie sa se tina cont de cantitatea
materialului de memorat, de scopul pentru care se memoreaza si de timpul
avut la dispozitie.

Sfaturi utile

Cand invatati:
Structurati logic materialul
Faceti repetitii in functie de volumul materialului
Fixati-va scopul precis:ce trebuie sa memorati si pentru cat timp
Acordati mai multa atentie materialului de la mijlocul seriei
Evitati a memora in ambianta nefavorabila
Evitati a memora cand sunteti obositi sau nu sunteti perfect sanatosi
Sa nu fiti indiferenti fata de materialul pe care il memorati,incercati sa
va implicati
Stabiliti-va repere,mnemoscheme
Sistematizati materialul dupa criterii rationale
Nu va multumiti numai sa cititi, incercati sa si vizualizati,spuneti cu
voce tare pana stiti pe nevazute, rezolvati exercitii, puneti-va intrebari,
scrieti prin autodictare
Sa aveti o atitudine serioasa, folosindu-va cat mai bine propriul
potential, propriile calitati ale memoriei
Exersati-va memoria acumuland voluntar noi si noi informatii.Acestea
vor fi un suport bun pentru a integra alte cunostinte.

Relatia cantitatea materialului-esalonarea repetitiilor


Cand materialul este amplu,repetitiile se esaloneaza;daca este
material putin, se face repetare comasat. Cand volumul mterialului este
mare, se invata pe fragmente cu sens. Fragmentele trebuie sa se asambleze
progresiv.
Autocontrolul asupra celor memorate este foarte important. Daca este
facut numai sub forma de recunoastere, este insuficient. Ai numai impresia ca
stii, dar nu stii cu adevarat. Daca poti reproduce,atunci ai memorat.
Daca,insa,poti sa rezolvi probleme si sa aplici in practica,atunci ai
invatat,stii,poti.
Am putea astfel concluziona ca si conditii ale optimizarii memoriei:
a) Un rol important in sporirea eficientei memoriei il are
motivatia(dorinta de a cunoaste,ambitia de fi mereu
primul,aspiratii profesionale,pasiunea si interesul pentru un
domeniu). Se memoreaza si se pastreaza mai bine materialul
care prezinta interes pentru subiect.Cresterea interesului- un
mijloc de optimizare a memoriei
b) Organizarea si sistematizarea informatiilor
c) Stabilirea intelesului materialului de memorat (spunerea cu
propriile cuvinte a materialului ce trebuie retinut-te fortezi sa-i
patrunzi si intelesul)
d) o buna memorare se bazeaza si pe efectele benefice ale
repetitiei (numar optim de repetitii, esalonarea repetitiilor-

repetarea materiei 1 ora pe zi timp de 3 zile si nu 3 ore inainte


de teza;combinarea lecturii cu incercari de reproduceri)