Sunteți pe pagina 1din 138

DREPT CIVIL- OBLIGATII.

SINTEZA
( dupa Tratat Elementar de Drept Civil- Obligatii, de Liviu
Pop)
c.f. N.C.C

Obligatia civila este raportul juridic in care o parte, numita


creditor, are dreptul de a pretinde celeilalte parti, numita debitor,
sa execute prestatia sau prestatiile la care este indatorat, sub
sanctiunea constrangerii de stat.
-in dreptul nostrum civil este impartasita conceptia monista,
obligatia fiind un singur raport juridic, care insa prezinta o
anumita structura interna: subiectele, continutul, obiectul si
sanctiunea.
Subiectele raportului juridic de obligatii:
-pot fi atat persoane fizice cat si juridice
Subiectul activ este o persoana determinata sau cel putin
determinabila in momentul nasterii raportului de obligatii si se
numeste creditor.
Subiectul pasiv trebuie sa fie intotdeauna determinat la nasterea
obligatiei si se numeste debitor!
-in raporturile unilaterale unul e debitor si altul creditor, in schimb
in raporturile bilateral fiecare dintre subiecte e atat debitor cat si
creditor.
Continutul raportului de obligatii
-prin continut intelegem drepturile de creanta si indatoririle care
apartin subeictelor acestuia.
-raportul
de
obligatii
poate
bilateral( vanzare-cumparare)

fi

simplu(

donatia)

sau

-continutul poate fi subiectiv- deoarece este stability prin vointa


partilor si obiectiv- deoarece este stability de lege.
-latura activa a raportului juridic este alcatuita din drepturi de
creanta, iar latura pasiva din obligatii personale.
2

-dr de creanta se realizeaza mediat sau mijlocit , iar dr reale cu


realizare directa, nemijlocita.
- in continutul raporturilor de obligatii pot exista si dr
potestative( puterea conferita unei persoane de a modifica sau
stinge o situatie juridical preexistenta ori de a recreea o situatie
juridical prin vointa sa unilaterala); ex: dr de denuntare
unilaterala a unui contract, dr de a revoca o oferta de a contracta
Obiectul raportului juridic de obligatii
=reprezinta insasi prestatia sau conduit concreta la care este
indrituit creditorul si la care este tinut debitorul.
-poate consta intr-o actiune sau inactiune
-obiectul nu trebuie confundat cu continutul; prin continut
intelegem drepturile si obligatiile concrete, personale ale
subiectelor, adica posibilitatile juridice de a pretinde si indatoririle
juridice de a indeplini anumite actiuni sau inactiuni. Dimpotriva,
obiectul consta in insasi acele actiuni sau inactiuni, pe care
creditorul le poate pretinde si debitorul este tinut sa le
savarseasca.
- exista o diferenta si intre obiectul obligatiei civile si obiectul
contractului. Conform NCC, obiectul contractului il reprezinta
operatiunea juridical precum vanzarea, locatiunea, imprumutul,
etc, iar obiectul obligatiei este prestatia la care se angajeaza
debitorul.
Prestatiile sunt de 3 feluri: de a da, a face si a nu face.
Prestatia de a da inseamna a constitui sau a transmite un
drept real in patrimoniul creditorului
Prestatia de a face- este orice conduit pozitiva care nu este o
prestatie de a da si nici nu intra in continutul sau structura

acesteia: plata chiriei, restituirea unui bun, realizarea unui tablou


si predarea lui, efectuarea unui transport,
Dreptul de a nu face- reprezinta o abtinere a debitorului de a
face ceea c ear fi fost indreptatit sa faca in lipsa angajamentului
obligational existent intre el si creditor.
-sub sanctiunea nulitatii contractului

Sanctiunea obligatiilor
= consta, din perspective creditorului, in totalitatea mijloacelor
juridice ofensive si defensive pe care le poate exercita, de regula,
cu ajutorul fortei de constrangere a statului, pentru a obtine sau
pastra prestatia care I se datoreaza de catre debitor si, din
perspective debitorului, in mijloacele juridice pe care legea le
pune la indemana lui pentru a se libera de datorie,prin executarea
prestatiei datorate, atunci cand creditorul refuza ori nu poate sa o
primeasca, debitorul avand interes sa stinga raportul obligational
prin executare.
A.Mijloacele juridice ofensive
dispozitia creditorului

si

defensive

aflate

la

a. punerea in intarziere a debitorului


=consta in manifestarea unilateral de vointa prin care creditorul
pretinde sau ii cere ferm debitorului sa execute prestatia sau
prestatiile datorate; se face prin notificare scrisa, acordandu-i un
termen de executare.
-poate fi facuta si prin cererea de chemare in judecata a
debitorului de catre creditor.
-consecinte: creditorul are dreptul sa ceara daune-interese
compensatorii, de la data de la care se afla in intarziere datoreaza
4

daune-interese moratoria, debitorul va raspunde de orice pierdere


cauzata de un caz fortuitt.
b. actiunea in justitie
c.daunele cominatorii
=sunt sumele de bani pe care debitorul este condamnat, prin
hotararea unei instante competente, sa le plateasca creditorului
sau pentru fiecare zi de intarziere sau alta unitate de timp, pana
la executarea prestatiei.
-nu au functie de despagubiri.
-imediat dupa executarea prestatiei, creditorul este obligat sa
restituie aceste sume.
d. amenzile cominatorii
=sunt sumele de bani pe care debitorul e obligat prin hot
judecatoreasca sa le plateasca la bugetul de stat, cu titlu de
sanctiune, pt fiecare zi de intarziere, pana la momentul in care va
avea conduit la care este indatorat.
-fiind venituri la bugetul de stat, ele nu sunt supuse restituirii.
e.daunele- interese moratoria
=sunt despagubiri in bani pentru repararea prejudiciului cauzat
creditorului prin intarzierea executarii prestatiei de catre debitor.
-se cumuleaza cu executarea in natura a prestatiei sau cu plata
de daune-interese compensatorii.
f. executarea silita
=este o procedura complexa prin care creditorul care are un titlu
executoriu obtine prestatia ce i se datoreaza, cu concursul
organelor de stat competente, in cazul in care debitorul nu
intelege sa o execute de bunavoie.
5

-ea poate di directa, prin predarea bunului sau indirecta prin


echivalent banesc
*In cazul obligatiilor natural, creditorul nu poate recurge la nici
unmijloc juridic de constrangere a debitorului, iar daca acesta din
urma executa benevol, nu mai are dreptul sa solicite restituirea
platii ca nedatorata.
B. Mijloacele juridice la care debitorul poate recurge
pentru a se libera de datorie.
-atunci cand se refuza primirea platii, debitorul are la dispozitie
prerogative punerii in intarziere a creditorului, consecinta fiind ca
respectivul creditor va fi obligat sa repare toate prejudiciile
cauzate debitorului prin intarziere.
-in cazul in care prestatia datorata consta in predarea unui bun,
refuzul nejustificat al creditorului de a-l primi ii da dreptul
debitorului sa consemneze bunul in cauza pe cheltuiala
debitorului, liberandu-se de datorie; de asemenea poate proceda
la vanzarea bunului cu notificarea prealabila a creditorului si
incuviintarii instantei.
Clasificarea obligatiilor dupa obiectul lor
1.Obligatii de a da, obligatii de a face si obligatii de a nu face(am
discutat mai sus)
2.Obligatiile de plata a unei sume de bani ori de predare a unei
cantitati de alte bunuri generice- obligatie de a face; transferarea
dr de proprietate are loc de plin drept, ex lege, in momentul
predarii bunulurilor; poate fi realizata prin executare silita.
3.Obligatiile de predare a unui bun cert, individual determinat;
sunt incluse in aceasta categorie obligatiile care au ca obiect
prestatia de a pune la dispozitia creditorului, adica de a-i preda un
bun determinat, asupra caruia el a dobandit un dr real sau un dr
personal: obl vanzatorului de a preda bunul, obl locatorului de a
6

pune la dispozitie bunul inchiriat locatarului, obl celui care a


sustras bunul altuia de a-l restitui victimei; sunt susceptibile de
executare silita.
4. Obligatiile de prestare de servicii au ca obiect o activitate
proprie a debitrului, cu exceptia predarii unui bun sau unor
bunuri: transportul de bunuri sau persoane, obl medicului de a
trata pacientii, obl notarului de a autentifica un act;
-nu sunt susceptibile de executare silita in natura, ci doar
condamnarea debitorului la plata de daune-interese.
5. Obligatiile de a nu face- incalcarea acestor dr da dreptul
creditorului la despagubiri.
6.Obligatii de rezultat(determinate)= sunt acele raporturi juridice
de obligatii in care debitorul este indatorat, prin conduit sa
pozitiva sau nevativa, sa obtina un anumit rezultat, prcis
determinat, in favoarea creditorului sau
-debitorul garanteaza creditorului ca acel rezultat va fi obtinut.
- cel care trebuie sa faca dovada neatingerii rezultatului este
creditorul.
-obligatiile de rezultat de clasifica in:
i. obligatii de rezultat absolute= atunci cand debitorul ramane
indatorat chiar si atunci cand rezultatul promis nu a fost obtinut
din cauza de forta majora( de pilda, obl de a plati o suma de bani
poate fi executata in orice situatie)
ii. obligatia de rezultat relativa= ipoteza in care obligatia
inceteaza din cauza fortei majore
iii. obligatii de rezultat intermediare= acele obligatii in care raman
in sarcina debitorului numai anumite cazuri de forta majora,
determinate printr-o clauza contractuala sau dispozitie legala.
7

7. Obligatiile de mijloace( diligent sau prudenta)


=sunt acele raporturi juridice de obligatii in care debitorul este
indatorat sa utilizeze sis a puna in valoare toate mijloacele
necesare si posibile, dand dovada de diligent si prudent, pentru a
obtine un anumit rezultat in favoarea creditorului sau persoanei
determinate de acesta: obligatia unui medic de a trata o maladie
-nu garanteaza creditorului rezultatul urmarit.
In cazul obligatiilor de rezultat, neobtinerea rezultatului
antreneaza raspunderea civila obiectiva, fara vinovatie a
debitorului fata de creditorul sau. Dimpotriva, in ipoteza
obligatiilor de mijloace, raspunderea debitorului pt neexecutarea
prestatiei datorate este eminamente subiectiva, intemeiata pe
culpa sau vinovatie
Obligatiile de a da sunt intotdeauna de rezultat, cele de a face pot
fi ori de rezultat ori de mijloace, iar cele de a nu face sunt obligatii
de rezultat.
8. Obligatiile de securitate= sunt o specie a obligatiilor de a face,
in care o parte are indatorirea legala sau contractual de a o
garanta pe cealalta parte si, uneori, chiar tertele persoane
impotriva riscurilor care le ameninta securitatea corporala.
-sunt obligatii de mijloace sau de rezultat in functie de faptul daca
participarea victimei se afla sau nu printer circumstantele
evenimentului care a avut ca urmare vatamarea sanatatii si
integritatii corporale.
9. Obligatii in natura= sunt acele raporturi juridice obligationale
care au ca obiect orice prestatie pozitiva sau negative, cu
exceptia prestatiei de a plati o suma de bani
10. Obligatiile pecuniare= sunt acele raporturi juridice
obligationale care au intotdeauna ca obiect prestatia de a plati
sau remite o suma de bani creditorului sau reprezentantului sau.
8

Deosebiri intre 9 si 10:


-obligatiile pecuniare sunt intotdeauna si fara exceptii
obligatii de rezultat, obl in natura pot fi atat de rezultat
cat si de mijloace.
-in cazul obl pecuniare, daca debitorul intarzie sa faca plata,
raspunderea sa se angajeaza fara ca creditorul sa fie tinut a
face dovada vinovatiei debitorului si a intinderii prejudiciului,
iar in caz de forta majora, obligatia s-a nu inceteaza cid oar
este suspendata. In ipoteza obl in natura, intarzierea presupune
angajarea raspundrii sale civile care este conditionata de
dovada existentei si intinderii prejudiciului; in caz de forta
majora, obl sa inceteaza fortuit( daca nu vb de bunuri
generice)
-obl pecuniare pot fi executate intotdeauna in natura daca
debitorul e solvabil; neexecutare platii catre debitor nu poate
avea drept consecinta obligarea lui la plata de daune-interese
compensatorii; obl in natura, in unele situatii nu sunt
executate de debitor sau nu pot fi executate in natural or
specifica, de aceaa executarea va fi inlocuita cu
despagubiri numite daune-interese compensatorii.
-obligatiile pecuniare cu executare succesiva sau afectate
de un termen suspenisv pentru plata lor sunt influentate
de fluctuatiile monetare grave
(se produce o
disproportionare a valorilor prestatiilor- impreviziune), in schimb
obl de natura sunt insensibile la asemenea fenomene.
11. Datorii de valoare= sunt acele raporturi de obligatii care au ca
obiect o valoare exprimata intr-o suma de bani pe care debitorul o
datoreaza creditorului, suma care este supusa modificarii sau
recalcularii in acele situatii in care, la momentul platii, nu mai
reprezinta acea valoare din cauza fluctuatiilor monetare; este o
obligatie de rezultat
9

CLASIFICAREA IZVOARELOR
A. Actele juridice civile
=sunt acorduri de vointa sau manifestari unilaterale de
vointa ale diferitelor persoane facute cu respectarea sau in
executarea legii, cu intentia de a produce efecte juridice.
a. Contractul= acordul de vointa intre doua sau mai multe
persoane, cu intentia de a da nastere, modifica, transforma,
stramuta sau stinge raporturi juridice, efecte care altfel nu s-ar
produce.
b. Actul juridic unilateral= manifestarea de vointa a unei singure
persoane, cu intentia de a produce efecte juridice, adica a da
nastere, a modifica sau stinge raporturi juridice civile.
B. Faptele juridice civile stricto sensu
= toate acele imprejurari, cu exceptia acordurilor si manifestarilor
unilaterale de vointa, indiferent ca sunt sau nu conduit umane, de
savarsirea sau producerea carora legea leaga nasterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice.
a. Faptele juridice-conduite umane= actiuni sau inactiuni a
oamenilor, licite( gestiunea de afaceri, plata nedatorata si
imbogatirea fara justa cauza) si ilicite( incalca normele juridice
imperative), care dau nastere, modifica sau sting rapoturi juridice
de obligatii.
b. Alte fapte juridice, care nu sunt conduite umane= manifestari
exterioare vointei omului, ale unui lucru sau ale unei finite, care
potrivit legii imperative produc effecte juridice: fenomenele
naturii, sperietura unui animal, ruina unui zid, etc.

10

Izvoarele obligatiilor in textele NCC: Obligatiile izvorate din


contract, act juridic unilateral, gestiunea de afaceri, imbogatirea
fara justa cauza, plata nedatorata, fapta ilicita, precum si din
orice alt act sau fapt de care legea leaga nasterea unei
obligatii( de ex, actele unilaterale)

CONTRACTUL CIVIL
=este un acord de vointa realizat intre doua sau mai multe
persoane in scopul de a crea, modifica sau stinge un raport juridic
preexistent.
-acordul de vointe reprezinta intalnirea concordant a doua sau
mai multe vointe individuale, cu intentia partilor de a produce
efecte juridice.
Principiul libertatii contractuale- partile sunt libere sa incheie orice
contract sis a determine continutul acestora, in limitele impuse de
lege, de ordinea publica si de bunele moravuri; consecinta
imediata este forta obligatory a contractului.
Limitele libertatii contractual
a. Ordinea publica= totalitatea reglementarilor care alcatuiesc
dreptul public.
Clasificare:
a.ordinea publica expresa= normele de ordine publica in cadrul
carora se prevede expres exigent unei anumite conduit, precum si
sanctiunea nerespectarii acesteia
b.ordinea publica implicita= norme in cadrul carora se prevede
soar ca nu se poate deroga de la ele prin vointa partilor, fara sa
se prevada vreo sanctiune expresa; se bazeaza pe procesul de
interpretare judiciara a judecatorilor.
11

c. ordinea publica de directive= norme prin care statul intervine


cu scopuri dirijiste(ex: norme fiscale cu incidenta contractuala)
d.ordinea publica de protectie= norme prin care se protejeaza
partea economica mai slaba din contract( raporturile de consum)
e.ordinea publica politica= norme ce
fundamentale: statul, familia, individul,
profesii.

ocrotesc interesele
organizareaanumitor

f.ordinea publica moderna= norme ce raspund noilor realitati


juridice
B.Bunele moravuri= totalitatea regulilor de conduita, care s-au
conturat in constiinta societatii si a caror respectare s-a impus cu
necesitate, printr-o experienta si practica indelungata.
CLASIFICAREA CONTRACTELOR
A.CONTRACTELE
SINALAGMATICE-oblig
interdependente(contracte oneroase)

reciproce

si

= contr este sinalagmatic atunci cand obligatiile nascute din


acesta sunt reciproce si interdependente.
-fiecare parte are atat calitatea de debitor cat si de creditor.
-toate contractile
sinalagmatice.

oneroase

fac

parte

din

cadrul

contr

B.CONTRACTELE UNILATERALE- doar o parte se obliga;


lipsa interdependentei si reciprocitatii- donatia
=acele contracte care nu sunt sinalagmatice, adica in care o
parte sau mai multe parti se oblige fata de cealalta, fara ca
acesta sau acestea din urma sa se oblige fata de primele
la vreo contraprestatie.
-sunt caracterizate de lipsa interdependentei si reciprocitatii.
12

-ex: donatia, comodatul, mandatul, fideiusiunea.

Problema contractelor sinalagmatice imperfecte


-exista unele contr unilateral care pot, dupa incheierea lor,
in mod ocazional, sa dea nastere la obligatii in sarcina
creditorului, obligatii pe care acesta nu si le-a asumat
initial( ex. contr de depozit)
-NCC nu admite existenta lor, astfel acestea sunt considerate
unilateral
*caracterul sinalagmatic poate fid at de vointa partilor, care cu
ocazia incheierii contractului inteleg sa-si assume obligatii
reciproce si interdependente desi contractual, prin natura sa, este
unilateral.
Cand e vorba de un contract sinalagmatic, trebuie
respectata conditia dublului sau multiplurului exemplar,
insa in cazul contr unilateral, inscrisul sub semnatura
private este suficient a fi redactat intr-un singur exemplar
si remis creditorului.
Efecte specifice contr sinalagmatice: exceptia de neexecutare a
contractului, rezolutiunea contractului, riscurile neexecutarii
contractului.
Contracte
contracte

simple,

contracte

complexe

si

grupuri

de

A.Contractele simple
=contracte prin care se realizeaza o singura operatiune juridica:
vanzarea, mandate, schimb, etc.
B.Contractele complexe
13

=sunt acele contracte care infatiseaza mai multe operatiuni


juridice; fiecare dintre aceste operatiuni, daca ar fi analizata
distinct, ar repreza un contract in sine: leasing-ul, contr de
hotelarie
C.Grupurile de contracte
=doua sau mai multe contracte strans legate intre ele prin faptul
ca sunt incheiate in vederea realizarii aceluiasi obiectiv final,
contracte care isi conserva insa propria individualitate; spre
deosebire de contr complexe, acestea pot fi incheiate intre
persoane diferite: vanzarea succesiva a aceluiasi bun, contractual
de credit.
Acordul extern de vointe.Consensul extern
-aceasta faza indica parasirea forului intern al fiecarei parti si
manifestarea perceptibila a vointei juridice si presupune
exprimarea consimtamantului intr-o maniera suficienta pentru
incheierea contractului;
-aceasta faza desemneaza de fapt mecanismul
contractului prin intalnirea ofertei si acceptarii.

formarii

FAZA PRECONTRACTUALA. NEGOCIERILE


Determinarea fazei precontractuale
-se desfasoara sub semnul libertatii negocierilor: partile au
libertatea initierii, desfasurarii si ruperii negocierilor si nu pot fi
tinute raspunzatoare pentru esecul acestora.
-momentul incetarii fazei precontractuale este cel al realizarii
acordului de vointe.
-in faza negocierilor se regasesc elementele unui posibil viciu de
consimtamant.
14

Obligatii specifice fazei precontractuale


a.obligatia de buna-credinta
-este expres prevazuta de lege, astfel e obligatieimperativa. Ceea
ce presupune ca partile nu o pot inlatura sau limita
-manifestare contrara bunei-credinte: angajarea intr-o negociere
precontractuala fara intentia reala de a incheia un contrac,
intreruperea intempestiva a negocierilor, etc.
b.obligatia de confidentialitate
-cand o informative confidential este comunicata de catre o parte
in cursul negocierilor, cealalta parte este tinuta sa nu o divulge si
sa nu o foloseasca in interes propriu, indiferent daca se incheie
sau nu contractual.
-nu este vorba de o obligatie imperativa, ci dispozitiva

c. obligatia de informare precontractuala


-exista o astfel de obligatie fata de cealalta parte asupra unor
imprejurari pe care se cuvenea sa i le dezvaluie, adica de o suma
de informatii legate de viitorul contract si care sunt considerate
importante pentru incheierea acestuia.
-este o obligatie de rezultat, in sensul ca cel ce o datoreaza
trebuie sa se asigure ca transmiterea informatiilor s-a realizat.
d. alte obligatii: obligatia de a negocia, de a continua negocierile,
de sinceritate, de exclusivitate a negocierilor, de asistenta, etc.
Acorduri precontractuale
a. contractele preparatorii- sunt contractele prin intermediul
carora partile convin sa negocieze cu buna-credinta incheierea
15

unui viitor contract si prin care, in fapt, se organizeaza


conventional negocierile dintre parti.
-se considera ca da nastere unei obligatii de negociere si unei
obligatii de buna-credinta.
b.punctajul- sau acordul partial, reprezinta un acord al partilor
prin care acestea recapituleaza negocierile purtate intre ele pana
la un anumit moment si decid stabilirea unor puncte commune
care nu vor mai trebui sa faca obiectul negocierilor, fiind
considerate elemente contractual lamurite.
c. pactul de preferinta- este si el o varietate de contract
preparatoriu, prin care, una dintre parti se oblige fata de cealalta
sa o prefere ca partener contractual in conditii identice de
contractare, fata de orice alti potentiali contractanti.
d.promisiunea unilaterala de a contracta(pactul de optiune)reprezinta acel contract preparatoriu prin care una dintre parti se
oblige sa contracteze daca cealalta parte va dori.
e.promisiunea bilaterala de a contracta- implica obligatia asumata
de ambele parti de a incheia in viitor un contract; in cazul
neexecutarii promisiunii de a incheia contractual, partea
indreptatita poate sa solicite daune-interese sau chiar
pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract.
f.contractul-cadru- este acel contract prin care partile
contractante stabilesc principalele reguli care vor guverna
incheierea viitoarelor contracte dintre acestea.
OFERTA DE A CONTRACTA
=reprezinta manifestarea unilaterala de vointa, prin care
emitentul face cunoscuta tertilor intentia sa de a contracta si
conditiile esentiale ale contractului.

16

-faza negocierii contractului poate sa cuprinda o serie de oferte si


contraoferte. Cat timp unei oferte I s-a raspuns printr-o
contraoferta sau printr-o pretinsa acceptare care in realitate
modifica termenii ofertei primare si nu poate fi astfel considerate
acceptare, nu avem de a face cu un contract valabil incheiat.
Conditiile ofertei- 3
a. trebuie sa fie completa, adica sa cuprinda elementele
necesare pentru realizarea acordului de vointe; doua dintre
acestea sunt indispensabile: natura contractului si obiectul
contractului; ex: nu va putea fi considerata oferta de a contracta
actul prin care se anunta vanzarea fara sa se indice pretul pretins.
b. oferta trebuie sa fie ferma,NEECHIVOCA adica sa exprime
neindoielnic vointa de a incheia contractual prin simpla ei
acceptare, adica sa fie neechivoca; mai exact, oferta trebuie sa
releve intentia ofertantului de a se angaja juridic in cazul unei
acceptari; oferta care include clauza negociabil referitoare la
prt sau la alte elemente esentiale ale contractului, nu poate fi
considerate oferta valabila; oferta adresata unor persoane
nedeterminate( anunt in ziar), nu valoreaza oferta decat in mod
exceptional.
c. oferta sa fie emisa in forma ceruta de lege pentru
validitatea contractului- daca legea pretinde forma
autentica ad validitatem, tot astfel trebuie sa fie si oferta
de a contracta.
Oferta si alte manifestari de vointa(propunerea adresata
unor persoane nedeterminate- repr o solicitare de
oferta/intentie de negociere)
-se
distinge
de
propunerea
adresata
unor
persoane
nedeterminate, deoarece aceasta reprezinta mai degraba o
solicitare de oferta sau intentie de negociere; prin exceptie
17

propunerea valoreaza oferta, daca aceasta rezulta astfel din lege,


din uzante ori, in mod neindoielnic, din imprejurari.
-se distinge si de solicitarea de oferte, al carei rol este doar
acela de a sonda posibilitatile de contractare la un moment
dat; nu are un character complet si neechivoc.
-se distinge de numeroase manifestari de vointa din faza
precontractuala, cum ar fi: invitatia la negociere, scrisoarea de
intentie, etc.
Forta obligatorie a ofertei- IREVOCABILITATEA EI
-se traduce in materie de oferta prin Irevocabilitatea acesteia.
-exigenta ceruta este ca oferta sa presupuna un angajament
unilateral explicit sau implicit de mentinere a ofertei intrun anumit termen; in lipsa unui asemenea angajament
unilateral, oferta trebuie considerate revocabila.
-in cazul cand oferta este facuta unei persoane prezente, fara
sa se fi acordat un termen pt a o examina si accepta, il
oblige pe ofertant numai daca a fost acceptata imediat,
integral si fara rezerve. Acestei situatii I se asimileaza toate
acele cazuri in care mijloacele de comunicare dintre ofertant si
destinatarul ofertei
asigura o comunicare imediata a
manifestarilor de vointa: de ex, prin telefon.
- in cazul in care oferta este facuta unei persoane absente, deci
este trimisa prin posta, fax, email, etc, trebuie sa distingem intre:
a.oferta cu termen- oferta care include un termen in mod
explicit( oferta valabila 30 de zile) sau implicit( oferta valabila in
limita stocului disponibil); inauntrul termenului de acceptare
nu este posibila revocarea ofertei.
b.oferta fara termen- trebuie mentinuta un termen rezonabil
dupa imprejurari, pentru ca destinatarul sa o primeasca,
18

sa o analizeze sis a expedieze acceptarea; revocaea unei


astfel de oferte in termenul rezonabil nu produce efecte
juridice.

Retractarea si revocarea ofertei de a contracta


-retractarea este o revenire asupra ofertei, survenita anterior
ajungerii ofertei la destinatar; ea impiedica formarea
contractului desfiintand unilateral orice effect al ofertei de
a contracta.
-revocarea ofertei presupune revenirea de catre emitent asupra
vointei sale, dar numai dupa momentul ajungerii ofertei la
destinatarul acesteia; se fac doua discutii:
a. daca oferta este irevocabila datorita existentei unui termen
explicit sau implicit, dupa momentul ajungerii ofertei la
destinatar, declaratia de revocare nu mai produce nici un
effect, ceea ce presupune ca, daca in termenul de acceptare
intervine acceptarea fara reserve a ofertei, contractual se
considera incheiat, cu toate consecintele ce decurg din aceasta
situatie; regula se aplica si in cazul persoanelor prezente
daca exista termen de acceptare
b. daca oferta este irevocabila ca urmare a existentei
termenului rezonabil, in conditiile ofertei fara termen adresate
unei persoane absente, atunci revocarea ofertei nu impiedica
incheierea contractului decat daca ajunge la destinatar
inainte ca ofertantul sa primeasca acceptarea.
-daca oferta presupune un termen rezonabil ea poate fi
revocata in mod liber pana la momentul ajungerii
acceptarii la ofertant, iar daca oferta presupune un termen
rezonabil, ea nu mai poate fi revocata dupa ajungerea ei la
destinatar.
19

ACCEPTAREA
=consta in manifestarea vointei juridice a unei persoane de a
incheia un contract in conditiile stabilite in oferta ce i-a fost
adresata in acest scop.
Conditiile acceptarii
a. sa fie pura si simpla- destinatarul trebuie sa accepte integral
oferta, fara a formula reserve sau a propune modificari privitoare
la clauzele esentiale ale viitorului contract.
b. sa fie neindoielnica- adica sa ateste in mod neechivoc
intentia destinatarului ofertei de a accepta aceasta oferta.
c. sa nu fie tardiva- sa fie facuta in interiorul termenului de
acceptare, adica in interiorul termenului in care oferta se
considera a fi irevocabila.
d. sa fie emisa in forma ceruta de lege pentru valabilitatea
contractului proiectat- lipsa formei cerute atrage nulitatea
absoluta a acceptarii.
MOMENTUL SI LOCUL INCHEIERII CONTRACTULUI
-momentul incheierii contractului coincide cu momentul
realizarii acordului de vointe; exceptie fac contractele
solemne.
-din momentul inchierii contractului opereaza principiul fortei sale
obligatorii, iar oferta si acceptarea nu mai poate fi revocate.
-in general toate elementele de validitate a contractului se
apreciaza in functie de momentul incheierii acestuia.
-in caz de conflict de legi in timp, momentul incheierii contractului
determina legea aplicabila
-momentul inchierii contractului constituie momentul din care
incep sa curga anumite termene legale si conventionale
20

-in contr translative avand ca obiect bunuri mobile, momentul


incheierii contr marcheaza transferul dr de proprietate sau a altor
drepturi reale de la instrainator la dobanditor.
- constituie
contractului.

criteriul

de

determinare

locului

incheierii

A. Determinarea momentului incheierii contractului intre


persoane prezente
-momentul coincide cu acela al declararii acceptarii ofertei,
integral si fara reserve
B.Determinarea momentului incheierii contractului intre
persoane neprezente
a.sistemul emisiunii sau declaratiunii acceptarii- contractual se
considera incheiat in momentul cand destinatarul ofertei s-a
hotarat sa o accepte, chiar daca vointa de acceptare nu a fost
expediata ofertantului.
b.sistemul expedierii acceptarii- momentul incheierii contr este
considerat acela in care destinatarul ofertei a expediat acceptarea
prin scrisoare, telegram, etc., chiar daca nu a ajuns la ofertant.
c.sistemul receptiunii acceptarii- contr se considera incheiat in
momentul cand acceptarea a ajuns la ofertant, fiind sufficient ca
scrisoarea sau telegrama sa fie pusa in cutia postal, predate la
poarta, etc.
d. sistemul informarii sau luarii la cunostinta- momentul incheierii
contr este acela in care ofertantul a luat la cunostinta despre
continutul acceptarii.
Solutia Codului civil- legiuitorul, urmand exemplul legislatiilor
modern, s-a oprit asupra sistemului receptiei acceptarii ca
sistem
aplicabil
pt
determinarea
momentului
incheierii
contractului.; contractual se incheie in momentul si in locul
21

in care acceptarea ajunge la ofertant, chiar daca acesta nu


ia cunostinta de ea din motive care nu ii sunt imputabile.
C.Momentul
implicita

incheierii

contractului

prin

acceptarea

-contractul se considera incheiat in momentul in care destinatarul


ofertei savarseste un act sau un fapt concludent, fara a-l
instiinta pe ofertant, daca, in temeiul ofertei, al practicilor
statornicite intre parti, al uzantelor sau potrivit naturii afacerii,
acceptarea se poate face in acest mod: ex, acceptarea ofertei
prin executarea contractului.
Locul incheierii contractului
-este locul unde s-a realizat acordul de vointa.
-in cazul contractelor intre persoane neprezente, locul
incheierii contr este localitatea unde ofertantul primeste
corespondenta cu acceptarea; in cazul incheierii contr prin
telefon este locul de unde vb ofertantul( la telefon)
-contractele solemne se incheie la locul unde s-au
indeplinit formalitatile prevazute de lege pt validitatea lor.

PRINCIPIUL FORTEI OBLIGATORII A CONTRACTULUI


Forta obligatorie a contractului intre parti
-partile contractante sunt tinute sa execute intocmai, una
fata de cealalta, obligatiile la care s-au indatorat
-contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul
partilor ori din cause autorizate de lege, de unde asa numita
regula a simetriei in contracte care implica irevocabilitatea
unilaterala a contractelor, precum si revocabilitatea acestora prin
consimtamant mutual
22

-obligatiile contractual trebuie sa fie executate intotdeauna cu


buna-credinta!
a. Obligatia partilor de a executa intocmai contractul.
Regula conformitatii executarii
- creditorul are dreptul sa utilizeze toate mijloacele juridice
oferite de lege pt a obtine executarea in natura a
prestatiilor ce I se datoreaza de catre debitor; cand
executarea in natura este nerealizabila, obligatia
debitorului se transforma in daune-interese, angajandu-se
raspunderea lui contractuala.
-nerespectarea obligatiei de a executa intocmai contractul
presupune o neexecutare; pentru a putea vorbi de o
incalcare a principiului fortei obligatorii a contractului
este necesar sa avem de-a face cu o neexecutare ilicita,
fara justificare
-prin neexecutare licita se inteleg numeroase situatii in care
debitorul este indreptatit sa nu isi execute obligatiile
asumate prin contract, fara ca aceasta neexecutare sa
atraga aplicarea remediilor contractual.

b. Irevocabilitatea contractului prin vointa uneia din


partile contractante. Regula simetriei in contracte
-revocarea contractului nu este posibila prin vointa exclusiva a
uneia dintre partile contractante, cu exceptia cazurilor
prevazute expres de lege; la fel e si in cazul modificarii
contractului.
A. Revocarea contractului prin consimtamant mutual
-in realitate este vorba de un nou contract prin care se desface
contractul anterior incheiat intre aceleasi parti;
23

-in principiu, revocarea contr produce efecte numai pt viitor,


ea operand ca o reziliere amiabila.
- in ceea ce priveste contractile cu executare instantanee, cum
este contractul de vanzare, prin revocare mutuala, partile
doresc sa restabileasca situatia juridical existent inainte
de incheierea lor; in cazul conr prin care s-a transferat dr de
prooprietate asupra unu bun, revocarea mutuala nu are effect
retroactive; in realitate este vorba de un alt contract de
instrainare a bunului in sens contrar, adica de la debitor la
instrainator.
B. Revocarea
unilaterala

unilaterala

contractului-

denuntarea

-este posibila numai prin acordul partilor ori din cauze


autorizate de lege.
Reguli:
a. posibilitatea denuntarii contractului isi gaseste sursa in
chiar forta obligatorie a contractului sau intr-o norma
legala care permite aceasta revocare
b. in ceea ce priveste contr cu executare dintr-o data, daca dr de
a denunta contractual este recunoscut uneia dintre parti, acesta
poate fi exercitat atat timp cat executarea nu a inceput; de indata
ce executarea a inceput, denuntarea unilateral chiar prevazuta
constractual nu mai poate fi exercitata.
c. in contr cu executare suuccesiva sau continua, dr de denuntare
unilateral daca este prevazut de contract sau admis de lege,
poate fi exercitat cu respectarea unui termen rezonabil de
preaviz, chiar si dupa inceperea executarii contr, insa
denuntarea nu produce efecte in privinta prestatiilor
executate sau care se afla in curs de executare.

24

d.in unele contracte este posibila stipularea unei contraprestatii in


schimbul exercitarii dr de denuntare unilaterala; efectul exercitarii
dr de denuntare unilateral se produce numai de la data executarii
acestei contraprestatii
e. toate prevederile legate de maniera de exercitare a
denuntarii unilateral sunt supletive, de unde reiese ca
partile pot modifica in totalitate regimul lor juridic,
stabilind, de exemplu, posibilitatea de denuntare a
contractului cu executare dintr-o data dupa momentul
executarii sau a lipsei termenului rezonabil de preaviz in
cazul denuntarii contr cu executare succesiva.
f. orice contract incheiat pe durata nedeterminata poate fi
denuntat unilateral de oricare din parti cu conditia
respectarii unui termen rezonabil de preaviz
g. uneori, dr de denuntare unilaterala a contractului, indiferent de
izvorul sau, nu poate fi exercitat discretionar; exercitarea
lui trebuie sa aiba loc numai in limitele prevazute de lege,
cu buna-credinta si sa fie intemeiata pe motive justificate
h. uneori, facultatea de denuntare unilateral este
recunoscuta in conditii special unei parti din contract de
catre legiuitor, in scopul protejarii sale.
C.Rezilierea fortata a contractelor
-incetarea contractelor cu efecte pentru viitor poate avea loc si
fortat, adica impotriva vointei partilor contractante; cazul
contractelor intuitu personae, care se incheie avand ca motiv
determinant identitatea sau calitatile speciale ale celeilalte parti;
astfel, in caz de deces, contractul inceteaza fortat, fiind
vorba de o imposibilitate fortuita de executare
Executarea cu buna-credinta a contractului- implica:

25

- obligatia de loialitate: presupune datoria de informare


reciproca pe toata perioada contractului; obligatia de a nu face
nimic dolosiv care sa prejudicieze cealalta parte
- obligatia de cooperare: partile sunt indatorate sa faciliteze
executarea obligatiilor astfel incat sa asigure echilibrul
prestatiilor; fiecare parte trebuie sa se comporte in asa fel incat
sa nu impuna celeilalte parti cheltuieli inutile
IMPREVIZIUNEA IN CONTRACTE
- in special contractele cu executare succesiva si contractele
cu termen suspensiv de executare pot Fi afectate de
impreviziune= paguba pe care una dintre parti o sufera
datorita dezechilibrului grav de valoare intervenit intre
prestatiile partilor pe perioada executarii obligatiilor
datoria fluctuatiilor monetare sau alte imprejurari
Caractere:
- problema impreviziunii se pune numai in cazul contractelor cu
titlu oneros
- paguba intervine numai dupa momentul incheierii
contractului(in cazul leziunii-viciu de consimtamant, dezechilibrul
de valoare dintre prestatii exista in momentul incheierii
contractului)
- problema de ordin economic sau financiar.
Ipoteza revizuirii conventionale a contractului. Clauze
privind impreviziunea.
-partile pot reveni asupra contractului si-l pot reechilibra prin
conventii de adaptare a acetuia la noile conditii si pot anticipa
impreviziunea prin clauze stipulate in cuprinsul contractului sau
prin conventii distincte.

26

a.clauze de indexare (vor opera automat): presupun corelarea


unei valori economice cu o alta valoare in scopul mentinerii valorii
reale a obligatiilor contractuale
b.clauzele de revizuire sau clauzele hardship: presupun
obligatiile pe care si le asuma expres partile de a revizui
contractul din timp in timp pentru a asigura reechilibrarea
prestatiilor tinand cont de schimbarile si circumstantele
economice.
-clauzele de indexare opereaza automat, in schimb clauzele de
revizuire au ca effect doar obliagtia partilor de a reexamine
contractul sis a il readapteze atunci cand e necesar. Ambele
clause trebuie sa die in conformitate cu ordinea publica
monetara si economica.
Reechilibrarea prestatiilor de catre judecator in
imprevizune:
-daca obligatiile devin doar mai oneroase ca urmare a
situatiei economice posterioare incheierii contractului, nu
se pune problema revizuirii( principiul nominalismului
monetar)
-cu toate acestea, daca executarea contractului a devenit
excesiv de oneroasa datorita unei schimbari exceptionale
a imprejurarilor care ar face vadit injusta obligarea
debitorului la executarea obligatiei, instant poate sa
dispuna adaptarea contractului sau incetarea acestuia.
Conditiile impreviziunii:
a. schimbarea imprejurarilor a intervenit dupa incheierea
contractului, altfel avem de-a face cu imposibilitatea materiala de
executare a obligatiilor;
b.schimbarea imprejurarilor si intinderea acestora nu putea fi
prevazuta de debitor in mod rezonabil la momentul incheierii
27

contractului; imprevizibilitatea trebuie sa fie relative si nu


absoluta.
c.debitorul sa nu-si fi asumat riscul schimbarilor imprejurarilor sau
sa nu se poata considera in mod rezonabil ca si-a asumat un
asemenea risc;
d.debitorul sa fi incercat intr-un termen rezonabil si cu bunacredinta negocierea adaptarii rezonabile si echitabile a
contractului- obligatie de mijloace, adica debitorul trebuie sa fi
depus toate diligentele pentru a ajunge la un rezultat.
EFECTELE CONTRACTULUI FATA DE TERTI
Relativitatea efectelor contractului fata de terti
Art 1280 NCP- un contract va produce efecte doar intre partile
care au cazut de comun acord sa incheie un contract, fata de
acele persoane care nu au luat parte la incheierea contractului nu
va produce efecte, inafara de acele situatii in care legea prevede
astfel.
a) domeniul obiectiv al relativitatii:
- efectele contractului: continutul obligational al contractului
nu va produce efecte niciudecum in sarcina tertilor, ci fata
de partile contractante ( efect primar)
- efecte fara un continut obligational propriu-zis, adica tertii
trebuie sa respecte aceasta realitate juridica instituita prin
contractul format=> in caz de incalcare se ridica problema
raspunderii delinctuale a tertului
- efectele obligatorii ale contractului se pot extinde asupra
tertilor prin intermediul ratificarii
b) domeniul subiectiv al relativitatii:
= determinarea persoanelor implicate in relativitatea efectelor
contractului.
- subiectii de drept carora li se aplica aceasta regula:
b.1- parti contractante: persoane juridice sau fizice care si-au
dat consimtamantul personal, direct sau prin reprezentant de a
fi parte la contract, sunt numite parti originare
28

- persoanele care prin intermediul ratificarii devin parti la


contract
- persoanele care adera la un contract deja format, de ex prin
substituirea uneia dintre parti sau alaturandu-se uneia dintre
parti.
- persoanele care prin intermediul teoriei aparentei in drept vor
suporta efectele obligatorii ale contractului la care nu au fost
parte
b.2- tertii propriu-zisi= toate persoanele care nu au luat in mod
direct parte la incheierea contractului si care nu au, astfel,
calitatea de parti; exista mai multe categorii de terti:
-unele parti ale contractului isi pierd aceasta calitate pentru a
devein terti( cazul cesiunii contractului)
-unii terti dobandesc insa calitatea de parti( mostenitorul
devine parte la contr consimtit de defunct)
-unii terti nu au legatura cu contractual si nu suporta efectele
acestuia.
- terti deveniti parti: care suporta in mod direct obligatiile
contractului datorita producerii unei circumstante anterioare
(reprezentare) sau posterioare(ratificare);
- succesorii in drepturi (avanzii cauza)- fata de acestia
obligatiile contractului isi produc efectul datorita legaturii pe
care acestia o au cu una dintre parti; pot fi succesori universali
sau cu titlu particular
- tertii care suporta anumite efecte ale contractului: suporta
efectele prin intermediul dreptului de gaj general: creditorii
chirografari

29

- terti absoluti: in persoana lor contractul nu produce efecte de


gen obligational, acestia tot ce trebuie sa faca e sa respecte
situatia juridica instaurata prin contract
Efectele contr. fata de succesorii partilor si fata de
creditorii chirografari
A.Fata de succesorii universali sau cu titlu universal(descendentii)
-succesorii universali sunt acele persoane care dobandesc
patrimoniul in totalitate, in intregime, nefractionat
( succesorul legal unic)
- succesorii cu titlu universal sunt aceia care obtin o cota
parte din patrimoniul autorului lor
- diferenta dintre cele doua categorii este de ordin
cantitativ;
dobandesc
o
cota
parte
sau
intreg
patrimoniul=> continua persoana autorului succesiunii devenind
creditor sau debitor, astfel efectele contractelor incheiate se
produc atata vreme cat subzista la momentul dobandirii
patrimoniului sau a cotei patri a patrimoniului
-exceptii: partile pot prevedea expres ca efectele contr nu
se vor produce in beneficial si sarcina succesorilor ; contr

intuit personae inceteaza, de regula, la moartea partii


contractante; cand legea prevede ca fata de succesori nu se mai
produc unele efecte

B.Fata de succesorii cu titlu particular-de exemplu: ala care


primeste o donatie
-Succesorii cu titlu particular sunt acele persoane care
primesc drepturi determinate, privite in individualitatea
30

lor, nu ca parte a unui patrimoniu; ex: cumparatorul unui bun,


donatarul, etc.
-efectele trebuie analizate doar in legatura cu contractele care au
luat loc in legatura cu acele bucuri care au fost transmise
succesorilor cu titlu particular;
-succesorul profita de drepturile reale si este tinut sa respecte
obligatiile sau sarcinile reale care reies din contractele
incheiate de autorul sau in legatura cu bunul sau dr ce i-a
fost transmis; conditii: sa fie vb de dr si obl strans legate de
bunul respective, contractul sa aiba data certa, si sa fi fost
indeplinite formele de publictate.(de exemplu x doneaza un bun
imobil lui y,imobilul era dat cu chirie lui z. Y va respecta situatia
lui z pana la incheierea contractului de inchiriere dintre z si x.
-in raport cu dr si obligatiile personale nascute din contractile
incheiate de autorul sau, succesorul cu titlu particular are
calitatea, in principiu de tert propriu-zis; exceptii: cand
partile stipuleaza sau legea prevede transmiterea
obligatiilor catre succesori sau cand reies implicit din
contract.
-succesorii au un dr de actiune directa fata de vanzatorul initial.
C. In raport de creditorii chirografari
= acele persoane care au ca singura garatie reala a dreptului lor
patrimoniul debitorului= gajul lor general
-dr de gaj general le confera posibilitatea de a urmari toate
elementele activului patrimonial al debitorului lor.
-pot exercita actiunea pauliana si actiunea oblica
Opozabilitatea contractului in sens larg
- presupune, in sensul larg, faptul ca acordul de vointa
materializat in contract produce in primul rand efecte intre partile
31

contractante, dar in acelasi timp este o situatie juridica ce trebuie


sa fie respectata de toti tertii
- in cazul contractelor, aceasta opozabilitate este una care reiese
din principiul fortei obligatorii a contractului si se manifesta
in raport cu partile contractului si succesorii acestora; in
cazul tertilor opozabilitatea este una propriu-zisa, ceea ce
presupune ca acestia nu sunt tinuti de obligatiile
prevazute in contract, ci trebuie sa respecte realitatea
juridica ce a luat nastere prin acordul de vointa, trebuie sa
respecte starea de fapt.
PROMISIUNEA FAPTEI ALTUIA
=un contract sau o clauza intr-un contract prin care o persoanadebitorul sau promitentul- se obliga fata de creditor sa obtina
consimtamantul unei alte persoane de a incheia un contract sau
de a ratifica un contract deja incheiat.
- cel care s-a angajat la o astfel de promisiune este tinut
sa repare prejudiciul creditorului in cazul in care tertul
refuza sau atunci cand tertul nu executa prestatia
promisa.
-ea nu este o exceptie de la relativitatea efectelor contractului.
Formele conventiei porte-fort: aceasta poate fi una de tip
principal, adica singurul obiect al contractului incheiat de
doua persoane este acela ca debitorul sa obtina
consimtamantul unui tert la a incheia un contract sau la a
ratifica un contract; adica obtinerea angajarii tertului
- pe de cealalta parte, poate fi si de natura accesorie(sub
forma de clauza), adica obligatia de a angaja un tert a tebitorului
este doar una dintre mai multe obligatii la care se
angajeaza.

32

Conditiile conventiei de porte-fort: conditiile generale ale


contractelor trebuie sa fie respectate, nu trebuie sa implice
forma autentica( exceptie face promisiunea care este accesorie
unui contract pt care se cere aceasta forma); pe langa acestea
este si o conditie speciala: intentia promitentului de a se
angaja sa reiasa neindoielnic din continutul contractului.

Efecte :
- In sarcina debitorului se naste o obligatie de a face si, in
acelasi timp, de
rezultat.
-Promitentul are posibilitatea de a garanta executarea obligatiei
tertului fara a se produce astfel vreun prejudiciu
creditorului.
Aceasta
optiune
deschide
posibilitatea
promitentului de a executa el insusi obligatia asumata de
tert sau de a face sa fie executata aceasta obligatie prin
intermediul unei alte persoane (un alt tert).
STIPULATIA PENTRU ALTUL

Contractul in favoarea unei terte persoane sau stipulatia


pentru altul este un contract sau o clauza intr-un contract,
prin care o parte, numita promitent, se obliga fata de
cealalta parte, numita stipulant, sa execute o prestatie in
favoarea unei alte persoane, straina de contract, numita
tert beneficiar.

33

D
e cele mai multe ori, stipulatia pentru altul este, in realitate, o
clauza intr-un contract care, prevazand nasterea unui drept direct
in patrimoniul unui tert, are ca efect adaugarea, la raportul de
obligatii nascut intre stipulant si promitent, a unui al doilea raport
de obligatii, intre promitent si tertul beneficiar.

C
onditii de validitate:
S
tipulatia pentru altul, fiind o clauza intr-un contract sau, uneori, un
contract in favoarea unui tert, incheiat intre stipulant si promitent,
trebuie sa indeplineasca toate conditiile generale de validitate cu
privire la : capacitatea de a contracta, consimtamantul partilor, un
obiect determinat si licit, o cauza licita si morala, iar daca este
cazul si conditiile de forma.
A
laturi de conditiile generale de validitate, mai trebuie
intrunite urmatoarele conditii speciale:
a)
t
ertul beneficiar sa fie o persoana determinata sau, cel
putin, determinabila la data incheierii stipulatiei
b)
T
ertul beneficiar al stipulatiei trebuie sa existe la momentul
la care promitentul trebuie sa isi execute prestatia
c)
S
tipulatia sa fie certa si neindoielnica.
In cazul in care nu se respecta conditiile a) si b), sanctiunea
34

este aceea ca stipulatia profita stipulantului, fara a agrava insa


sarcina promitentului.

Acceptarea stipulatiei de catre tert sau refuzul acesteia


Consimtamantul tertului beneficiar nu este o conditie
de existenta a stipulatiei pentru altul, dar este o conditie
de efectivitate. Astfel ca dreptul nascut in favoarea tertului
beneficiar nu poate fi impus tertei persoane impotriva vointei
sale, ea are libertatea de a-l confirma sau de a refuza
beneficiul acestui drept.
Momentul de la care se produc efectele acceptarii de
catre tertul beneficiar este esential pentru ca, in functie
de acesta se poate stabili de la ce data stipulatia este
irevocabila. Momentul la care aceasta acceptare produce efecte
este cel al comunicarii ei catre stipulant sau promitent
(ajungerea ei la destinatar).
Daca tertul nu accepta stipulatia, dreptul se considera
ca nu a existat niciodata, cu alte cuvinte, stipulatia este
caduca si nu mai produce niciun efect.

Efectele stipulatiei pentru altul


Mecanismul stipulatiei consta in nasterea, in mod direct si
originar, din contractul incheiat intre stipulant si promitent, a
unui drept de sine statator in favoarea tertului beneficiar,
fara a fi necesar consimtamantul acestuia.

35

A. Efectele stipulatiei pentru altul in raporturile dintre


stipulant si promitent
Efectele contractului in raporturile dintre stipulant si promitent
care se produc fara nicio legatura cu stipulatia in favoarea tertului
sunt guvernate de dreptul comun.
Posibilitatea revocarii mutuale sau individuale a stipulatiei are
un regim aparte:
a) de la momentul ajungerii acceptarii tertului beneficiar la
stipulant sau la promitent, stipulatia nu mai poate fi revocata,
mutual sau unilateral.
b) revocarea stipulatiei poate avea loc doar anterior acestui
moment, prin acordul promitentului si stipulantului
c) Stipulatia poate fi revocata si unilateral de catre stipulant,
cu conditia ca nu cumva promitentul sa aiba un interes in
executarea prestatiei fata de tert (de ex, pentru stingerea unei
alte datorii)
d) Indiferent ca e unilaterala sau mutuala, revocarea are un
caracter intuitu personae, ceea ce presupune ca stipulatia nu
poate fi revocata decat de stipulant in persoana si nu mai poate fi
facuta de mostenitorii sai
e) Revocarea produce efecte din momentul in care ajunge la
promitent
f) Daca nu a fost desemnat un alt beneficiar, revocarea profita
stipulantului sau mostenitorilor acestuia, fara a agrava insa
sarcina promitentului.
Stipulantul are la dispozitie toate remediile conferite de lege
oricarui creditor si partilor contractante pentru neexecutarea
contractului. Astfel :
- el poate actiona in justitie pe promitent pentru a fi obligat sa
execute prestatia ce o datoreaza tertului beneficiar (are un interes
moral si, de cele mai multe ori, patrimonial)
36

- daca promitentul nu-si executa obligatiile fata de tertul


beneficiar, stipulantul are dreptul de a invoca exceptia de
neexecutare a contractului sau, dupa caz, sa ceara sau sa declare
rezolutiunea cu toate consecintele sale care constau in
desfiintarea stipulatiei in favoarea tertului
- stipulantul are dreptul de a pretinde de la promitent plata de
daune-interese, atunci cand prin neexecutarea prestatiei datorate
tertului beneficiar i-a fost cauzat un prejudiciu.

B. Efectele stipulatiei pentru altul in raporturile dintre


promitent si tertul beneficiar

Prin efectul stipulatiei, beneficiarul dobandeste dreptul de a


cere direct promitentului executarea prestatiei. Astfel :
a) tertul beneficiar nu este in pericol de a suporta concursul
creditorilor stipulantului si eventuala insolvabilitate prezenta sau
viitoare a acestuia
b) In cazul in care tertul beneficiar decedeaza inainte de a fi
confirmat dreptul nascut in favoarea sa, dreptul respectiv se va
transmite propriilor mostenitori
c) Intre tertul beneficiar si promitent se naste un raport
obligational - astfel, tertul beneficiar are calitatea de creditor, iar
promitentul are calitatea de debitor
- Tertul beneficiar are la dispozitie actiunea in executare
(avand dreptul sa ceara promitentului sa execute prestatia la care
s-a obligat), exceptia in justitie.
- Tertul se poate folosi de toate mijloacele juridice pe care le
are la dispozitie orice creditor - actiunea oblica, actiunea
pauliana- precum si de eventualele garantii speciale, constituite
de promitent prin contractul incheiat cu stipulantul, pentru a
asigura executarea integrala a obligatiei, accesorii ale aceste
obligatii, cum ar fi: fideiusiunea, gajul si ipoteca.
37

- tertul beneficiar are dreptul sa ceara despagubiri de la


promitent pentru repararea prejudiciului ce i-a fost cauzat prin
neexecutarea obligatiei.
Cu toate acestea, tertul beneficiar nu este indreptatit
sa ceara rezolutiunea contractului in caz de neexecutare a
obligatiei de catre promitent pentru ca: 1.nu este parte in
contract; 2.nu-i poate profita si nu are niciun interes in a
desfiinta contractul. Dreptul de a cere rezolutiunea
contractului il au doar partile contractante.
d) exista situatii cand promitentul are dreptul sa refuze
executarea obligatiei in favoarea tertului beneficiar. Asadar,
poate invoca, in apararea sa, toate exceptiile pe care este
indreptatit sa le opuna stipulantului : nulitatea contractului,
realizarea unei conditii rezolutorii care afecteaza
contractul, neindeplinirea termenului suspensiv de
executare etc.
- se considera ca promitentul poate invoca si exceptia de
neexecutare a obligatiilor pe care si le-a asumat stipulantul fata
de promitent pentru ca acesta din urma sa se oblige, la randul
sau, sa execute o prestatie in favoarea tertului, caz in care tertul
beneficiar va trebui sa suporte incetarea dreptului sau ca urmare
a rezolutiunii contractului care cuprinde stipulatia.

C. Efectele stipulatiei pentru altul in raporturile dintre


stipulant si tertul beneficiar

Stipulatia nu da nastere, prin ea insasi, unui raport de


obligatii intre stipulant si tertul beneficiar.
Stipulatia pentru altul poate produce anumite efecte juridice
intre stipulant si tertul beneficiar, in functie de faptul daca intre ei
38

exista sau nu exista raporturi juridice nascute anterior dintr-un act


juridic sau fapt juridic.
Daca stipulantul este debitor al tertului beneficiar,
executarea prestatiei de catre promitent are valoarea unei
plati care va stinge doua obligatii: obligatia stipulantului
si obligatia promitentului fata de tertul beneficiar,
obligatii care au izvoare diferite.
Alteori, intre stipulant si tertul beneficiar nu exista un raport
juridic anterior care sa justifice stipulatia pentru altul, atunci
cand executarea prestatiei de catre promitent constituie o
donatie indirecta facuta de stipulant in favoarea tertului.
In acest caz, stipulatia trebuie sa indeplineasca conditiile de fond
pentru validitatea donatiei, cu exceptia formei autentice.
SIMULATIA
- reprezinta o operatiune juridica cu caracter complex,
realizata prin disimularea vointei reale a partilor,
constand in incheierea si existenta simultana, a doua
intelegeri sau conventii: una aparenta sau publica, prin
care se creeaza o situatie juridica aparenta, contrara
realitatii, si alta secreta, care da nastere situatiei juridice
reale dintre parti, anihiland sau modificand efectele
produse in aparenta in temeiul contractului public.
- este o exceptie veritabila de la principiul opozabilitatii
contractului
Contractul secret exprima vointa reala a partilor si stabileste
adevarata situatie juridica nascuta intre ele. Se mai
numeste si contra-inscris pentru ca, in general, se incheie in
forma scrisa. Contractul secret produce efecte numai intre
parti si, daca din natura contractului ori din stipulatia partilor nu
rezulta contrariul, intre succesorii lor universali sau cu titlu
universal.
39

Contractul aparent, public sau simulat (ostensibil) are


rolul de a disimula intentia reala a partilor, cu scopul de a
ascunde fata de terti, prin crearea unei false aparente,
adevaratele raporturi juridice dintre parti, al carui izvor
principal este si ramane actul secret. Poate sa produca
anumite efecte in subsidiar doar daca partile au prevazut aceasta
in contractul secret.

Conditiile simulatiei
1. Existenta actului secret - presupune ca actul real sa fie
incheiat astfel incat existenta si cuprinsul
sau
sa
fie
necunoscute tertilor
- nu trebuie supus publicitatilor, precum: transcrierea actului,
intabularea, inscrierea
in arhiva electronica, existenta lui nu
trebuie mentionata in actul public.
- primirea de data certa, incheierea lui in forma autentica
notariala, inregistrarea actului la organele financiare si
indeplinirea
altor
formalitati
fiscale
nu
inlatura
caracterul secret al actului
a) actul secret trebuie sa existe in sens de negotium (adica de
operatiune juridica reala care
produce
adevaratele
efecte intre partile contractante), insa poate sa lipseasca
daca este privit ca instrumentum
b) contemporaneitatea actului secret cu actul public - actul
secret, incheiat anterior actului public, sa se afle in
vigoare la momentul incheierii actului public si sa ramana
in vigoare si in continuare
c) indeplinirea conditiilor de validitate de fond: capacitatea,
consimtamantul, obiectul si cauza; in ceea ce priveste forma, nu
este necesar ca actul secret sa fie incheiat in forma ceruta
de lege pentru validitatea operatiunii juridice pe care o
40

intruchipeaza = exceptie de la conditiile de functionare ale


principiului fortei obligatorii

2.Existenta actului public - trebuie sa indeplineasca toate


conditiile de forma ale operatiunii pe care o intruchipeaza
3.Existenta acordului simulatoriu - presupune reprezentarea
comuna a partilor, anterior incheierii actului public si actului
secret, in care partile sa imagineze toate manoperele prin
care se va disimula adevarata relatie dintre ele fata de
terti.
- acordul intervine cel tarziu in momentul perfectarii actului
secret in sens de negotium
Formele simulatiei
1. In functie de scopul concret al actului aparent si de relatia
in care acesta se gaseste cu actul secret, simulatia se poate
realiza prin trei procedee:
a) prin fictivitate
b) prin deghizare (totala sau partiala)
c) prin interpunere de persoane
2. a) simulatia absoluta = partile stabilesc ca intre ele
sa nu existe in realitate niciun act (fictivitate)
b) simulatia relativa = cand sunt simulate doar unul sau
mai multe elemente ale contractului public
- obiectiva = sunt disimulate elemente obiective, precum
natura
contractului,
obiectul
sau
cauza
acestuia
(deghizarea)
- subiectiva = este disimulat elementul subiectiv al
contractului, adica partile (simulatia prin interpunere de
persoane).
41

Efectele simulatiei
A.Efectele
simulatiei
in
raporturile
dintre
partile
contractante
Atunci cand simulatia este valabila, intre partile contractante si
succesorii universali si cu titlu universal ai partilor, produce
efecte actul secret.
Daca intre vointa interna reala si declaratia de vointa a partilor
contractante exista neconcordanta, are prioritate intotdeauna
vointa reala, adica vointa concordanta - cea care se regaseste in
actul secret.
Efectele actului secret se produc si fata de succesorii
universali si cu titlu universal ai partilor, Codul civil
restrangand astfel sfera avanzilor-cauza in orice simulatie.
Succesorii universali si cu titlu universal pot deveni terti
propriu-zisi, fata de actul secret, atunci cand prin simulatie,
autorul lor - parte contractanta- a urmarit sa le fraudeze
interesele.
Daca una din parti refuza sa execute prestatiile pe care si le-a
asumat prin actul secret, cealalta parte poate sa ceara
executarea prestatiilor celeilalte parti sau sa invoce actiunea in
simulatie.

B.Efectele simulatiei fata de terti


a) tertii obisnuiti : actul nu poate avea niciun efect in contra
tertelor persoane, complet straine de contract
- pentru ca actul secret sa fie complet inopozabil tertilor, acestia
trebuie sa se fi increzut cu buna-credinta in aparenta
creata de actul public; buna-credinta trebuie sa existe in
momentul incheierii simulatiei

42

- prin exceptie de la regula inopozabilitatii fata de terti, acestia


pot invoca impotriva partilor existenta contractului secret
atunci cand acesta le vatama drepturile

b) creditorii uneia din parti - creditorii chirografari


- daca actele debitorului sunt vatamatoare fata de creditorii
chirografari, intrunind si alte conditii, creditorii chirografari pot
avea dreptul sa le atace, prin constatarea simulatiei si invocarea
actului secret care le vatama drepturile sau pot avea
dreptul sa invoce cu buna-credinta aparenta creata
-pana la data notarii executarii silite sau instituirii sechestrului
asupra bunurilor debitorului, partile actului secret pot inlatura
aparenta creata de actul public, dovedind existenta
simulatiei. Daca indeplinesc aceasta conditie temporala,
creditorii chirografari vor fi tinuti sa suporte toate
consecintele actului secret, devenind astfel opozabil fata
de ei.

C.Efectele simulatiei in raporturile dintre terti(in baza unui


conflict)
- aceasta problema se pune doar atunci cand intre terti exista
un conflict, in sensul ca unii au interesul sa invoce actul
aparent, iar altii au interesul sa se prevaleze de actul secret care
le este favorabil.
- in acest conflict vor avea castig de cauza acei creditori de
buna-credinta care invoca, in favoarea lor, actul aparent,
deoarece ei nu au putut cunoaste existenta actului secret; singura
conditie care se impune este aceea ca creanta creditorului sa
43

aiba data certa anterioara fata de actul secret (intentia


partilor de a frauda interesele sale).
- "daca exista conflict intre creditorii instrainatorului aparent si
creditorii dobanditorului aparent, sunt preferati cei dintai, in cazul
in care creanta lor este anterioara contractului secret"

Actiunea in simulatie( cand se prind si cer sa vada actul


secret)
-este acea actiune prin care se cere instantei de judecata sa
constate existenta si continutul actului secret cu scopul de
a inlatura actul aparent sau acele clauze ale sale care
anihileaza sau mascheaza actul real.
- sanctiunea: este inopozabilitatea fata de terti a actului secret
- actiunea in simulatie poate fi dublata si de actiunea in
nulitate cand simulatia s-a realizat cu incalcarea
dispozitiilor imperative ale legii sau este contrara ordinii
publice si bunelor moravuri sau de o alta actiune in
executarea sau rezolutiunea contractului secret pentru
neexecutare.
Titularii actiunii in simulatie: - poate fi exercitata de orice
persoana interesata sa invoce in favoarea sa actul secret,
daca este valabil, sau sa ceara constatarea nulitatii acelui act,
cum sunt : o parte contractanta, succesorii in drepturi ai partilor
contractante sau tertii propriu-zisi, creditorii chirografari
Natura juridica : -din p.d.v. procedural, actiunea in simulatie este
o actiune in constatare care poate fi exercitata oricand, pe cale
principala sau de exceptie; este imprescriptibila

Proba simulatiei:
44

- intre partile contractante se face numai potrivit normelor de


drept comun privitoare la dovada actelor juridice
- aceleasi reguli se aplica si atunci cand actiunea in simulatie este
introdusa de succesorii in drepturi ai partilor, daca prin actul
secret nu le-a fost fraudate interesele (caz in care fac parte din
categoria tertilor propriu-zisi si pot face proba simulatiei dupa alte
reguli).
-regula: atunci cand forma ceruta de lege pentru insasi existenta
actului real este inscrisul autentic, acesta nu poate fi dovedit intre
parti decat printr-un contra-inscris care ar modifica sau combate
actul aparent. Exceptie: proba existentei actului secret se
poate face prin orice mijloc de proba chiar si intre parti,
daca cel care invoca simulatia invoca si caracterul ilicit al
acesteia, precum si in situatia cand partile admit ca proba
sa se faca si in alt mod decat cu inscrisuri.
-tertii propriu-zisi (incluzand si creditorii partilor) pot face dovada
simulatiei prin orice mijloc de proba.
Raspunderea civila contractuala

- este obligatia debitorului de a repara pecuniar


prejudiciul cauzat creditorului sau prin neexecutarea,
executarea necorespunzatoare ori cu intarziere a
obligatiilor nascute dintr-un contract valabil incheiat.

Conditiile raspunderii contractuale:


a) fapta ilicita care consta in neexecutarea obligatiilor
contractuale
lato
sensu,
consta
in
neexecutarea,
necorespunzatoare ori cu intarziere a obligatiilor
45

executarea

Executare necorespunzatoare = executarea prestatiei cu


nerespectarea conditiilor de calitate stabilite in clauzele
contractuale sau in standardele uzuale (cazul obligatiilor
pozitive cu exceptia obligatiilor pecuniare)

Executare cu intarziere = debitorul a executat in natura prestatiile


sale sau este gata sa le execute dupa implinirea termenului
stabilit in contract, cauzand astfel creditorului un
prejudiciu
- stricto sensu, consta numai in neexecutarea totala sau
partiala a acelor obligatii
In caz de neexecutare totala - raspunderea contractuala se va
angaja cu certitudine, debitorul fiind obligat sa repare
intregul prejudiciu cauzat
In caz de neexecutare partiala - daca obiectul obligatiei este o
prestatie indivizibila, prin natura sa ori prin conventia partilor,
neexecutarea partiala are valoarea unei neexecutari
totale (rezultatul este acelasi si in cazul cand debitorul nu
executa o obligatie accesorie)
- daca obiectul obligatiei este o prestatie
divizibila, urmeaza a se aprecia masura
in care obligatia este executata, cu
diminuarea
corespunzatoare
a
despagubirilor pe care debitorul va fi
obligat sa le plateasca creditorului sau.

Proba neexecutarii:
- dificila in cazul obligatiilor de a face
- in cazul obligatiilor de rezultat, faptul neexecutarii se
dovedeste indirect probandu-se ca rezultatul la care
debitorul s-a indatorat nu a fost obtinut
46

- in cazul obligatiilor de mijloace, creditorul trebuie sa


dovedeasca cum ca debitorul nu a actionat in niciun fel
sau ca activitatea desfasurata de el si mijloacele utilizate
au fost insuficiente si necorespunzatoare si de aceea
rezultatul urmarit nu a fost obtinut
b) prejudiciul - consta in consecintele daunatoare de natura
patrimoniala sau nepatrimoniala, efecte ale incalcarii de
catre debitor a dreptului de creanta apartinand
creditorului, prin neexecutarea lato sensu a prestatiei sau
prestatiilor la care s-a indatorat.
- prejudiciul trebuie sa fie cert (atunci cand existenta sa este
sigura si poate fi stabilita intinderea lui) . Sunt certe prejudiciile
actuale (cele care s-au produs in totalitate pana la data cand se
cere repararea lor) si prejudiciile viitoare (cele care nu s-au
produs, dar este sigur ca se vor produce si pot fi evaluate in
prezent).
c) raportul de cauzalitate intre neexecutarea lato sensu a
obligatiilor contractuale si prejudiciul suferit de creditor
- debitorul nu poate fi obligat la plata de daune interese
atunci cand neexecutarea lato sensu a prestatiei se datoareaza
fortei majore sau unui caz fortuit; lor li se asimileaza si fapta
creditorului si fapta unei terte persoane.
d) culpa sau vinovatia debitorului
- in cazul obligatiilor de rezultat, culpa debitorului este
prezumata (prezumtie relativa care opereaza de indata ce
creditorul face dovada ca debitorul nu a realizat sau
obtinut rezultatul la care s-a obligat)
- in cazul obligatiilor de mijloace sau de diligenta, pentru
angajarea raspunderii contractuale, creditorul trebuie sa
faca dovada ca debitorul a fost in culpa de a nu fi folosit
47

mijloacele adecvate si nu a desfasurat o activitate


diligenta care ar fi putut duce la realizarea acelui rezultat.
Aprecierea comportarii debitorului se face in virtutea unui criteriu
obiectiv, dinamic.

Raspunderea contractuala pentru fapta altuia

Daca partile nu convin altfel, debitorul raspunde pentru


prejudiciile cauzate din culpa persoanei de care se foloseste
pentru executarea obligatiilor contractuale.

Conditii:
a) obligatia contractuala a debitorului sa se execute prin
altul
b) tertul interpus in executarea contractului sa fie
desemnat voluntar de catre creditor (putem sa avem in
vedere prepusii propriu-zisi ai debitorului, simpli auxiliari ai
acestuia care nu au totusi calitatea de prepusi, subcontractantii
sau substituitii in executarea contractului)
c) absenta de scutire de raspundere a debitorului de catre
creditorul sau contractual
d) neexecutarea obligatiilor contractuale ale debitorului
principal sa constituie o fapta ilicita si culpabila a tertului
interpus in executare (neexecutare nejustificata din partea
debitorului principal, culpa persoanei de care debitorul se
foloseste pentru executarea obligatiilor contractuale)
-raspunderea contractuala pentru fapta altuia este consacrata si
de cateva texte legale speciale: in cazul locatiunii, in cazul
48

mandatului, in cazul contractului


contractului de depozit hotelier.

de

antrepriza,

in

cazul

Remediile neexecutarii contractului

Termenul suplimentar de executare


Acest remediu consta in obligatia creditorului, in ipoteza
ajungerii obligatiei la scadenta fara a fi executata, sa
acorde debitorului un termen suplimentar in care acesta
sa isi execute obligatiile contractuale.
In cazul in care, prin notificare, creditorul nu a stabilit un
termen de executare sau a stabilit un termen prea scurt,
sau a formulat cererea de chemare in judecata fara o
punere in intarziere prealabila, debitorul va beneficia de
un termen rezonabil.
Din punct de vedere practic, sensul acestui remediu este
punerea in intarziere a debitorului printr-o notificare.
In cazul in care, in termenul indicat in notificarea de punere in
intarziere, debitorul nu isi executa obligatia contractuala,
creditorul este indreptatit sa apeleze la orice alt remediu
considera ca i-ar fi util (executarea silita in natura,
rezolutiunea etc).
Prin exceptie, acordarea acestui termen nu este necesara
daca debitorul este pus in intarziere de drept (ca urmare a
unei prevederi legale sau ca urmare a unei clauze
contractuale care prevede punerea de drept in intarziere).

Conditiile termenului suplimentar de executare:


49

a) forma punerii in intarziere - trebuie facuta in scris si


poate fi comunicata debitorului prin orice mijloc care
asigura dovada comunicarii, adica prin executorul
judecatoresc sau in orice alt mod prin care se poate proba
comunicarea notificarii.
- poate avea loc direct prin cererea de chemare in judecata
b) sub aspectul continutului, punerea in intarziere a
debitorului trebuie sa includa acordarea unui termen
rezonabil de executare

Exceptia de la regula acordarii termenului suplimentar punerea de drept in intarziere

Debitorul este de drept in intarziere:


a) cand exista o stipulatie contractuala care prevede ca
simpla implinire a termenului contractual de executare
produce efectul unei puneri de drept in intarziere
b) Cand o prevedere legala expresa indica punerea de
drept in intarziere
c) Cand obligatia contractuala a debitorului nu putea fi
executata in mod util decat intr-un anumit termen, precum
si in cazul in care debitorul nu si-a executat imediat obligatia desi
era urgenta
d) Cand, prin fapta sa, debitorul a facut imposibila
executarea in natura a obligatiei sau cand a incalcat o
obligatie de a nu face
e) Cand, anterior oricarei notificari, debitorul si-a
manifestat in mod neindoielnic fata de creditor intentia de
a nu executa obligatia sau atunci cand debitorul refuza
sau neglijeaza in mod repetat sa isi execute obligatiile
rezultate dintr-un contract cu executare succesiva
f) Cand nu a fost executata obligatia de a plati o suma de bani,
asumata in exercitiul activitatii unei intreprinderi
50

g) Cand obligatia se naste din savarsirea unei fapte ilicite


extracontractuale
- toate aceste cazuri trebuie probate de catre creditorul obligatiei
neexecutate
Efectele punerii in intarziere
Acordarea termenului suplimentar de executare are rol dublu:
reprezinta un remediu prealabil oricarui alt remediu si,
totodata, este un mijloc indirect de proba a refuzului
debitorului de a-si executa obligatiile.

1. Efectul principal al acordarii termenului suplimentar de


executare consta in suspendarea dreptului creditorului la
remediul executarii silite in natura, la cel al repararii/
inlocuirii sau la dreptul de a invoca rezolutiunea , fara a

suspenda insa dreptul creditorului la invocarea


exceptiei de neexecutare sau la daune-interese.
2. Efectul secundar al punerii in intarziere consta in faptul ca
debitorul raspunde de la data punerii in intarziere de orice
pierdere, cauzata chiar si de un caz fortuit, cu exceptia
cazului in care acesta exonereaza de raspundere
3. Daca debitorul a facut o oferta de executare creditorului,
chiar fara a respecta conditiile punerii in intarziere a creditorului,
iar acesta din urma a refuzat sa o primeasca, debitorul nu
poate fi considerat pus in intarziere (creditorul nu va fi
indreptatit sa invoce celelalte remedii pentru neexecutare).
4. Punerea in intarziere a unuia din codebitorii solidari
va produce efecte si in privinta celorlalti debitori,
dupa cum punerea in intarziere efectuata de catre un
creditor solidar va produce efecte si in privinta
celorlalti cocreditori.

51

Exceptia de neexecutare
Regula simultaneitatii executarii prestatiilor - daca din conventia
partilor sau din imprejurari nu rezulta contrariul, in masura in
care obligatiile pot fi executate simultan, partile sunt
tinute sa le execute in acest fel.
Exceptia de neexecutare - atunci cand obligatiile nascute
dintr-un contract sinalagmatic sunt exigibile, iar una
dintre parti nu executa sau nu ofera executarea obligatiei,
cealalta parte poate, intr-o masura corespunzatoare, sa
refuze executarea propriei obligatii, afara de cazul in care
din lege, din vointa partilor sau din uzante rezulta ca
cealalta parte este obligata sa execute mai intai.
Pentru a putea invoca exceptia de neexecutare a contractului,
trebuie sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
1. Referitor la natura obligatiilor neexecutate: obligatiile
reciproce ale partilor trebuie sa isi aiba temeiul in acelasi
contract sinalagmatic
2. Conditiile neexecutarii - trebuie sa existe o neexecutare
a obligatiilor, chiar partiala, dar suficient de importanta,
din partea celuilalt contractant.
3. Obligatiile reciproce trebuie sa fie ambele exigibile
4. Neexecutarea sa nu se datoreze faptei celui care
invoca exceptia de neexecutare
5. Raportul contractual prin natura sa trebuie sa presupuna
regula executarii simultane a obligatiilor celor doua parti.
Exceptia de neexecutare functioneaza exclusiv in puterea
partii care o invoca.
Exceptia anticipata de neexecutare = anticiparea riscului unei
neexecutari din partea celeilalte parti. Are caracter preventiv.
Pentru invocarea exceptiei de neexecutare nu este necesara
indeplinirea niciunei conditii de forma
52

Efectele exceptiei de neexecutare


- exceptia de neexecutare suspenda executarea prestatiei
celui care o invoca, cu alte cuvinte consta in suspendarea
fortei obligatorii a contractului
- partea care invoca exceptia de neexecutare nu poate fi
urmarita silit in justitie pentru executarea obligatiilor sale
- partea indreptatita sa refuze executarea obligatiilor sale nu
poate fi obligata sa plateasca daune-interese moratorii
-exceptia de neexecutare poate fi opusa nu doar celeilalte
parti, ci tuturor persoanelor ale caror pretentii se
intemeiaza pe acel contract.

Exceptia de neexecutare poate fi considerata, in acelasi timp, un


mijloc de aparare a partii care o invoca si un mijloc de
presiune asupra celeilalte parti.

Rezolutiunea
- rezolutiunea reprezinta o cauza de
contractului asociata chestiunii executarii

incetare

Creditorul poate opta intre doua tipuri de rezolutiune:


rezolutiunea judiciara si rezolutiunea unilaterala extrajudiciara, cu
exceptia existentei unei eventuale clauze contractuale care
limiteaza dreptul creditorului la rezolutiunea judiciara sau printr-o
eventuala dispozitie legala care prohibeste rezolutiunea
unilaterala.
53

Rezolutiunea de drept legala = atunci cand legea prevede


expres ca neexecutarea obligatiilor la termen atrage dupa
sine rezolutiunea
Rezolutiunea de drept conventionala = opereaza in temeiul
pactelor comisorii si in conditiile stabilite contractual de
parti.
Rezolutiunea poate avea loc pentru o parte a
contractului, numai atunci cand executarea sa este
divizibila. De asemenea, in cazul contractului plurilateral,
neindeplinirea de catre una din parti a obligatiei nu atrage
rezolutiunea contractului fata de celelalte parti, cu
exceptia cazului in care prestatia neexecutata trebuia,
dupa circumstante, sa fie considerata esentiala.

Conditiile neexecutarii rezolutorii:


a) neexecutarea trebuie sa priveasca o obligatie
contractuala
b) neexecutarea trebuie sa fie suficient de grava
Rezolutiunea judiciara
Conditii substantiale si formale de invocare a rezolutiunii judiciare:
1. Conditia substantiala unica a rezolutiunii judiciare consta in
neexecutarea insemnata
2. Conditia formala a rezolutiunii judiciare este aceea ca, in
prealabil, debitorului sa i se fi acordat un termen suplimentar
de executare
- in cazul in care debitorului nu i se acorda un termen
suplimentar de executare si se formuleaza in mod direct o
cerere de chemare in judecata impotriva sa prin care se
solicita rezolutiunea contractului, instanta de judecata
trebuie sa acorde un termen rezonabil de la data la care
54

aceasta cerere a fost comunicata debitorului, pentru ca


acesta sa isi execute obligatiile contractuale
- prin exceptie, in cazul unei puneri in intarziere de
drept, creditorul este indreptatit sa solicite in mod
direct rezolutiunea in instanta.
Rezolutiunea unilaterala
- se deosebeste de rezolutiunea judiciara doar la nivelul
conditiilor de forma
Conditii de invocare a rezolutiunii unilaterale:
1. Conditia de fond este aceea a existentei unei neexecutari
insemnate
2. Prima conditie formala: existenta unei puneri in intarziere
- exceptie: acordarea termenului suplimentar de executare
nu este necesara in ipotezele de punere in intarziere de
drept
3. Declaratia unilaterala de rezolutiune - act unilateral
supus comunicarii prin care creditorul isi manifesta
vointa de a desfiinta unilateral contractul pentru
neexecutare
4. Conditia de efectivitate a rezolutiunii unilaterale - notificarea
rezolutiunii ( se refera la comunicarea declaratiei de
rezolutiune debitorului)
- notificarea trebuie sa fie scrisa, poate sa
insoteasca declaratia de rezolutiune sau sa fie
inclusa in aceasta.

Rezolutiunea
comisorii

conventionala

55

intemeiata

pe

pactele

- reprezinta acea rezolutiune care poate opera (judiciar sau


unilateral) in virtutea unei clauze rezolutorii (numita de
legiuitor pact comisoriu), prin care partile stabilesc in
prealabil care neexecutare contractuala poate sa atraga
rezolutiunea

Conditiile de validitate si de invocare a pactelor comisorii:


1. Conditia transparentei pactelor comisorii - pactele
comisorii trebuie sa fie stipulate expres si sa prevada in
maniera neechivoca obligatiile a caror neexecutare atrage
rezolutiunea sau rezilierea de drept a contractului.
2. Pactul comisoriu trebuie invocat cu buna-credinta
3. Neexecutarea definita in pactul comisoriu trebuie sa se fi
produs si sa aiba o gravitate suficienta
4. Conditia formala pentru operarea rezolutiunii conventionale
este aceea a notificarii specializate - obligatia
creditorului de a aduce la cunostinta debitorului, prin
intermediul unei notificari, faptul ca a invocat rezolutiunea
contractului si conditiile in care acesta opereaza.
Efectele rezolutiunii
Efectele intre parti
Pronuntarea rezolutiunii de catre instanta sau declararea
unilaterala a acesteia are ca efect desfiintarea contractului.
Aceasta desfiintare va avea ca efect nasterea obligatiilor

reciproce de restituire a prestatiilor executate.


- daca prestatiile nu au fost executate, atunci ele nu mai
trebuie executate
- daca prestatiile au fost deja executate, sau partial executate,
regula fundamentala este aceea ca restituirea prestatiilor
se va face in natura, prin inapoierea bunului primit.
56

Exceptii:
a) daca restituirea in natura nu mai este posibila, atunci se va
face prin echivalent, adica in bani
b) incapabilul va fi tinut la restituirea prestatiilor doar in
limita imbogatirii sale, apreciata la data cererii de restituire;
prin exceptie, persoana incapabila poate fi tinuta la
restituirea integrala atunci cand, cu intentie sau din culpa
grava, a facut ca restituirea sa fie imposibila
c) cumulul restituirii cu executarea prin echivalent
Efectele in raporturile fata de terti
Regula de baza este cea a desfiintarii drepturilor tertilor
constituite de catre dobanditorul initial intre momentul
incheierii contractului si cel al desfiintarii acestuia.
Actiunea in restituire poate fi exercitata si impotriva
tertului dobanditor.
Exceptii:
a) actiunea in restituire nu poate fi formulata fata de tertul
dobanditor daca regulile de carte funciara il impiedica
sa o faca
b) actiunea in restituire nu poate fi utilizata nici impotriva
dobanditorului de buna-credinta a unui bun mobil,
daca acesta dovedeste intrunirea tuturor conditiilor
pentru dobandirea proprietatii asupra bunurilor
mobile prin posesie de buna-credinta
c) Restituirea nu va putea fi solicitata nici tertului care a
uzucapat bunul ce face obiectul actiunii in restituire
d) Toate actele juridice, cu exceptia celor de dispozitie si celor
cu executare succesiva, vor fi mentinute, daca au fost facute
in favoarea unui tert de buna-credinta.
Executarea prin echivalent
57

Prin daune-interese intelegem despagubirile in bani pe care


debitorul este indatorat sa le plateasca, in scopul repararii
prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii culpabile
a obligatiilor contractuale.
Daunele-interese au un caracter pecuniar.
Daunele-interese au vocatia cumulului cu oricare dintre
remediile existente, datorita naturii lor pecuniare si datorita
functiei lor reparatorii, menita sa acopere orice neajuns al
celorlalte remedii.

Clasificarea daunelor-interese. Sunt de doua feluri:


compensatorii si moratorii (aceasta clasificare reiese din principiul
repararii integrale a prejudiciului).
- Daunele-interese compensatorii sunt despagubiri in bani care se
platesc creditorului pentru a-i repara prejudiciul ce i-a fost cauzat
prin
neexecutarea
totala
sau
partiala
ori
executarea
necorespunzatoare a obligatiilor de catre debitor.
- Daunele-interese moratorii sunt despagubirile in bani care
reprezinta echivalentul prejudiciului provocat creditorului prin
intarzierea executarii obligatiei de catre debitor. Acestea se
cumuleaza intotdeauna cu executarea in natura a obligatiei sau
cu plata de daune-interese compensatorii.

Evaluarea daunelor-interese
Evaluarea judiciara. Aceasta se face prin hotarare
judecatoreasca, cu respectarea principiului repararii integrale a
prejudiciului, in scopul repunerii creditorului in situatia in care s-ar
afla daca debitorul ar fi executat intocmai prestatiile la care s-a
indatorat.
58

Instanta trebuie sa tina seama de fluctuatiile valorice si de


evolutia prejudiciului ulterior neexecutarii contractuale. Evaluarea
trebuie sa fie facuta in functie de momentul pronuntarii hotararii
judecatoresti.
Evaluarea legala. Aceasta se circumscrie sferei obligatiilor
care au ca obiect prestatia de a da o suma de bani, precum si
obligatiilor de a face care pot fi evaluate in bani.
A. Obligatiile pecuniare. Acestea se pot executa intotdeauna in
natura, prin urmare, in cazul lor, debitorul poate fi obligat sa
plateasca numai daune-interese moratorii, care se cumuleaza cu
executarea obligatiei.
Referitor la daunele moratorii, in situatia obligatiilor care au ca
obiect plata unei sume de bani, se aplica urmatoarele reguli
speciale:
a) cuantumul daunelor-interese moratorii este cel stabilit de
parti sau de lege (dobanda legala)
b) creditorul nu trebuie sa faca dovada existentei si intinderii
prejudiciului cauzat prin intarzierea in executarea obligatiei
- opereaza prezumtia ca ori de cate ori un creditor a fost
lipsit de folosinta sumei de bani datorata de debitor, el a
suferit un prejudiciu
- cuantumul daunelor-interese moratorii se poate majora in
doua situatii: daca inainte de scadenta, debitorul datora
dobanzi mai mari decat dobanda legala si atunci cand
creditorul probeaza un prejudiciu superior dobanzii moratorii
conventionale.
c) daunele-interese moratorii sunt datorate, in principiu, din
ziua scadentei obligatiei de plata.

B. Reguli speciale in materie de obligatii pecuniare.


a) evaluarea

daunelor-interese
59

in

materie

de

obligatii

pecuniare trebuie sa tina seama de clasificarea legala a acestora


in dobanda legala remuneratorie (dobanda datorata de debitorul
obligatiei de a da o suma de bani la un anumit termen, calculata
pentru perioada anterioara implinirii termenului scadentei
obligatiei) si dobanda legala penalizatoare (dobanda datorata de
debitorul obligatiei banesti pentru neindeplinirea obligatiei
respective la scadenta)
b) dobanda legala este stabilita de art.3 din Ordonanta
Guvernului nr.13/2011
c) partile sunt libere sa stabileasca rata dobanzii pentru
sumele datorate in baza contractului dintre ele.
C. Evaluarea daunelor-interese moratorii in cazul obligatiilor de
a face si a altor obligatii decat cele pecuniare.
Daca aceste obligatii sunt executate cu intarziere, creditorul
are dreptul la plata unor daune-interese moratorii egale cu
dobanda legala, care se pot calcula, spre deosebire de cazul
obligatiilor pecuniare, numai de la data punerii in intarziere a
debitorului.
Exceptii: a) cand s-a stipulat o clauza penala care prevede alt
cuantum al
daunelor-interese
b) creditorul poate dovedi un prejudiciu mai mare cauzat
de intarzierea in
executarea obligatiei.

Evaluarea conventionala. Clauza penala.


Clauza penala reprezinta o stipulatie contractuala prin care
partile evalueaza anticipat daunele-interese contractuale. Astfel,
debitorul se obliga la o anumita prestatie in cazul neexecutarii
obligatiei principale.
Clauza penala are un caracter accesoriu, ceea ce inseamna ca
nulitatea clauzei penale nu atrage nulitatea obligatiei principale,
60

insa nulitatea obligatiei principale atrage nulitatea clauzei penale.


Prin exceptie, stingerea obligatiilor prin rezolutiune sau reziliere
nu va duce la stingerea efectelor clauzei penale prevazuta pentru
neexecutare.

Dreptul de optiune al creditorului - se refera la dreptul


creditorului de a opta, in cazul neexecutarii culpabile din partea
debitorului, intre executarea silita in natura a obligatiei principale
si cea a executarii clauzei penale.

A. Chestiunea cumulului.
-atunci cand clauza penala a fost prevazuta pentru
neexecutarea obligatiilor, nu poate fi cumulata cu executarea
lor in natura si nici cu eventualele daune-interese
compensatorii
- atunci cand clauza penala a fost prevazuta pentru
executarea necorespunzatoare, aceasta se poate cumula cu
remediul executarii silite in natura
- daca clauza penala a fost prevazuta pentru neexecutare,
ea nu poate fi cumulata cu daunele-interese compensatorii,
dar poate fi cumulata cu cele moratorii daca exista si intarziere
in executarea obligatiilor. Daca clauza penala a fost prevazuta
pentru executare necorespunzatoare, atunci ea se poate
cumula cu daunele-interese compensatorii.

B. Chestiunea mutabilitatii.
- in principiu, instanta nu poate modifica in niciun fel
cuantumul clauzei penale
- prin exceptie, clauza penala poate fi modificata de
61

instanta de judecata in doua ipoteze:


1. Micsorarea este admisibila in cazul in care obligatia
principala a fost executata partial si aceasta executare a
profitat creditorului;
2. Micsorarea este admisibila si in cazul in care
penalitatea este vadit excesiva fata de prejudiciul ce putea fi
prevazut de parti la incheierea contractului.
Riscurile contractului
Riscul in contractele translative de proprietate
In noua reglementare, transferul riscurilor este separat de cel al
transferului proprietatii si este legat de un moment care poate fi
evaluat strict, cel al predarii. Astfel:
a) Daca bunul nu a fost predat, riscul ramane in sarcina
debitorului obligatiei de predare
b) Daca creditorul a fost pus in intarziere de catre debitor,
riscul se transfera in sarcina creditorului de la data punerii
sale in intarziere
Gestiunea de afaceri (izvor distinct de obligatii civile)
- este un fapt juridic licit care consta in aceea ca o
persoana, numita gerant, incheie din proprie initiativa,
fara sa fie obligata, acte juridice sau savarseste acte
materiale necesare si utile, in favoarea sau interesul altei
persoane, numita gerat.

Conditiile gestiunii de afaceri:


a) sa existe o gerare oportuna a intereselor altuia
- interventia gerantului trebuie sa fie utila geratului, adica sa fi
evitat pierderea unei valori patrimoniale sau sa fi sporit valoarea
62

unui bun al acestuia.


Continutul gestiunii:
1. Actele juridice de gestiune (plata unei datorii, contractul de
asigurare, chemarea unui medic in caz de boala a geratului etc)
- nu pot depasi sfera actelor de conservare si administrare, prin
exceptie unele acte de dispozitie sunt asimilate acestora si
gerantul va putea incheia astfel de acte (vanzarea unor bunuri
perisabile, supuse stricaciunii)
2. Faptele materiale de gestiune (descarcarea unor marfuri,
stingerea unui incendiu, efectuarea unor lucrari etc)
b) actele de gestiune sa fie savarsite, fara imputernicire si fara
stirea geratului sau, cu stirea geratului, dara fara ca acesta
sa poata desemna un mandatar sau fara a se putea ocupa
de afacerile sale
- interventia gerantului este, in principiu, spontana
c) Gestiunea sa fie voluntara: actele si faptele sa fie facute cu
intentia de a gera interesele altuia
- este necesar ca gerantul sa actioneze volunar
- nu este necesar insa ca gerantul sa fi cunoscut persoana
tertului ale carui afaceri le gestioneaza voluntar si nici ca gerantul
sa fie o persoana determinata
- lipsa gestiunii de afaceri in doua situatii conexe acesteia:
1. In cazul persoanei care lucreaza in interesul alteia fara sa
stie
2. In cazul persoanei care actioneaza in interesul alteia cu
scopul de a o gratifica
d) Gerantul sa aiba, in principiu, capacitatea de a contracta (in
cazul actelor juridice)
- geratul nu trebuie sa fie o persoana cu capacitate de exercitiu.

63

Efectele gestiunii de afaceri


A. Raporturile dintre gerant si gerat
Gerantul are urmatoarele obligatii: obligatia de instiintare,
obligatia de continuare a gestiunii incepute, obligatia de a se
ingriji de afacerile altuia cu diligenta unui bun proprietar, obligatia
de a da socoteala geratului, obligatia de a remite geratului tot
ceea ce a primit actionand in interesul sau.
Geratul are urmatoarele obligatii: obligatia de a plati gerantului
toate cheltuielile necesare si utile pe care le-a facut in cursul
gestiunii, obligatia de a-l despagubi pe gerant de prejudiciile pe
care, fara culpa sa, geratul le-a suferit din cauza gestiunii,
obligatia geratului de a executa actele necesare si utile care au
fost incheiate de gerant.

B. Raporturile dintre gerat si terti


- daca gestiunea de afaceri a fost ratificata sau este necesara
sau utila, geratul este obligat sa execute toate obligatiile
contractate de gerant, in numele geratului sau in nume propriu, in
interesul gestiunii, in masura in care nu au fost inca executate :
plata pretului unor materiale comandate sau achizitionate de la
terti etc
C. Raporturile dintre gerant si terti
- daca gerantul le-a adus la cunostinta tertilor ca actioneaza
numai in contul geratului si gestiunea a fost ratificata sau este
utila, el nu are nicio obligatie proprie (cazul gestiunii cu
reprezentare)
- daca gerantul a actionat in nume propriu, asumandu-si personal
obligatiile fata de terti, suntem in cazul gestiunii fara reprezentare
- cazul cel mai frecvent
64

Natura juridica a gestiunii de afaceri


A. Gestiunea de afaceri si imbogatirea fara justa cauza
- ambele sunt fapte juridice licite si se fundamenteaza pe ideea
de echitate
- beneficiaza insa de reglementari distincte:
a) -geratul are obligatia de a restitui gerantului valoarea
integrala a cheltuielilor pe care le-a facut cu gestiunea, chiar daca
avantajele geratului sunt inferioare acesteia (numai in cazul
gestiunii necesare)
- imbogatitul este obligat sa restituie insaracitului numai
valoarea imbogatirii sale, chiar daca insaracirea reclamantului
este mai mare
b) - eventuala imbogatire a geratului are un temei legal in
interventia unilaterala si voluntara a gerantului de a-i gera
interesele
c) eventualele despagubiri generate de imbogatirea fara justa
cauza, au in temei juridic subsidiar fata de cel al gestiunii de
afaceri.

B. Gestiunea de afaceri si mandatul


- in ambele cazuri, o persoana incheie acte juridice in contul altei
persoane
- atat gestiunea de afaceri, cat si mandatul pot fi cu sau fara
reprezentare
- ambele sunt izvoare de obligatii
- deosebiri: a) -gerantul poate incheia acte juridice si savarsi acte
materiale
65

- mandatarul incheie numai acte juridice in contul altei


persoane
b) - gerantul actioneaza din proprie initiativa si fara stirea
geratului
- mandatarul incheie acte juridice in baza imputernicirii
acordate de mandant
c) - gerantul raspunde pentru prejudiciile cauzate
geratului, atunci cand interventia sa a fost absolut necesara,
numai daca se face vinovat de dol
- mandatarul raspunde, fara exceptie, daca partile n-au
convenit altfel, indiferent de forma si gradul culpei
d) - gerantul nu poate renunta la gestiune, fiind obligat sa
o continue pana cand geratul sau mostenitorii sai, in caz de
deces, o vor prelua
- mandatarul poate renunta la mandat, atunci cand
continuarea executarii lui l-ar prejudicia
e) - daca gestiunea de afaceri nu a fost ratificata,
obligatiile geratului fata de gerant vor exista numai daca
gestiunea a fost necesara sau utila
- mandantul este intotdeauna obligat prin actele
incheiate de mandatar in limitele imputernicirii acordate
- diferenta fundamentala: consimtamantul mandantului face din
mandat un contract, pe cand lipsa unui consimtamant expres in
aceasta privinta din partea geratului face din aceasta operatiune
un fapt juridic producator de obligatii.
Plata nedatorata
- este un fapt juridic licit care consta in executarea de
catre o persoana, din eroare, a unei prestatii la care nu
66

era obligata si fara intentia de a plati pentru altul


- astfel, cel care plateste fara a datora are dreptul la restituire
- da nastere unui raport de obligatii in temeiul caruia cel care a
platit este creditor al obligatiei de restituire a prestatiei executate
si se numeste solvens, iar cel care a primit plata este debitorul
aceleiasi obligatii si se numeste accipiens.

Conditiile platii nedatorate


1. Existenta unei plati in sens obiectiv
- plata facuta trebuie sa constea in remiterea unei sume de bani,
a unui bun individual determinat ori determinat prin caractere
generice
- efectuarea platii, ca fapt material, trebuie sa fie dublata si de
elementul sau intentional- intentia de a plati o datorie, in caz
contrar se poate considera ca are valoarea unui imprumut sau
constituie o donatie
- astfel, nu este supus restituirii ceea ce s-a platit cu titlu de
liberalitate sau gestiune de afaceri.
2. Datoria a carei stingere s-a urmarit prin plata sa nu
existe
-plata nedatorata poate avea caracter absolut sau relativ
- inexistenta absoluta sau obiectiva a unui temei al platii face ca
si plata sa fie nedatorata (atunci cand datoria este imaginara sau
datorie anterior stinsa)
-plata nedatorata are caracter relativ sau subiectiv atunci cand
ceea ce s-a platit nu forma obiectul obligatiei intre solvens si
accipiens sau cand obligatia concreta a carei stingere s-a urmarit
prin executarea acelei prestatii nu exista intre parti, fara a fi
exclusa existenta unei alte obligatii de alta natura.
67

- restituirea nu este admisa in privinta obligatiilor naturale care au


fost executate de bunavoie
3. Relativitatea conditiei ca plata sa fie facuta din
eroare
Eroarea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) numai solvens trebuie sa fi fost in eroare (daca plata se face
printr-un reprezentant, este suficient ca numai acesta sa se fi
aflat in eroare)
b) Eroarea sa fi avut caracter determinant, in sensul ca in lipsa
ei solvens nu ar fi facut plata
Conditia erorii celui care a facut plata nu este necesara:
1. Daca suntem in prezenta unei inexistente absolute sau
obiective a temeiului platii
2. Daca suntem in prezenta unei obligatii care ulterior a fost
desfiintata
3. Cazul particular al executarii obligatiilor naturale (le lipseste
sanctiunea, nu pot fi executate silit) - daca plata este
efectuata voluntar, prestatiile nu mai pot fi supuse restituirii
4. Cand solvens a efectuat plata unei obligatii sub conditie
suspensiva, daca acea conditie nu s-a realizat
5. Plata unei datorii facuta a doua oara de catre debitor care
dupa ce a executat prestatia datorata pierde chitanta
doveditoare si este amenintat cu urmarirea de catre fostul
sau creditor
6. Plata facuta datorita dolului si cea sub imperiul violentei.
Efectele platii nedatorate
- plata nedatorata are ca efect nasterea unui raport de obligatii
intre solvens si accipiens, in cadrul caruia accipiens are obligatia
de restituire fata de solvens
In anumite cazuri nu se poate pretinde restituirea fata de
accipiens in temeiul mecanismului platii nedatorate (adica prin
68

actiunea intemeiata pe plata nedatorata):


a) atunci cand accipiens a primit plata cu buna-credinta
(crezand asadar ca i se cuvine) si a lasat sa se implineasca
termenul de prescriptie
b) Atunci cand accipiens a primit plata cu buna-credinta si ca
urmare a acestei plati s-a lipsit in orice mod de titlul creantei
sale sau a renuntat la garantiile creantei
c) Nu poate fi restituit nici ceea ce s-a platit inaintea implinirii
termenului suspensiv, decat daca plata s-a facut prin dol sau
violenta
- plata nedatorata trebuie restituita chiar daca solvens a fost de
rea-credinta
- restituirea se face in natura sau prin echivalent
- plata nedatorata a avut ca obiect un bun cert
- daca bunul a pierit nefortuit sau a pierit din culpa debitorului sau
nu mai este posibila restituirea lui (pentru ca a fost instrainat, de
exemplu), acesta va fi obligat sa restituie contravaloarea bunului
raportata la momentul primirii sale sau la momentul pierderii sau
instrainarii acestuia (daca debitorul este de buna-credinta se va
tine seama de cea mai mica dintre valori, daca este de reacredinta- de cea mai mare)
- daca bunul a pierit fortuit, debitorul de buna-credinta nu va fi
obligat la restituire si nici la contravaloarea bunului
- daca bunul a pierit fortuit si debitorul este de rea-credinta sau
daca obligatia sa de restituire este urmarea culpei sale, debitorul
este obligat la restituirea echivalentului bunului in functie de cea
mai mare dintre cele trei valori mentionate; daca dovedeste ca
bunul ar fi pierit chiar daca ar fi fost predat creditorului, atunci va
fi exonerat de obligatia de restituire
- in cazul unei pierderi partiale a bunului (pieire partiala,
69

deteriorare sau orice scadere de valoare cu exceptia celei


generate de folosinta normala a bunului sau cu exceptia cauzelor
neimputabile debitorului), debitorul este obligat sa ii achite
creditorului contravaloarea pierderii
- bunul supus restituirii este un bun frugifer
- daca debitorul obligatiei de restituire este de buna-credinta, el
va putea pastra in proprietate fructele, dar va suporta cheltuielile
avansate pentru obtinerea acestora
- daca debitorul obligatiei de restituire este de rea-credinta sau
cauza restituirii ii este imputabila, el este tinut sa restituie fructele
sau contravaloarea lor si sa il despagubeasca pe creditor de lipsa
de folosinta (are insa dreptul la acoperirea cheltuielilor facute cu
obtinerea fructelor)
- indiferent de buna sau reaua-credinta a lui accipiens, acesta
trebuie sa restituie suma de bani ori, dupa caz, bunurile de gen
primite, in aceeasi cantitate si de aceeasi calitate
- daca accipiens este un incapabil, el este tinut la restituire numai
in limita folosului realizat

Actiunea in restituire a platii nedatorate


- este o actiune, de regula, personala
- se prescrie in termenul general de prescriptie extinctiva de 3
ani, care incepe sa curga din momentul cand solvens a cunoscut
ori ar fi trebuit sa cunoasca faptul platii nedatorate si persoana
obligata la restituire
- cand obiectul platii nedatorate a fost un lucru individual
determinat, actiunea in restituire are caracterul unei actiuni in
revendicare, cu regimul sau juridic
70

Imbogatirea fara justa cauza


- faptul juridic licit prin care are loc marirea patrimoniului
unei persoane prin micsorarea corelativa a patrimoniului
alte persoane, fara ca pentru acest efect sa existe o cauza
justa sau un temei juridic.
- creditorul se numeste insaracit, iar debitorul se numeste
imbogatit

Conditiile imbogatirii fara justa cauza


1. Conditiile materiale ale intentarii actiunii in restituire
a) sa existe o imbogatire a paratului (exista imbogatire de
fiecare data cand in patrimoniul imbogatitului se poate inregistra
orice avantaj care poate fi evaluat in bani, fara sa fie necesara o
crestere a activului patrimonial)
b) sa existe o insaracire a reclamantului
c) intre imbogatirea paratului si insaracirea reclamantului sa fie
o legatura sau o corelatie directa (sa aiba o cauza unica sau
aceeasi origine)
2. Conditiile juridice ale actiunii in restituire
a) imbogatirea si insaracirea corespunzatoare sa fie lipsite de o
cauza justa, adica de un temei juridic care sa le justifice
Exista trei cazuri in care imbogatirea trebuie considerata
justificata:
- atunci cand imbogatirea rezulta din executarea unei obligatii
valabile
- in ipoteza neexercitarii de catre cel pagubit a unui drept
contra celui imbogatit
- cand imbogatirea rezulta dintr-un act indeplinit de cel pagubit
in interesul sau personal si exclusiv, pe riscul sau ori, dupa caz, cu
intentia de a gratifica
71

b) Imbogatitul sa fie de buna-credinta (in caz contrar este fapta


ilicita ce antreneaza raspunderea civila delictuala)
c) Insaracitul sa nu aiba la dispozitie o alta actiune in justitie
pentru realizarea dreptului sau de creanta impotriva paratului
Efectele imbogatirii fara justa cauza
- da nastere unui raport obligational intre imbogatit (debitorul) si
insaracit (creditorul obligatiei de restituire)
- restituirea se face in natura sau prin echivalent banesc
- limitele restituirii intemeiate pe imbogatirea fara justa cauza:
- imbogatitul este obligat sa restituie insaracitului numai
valoarea imbogatirii sale, chiar daca insaracirea reclamantului
este mai mare
- insaracitul are dreptul de a i se restitui doar valoarea
insaracirii sale, chiar daca foloasele obtinute de imbogatit sunt
mai mari
- pentru ca imbogatirea fara justa cauza sa genereze actiunea in
restituire este necesar ca imbogatirea sa subziste la data sesizarii
instantei
- restituirea este subordonata regulilor generale ale dreptului
restituirilor

Prescriptia dreptului la actiune


- actiunea intemeiata pe imbogatirea fara justa cauza se prescrie
in termenul general de 3 ani
- prescriptia incepe sa curga de la data cand insaracitul a
cunoscut sau, dupa imprejurari, trebuia sa cunoasca atat
insaracirea sa lipsita de o cauza justa, cat si persoana
72

imbogatitului
RASPUNDEREA DELICTUALA SAU EXTRACONTRACTUALA
Raspunderea civila este acel raport juridic de obligatii in care o
persoana, numita raspunzatoare, este indatoratasa repare
prejudiciul injust suferit de catre o alta persoana; prejudiciul poate
fi cauzat printr-o fapta ilicita a omului sau de un fapt juridic care
nu consta intr-o conduita umana, cum ar fi prejudiciul cauzat de
un anumal sau de un lucru, de un defect produs, etc.
Principiul precautiunii = obligatia juridica de a preintampina si
reduce riscurile care pun in pericol viata, sanatatea oamenilor si
mediul inconjurator
-in toate cazurile, raspunderea civila este fundamentata pe ideea
de garantie obiectiva, care are ca support riscul de activitate,ori,
dupa caz, riscul de autoritate
-prezumtia de culpa in sarcina debitorului opereaza exclusive in
ceea ce priveste categoria obligatiilor de rezultat; in cazul
obligatiilor de mijloace sau de diligent, culpa debitorului trebuie
sa fie probata de creditor pt a obtine condamnarea lui la
reparatie.
Felurile raspunderii civile delictuale si clasificarea lor
1.in functie de clasificarea dupa sediul legal
A.Ipotezele de raspundere civila delictuala reglementate
in NCC
a.raspunderea pt prejudiciul cauzat prin fapta proprie
-autorul unei fapte ilicite savarsite cu vinovatie care cauzeaza un
prejudiciu altei persoane are obligatia de a repara acest prejudiciu
b.raspunderea pt prejudiciul cauzat prin fapta altuia
73

-in acest caz intra raspunderea persoanelor care au obligatia de a


supraveghea un minor sau un interzis judecatoresc care trebuie
sa repare prejudiciul cauzat de persoanele aflate sub
supravegherea sa; sau a comitetului pt faptele comise de
prepusul sau

c.raspunderea pt prejudiciul cauzat de animale, de lucruri sau


prin ruina edificiului
-presupune raspunderea directa a celui care are in paza juridica
animale, lucruri sau este proprietarul edificiului care a cauzat
prejudiciul;
B. Ipoteze speciale de raspundere civila delinctuala
reglementate de legislatia dezvoltatoare a CC
- raspunderea autoritatilor publice pentru prejudicii cauzate prin
acte de putere;
- raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate de erori
judiciare
-raspunderea pt prejudiciile cauzate de defectele produselor
-raspunderea pt prejudiciile sau daunele ecologice
-raspunderea pt daunele nucleare
-raspunderea personalului medical
2.dupa fundamentul sau, raspunderea delictuala se imparte in:
A.Raspunderea civila delictuala subiectiva
-se fundamenteaza in principiu pe vinovatia dovedita.
-cel a carui actiune a prejudiciat trebuie sa repare prejudiciul
B.Raspunderea civila delictuala obiectiva
74

-exista si se angajeaza fara vinovatia dovedita sau prezumata a


persoanei raspunzatoare; se fundamenteaza pe ideea sau
obligatia de garantie obiectiva.
RASPUNDEREA PENTRU PREJUDICIILE CAUZATE PRIN FAPTA
PROPRIE
- conditiile de raspundere: existenta prejudiciului; fapta ilicita;
raportul de cauzalitate intre prejudiciul cauzat si fapta ilicita;
vinovatia autorului faptei ilicite si prejudiciabile.
- dintre acestea, prejudiciul si raportul de cauzalitate sunt
intotdeauna obligatorii.
PREJUDICIUL
-rezultatele daunatoare, de natura patrimoniala sau morala,
consecinte ale incalcarii sau vatamarii drepturilor si intereselor
legitime ale unei persoane.
Clasificarea prejudiciilor:
A.Potrivit clasificarii traditionale, prejudiciile sunt de doua feluri:
patrimoniale si nepatrimoniale sau daune morale.
a.prejudiciile patrimoniale = consecinte daunatoare care au
valoare economica, putand fi evaluate pecuniar
b.prejudiciile nepatrimoniale sau daunele morale = consecinte
daunatoare suferite de catre o persoana, care nu au valoare
economica si nu pot fi evaluate pecuniar; ele constau intotdeauna
in dureri fizice si psihice ale victimei si sunt urmarea, in principiu,
a incalcarii drepturilor personale nepatrimoniale care definesc
personalitatea umana in tripla sa dimensiune: fizica, morala si
sociala
- se clasifica, la randul lor in : prejudicii morale rezultate din
leziuni sau vatamari ale personalitatii fizice a victimei (prejudiciile
corporale) si prejudicii morale independente de orice leziune fizica
sau corporala (prejudiciile afective).
75

A. Clasificarea moderna tripartita a prejudiciilor : prejudicii


patrimoniale, prejudicii corporale si prejudicii sau daune
morale.
a.prejudiciile patrimoniale
b.prejudiciile corporale = prejudiciile cauzate prin incalcarea
drepturilor personale nepatrimoniale care definesc personalitatea
fizica a unei persoane, precum: dreptul la viata, la sanatate, la
integritate corporala.
- sunt prejudicii mixte, cu o alcatuire duala: o componenta
economica (patrimoniala), care se repara prin despagubiri banesti
si o componenta morala (nepatrimoniala), care se repara prin
mijloace nepatrimoniale si, deopotriva, prin plata de sume de bani
cu titlu de compensatii banesti
c. prejudicii morale sau daune morale pure = constau in dureri
psihice cauzate prin atingerile aduse personalitatii afective ori
personalitatii sociale a unei persoane, cum sunt: moartea unei
rude apropiate, atentatele la onoarea, demnitatea, cinstea
victimei etc.
Alte clasificari:
a) prejudicii previzibile = acele consecinte daunatoare care au
fost sau au putut fi prevazute la momentul savarsirii faptei
ilicite sau al producerii imprejurarii care le-a cauzat
prejudicii imprevizibile = cele care nu puteau fi prevazute

b) prejudicii individuale = cele care rezulta din atingerile sau


incalcarile unui drept ori interes legitim individual al unei
persoane
prejudicii colective = presupun lezarea dreptului sau interesului
unei colectivitati privit in sine insusi, independent de interesele
individuale ale fiecarui membru al acelei colectivitati (sindicat,
asociatie a consumatorilor)
prejudicii in masa = cele cauzate unui numar mare de victime,
76

care rezulta dintr-o fapta ilicita sau imprejurare unica (acte de


terorism, catastrofa naturala, accidente nucleare etc)

c) prejudicii instantanee = acele consecinte daunatoare care se


produc dintr-o data sau intr-o perioada de timp foarte scurta
(moartea unui animal prin impuscare, spargerea unui obiect de
sticla etc)
Prejudicii succesive = acele consecinte daunatoare care se
produc continuu sau intr-o perioada indelungata de timp (o boala
cronica, o infirmitate permanenta etc)

Pentru a fi reparabil, in principiu, orice prejudiciu este


obligatoriu sa indeplineasca urmatoarele conditii minime: sa fie
cert, direct, personal si sa rezulte din incalcarea sau atingerea
unui drept ori a unui interes legitim.
a) certitudinea sau caracterul cert al prejudiciului: un prejudiciu
este cert atunci cand existenta sa este sigura, neidoielnica si
totodata poate fi stabilita intinderea sa in prezent.
- sunt certe toate prejudiciile actuale ( acelea care s-au produs
pana la momentul in care cel prejudiciat cere repararea lor ) si
toate prejudiciile viitoare dar sigure (acelea care nu s-au produs,
dar care pe baza elementelor indestulatoare, poate fi stabilita
intinderea si valoarea lor, ex: victima unui accident a ramas cu o
incapacitate de munca); prejudiciile viitoare si nesigura obliga la
reparare doar dupa ce se produc sau daca este sigur ca se vor
produce.
Pentru ca un prejudiciu rezultat din pierderea unei sanse sa aiba
caracter cert si reparabil trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
- sansa sa fie reala si serioasa
77

- pierderea sansei sa fie consecinta directa a faptei ilicite


sau a alte imprejurari pentru care se angajeaza raspunderea
delictuala
- la stabilirea reparatiei sa se tina cont in mod obligatoriu de
marja de incertitudine sau de faptul "alea" care afecteaza
posibilitatea realizarii sansei de castig sau evitarii riscului de
pierdere.
b) caracterul direct al prejudiciului: necesitatea existentei
raportului de cauzaliatate intre fapta ilicita si prejudiciul produs;
acesta exista si atunci cand prejudiciul direct a fost cauzat in mod
direct persoanei, dar si in cazul prejudiciilor directe cauzate
indirect (ex: rudele celui accidentat care sufera in urma pierderii
valorii patrimoniale)
- in primul caz victima se numeste directa, iar in cel de-al doilea
victima indirect
-prejudiciul direct cuprinde atat prejudiciul cauzat in mod direct
cat si prejudiciul cauzat in mod indirect; prejudiciul este indirect
atunci cand nu exista raport de cauzalitate.
c) caracterul personal: doar persoana care a suferit un prejudiciu
injust poate sa ceara repararea sa; exista si prejudicii colective,
care au fost cauzate prin producerea aceluiasi eveniment mai
multor persoane;
- in acest caz nici una dintre victime nu poate cere repararea
prejudiciului colectiv, ci doar a celui personal; totusi ei au si
dreptul la actiunea colectiva.
Actiunea colectiva este actiunea introdusa de catre un reclamantreprezentant prin care se solicita apararea unui drept apartinand
unui grup de persoane, incat solutia ce se va pronunta va fi
opozabila intregului grup (poate fi introdusa de o asociatie a
profesionistilor, a consumatorilor, un sindicat, asociatie de
78

proprietari etc).
d. Prejudiciul sa rezulte din incalcarea sau atingerea unui drept
ori a unui interes legitim
-rasp civila se angajeaza tot timpul cand e vb de incalcarea unor
dr subiective patrimoniale sau extrapatrimoniale.
-atingerea unui simplu interes rezultat dintr-o situatie de fapt da
dreptul la repararea prejudiciului cauzat daca sunt intrunite doua
conditii:
i. situatia de fapt sa fi avut caracter de stabilitate, incat sa
se poata deduce ca ar fi continuat si in viitor
ii. sa fie vorba de vatamarea unui interes licit si moral.
FAPTA ILICITA
-o fapta este ilicita atunci cand este contrara legilor imperative si
bunelor moravuri; acea actiune sau inactiune contrara legii care
are ca efect atingerea unui drept subiectiv sau a unui interes
legitim al unei persoane.
-in cele mai frecvente situatii, faptele ilicite ale oamenilor sunt
pozitive, adica fapte de comisiune sau actiuni (sustragerea,
deteriorarea sau distrugerea unui bun etc)
-inactiunea este fapta ilicita in toate cazurile cand legea prevede
imperativ obligatia unei persoane de a actiona intr-un anumit fel,
adica de a avea o conduita pozitiva, obligatie care insa nu a fost
respectata (parasirea locului accidentului, neluarea masurilor
medicale de urgenta etc).
Abuzul de drept este o fapta ilicita civila. Exercitarea
drepturilor prin depasirea limitelor lor juridice ori cu rea-credinta,
contrar ordinii publice si exigentelor ce rezulta din continutul
bunelor moravuri constituie o conduita ilicita sau un abuz de
drept. Daca printr-o astfel de conduita ilicita sau abuziva se
79

cauzeaza altuia un prejudiciu, autorul sau este si trebuie obligat


sa il repare.
RAPORTUL DE CAUZALITATE
- este o conditie materiala sau obiectiva
-raportul de cauzalitate lipseste atunci cand prejudiciul este
cauzat in exclusivitate de forta majora, uneori de cazul fortuit, de
fapta unei terte persoane sau fapta victimei.
Teoria sau sistemul unitatii indivizibile dintre cauza si
conditii
-se porneste de la ideea justa potrivit careia in stabilirea
raportului cauzal trebuie avut in vedere ca fenomenul-cauza nu
actioneaza singur, izolat, ci in ambianta unor conditi externe, care
fara a produce efectul pagubitor, au favorizat totusi producerea
acestui effect, inlesnind nasterea procesului cauzal
- cu alte cuvinte, intre cauza principala si conditii este o unitate
indivizibila, raportul de cauzalitate cuprinzand nu numai faptele
care constituie cauza necesara si directa, ci si conditiile cauzale,
fapte care au facut posibila actiunea cauza sau i-au asigurat ori
agravat efectele daunatoare.
Cauzele care exclud existenta raportului de cauzalitate
Forta majora
Forta majora este orice imprejurare de origine externa, cu
caracter exceptional, imprevizibila, absolut invincibila si
inevitabila.
Astfel, pentru ca un eveniment sau o anumita imprejurare sa
poata fi calificata forta majora este necesar sa indeplineasca
cumulativ urmatoarele trei conditii: sa fie externa, imprevizibila,
absolut invincibila si inevitabila.
80

A. Exterioritatea - evenimentele de forta majora sunt, de cele


mai multe ori, fenomene naturale extraordinare, straine de
activitatea si vointa omului, cum sunt: cutremurele grave,
inundatiile catastrofale, alunecarile de teren, trasnetele, tornadele
etc. De asemenea, sunt cazuri de forta majora si unele
evenimente sociale extraordinare, provocate de oameni, cum sunt
razboaiele si revolutiile.
B. Imprevizibilitatea - evenimentul trebuie sa fie rezonabil
imprevizibil
C. Absoluta invincibilitate si inevitabilitate - aprecierea se face
in abstracto, avandu-se ca etalon conditia si posibilitatea
persoanei care este capabila sa depuna diligent si prudent
maxima de care este in stare omul cel mai dotat.
Cazul fortuit
Cazul fortuit este un eveniment care nu poate fi prevazut si nici
impiedicat de catre cel care ar fi fost chemat sa raspunda daca
evenimentul nu s-ar fi produs.
Evenimentele care pot fi calificate cazuri fortuite sunt de doua
feluri:
a) imprejurari interne, care isi au originea in campul de
activitate a celui care este sau ar fi chemat sa raspunda,
fiind intrinseci lucrurilor si animalelor acestuia, cum sunt:
viciile ascunse ale lucrului, defectele de fabricatie, sperietura
unui animal etc, imprejurari care nu sunt imputabile
persoanei respective;
b) imprejurari de origine externa, neimputabile persoanei
chemata sa raspunda, care nu ai caracter extraordinar si nu
puteau fi prevazute de catre un tip uman mediu si nici
prevenite ori evitate decat de omul cel mai capabil de o
diligenta si prudenta maxima. Fac parte din aceasta
categorie: ploile torentiale, cutremurele de mica intensitate
care se produc frecvent in anumite zone teritoriale etc
Rezulta ca imprejurarile cazuri fortuite sunt evenimente care nu
puteau fi prevazute de cel care ar fi chemat sa raspunda si care
81

nu pot fi impiedicate si nici evitate de catre un om cu diligenta si


prudenta medie, obisnuita, normala.
- sunt totusi situatii de exceptii cand numai forta majora exclude
raspunderea delictuala: prejudiciile cauzate de lucruri, de
animale, de defectele produselor, raspunderea in contractual de
transport de persoane, etc.
Specificul raspunderii persoanei juridice pt prejudiciile cauzate
prin fapta proprie
Raspunderea
persoanei
juridice
pentru
prejudiciile
cauzate prin faptele ilicite ale organelor sale de conducere
si administrare este o raspundere pentru fapta proprie.
Persoana juridica poate fi conceputa si definita ca fiind o entitate
juridica creata potrivit legii de o persoana sau de mai multe
persoane fizice sau juridice, cu statut de subiect de drept
autonom, care participa in nume propriu la viata juridica, fiind
titulara de drepturi si obligatii proprii si avand o raspundere
juridica proprie, distincta de persoanele care au constituit-o sau o
alcatuiesc.
Faptele ilicite si prejudiciabile savarsite de organele de conducere
si administrare ale persoanelor juridice in legatura cu functiile
incredintate sunt fapte ilicite ale insasi persoanei juridice.

Angajarea acestei raspunderi poate avea loc numai daca sunt


indeplinite anumite conditii:
-in primul rand, trebuie sa fie prezente si dovedite trei conditii
generale: prejudiciul, fapta ilicita a organului de conducere sau
administrare si raportul de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu.
- mai este necesara o conditie speciala: fapta ilicita trebuie sa fi
fost savarsita de organele de conducere sau administrare in
82

legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor care le-au fost


incredintate. Fapta ilicita trebuie sa fi fost savarsita in interesul
persoanei juridice sau sa existe cel putin aparenta ca in acel
moment si loc s-a actionat in interesul acesteia.
-conditiile trebuie probate de victima; conditia vinovatiei dovedite
a organului de conducere care a savarsit fapta ilicita si
prejudiciabila nu este necesara.
Faptele ilicite atrag si raspundere personala si solidara a celor
care le-au savarsit, atat fata de persoana juridica, cat si fata de
terti. Victima va putea chema in judecata, fie numai persoana
juridical, fie doar persoanele in cauza sau pe toate acestea pt a
raspunde solidar.
Atunci cand persoana juridica obligata la reparare plateste
victimei despagubiri, ea are dreptul sa se intoarca cu o actiune in
regres impotriva persoanelor care au savarsit fapta in calitate de
organ de conducere sau de administrare.
-in situatiile in care pers fizica savarseste fapta ilicita in calitate
de simplu prepus si nicidecum in aceea de organ al persoanei
juridice, raspunderea acesteia din urma se poate angaja ca o
raspundere pt prejudiciile cauzate prin fapta ilicita a altuia, adica
in calitate de comitent pt prejudiciul cauzat prin fapta prepusului.

RASPUNDEREA PT PREJUDICIILE CAUZATE PRIN FAPTA ALTUIA


-cel care in temeiul legii, al unui contract ori al unei hotarari
judecatoresti este obligat sa supravegheze un minor sau o
persoana pusa sub interdictie raspunde de prejudiciul cauzat
altuia de catre aceste din urma persoane; raspunderea subzista
chiar si in cazul cand faptuitorul, fiind lipsit de discernamant, nu
raspunde pt fapta proprie.
Astfel, in ceea ce-l priveste pe autorul faptei ilicite si
83

prejudiciabile, acesta trebuie ca la data savarsirii faptei sa fi fost


minor, adica sa aiba varsta sub 18 ani, ori sa fie o persoana aflata
sub interdictie judecatoreasca. Aceasta raspundere nu exista in
cazul in care autorul faptei este o persoana majora lipsita de
discernamant, care insa nu este pusa sub interdictie
judecatoreasca pentru alienatie sau debilitate mintala.
Persoanele chemate sa raspunda: toate persoanele fizice sau
juridice care au obligatia prevazuta de lege, stabilita intr-un
contract sau printr-o hotarare judecatoreasca de a supraveghea
pe minorul sau, dupa caz, persoana pusa sub interdictie
judecatoreasca care a savarsit fapta ilicita prin care s-a cauzat
unei terte persoane un prejudiciu injust.
-persoanele carora le revine obl de supraveghere: parintii,
tutorele minorului, tutorii interzisilor, cadrele didactice,
persoanele carora le este incredintat un minor in plasament,
asistentii maternali, profesionistii prin contract.
Conditiile existentei raspunderii
-conditiile generale ale raspunderii civile: prejudiciul injust cauzat
unei terte persoane, fapta ilicita a minorului sau, dupa caz, a
interzisului judecatoresc si raportul de cauzalitate dintre fapta
ilicita si prejudiciu; vinovatia autorului faptei ilicite si prejudiciabile
nu este o conditie necesara pt existent si angajarea acestei
raspunderi.
- conditii speciale:
A.Minoritatea sau, dupa caz, statutul de persoana pusa
sub interdictie.
-conditia trebuie sa fie prezenta in momentul in care autorul
prejudiciului a savarsit fapta ilicita si prejudiciabila.
B.Fapta ilicita si prejudiciabila sa fie savarsita de catre
minor sau de interzisul judecatoresc dupa momentul
84

nasterii efective a obligatiei de supraveghere in sarcina


persoanei raspunzatoare.
- prin obligatia de supraveghere se intelege indatorirea si
puterea persoanei in sarcina careia s-a nascut de a organiza,
dirija, indruma si controla activitatea autorului faptei ilicite si
prejudiciabile
-in NCC, nu se prevede ca o conditie a angajarii raspunderii
existent comunitatii de locuinta a minorului sau interzisului
judecatoresc cu persoana sub a carei supraveghere este.
Cel obligat la supraveghere este exonerat de raspundere numai
daca dovedeste ca nu a putut impiedica fapta prejudiciabila.
Astfel, trebuie facuta dovada unei cauze straine care l-a pus pe
cel chemat de lege sa raspunda in situatia de a nu putea
impiedica fapta prejudiciabila. Cauza straina consta evident in
forta majora, cazul fortuit, fapta victimei sau fapta unei terte
persoane.
- exonerarea de raspundere nu depinde de existenta sau
inexistenta vinovatiei persoanei raspunzatoare
- raspunderea este principala, obiectiva si directa, victima putand
sa se indrepte direct impotriva persoanei raspunzatoare pentru a
obtine reparatia, fara ca promovarea actiunii sa fie conditionata
de chemarea in judecata inainte sau simultan si a autorului
prejudiciului, chiar daca are discernamant.

Regresul persoanei raspunzatoare


prejudiciul cauzat victimei

care

reparat

Atunci cand persoana raspunzatoare a reparat prejudiciul


cauzat, in anumite conditii, ea are dreptul de regres impotriva
faptuitorului.
85

Dreptul de regres impotriva celui care a cauzat prejudiciul este


prevazut de lege cu valoare de regula generala si pentru toate
cazurile de raspundere pentru prejudiciile cauzate prin fapta
altuia, indiferent de locul unde sunt reglementate. Cel care
raspunde pt fapta altuia se poate intoarce impotriva aceluia care
a cauzat prejudiciul, cu exceptia cazului in care acesta din urma
nu este raspunzator pt prejudiciul cauzat.
Persoana raspunzatoare care a reparat in totul sau in parte
prejudiciul cauzat victimei are actiune in regres impotriva
minorului sau interzisului judecatoresc, autor al faptei
prejudiciabile, doar atunci cand sunt intrunite toate conditiile ca
acesta sa raspunda pentru fapta proprie, adica trebuie sa existe
vinovatia dovedita a autorului faptei prejudiciabile. Existenta
vinovatiei va putea fi dovedita numai atunci cand se va proba
faptul ca in momentul savarsirii faptei prejudiciabile, autorul ei
avea discernamant.
- minorul care a implinit varsta de 14 ani are discernamant in
plan delictual, deci daca se dovedeste vinovatia lui, el va
raspunde de prejudiciul cauzat.
Raspunderea comitentului pt prejudiciile cauzate tertilor
prin faptele ilicite delictuale ale prepusului
Comitentul este obligat sa repare prejudiciul cauzat de prepusii
sai ori de cate ori fapta savarsita de acestia are legatura cu
atributiile sau scopul functiilor incredintate.
Este comitent cel care, in virtutea unui contract sau in temeiul
legii, exercita directia, supravegherea si controlul asupra celui
care indeplineste anumite functii sau insarcinari in interesul sau
sau al altuia,
Comitentul nu raspunde daca dovedeste ca victim cunoastea sau,
dupa imprejurari, putea sa cunoasca, la data savarsirii faptei
prejudiciabile, ca prepusul a actionat fara nicio legatura cu
86

atributiile sau scopul functiilor incredintate.


-raspunderea intervine numai atunci cand prepusul cauzeaza un
prejudiciu unei terte persoane printr-o fapta ilicita
exctracontractuala, adica delictuala.
Atentie!!! Nu ne aflam in cazul raspunderii pt fapta altuia, care
este contractuala.
Conditiile de dr comun ale raspunderii comitentului
- prejudiciul victimei, fapta ilicita a prepusului si raportul de
cauzalitate existent intre fapta ilicita a prepusului si prejudiciul
injust suferit de victim; nu se cere vinovatia prepusului.
Raspunderea comitentului este principal si autonoma in raport cu
eventual raspundere delictuala proprie a prepusului. Comitentul
raspunde pt prejudiciul cauzat victimei prin fapta prepusului, iar
nu pt repararea prejudiciului de catre prepus. Prin urmare,
comitentul are o obligatie proprie de reparare a prejudiciului
suferit de victim, fiind indiferent daca o obligatie similara s-a
nascut sau nu in sarcina prepusului.
Conditiile speciale ale raspundrii comitentului
a.Existenta raportului de prepusenie dintre autorul faptei ilicite si
prejudiciabile si persoana chemata sa raspunda in calitate de
comitent pentru prejudiciul cauzat victimei
-comitentul este persoana care, in baza unui contract sau in
temeiul legii, exercita directia, supravegherea si controlul asupra
prepusului
-prepusul este persoana care indeplineste anumite functii sau
insarcinari in interesul comitentului sau al altuia si asupra careia
comitentul exercita directia, supravegherea si controlul
- raportul de prepusenie se naste numai cu consimtamantul
ambelor parti, in sensul de vointa declarata a comitentului si a
prepusului
87

-in cele mai frecvente situatii, raportul de prepusenie se naste


dintr-un contract (contractul individual de munca dintre salariat si
angajator), insa sunt si situatii in care izvorul sau este
extracontractual( desfasurarea unei activitati din partea unui copil
in intereseul parintelui)
-prepusul este intotdeauna o persoana fizica, pe cand comitentul
poate fi, dupa caz, persoana juridica de drept privat sau de drept
public ori persoana fizica.
b.fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu sa fie savarsita de catre
prepus in legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor ce i-au
fost incredintate de comitent.
- comitentul va raspunde intotdeauna cand prepusul a savarsit
fapta ilicita si prejudiciabila actionand in interesul comitentului
sau la ordinul sau in interesul altuia, in limitele stricte ale
atributiilor care alcatuiesc continutul functiei sale, cu respectarea
instructiunilor si dispozitiilor pe care i le-a dat comitentul. Este
vorba de culpa de serviciu, care este imputabila exclusiv
comitentului.
-comitentul va raspunde si pentru prejudiciul cauzat de prepus
atunci cand a actionat prin deviere de la functia sa, prin depasirea
limitelor sale si chiar prin exercitiul abuziv al acesteia; trebuie cel
putin sa existe aparenta ca prepusul a actionat, in momentul
savarsirii faptei prejudiciabile, in legatura cu atributiile sau cu
scopul functiilor respective.
-comitentul nu va raspunde daca se dovedeste ca victima
cunostea sau, dupa imprejurari, putea sa cunoasca, la data
savarsirii faptei prejudiciabile, ca prepusul a actionat fara nicio
legatura cu atributiile sau scopul functiilor incredintate, pe scurt,
trebuie ca victima sa fi fost de buna-credinta la momentul
savarsirii faptei.

88

Pentru admiterea actiunii in regres, comitentul, dupa ce a


reparat in tot sau in parte prejudiciul cauzat victimei, va trebui sa
faca dovada vinovatiei prepusului. Este necesar sa distingem intre
vinovatia sau culpa proprie si culpa de serviciu.
In raporturile victima-comitent, vinovatia prepusului este si
ramane indiferenta. Ea are relevanta exclusiv in raporturile dintre
victima si prepus, atunci cand victima ii cere prepusului sau si
prepusului repararea prejudiciului, precum si in raporturile dintre
comitent si prepus, fiind o conditie de admitere a actiunii in regres
a comitentului impotriva prepusului.
III. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in
general, de animale si de ruina edificiului

Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in


general
Orice persoana este obligata sa repare prejudiciul cauzat de
lucrul aflat sub paza sa, ceea ce inseamna ca pentru a duce la
antrenarea raspunderii, "lucrul" trebuie sa indeplineasca o singura
conditie: aceea de a se fi aflat, in momentul cauzarii prejudiciului,
sub paza persoanei chemata de lege sa raspunda.
Prin exceptie, aceasta raspundere nu se poate antrena in cazul
lururilor pentru care exista reglementari speciale: ruina edificiului,
produsele cu defecte, instalatii si energie nucleara, in caz de
accidente nucleare, aeronave.
De asemenea, raspunderea nu se antreneaza pentru prejudiciile
cauzate de lucrurile care n-au fost inca apropriate de nimeni si nu
se afla in paza unei persoane, cum sunt: aerul din atmosfera,
radiatiile naturale etc.
Raspunderea pentru lucruri nu se va aplica, de regula, in acele
situatii in care lucrul a fost doar un simplu instrument de care
89

omul s-a folosit in cauzarea prejudiciului.

Are paza animalului sau a lucrului proprietarul sau cel care, in


temeiul unei dispozitii legale sau al unui contract ori chiar numai
in fapt, exercita in mod independent controlul si supravegherea
asupra animalului sau a lucrului si se serveste de acesta in interes
propriu.
Temeiul pazei juridice consta, de regula, intr-un drept (drept real,
de proprietate sau personal), dar sunt si situatii in care un lucru
sau animal cauzeaza un prejudiciu aflandu-se doar in fapt sub
controlul si supravegherea unei persoane, deci fara un temei
legitim (persoana care a furat un lucru sau un animal sau este
gasitorul lui).
Prin paza materiala intelegem tot o punere de directie, control si
supraveghere pe care o persoana o exercita asupra unui lucru,
sub autoritatea pazitorului juridic si in interesul acestuia.
Paza juridica si paza materiala pot fi exercitate de una si aceeasi
persoana, dar si de persoane diferite (in cazul prepusului).
Pazitorul material nu raspunde decat pentru fapta proprie, iar
obligatia de reparare a pejudiciului cauzat de lucru revine numai
pazitorului sau juridic.
Persoanele care au calitatea de pazitori juridici:
- proprietarul lucrului, care poate exercita plenar toate atributiile
proprietatii (posesie, folosinta si dispozitie) si in favoarea caruia
opereaza o prezumtie relativa de pazitor juridic al lucrului aflat in
proprietatea sa. Aceasta prezumtie poate fi inlaturata atunci cand
proprietarul dovedeste ca lucrul sau, in momentul cand a cauzat
prejudiciul, se afla in paza juridica legitima sau nelegitima, de
drept sau de fapt, a unei alte persoane.
-calitatea de pazitor juridic nu inceteaza automat prin neuz, prin
90

pierderea sau abandonarea lucrului atat timp cat o alta persoana


nu a dobandit ea paza.
- in situatia cand un lucru se afla in proprietate pe cote-parti sau
in devalmasie, raspunderea coproprietarilor este solidara pentru
prejudiciul cauzat de lucrul comun, prezumandu-se ca toti sunt
simultan si concurent pazitori juridici ai acestuia; exceptie face
cazul in care se incredinteaza folosinta exclusive unuia dintre ei
sau cazul in care unul dintre ei a uzurpat acest drept.
- raspunderea unitatii administrativ-teritoriale pentru prejudiciile
cauzate de lucrurile dintr-o mostenire vacanta se angajeaza
numai in momentul in care a intrat in stapanirea de fapt a
mostenirii; pana atunci va raspunde curatorul desemnat de un
notar public.
- in toate cazurile, daca proprietarul inlatura prezumtia de pazitor
juridic al lucrului, aceasta va opera, atunci cand este cazul, in
sarcina
titularilor
celorlalte
drepturi
reale,
cum
sunt:
uzufructuarul, uzuarul, fiduciarul, creditorul gajist, creditorul
retentor etc.
Paza juridica a lucrului poate fi, adesea, scindata intre
proprietar sau posesor si detentorul precar. Astfel, paza juridica a
structurii lucrului ramane la proprietar sau la posesor, iar paza
juridica a utilizarii sau pastrarii acestuia este in sarcina
detentorului precar.
-daca se va dovedi ca prejudiciul se datoreaza unui viciu intern al
lucrului sau, in general, este legat de structura sa, raspunderea se
va angaja in persoana proprietarului sau posesorului
- daca lucrul provoaca un prejudiciu din cauza modului in care
este pastrat sau utilizat, raspunderea revine detentorului precar
(chiriasului, comodatarului, transportatorului etc).

91

Obligatia de reparare a prejudiciului in sarcina celui care are paza


lucrului este independenta de orice culpa, adica de orice
vinovatie. Raspunderea se fundamenteaza pe obligatia de
garantie
in
sarcina
pazitorului
juridic
cu
privire
la
"comportamentul lucrului", care are ca suport riscul de activitate.
Raspunderea pazitorului juridic al lucrului este exclusa numai
daca se face dovada inexistentei raportului de cauzalitate dintre
lucru si prejudiciul suferit de reclamant. Proba se face prin dovada
ca, dimpotriva, prejudiciul este cauzat exclusiv de un caz de forta
majora, de fapta victimei sau fapta unei terte persoane.

Conditiile raspunderii pentru prejudiciile cauzate de


lucruri:
- conditiile generale sunt: un prejudiciu si raportul de cauzalitate
dintre lucru si prejudiciu
-conditia speciala consta in faptul ca lucrul care a cauzat
prejudiciul este necesar sa se afle in paza juridica a unei persoane
Efectele raspunderii pt prejudiciile cauzate de lucruri:
victim are dr de a pretinde repararea prejudiciului de catre
pazitorul juridic al lucrului; intre cele doua persoane se naste un
raport unilateral de obligatii civile, in care victim este numai
creditor, iar pazitorul juridic este exclusive debitor.
Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale
Proprietarul unui animal sau cel care se serveste de el raspunde,
independent de orice culpa, de prejudiciul cauzat de animal, chiar
daca acesta a scapat de sub paza sa.
Nu exista obligatie de reparare a prejudiciului atunci cand acesta
este cauzat exclusiv de fapta victimei, de fapta unui tert ori este
urmarea unui caz de forta majora.
92

Persoanele care sunt chemate de lege sa raspunda:


- raspunderea revine intotdeauna persoanei care are paza juridica
a animalului in momentul realizarii prejudiciului, intrucat paza
juridica se prezuma ca apartine proprietarului animalului care a
cauzat prejudiciul, pana la proba contrara
- nu pot fi obligate sa raspunda acele persoane care au si exercita
doar paza materiala a animalului, cum este prepusul pazitorului
juridic, indiferent ca, in indeplinirea atributiilor si exercitarea
functiilor sale, are obligatia de a ingriji animalul sau dreptul de a-l
folosi in interesul comitentului

Animalele pentru care se raspunde:


- aceasta raspundere se aplica doar in cazul prejudiciilor cauzate
de animalele care se afla in paza juridica a unei persoane fizice
sau juridice, asupra lor putand a fi exercitata, in mod
independent, o putere de directie, control si supraveghere
-animalele domestice, indiferent de specie
- animalele salbatice din ariile protejate de tip faunistic, din
gradinile zoologice, din centrele de reabilitare, din sanctuare, din
circuri, menajerii si folosite legal in scopuri artistice, precum si
acelea din crescatoriile de vanat autorizate si din complexurile de
vanatoare
- prejudiciile cauzate de animalele salbatice care traiesc in
libertate, adica in parcuri de vanatoare trebuie sa fie clasificate in:
prejudicii cauzate prin distrugerea sau avarierea bunurilor
apartinand persoanelor fizice si juridice si prejudicii cauzate direct
persoanei umane, constand in vatamari ale sanatatii, integritatii
corporale sau in moartea victimei.

93

Conditiile raspunderii:
-existenta prejudiciului
-existenta raportului de cauzalitate dintre "comportamentul"
animalului si prejudiciu
- animalul sa se afle in paza juridica a unei persoane.

Cel care a suferit prejudiciul are dreptul sa ceara repararea lui de


la pazitorul juridic al animalului. Dupa ce pazitorul juridic a
reparat prejudiciul, el are dreptul la o actiune in regres impotriva
celui care a avut paza materiala a animalului in momentul
cauzarii prejudiciului. In cadrul actiunii in regres, pazitorul juridic
este tinut sa dovedeasca prezenta tuturor conditiilor raspunderii
pentru fapta proprie a pazitorului material al animalului.

Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de ruina


edificiului
Proprietarul unui edificiu sau al unei constructii de orice fel este
obligat sa repare prejudiciul cauzat prin ruina lui ori prin
desprinderea unor parti din el, daca acestea au fost cauzate de
lipsa intretinerii sau de un viciu de constructie.
Prin edificiu se intelege orice constructie realizata de om prin
ansamblarea trainica a unor materiale care, prin incorporarea lor
in sau la sol ori la alta constructie, devine, in mod durabil, un
imobil in natura sa. Nu constituie edificiu: o stanca, un arbore etc
nici lucrarile sau contructiile improvizate sau demontabile, cum
sunt este un gard mobil sau un garaj mobil.

Persoana raspunzatoare pentru prejudiciile cauzate de ruina


94

edificiilor este cea care are calitatea de proprietar al edificiului.


Acesta raspunde chiar si atunci cand edificiul se afla, la momentul
producerii prejudiciului, in stapanirea altei persoane pe temeiul
unui alt drept real sau personal: uzufruct, abitatie, fiducie,
locatiune, comodat etc, cu exceptia superficiarului, care este
proprietarul edificiului.
Daca dreptul de proprietate este afectat de o conditie, suntem in
prezenta a doi proprietari: unul sub conditie suspensiva (care va
raspunde numai in cazul realizarii conditiei) si celalalt sub conditie
rezolutorie.
Atunci cand edificiul este in coproprietate sau in devalmasie,
coproprietarii sau devalmasii vor raspunde solidar.
Conditiile raspunderii:
- existenta prejudiciului
- ruina edificiului sau desprinderea unor parti din edificiu care este
urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie (ruina
edificiului trebuie sa fie involuntara)
- existenta raportului de cauzalitate dintre ruina edificiului sau
desprinderea unor parti din acesta si prejudiciul suferit de victima
Toate aceste conditii trebuie sa fie dovedite de victima care
pretinde repararea prejudiciului ce i-a fost cauzat.
In situatia in care prejudiciul este cauzat de caderea sau
aruncarea unui lucru dintr-un edificiu, raspunderea revine
persoanei care a ocupat cu titlu sau fara titlu acel imobil.
Inlaturarea raspunderii poate avea loc numai daca proprietarul
edificiului dovedeste ca ruina se datoreaza unei cauze straine:
fortei majore, faptei victimei sau faptei unui tert. Ea nu poate fi
inlaturata prin simpla dovada a cazului fortuit.
Daca ruina edificiului s-a produs din cauza lipsei de intretinere sau
95

a unui viciu de constructie imputabil unei alte persoane, atunci


proprietarul poate promova, dupa repararea prejudiciului cauzat
victimei, o actiune in regres impotriva acelei persoane.
Modalitati privitoare la subiectele obligatiilor

Obligatia solidara= acel raport obligational cu pluralitate de


subiecte care prezinta particularitatea ca oricare creditor solidar
poate cere plata in intregime a datoriei sau oricare debitor solidar
este tinut sa execute intreaga prestatie la care are dreptul
creditorul.
-se opune divizibilitatii;
-poate fi expresa sau tacita, cu singura conditie ca aceasta sa
rezulte din contract.
-poate fi conventionala( rezulta din contract) sau legala (expres
prevazuta de lege)
-poate fi activa- exista doi sau mai multi CREDITORI solidari sau
pasiva- exista doi sau mai multi DEBITORI solidari.

Solidaritatea pasiva= obl. este solidara intre debitori cand toti


sunt obligati la aceeasi prestatie, astfel incat fiecare poate sa fie
tinut separate pentru intreaga obligatie, iar executarea acesteia
de catre codebitori ii libereaza pe ceilalti fata de creditor.
-practic ii da dreptul creditorului de a urmarii pe oricare
dintre debitorii sai, avand functia unei adevarate garantii a
realizarii creantei.
-riscul insolvabiltatii il va suporta codebitorul care a platit
creanta si nu creditorul.
96

-trebuie sa fie prevazuta expres de lege sau stipulate expres


prin vointa partilor( poate fi si act juridic unilateral); nu se
prezuma. Exceptie: solidaritatea pasiva se prezuma in cazul
obligatiilor comerciale.
-solidaritatea pasiva legala:
1.cei care raspunde pentru o fapta prejudiciabila sunt tinuti
solidar la reparative fata de cel prejudiciat.(raspundere delictuala)
2.cand prejudiciul a fost cauzat de actiunea simultana sau
succesiva a mai multor persoane si nu se poate stabili care dintre
acestea a cauzat prejudiciul, toate vor raspunde solidar
3.avem un mandant care a desemnat mai multi mandatari,
acestia raspund solidar, daca nu exista o stipulatie contrara.
4.avem doi sau mai multi mandanti si un sg mandatar,
fiecare raspunde solidar fata de mandatar pentru toate efectele
mandatului.

Efectele solidaritatii pasive:


A. In raporturile dintre creditor si debitorii solidari
1.Efectele principale ale solidaritatii passive sunt:
a.obligatia oricarui debitor de a plati datoria in intregime. In
masura in care creditorul nu si-a realizat intreaga creanta prin
urmarirea unui debitor, el poate sa urmareasca un altul.
b.plata facuta catre creditor are ca efect liberarea de datorie a
tuturor codebitorilor.
c.obl solidara are unul si acelasi obiect- prestatia datorata de toti
codebitorii. Totusi exista o pluralitate de raporturi obligationale=>
obl unui debitor poate fi anulata fara a afecta obligatiile celorlalti;
unele obligatii pot fi pure si simple altele sub conditie si termen;
obl unui debitor se poate stinge fara a fi stinse si celelalte
97

obligatii; obligatia solidara este divizibila(intre mostenitori) in


cazul mortii unuia dintre codebitori(!!!)
d.debitorul poate opune exceptiile personale (nulitatea relativa ca
urmare a vicierii consimtamantului sau, modalitati care afecteaza
doar unui codebitor- profita in exclusivitate numai unui debitor si
exceptii ce profita si celorlalti debitori: remiterea de datorie catre
un codebitor, confuziunea si compensatia partiala) si exceptiile
comune tuturor debitorilor (cauzele de stingere a obligatiilor,
nulitatea absoluta sic ea relative, modalitati comune- ex. acelasi
termen)
e.cauzele care genereaza o diminuare sau stingere a datoriei
profita tuturor codebitorilor solidari chiar daca numai
partial(compensatie, remitere de datorie, confuziunea)
f.intreruperea si suspendarea prescriptiei fata de un codebitor,
genereaza intreruperea sau suspendarea fata de toti debitorii
solidari.
g.prin novatie, creditorul il accepta ca unic debitor pe unul dintre
codebitori si ceilalti sunt liberati.
h.in cazul remiterii de datorie, a compensatiei si a confuziunii,
ceilalti debitori raman obligati solidari pentru datoria ramasa.
DOAR in cazul remiterii creditorul poate sa ceara intreaga datorie
celorlalti codebitori, acestia avand la randul lor dr la actiune in
regres fata de debitorul eliberat.
i.renuntarea la solidaritate facuta fata de un debitor= este ceruta
doar o parte din datorie, aferenta acelui debitor. Ceilalti codebitori
raman obligati la intreaga datorie, avand la indemana actiunea in
regres.(trebuie facuta expres)
j. renuntarea la solidaritate fata de toti codebitorii= obl devine
divizibila.(expresa)

98

2.Efectele secundare:
a.obligatia devine imposibil de executat din cauza faptei
unuia sau mai multor debitori solidari- toti sunt obligati la
plata datoriei, iar cel vinovat si la daune-interese; sau in care
obligatia devine imposibil de executat din cause obiective(
forta majora, caz fortuit), insa dupa momentul punerii in
intarziere a debitorilor- toti debitorii sunt obligati la plata de
daune-interese.
b.hot jud obtinuta impotriva unui codebitor nu are autoritate de
lucru judecat fata de ceilalti; hot jud pronuntata in favoarea
unuia dintre debitori profita si celorlalti( cu exceptia cazului in
care s-a intemeiat pe o cauza ce putea fi invocate numai de acel
debitor)

B. Efectele solidaritatii passive in raporturile dintre codebitorii


solidari
-obligatia lor e divizibila, nu exista solidaritate intre debitori. Daca
unul dintre ei plateste datoria, prestatia se imparte si trebuie
executata de fiecare in parte.
-regresul este total daca obligatia solidara este contractata in
interesul explusiv al unuia dintre codebitori sau rezulta din fapta
unuia dintre ei( ceilalti debitori sunt fidejusori)
-pentru a obtine restituirea cotei lor de la ceilalti debitori exista
doua actiuni: actiunea subrogatorie( Art 1596(1) lit c)- ipoteca,
gaj, privilegii si actiunea personala, intemeiata pe mandate sau
gestiunea de afaceri
-daca un debitor este insolvabil, riscul este suportat de toti
codebitorii; si creditorul suporta riscul insolvabilitatii celui fata de
care a renuntat la solidaritate sau l-a iertat de datorie(adica
suporta partea de datorie)
99

-codebitorul urmarit de debitorul ce a facut plata ii poate opune


acetuia toate mijloacele de apare comuna pe care debitorul nu lea opus creditorului, dar si mijloace de aparare personale.

CESIUNEA DE CREANTA-creditorul ii
ofera locul lui unui cesionar care va incasa de la debitor
respectiva creanta
Def: Cesiunea de creanta este conventia prin care creditorul
cedent transmite cesionarului o creanta impotriva unui
tert( debitor cedat).
Ea trebuie sa indeplineasca conditiile generale legale impuse
oricarui contract: capacitatea, consimtamantul, obiect determinat
si licit, o cauza licita si morala si forma, in masura in care este
ceruta de lege.
Consimtamantul debitorului cedat nu se cere, deoarece nu este
parte la contract.
In cazul cesiunii cu titlu gratuit se aplica regulile de la
donatie( forma autentica), iar in cazul cesiunii cu titlu oneros se
aplica regulile de la contractual de vanzare( e de ajuns simplul
accord al partilor).
Exceptie: daca se transfera o creanta ce este legata in mod
esential
de
persoana
creditorului
se
cere
obligatoriu
consimtamantul debitorului.
Precizare: Pentru efectivitatea cesiunii de creanta este necesar sa
fie facuta opozabila debitorului cedat.

Conditii de efectivitate ale cesiunii de creanta:

100

Pt opozabilitatea ei fata de terti( implicit fata debitorul cedat)


trebuie indeplinite anumite formalitati de publicitate:
VCC: notificarea cesiunii catre debitor sau prin acceptarea
cesiunii de catre debitor.
NCC: a. acceptarea cesiunii de catre debitor, printr-un inscris cu
data certa
b. notificarea scrisa a cesiunii- se poate face atat de
cesionar cat si de cedent( care nu e obligat); daca notificarea e
facuta de cedent, debitorul trebuie sa execute prestatia direct
fata de cesionar, opozabilitatea fiind realizata de la data
comunicarii notificarii; daca notificarea e facuta de cesionar,
debitorul are dreptul de a-i pretinde acestuia sa-I prezinte dovada
scrisa a cesiunii, precum si de a suspenda plata pana la acest
moment.
c. inscrierea in arhiva electronica- in cazul cesiunii de
universalitati; nu e suficienta in cazul debitorului cedat.
d. cererea de chemare in judecata- act ce incorporeaza
notificarea debitorului cedat; este formulata de catre cesionarul
creantei.
e. opozabilitatea fata de tertii asimilati debitorului cedat- se
include fideiusorii debitorului, opozabilitatea fata de acestia
facandu-se tot prin notificare sau acceptare.
f. notarea in cartea funciara

Efectele cesiunii de creanta


-principalul effect este transmiterea dreptului de creanta de la
cedent la cesionar.

101

-contractul care include cesiunea de creante produce si efectele


operatiunii juridice care se realizeaza prin intermediul ei: vanzare,
schimb, imprumut, donatie

Efectele cesiunii de creanta intre parti:


A.Transferul creantei.
-creanta se transmite cu toate drepturile pe care cedentul le are
in legatura cu creanta cedata, impreuna cu dr de garantie si toate
accesoriile ei(dobanzi). Exceptie: cedentul nu poate transmite
cesionarului posesia bunului luat in gaj fara acordul
constitutorului.
-este posibila o transmitere partiala( cedentul si cesionarul au dr
proportionale)
-obligatia cedentului de a preda cesionarului inscrisul constatator
al creantei(in cazul transmiterii partiale, doar o copie), precum si
alte inscrisuri doveditoare; daca aceasta obligatie nu e indeplinita,
cesionarul are dreptul sa invoce remediile contractuale in caz de
neexecutare.
B.Obligatia de garantie.
-cand cesiunea se face cu titlu oneros cedentul are o obligatie de
garantie fata de cesionar, adica raspunde de existent ACTUALA SI
VALABILA a creantei si acesoriilor sale.
-garantia NU presupune si o raspundere pentru solvabilitatea
debitorului, doar daca cedentul isi asuma prin actul de cesiune
aceasta obligatie( si daca nu face nici o alta precizare se prezuma
ca se oblige pt solvabilitatea actual)
-in cazul in care cedentul stia la data cesiunii de insolvabilitatea
actual a debitorului, ii se aplica dispozitiile legale privind
102

raspunderea vanzatorului de rea-credinta pt viciile ascunse ale


bunului vandut.
-nu exista obligatie de garantie in cazul cesiunii cu titlu gratuit, la
cesiunea unui dr aleatoriu, care s-a stins de la data realizarii
evenimentului aleatoriu, nici atunci cand dreptul cesionat a fost
desfiintat datorita unor cause posterioare cesiunii( exceptie face
desfiintarea retroactive-anularea).
-cedentul este tinut sa raspunda si pentru evictiune( cand
cesionarul nu dobandeste creanta in patrimonial sau ori nu poate
sa o faca opozabila tertilor)
-cedentul este tinut sa-l despagubeasca pe cesionar

Efectele cesiunii de creanta fata de terti si intre terti


A.Efectele inainte de notificare sau acceptare- fata de
debitorul cedat, pana in momentul notificarii sau acceptarii prin
inscris cu data certa ori a prezentarii de catre cesionar a dovezii
scrise, cesiunea creantei ii este inopozabila.
B.Efectele dupa notificare/acceptare:
a. debitorul poate sa opuna cesionarului toate mijloacele de
aparare pe care le-ar fi putut invoca impotriva cedentului cum ar
fi: nulitatea actului, imposibilitatea de executare fortuita,
remiterea de datoriesau darea in plata consimtite de cedent
anterior indeplinirii formalitatilor de publicitate
b.debitorul cedent poate sa opuna cesionarului plata facuta cu
buna-credinta unui creditor apparent.
c. debitorul cedat care a acceptat cesiunea prin inscirs cu data
certa, nu mai poate opune cesionarului compensatia(datorii
reciproce) pe care o putea opune cedentului.
103

C. Cesionari succesivi
a. daca s-au facut mai multe cesiuni ale aceleasi creante, va
dobandi creanta acela dintre cesionari care a facut primul
notificarea cesinii catre debitor sau celui caruia a obtinut primul
acceptarea cesiunii prin inscris cu data certa.
b. este preferat cel care si-a inscris mai intai cesiunea la arhiva,
indiferent de pct a
c. creditorii cedentului, pana la notificare sau acceptare sunt
considerate terti, deci pot urmari creanta cedentului fata de
debitorul cedat. Dupa realizarea publicitatii au doar dr la actiunea
pauliana daca le-au fost fraudate interesele.

Subrogatia
creantei

in

drepturile

creditorului

prin

plata

=consta in inlocuirea creditorului dintr-un raport juridic


obligational cu o alta persoana care, platind datoria debitorului,
devine creditor al acestuia din urma.
In primul rand subrogatia personala este o modalitate de plata, iar
in plan secund este o modalitate de transfer al creantei.
-marele avantaj pt cel subrogate este faptul ca I se transmit toate
dr creditorului adica si toate garantiile si accesoriile, astfel el
dobandeste o pozitie mai buna decat ceilalti creditori ai
debitorului.
-subrogatia poate fi partiala: caz in care creditorul initial are
prioritate de plata, cu exceptia cazului in care acesta s-a obligat
fata de noul creditor sa-I garanteze suma
Subrogatia conventionala

104

-trebuie sa fie expresa si pt a fi opozabila, constatata printr-un


inscris.
a.Subrogatia consimtita de creditor
-opereaza prin acordul de vointa intre creditor si tert si fara
consimtamantul debitorului( contrazicere cu Art 1474(1) si (2))
-trebuie sa fie concomitenta cu plata( daca intervine inainte de a
face plata ne aflam in cazul cesiunii de creanta, daca intervine
dupa plata, obligatia se considera stinsa) si inscrisul trebuie sa
aiba data certa(pt a fi opozabil tertilor)
b.Subrogatia consimtita de debitor
-are loc prin acordul de vointa intervenit intre debitor si tert, de la
care debitorul se imprumuta pentru a-l plati pe credito, subrogand
pe tertul imprumutator in drepturile creditorului initial.
-nu este necesar consimtamantul creditorului initial.
-pentru a fi valabila trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
1.actul de imprumut sau chitanta sa imbrace forma inscrisului cu
data certa
2.se se stipuleze expres ca debitorul a imprumutat suma de bani
pt a face plata datoriei sale fata de creditor
3.in chitanta de plata sa se arate expres ca plata s-a facut cu
suma imprumutata de debitor de la tert.
Subrogatia legala
-opereaza de plin drept, deci nu este necesar consimtamantul
creditorului initial sau al debitorului, in urmatoarele situatii:
a.in folosul celui, care fiind el insusi creditor al aceluiasi debitor,
plateste pe un alt creditor ce are preferinta.
105

b.in folosul dobanditorului unui bun ce face obiectul unei


garantii( ex. privilegiu sau ipoteca) care il plateste pe titularul
creantei.
c.in folosul celui, care fiind obligat impreuna cu altii sau pt altii,
are interes sa stinga datoria( codebitorul solidar, codebitorul dintro obl indivizibila, fideiusoru)
d.in folosul mostenitorului care plateste din bunurile sale datoria
succesiunii.
e. in alte cazuri prevazute de lege: in cazul asigurarilor, in cazul
instrainarii bunului obiect al locatiunii, in cazul platii nedatorate,
avem un dr de regres in temeiul subrogatiei in drepturile
creditorului platit, impotriva adevaratului debitor.

Efectele subrogatiei
-subrogatul ia locul creditorului platit si poate exercita toate
drepturile si actiunile acestuia impotriva debitorului, de asemenea
beneficiaza si de toate garantiile care insotesc creanta.
-debitorul si cei care au garantat garantia pot opune creditorului
toate mijloacele de aparare pe care le aveau impotriva
creditorului initial.
-subrogatul are la indemana si o actiune proprie contra debitorului
prin care poate obtine si alte cheltuieli sau daune suferite cu
aceasta ocazie.

Preluarea datoriei si cesiunea de datorie


Transmisiunea datoriei se poate realize pe doua cai directe:
106

a. prin contract incheiat intre debitorul initial si noul debitor


-se realizeaza printr-un acord de vointa intre debitorul initial si
debitorul cesionar
-pt opozabilitatea acestuia fata de creditor e necesar acordul
acestuia, dup ace unul dintre debitori ii comunica acestuia
contractual. Pana ce primesc acordul, acestia pot modifica sau pot
sa puna capat contractului. Chiar si fara acordul creditorului, intre
parti acesta isi produce efectele, insa debitorul cesionar trebuie
sa execute la timp datoria preluata, creditorul avnd dr la actiunea
oblica impotriva acestuia.
-efectele cesiunii dupa acordul creditorului: noul debitor il
inlocuieste pe cel vechi si il libereaza de plata. Efectul liberator nu
se produce daca noul debitor este insolvabil, iar creditorul nu
cunostea acest lucru. Partile pot conveni ca debitoriul nous a nu il
inlocuiasca, astfel vor suzista doua obligatii. Noul debitor nu mai
poate opune mijloacele de aparare pe care le-ar putea invoca in
rap obligational dintre el si vechiul debitor, nici exceptiile
personale ale vechiului debitor(nulitatea relative pt vicii de
consim), nici compensatia intre debitorul initial si creditor.

-in ceea ce priveste efectele asupra garantiilor creantei initiale:


i.garantiile consimtite de debitorul initial sau instituite de
legiuitor, se mentin.
ii.garantiile consimtite de terti se sting.
iii.garantiile se mentin si in cazul in care nu se libereaza debitorul
initial.

b.prin contract incheiat intre creditor si noul debitor


107

-vorbim de fapt de o novatie prin schimbare de debitor, adica este


o preluare de datorie, dar nu si o cesiune a acesteia.
-ii sunt aplicabile dispozitiile generale in material preluarii de
datorie.
-transmisiunea se realizeaza cu toate accesoriile, mai putin
garantiile consimtite de terti(se sting). Garantiile se mentin in
cazul in care debitorul initial nu afost liberat de datorie. Garantiile
consimtite de debitorul initial se mentin daca pot fi detasate de
persoana debitorului.
-noul debitor se poate apara invocand toate apararile pe care le
avea vechiul debitor fata de creditor, cu exceptia compensatiei si
exceptiilor personal.

MIJLOACE JURIDICE DE TRANSFORMARE A OBLIGATIILOR


NOVATIA
=este o operatiune juridical de natura contractuala prin care
partile sting o obligatie veche si o inlocuiesc cu o obligatie noua.
(concomitent)
Conditiile novatiei:
-in primul rand trebuie indeplinite toate conditiile generale de
validitate ale unui contract si trebuie sa respecte toate conditiile
de forma ale contractului initial.

-conditii speciale:
a. sa existe o obligatie veche valabila; obl lovita de nulitatea
absoluta nu poate fi novata, prin exceptie cea lovita de nulitatea
relative poate fi novata deoarece obligatiile anulabile pot fi
108

confirmate( doar in cazul in care nulitatea nu s-a pronuntat in


justitie)
b. sa se nasca prin acordul partilor o obligatie noua valabila care
o inlocuieste pe cea veche; cand obl noua este lovita de nulitatea
relative, novatia se va consolida daca nulitatea este acoperita
prin confirmare.
c.obligatia noua trebuie sa aiba un element nou fata de vechea
obligatie, de ex: schimbarea uneia dintre parti, schimbarea
obiectului, a cauzei sau adaugarea ori inlaturarea unor
conditii(modificarea termenului nu e o novatie)
-schimbarea creditorului se aseamana cu cesiunea de creanta,
dar se deosebeste de aceasta prin faptul ca se face cu acordul
debitorului si are ca effect nasterea unei noi oblifatii.
-schimbarea debitorului se aseamana cu transmitereade datorie,
insa novatia nu transmite datoria, ci da nastere unei noi datorii,
iar noua obligatie nu beneficiaza de garantiile vechii obligatii.
-schimbarea obiectului se aseamana cu darea in plata, insa la
darea in plata acordul platilor este concomitant cu plata, in
schimb la novatie intelegerea partilor intervine anterior platii.
d. sa existe intentia expresa a partilor de a nova, adica sa rezulte
din act intentia partilor de a nova.

Efectele novatiei
a. Prin novatie se stinge obligatia veche impreuna cu toate
garantiile si accesoriile sale. Asadar:
-ipotecile constituite de debitor se sting in cazul in care avem o
novatie prin schimbare de debitor(si acesta cu consimte la
mentinerea lor), in cazul celorlalte tipuri de novatie se mentin, iar
celelalte garantii se mentin indiferent de tipul de novatie.
109

-ipotecile constituite de terti in vederea garantarii obligatiei


originare se sting odata cu incheierea contractului de novatie
-novatia intre un creditor si unul dintre debitorii solidari are ca si
consecinta faptul ca ipotecile legate de vechea creanta nu pot fi
transferate
decat
asupra
bunurilor
codebitorului
care
contracteaza noua datorie.
-totusi garantiile se pastreaza in toate cazurile in care cei care leau constituit sunt de acord.
b. Raporturile dintre partile novatiei.
-noua obligatie are intotdeauna character contractual, indiferent
care a fost izvorul obligatiei vechi.
-noul debitor nu poate opune creditorului mijloacele de aparare pe
care le avea impotriva debitorului initial si nici pe care acesta din
urma le avea impotriva creditorului, cu exceptia situatiei in care,
in ultimul caz, debitorul poate invoca nulitatea absoluta a actului
din care s-a nascut obligatia initiala.

STINGEREA OBLIGATIILOR PRIN EXECUTARE VOLUNTARA


PLATA

110

Obligatia se stinge daca este executata benevola, adica prin


remiterea unei sume de bani sau executarea oricarei prestatii
care constituie obiectul insusi al obligatiei.
Poate fi vorba de executarea prestatiei de a da, a face sau a nu
face ceva.
Executarea benevola presupune preexistenta unei obligatii
valabile. Lipsa acesteia are drept consecinta calificarea
operatiunii ca plata nedatorata. Restituirea nu este admisa in
privinta obligatiilor natural care au fost executate de bunavoie.
Notiunea de plata are doua intelesuri:
a.miloc de executare voluntara a unei obligatii
-in sens larg reprezinta obligatia de a da, a face sau a nu face.
-in sens restrains desemneaza obligatia de a da o suma de bani.
b.fapt juridic sau act juridic- dupa caz
In ceea ce priveste consmintamantul creditorului, in cazul in care
acesta refuza plata raportul obligational nu se stinge, decat daca
debitorul utilizeaza tehnici de obligare a creditorului la
executare(punerea in intarziere). Acceptarea expresa a
creditorului are seminficatia unei renuntari la invocarea
neconformitatii platii.
Persoana care poate primi plata
a. creditorul
b. reprezentantul sau legal sau conventional
c. persoana autorizata de instanta sa o primeasca
d. persoana indicata de creditor sa o primeasca

111

Situatii de exceptie:
a. cand creditorul a ratificat plata facuta unui accipiens fara drept
de a o primi, tertul devenind retroactiv mandatarul creditorului.
b. cand cel care a primit plata fara drept devine ulterior titularul
creantei.
c. cand plata a fost facuta celui care a pretins plata in baza unei
chitante liberatorii semnate de creditor
d. plata poate fi primita de oricine cand plata a profitat
creditorului(ex de un creditor al creditorului)
e. cand plata s-a facut cu buna credinta unui creditor aparent
Plata nevalabila trebuie restituita in temeiul platii nedatorate, a
imbogatirii fara justa cauza ori a raspunderii delictuale.
Conditiile platii. Obiectul platii.
Debitorul nu se poate libera executand o alta prestatie decat cea
datorata, chiar daca valoarea prestatiei oferite ar fie gala sau mai
mare decat daca creditorul consimte la aceasta.
a. in cazul obligatiilor de rezultat debitorul este tinut sa procure
creditorului rezultatul promis, iar in cel al obligatiilor de mijloace,
debitorul este tinut sa foloseasca toate mijloacele necesare pt
atingerea rezultatului promis.
b. daca obiectul obl este prestatia de a preda un bun cert
debitorul trebuie remita in stare in care se gaseste in momentul
platii. El nu raspunde de pieirea totala sau partiala a bunului
datorata fortei majore sau cazului fortuit.(exceptie face cazul in
care se afla in intarziere)
c. cand obiectul obligatiei este stramutarea proprietatii, debitorul
are obligatiile complementare de a preda bunul si de a-l conserva
panalla predare.
112

d. o obligatie generica de a constitui o garantie se stinge prin


plata in momentul constituirii unei garantii reale sau personale
e.atunci cand obiectul prestatiei este de a da bunuri generice,
debitorul are dreptul sa aleaga bunurile ce urmeaza a fi predate si
trebuie sa remita debitorului intotdeauna bunuri de o calitate cel
putin medie. In principiu pieirea bunurilor de gen nu are ca effect
stingerea datoriei.
f. atunci cand obiectul obligatiei este de a da o suma de bani:
debitorul trebuie sa plateasca suma nominal datorata; se poate
utilize orice mijloc de plata; dobanda daca exista este cea
stabilita de parti sau de prin lege.
g. in cazul obligatiilor de a face debitorul trebuie sa execute
intocmai prestatia la care s-a obligat.

Imputatia platii
-exista situatii in care un debitor are mai multe datorii, avand ca
obiect prestatii de aceeasi natura fata de unul si acelasi creditor.
Imputatia platii determina care dintre datorii este platita de catre
debitorul care face o plata insuficienta pt a le stinge pe toate.
-poate fi de 3 feluri: conventional, unilateral si legala.
Imputatia conventional si unilateral
-de regula se face prin acordul partilor, necunoscand vreo limita,
insa fiind vorba de un acord patrimonial,in ipoteza in care este
incheiat in frauda unor creditori poate fi atacat printr-o actiune
pauliana.
-cand se face de catre debitor exista urmatoarele limite:

113

a. cand creanta este producatoare de dobanzi sau cheltuieli, nu


poate sa impuna creditorului plata capitalului inainte platii
acestora.
b. daca unele datorii au ajuns la scadenta si altele nu, iar
termenul a fost stipulate in beneficial creditorului, imputatia poate
fi facuta numai asupra datoriilor scadente
c. in cazul platii effectuate prin virament bancar, imputatia
trebuie facuta de debitor prin mentiunile corespunzatoare
consemnate de el insusi pe ordinal de plata
d. debitorul nu are dreptul sa impuna creditorului o plata
fractionata.
Cand cel care face imputatia platii este creditorul, el trebuie sa
indice debitorului datoria asupra careia aceasta se va imputa.
Imputatia legala
-imputatia se face de plin drept daca nu a fost facuta de catre
parti, dupa urmatoarele reguli:
a. se considera platita datoria ajunsa la scadenta
b.se sting datoriile negarantate sau cu cele mai putine garantii
apoi cele garantate
c. daca toate garantiile sunt scadente imputatia se face asupra
celei mai oneroase
d. daca toate sunt scadente, la fel de oneroase si garantate la fel
se va considera platita datoria cea mai veche.
e. daca datoriile sunt la fel de oneroase si au aceeasi vechime,
plata se imputa proportional asupra fiecareia, infrangandu-se
princ indivizibilitatii platii
f. in toate cazurile insa, plata se va imputa mai intai asupra
cheltuielilor de judecata si executare, apoi asupra ratelor,
114

dobanzilor si penalitatilor, in ordinea cronologica a scadentei


acestora si in final asupra capitalului daca partile nu convin altfel.

EXECUTAREA SILITA A OBLIGATIILOR


Dreptul la executarea silita in natura
Executarea in natura a obligatiilor care au ca obiect prestatia de a
da
a. obligatiile care au ca obiect prestatia de a da o suma de bani
sunt intotdeauna posibile de executat in natura. Creditorul poate
opri suma de la debitorii debitorului sau ori poate cere vanzarea
bunurilor debitorului.
b.atunci cand obligatia are ca obiect prestatia de a da un bun
individual determinat, debitorul este tinut, pe de-o parte, sa
transfere dreptul de proprietate sau un alt drept real si pe de alta
parte sa predea bunul in materialitatea lui la creditor. In cazul in
care bunul nu este predate se poate trece la executare silita
astfel:
i. predarea silita a bunurilor mobile consta intr-o procedura de
ridicare a bunurilor de la debitor de catre executor si predarea lor
creditorului; se incheie doua procese-verbale, de ridicare si de
predare.
ii.predarea silita a imobilelor la fel ca in cazul bunurilor mobile se
deruleaza dupa o procedura si se incheie cu redactarea unui
proces-verbal.
115

-aceste proceduri sunt posibile numai daca bunul este detinut de


debitor. Daca se afla in posesia unui tert, creditorul are
posibilitatea sa introduca o actiune in revendicare impotriva
tertului. In cazul in care tertul invoca posesia de buna credinta in
cazul bunurilor mobile sau uzucapiunea in cazul bunurilor
immobile, creditorul va putea obtine executarea obligatiilor de la
debitor numai prin echivalent banesc.
c.in ipoteza in care obligatia are ca obiect prestatia de a da bunuri
de gen, transferul dr de proprietate opereaza numai in momentul
individualizarii lorcare, de regula, are loc cu prilejul predarii. Daca
debitorul refuza sa individualizeze bunurile prin numarare,
cantarire sau masurare, creditorul poate cere executarea silita in
natura a obligatiei cu ajutorul fortei de constrangere a statului.
d.in ipoteza predarii de catre debitor a unor bunuri neconforme
creditorul, in cadrul aceluiasi drept la executare in natura, are dr
si la repararea, inlocuirea bunului, precum si la orice alt mijloc pt
a remedia o situatie defectuoasa.
Executarea obligatiei de a face
-aceasta executare silita, in principiu nu se poate realize in
natura, mai ales in cazul obligatiilor de a face intuit personae.
-cu toate acestea exista unele mijloace indirect de constrangere a
debitorului:
a.posibilitatea de acordare a amenzilor comisorii, care obliga( prin
hot judecatoreasca) debitorul la plata unor sume de bani catre
stat pana la executarea in natura a obligatiei sale.
b.autorizarea creditorului de a lua masurile necesare de executare
in natura a unor obligatii pe cheltuiala debitorului. Creditorul
poate sa execute el insusi prestatia de a face, solicitand apoi
daune-intere de la debitor sau are dreptul sa apeleze la un tert pt
a obtine de la acesta executarea silita in natura si apoi sa se
116

indrepte impotriva debitorului cu solictarea de executare in


echivalent, de daune-interese si alte cheltuieli.(se aplica si in
cazul obl de a da bunuri de gen).
Executarea silita a obligatiilor de a nu face
-in cazul neexecutarii obligatiei de a nu face, creditorul poate cere
instantei incuviintarea sa inlature ori sa ridice ceea ce debitorul a
facut cu incalcarea obligatiei, pe cheltuiala debitorului, in limita
stabilita prin hot judecatoreasca.
Amenzile cominatorii= reprezinta sume de bani pe care
debitorul este obligat prin hotarare judecatoreasca sa le plateasca
creditorului la anumite intervale de timp, de regula, pt fiecare zi
de intarziere, pana la executarea in natura a obl.
-nu se pot aplica atunci cand:
a.debitorul a fost obligat anticipat prin hot judecatoreasca sa
repare prejudiciul pe care l-a suferit creditorul prin executarea cu
intarziere a prestatiei( suntemin prezenta daunelor-interese
moratorii)
b.cand executarea in natura a obligatiei nu mai este posibila;
debitorul va putea fi obligat la plata de daune-interese
compensatorii
c.cand refuzul debitorului de a executa obligatia este clar si
definitiv exprimat, astfel ca se va angaja raspunderea civila pt
neexecutare, putand fi obligat sa plateasca daune interese.

COMPENSATIA
=un mijloc de stingere a doua obligatii reciproce si de aceeasi
natura existente intre doua persoane, astfel incat feicare este
concomitent, creditor si debitor al celeilalte.
117

-are ca efect stingerea reciproca a celor doua obligatii pana la


concurenta valorii celei mai mici dintre ele.
Compensatia legala
-opereaza de plin drept de indata ce exista doua datorii certe,
lichide si exigibile, oricare ar fi izvorul lor si care au ca obiect o
suma de bani sau o anumita cantitate de bunuri fungibile de
aceeasi natura.
-nu este nevoie de o hotarare judecatoreasca sau de acordul de
vointa al partilor
Conditii:
a.obligatiile sa fie reciproce, adica sa existe intre aceleasi
persoane, fiecare avand, una fata de cealalta, atat calitatea de
creditor cat si cea de debitor.
b. datoriile sa fie certe, lichide si exigibile, adica sa intruneasca
toate conditiile pt ca dr de a cere executarea silita in natura sau
prin echivalent sa fie actual( fara punerea in intarziere a celeilalte
parti); creantele trebuie sa fie neindoielnice, determinate in
intinderea lor si sa poata fi ceruta executarea acestora; o parte
poate sa ceara lichidarea judiciara a unei datorii pt a putea opune
compensatia.
c. datoriile sa aiba ca obiect prestatia de a da sume de bani sau o
anumita cantitate de bunuri fungibile si de aceeasi natura;
compensatia nu este posibila atunci cand consta in bunuri certe
sau bunuri de gen de specie diferita, cum ar fi graul si porumbul.
d. partile sa nu fi reununtat expres sau tacit la beneficiul
compensatiei.
Compensatia conventionala
-este acea compensatie care opereaza prin acordul de vointa al
partilor; se recurge la aceasta atunci cand nu sunt indeplinite
118

conditiile compensatiei legale; de cele mai multe ori ea se


confunda cu o dare in plata reciproca; ex de compensatie conv:
desi creantele reciproce nu sunt inca exigibile, partile convin la
compensarea lor. Sau convin la lichidizarea unei obligatii de a da
bunuri generice si la compensarea acesteia de a da o suma de
bani; efectele ei sunt similare celei legale.
Efectele compensatiei
-compensatia legala nu poate opera impotriva partilor; de
exemplu atunci cand s-a facut o cesiune de creanta si aceasta a
fost acceptata de catre debitorul cedat, acesta nu mai poate
opune cesionarului compensatia pe care o putea invoca in
raporturile cu cedentul; partile pot renunta la compensatie in mod
expres sau tacit. In fine, compensatia produce urmatoarele
efecte:
a. stinge cele doua obligatii reciproce pana la concurenta
obligatiei care are valoarea cea mai mica.
b. compesatia opereaza ca o plata dubla avand urmatoarele
consecinte:
i. se sting implicit garantiile si accesoriile obligatiei principale
ii. debitorul care putea sa opuna compensatia si care a platit
datoria nu se mai poate prevala in detrimentul tertilor de
privilegiile sau de ipotecile creantei sale.
iii. compensatia nu poate opera in detrimentul drepturilor
dobandite de un tert: ex, in cazul efectuarii cesiunii de creanta nu
poate opera comensatia intre cedent si debitorul cedat.
c. cand exista doua sau mai multe datorii reciproce se aplica
regula de la imputatia partii( vezi mai sus)

119

d. fideiusorul poate opune creditorului compensatia, in schimb


debitorul principal nu poate opune compensatia fidejusorului
impotriva creditorului sau.
e. compensatia care se produce intre creditor si codebitor solidar
nu libereaza de obligatie pe ceilalti codebitori.
f. in cazul indivizibilitatii insa, compensatia stinge obligatia fata de
ceilalti codebitori, acestia ramanand insa tinuti sa-i plateasca
celui dintai partea lor.
g. in cazul compensatiei conventionale si a celei judiciare, aceste
efecte se produc de la data cand s-a incheiat conventia privitoare
la compensatie.

DAREA IN PLATA
=este acel contract si totodata un mijloc de stingere a obligatiilor
care consta in acceptarea de catre creditor la propunerea
debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care
debitorul era obligat initial sa o execute. Asadar aceasta se poate
face numai cu consimtamantul creditorului.
Conditii:
a. acceptarea de catre creditor trebuie sa fie concomitenta cu
plata, altfel daca acordul sau a intervenit inainte de momentul
executarii se realizeaza novatia prin schimbare de obiect.
b. intre prestatia datorata si cea oferita in schimb trebuie sa
existe o echivalenta valorica relativa.
c. trebuie sa indeplineasca toate conditiile de fond pt validitatea
contractului(Art 1179(1)) sau daca e vb de un imobil, trebuie
indeplinite conditiile de forma necesare transferului de
proprietate.
120

Efectele darii in plata


-stinge obligatia cu toate garantiile si accesoriile ei.
-daca prestatia initiala a avut o valoare mai mare decat prestatia
executata, debitorul este obligat sa plateasca o sulta, altfel
operatiunea ar putea fi considerata o liberalitate, adica o iertare
partiala de datorie cu titlu gratuit.
-daca noua prestatie are o valoare mai mare, creditorul initial
devine debitor.
-daca darea in plata se face prin transferul unui dr de proprietate,
creditorul poate sa invoce garantia de evictiune si vicii ascunse
sau poate sa solicite prestatia initiala, ceea ce reprezinta
renuntarea la darea in plata; in ipoteza alegerii prestatiei initiale,
garantiile oferite de teri nu renasc.

REMITEREA DE DATORIE
=un mod voluntar de stingere a obligatiei care consta in
renuntarea creditorului, cu consimtamantul debitorului, la dreptul
sau de creanta.
Felurile remiterii de datorie
-poate fi totala sau partiala; daca nu exista stipulatii contrare se
prezuma totala.
- de regula e un contract cu titlu gratuit
-in cazul in care este cu titlu oneros, in realitate este de fapt o
novatie prin schimbarea obiectului obligatiei sau o tranzactie.
-poate fi expresa sau tacita.
Conditiile remiterii de datorie
121

-ea poate fi facuta prin acte intre vii- donatie sau prin acte mortis
causa- legat.
-cand se face prin acte intre vii, ea reprezinta o donatie indirecta
si poate fi realizata in orice forma scrisa sau verbala, expresa sau
tacita; nu este nevoie de inscris autentic;
-cand remiterea de datorie se realizeaza printr-un act juridic cu
titlu oneros, in schimbul remiterii de datorie, creditorul initial
primeste o alta prestatie.
-cand remiterea se face prin acte mortis causa, trebuie sa
indeplineasca toate conditiile de fond si de forma pt validitatea
testamentului.

ACTIUNEA OBLICA
=este mijlocul juridic prin care creditorul exercita drepturile si
actiunile debitorului, atunci cand acesta refuza sau neglijeaza sa
le exercite in prejudiciul creditorului.
-ex: daca debitorul a suferit un prejudiciu cauzat de o alta
persoana printr-o fapta ilicita si nu cere repararea lui, creditorul
va putea sa actioneze pe cel responsabil, in locul victimei, pe cale
oblica.
-este o masura de conservare a gajului general al creditorilor si nu
o masura de executare, deoarece nu conduce la realizarea
creantei.
Domeniul de aplicare
-domeniul actiunii oblice trebuie circumscris numai actiunilor si
drepturilor patrimoniale, cum ar fi: dreptul la actiunea in
revendicarea unui bun proprietatea debitorului; dreptul de a cere
plata unei creante apartinand debitorului; dr de a cere restituirea
unei plati nedatorate.
122

-intra in domeniul de aplicare al actiunii oblice si drepturi care


sunt susceptibile de o exercitare extrajudiciara: efectuarea unei
formalitati de publicitate, declararea unei creante a debitorului in
procedura colectiva, in cazul falimentului.
Actiuni ce NU pot fi exercitate pe cale oblica:
a. creditorii nu au posibilitatea sa se substituie debitorului pentru
a
incheia
acte
de
administrare
a
patrimoniului
acestuia( inchirierea unui bun, arendarea unui fond), sau acte de
dispozitie juridica(vanzarea-cumpararea, schimbul)
-pe cale oblica pot fi exercitate numai drepturile existe efectiv in
patrimoniul debitorului si nu simple posibilitati de a incheia un
acte juridice.
b. creditorii nu pot exercita drepturile si actiunile care sunt strans
legate de persoana debitorului. Este cazul acelor drepturi si
actiuni a caror valorificare implica o apreciere personala de ordin
moral sau familial din partea acestuia(legate de donatii, de
pensie)
c. nu poate fi exercitat pe aceasta cale nici dreptul debitorului de
a solicita repararea patrimoniala a prejudiciilor morale inregistrate
ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite a carei victima este.
d. creditorii nu pot exercita drepturile care sunt in acelasi timp
insesizabile si inalienabile( dr de uz, de abitatie, dr de a primi o
bursa). Cele care sunt doar insesizabile pot fi exercitate pe cale
oblica pt a evita micsorarea patrimoniului debitorului.
Conditiile actiunii oblice:
a.creanta debitorului trebuie sa fie certa si exigibila; este certa
atunci cand are o existenta sigura si necontestata; ea este
exigibila in cazul in care creditorul poate sa ceara plata ei de la
debitor.
123

b. debitorul sa fie inactiv, adica sa neglijeze sau sa refuze


exercitiul dreptului sau. Inactivitatea se poate datora releicredinte, neglijentei sau chiar unei imposibilitati obiective de
exercitare; daca debitorul devine activ, actiunea oblica nu mai
poate fi continuata.
c. creditorul sa faca dovada unui interes serios si legitim, de ex
cand ii se produce un prejudiciu; sau cand creditorul dovedeste ca
exista pericolul de a nu-si realiza creanta datorita neexercitarii de
catre debitor a unui drept sau a unei actiuni; sau cand debitorul
datorita pasivitatii sale este pe cale de a deveni insolvabil.
Momentul in care trebuie indeplinite conditiile actiunii
oblice
-in cazul exercitarii pe cale judiciara conditiile trebuie indeplinite
la momentul pronuntarii hot judecatoresti- conditii de
admisibilitate a actiunii.
-in cazul exercitarii pe cale extrajudiciara trebuie indeplinite la
data formularii cererii de catre creditor- conditii de exercitare a
actiunii oblice.
Efectele actiunii oblice
a. efectele fata de tertul parat actionat in judecata
-tertul va putea opune toate exceptiile si mijloacele de aparare pe
care le-ar fi putut invoca si impotriva debitorului.
-debitorul poate dispune in continuare de dr sale patrimoniale, iar
actele incheiate in acest sens sunt opozabile creditorului: ex.
Tertul poate invoca compensatia datoriei sale cuo creanta pe care
o are impotriva debitorului, chiar daca dr de creanta s-a nascut
dupa introducerea actiunii.
b.efectele fata de debitorul pasiv

124

-daca debitorul a fost introdus in proces hotararea judecatoreasca


ii este opozabila, altfel el este un simplu tert si nu ii este
opozabila.
c. efectele fata de creditorii debitorului
-daca actiunea oblica este exeritata cu succes, se va evita
micsora patrimoniul debitorului, iar situatia creata profita tuturor
creditorilor in temeiul dr lor de gaj.

ACTIUNEA PAULIANA
=acea actiune prin care creditorul solicita sa fie inopozabile fata
de el actele juridice incheiate de catre debitor in frauda
intereselor sale, cum sunt cele prin care debitorul isi creeaza sau
isi mareste o stare de insolvabilitate; este un instrument juridic
prevazut de lege pt protectia intereselor creditorilor impotriva
fraudei debitorilor.
Deosebiri fata de actiunea oblica:
-actiunea oblica se exercita in numele debitorului, in timp ce
actiunea pauliana este exercitata de catre creditor in numele sau
propriu.
-actiunea oblica sanctioneaza inactiunea debitorului, actiunea
pauliana se declanseaza ca urmare a actiunilor frauduloase ale
acestuia.
-daca actiunea oblica profita tuturor debitorilor, actiunea pauliana
foloseste numai creditorului care a promovat-o.
Domeniul de aplicare
Regula: presupune cu necesitate existenta fraudei si poate fi
exercitata numai impotriva actelor juridice pe care le incheie
debitorul; se exclud faptele juridice.
125

-cuprinde in principiu toate actele juridice civile: acte cu titlu


gratuit, oneros, acte unilaterale sau contracte, acte de instrainare
de drepturi, ori creatoare de obligatii, etc.
Discutii speciale:
a.Plata facuta in temeiul unui contract cu titlu oneros
-ea poate face obiectul actiunii pauliene conform dispozitiilor NCC.
-insa de regula, plata facuta de catre debitor unuia dintre
creditorii sai, chiar daca debitorul este insolvabil, nu poate fi
atacata pe cale pauliana deoarece: prin plata se stinge o datorie
care greveaza pasivul, iar plata este la adapost de frauda.
-daca insa debitorul plateste din proprie initiativa o datorie la care
nu este tinut, actiunea pauliana devine aplicabila.
b. Contractul prin care debitorul isi asuma noi datorii
-nu este aplicabila actiunea pauliana din doua motive: debitorul,
chiar insolvabil nu poate fi lipsit de dr de a-si gestiona
patrimoniul, iar actele prin care isi asuma noi datorii nu reprezinta
acte de insaracire, neavand loc o diminuare a activului sau
patrimonial.
-actiunea devine admisibila atunci cand scopul angajarii de noi
datorii este de a diminua gajul general al celorlalti creditori.

c.Hotararea judecatoreasca
-se poate solicita constatarea inopozabilitatii unei hot
judecatoresti pronuntate pe baza intelegerii frauduloase
intervenite intre debitor si adversarul sau; o astfel de tranzactie
poate fi atacata pe cale pauliana.
Exeptii. NU pot fi revocate pe cale pauliana urmatoarele
acte:
126

a. actele care privesc drepturile nepatrimoniale ale debitorului: nu


pot fi atacate deoarece implica o apreciere de ordin personal si
moral sin partea debitorului(ex: actul casatoriei, al adoptiei, actul
de recunoastere al paternitatii,etc)
b. actele juridice referitoare la drepturile patrimoniale exclusive
ale debitorului: implica o apreciere personala din partea
debitorului( ex: renuntarea debitorului la repararea pe cale
patrimoniala a unui prejudiciu moral)
c.actele juridice privitoare la drepturile si bunurile insesizabile ale
debitorului: renuntarea la o bursa de studiu, renuntarea la dr de a
cere majorarea pensiei de intretinere datorate de un tert,
renuntarea la dr de diurna, etc.
Conditiile actiunii pauliene
A.Creanta creditorului trebuie sa fie certa, lichida si
exigibila si, de regula, anterioara actului atacat.
a.creanta trebuie sa fie certa, lichida si exigibila, adica dreptul de
creanta sa fie cert la momentul introducerii actiunii; in ceea ce
priveste lichiditatea si exigibilitatea, acestea trebuie indeplinite la
momentul pronuntarii hotararii judecatoresti de declarare pe cale
pauliana a inopozabilitatii actului atacat.
-actiunea pauliana nu poate fi primita decat daca prin actul atacat
se cauzeaza creditorului un prejudiciu, or nu poate fi vorba de un
prejudiciu atunci cand creditorul, desi detine o creanta certa,
lichida si exigibila, se afla in imposibilitatea de a si-o valorifica, de
regula din cauza insolvabilitatii debitorului.
-pot justifica admiterea actiunii pauliene creantele pure si simple,
precum si cele afectate de o conditie rezolutorie, ele intrunind
conditia de a fi certe, lichide si exigibile; de asemenea actiunea
este admisibila si daca creanta este afectata de un termen
suspensiv al carui beneficiar e creditorul.
127

b.creanta creditorului trebuie sa fie, de regula, anterioara


incheierii de catre debitor actului a carui inopozabilitate de
solicita.
-totusi, creditorul posterior va putea introduce actiunea pauliana
in doua situatii: atunci cand creanta sa exista in principiu de la
data incheierii actului fraudulos si atunci cand la momentul
perfectarii actului fraudulos exista perspectiva certa de a intra
intr-un raport juridic cu debitorul.
-dovada anterioritatii creantei cade in sarcina creditorului( orice
mijloc de proba)
c.admisibilitatea actiunii pauliene nu depinde de existenta unui
titlu executoriu- in masurain care stabilirea insolvabilitatii
debitorului nu depinde de declansarea in prealabil a urmarii silite,
rezulta ca nici titlu executoriu, ca o conditie pt initierea ei, nu
poate fi privit ca o cerinta indeniabila pt admiterea actiunii
pauliene.
B.Actul incheiat de debitor cu tertul trebuie sa fi cauzat un
prejudiciu creditorului reclamant
-de regula prejudiciul consta in faptul ca debitorul si-a provocat,
ori si-a marit o stare de insolvabilitate existenta prin incheierea
actului atacat.
-sunt acte de insaracire cele care au ca efect iesirea unei valori
active din patrimoniul debitorului, fara ca in locul acesteia el sa
primeasca ceva in schimb. Exemplul tipic este donatia; sunt acte
de insaracire si cele cu titlu oneros in care valoarea prestatiilor
este dezechilibrata.
-actele prin care debitorul refuza sa se imbogateasca nu sunt acte
de insaracire si deci nu pot fi atacate pe cale pauliana.

128

-in schimb, renuntarea debitorului la o mostenire solvabila este


considerata un act de insaracire, in masura in care transmiterea
mostenirii opereaza de plin drept.
-desigur, pot fi atacate pe cale pauliana si alte acte incheiate de
debitor: cazul acelor acte prin care debitorul incearca sa
paralizeze un drept de creanta specializat al creditorului, care are
ca obiect un anumit bun al sau.
C.Frauda debitorului
-frauda desemneaza simpla cunoastere de catre debitor a faptului
ca prin perfectarea actului contestat pe cale pauliana ii cauzeaza
creditorului un prejudiciu; in unele cazuri frauda imbraca forma
intentiei sau a dolului.
-proba fraudei cade in sarcina creditorului si se realizeaza prin
orice mijloc.
D.Complicitatea tertului la frauda debitorului
-cand tertul a cunoscut ca prin actul atacat se cauzeaza un
prejudiciu creditorului
-complicitatea terului este ceruta numai atunci cand actiunea
pauliana este indreptata impotriva unui contract cu titlu oneros
sau o plata efectuata in temeiul unui atare act juridic.
-actiunea
pauliana
va
putea
fi
indreptata
impotriva
subdobanditorului, sub rezerva indeplinirii si in raport cu acesta a
tuturor conditiilor ei de admisibilitate, inclusiv a complicitatii sale
la frauda si doar daca ea este admisibila si fata de dobanditorul
direct.
Efectele actiunii pauliene
A. Raporturile dintre creditor si tertul care a incheiat actul
fraudulos cu debitorul.
129

-actul atacat este declarat inopozabil fata de creditorul care a


avut initiativa declansarii demersului judiciar, dar si fata de
creditorii care au intervenit in cauza.
-daca prin actul atacat a fost instrainat un bun, il vor putea urmari
silit ca si cand acesta nu ar fi iesit din patrimoniul debitorului,
instrainarea nefiindu-le opozabila.
-hotararea
judecatoreasca
de
admitere
a
actiunii
va
indisponibiliza bunul pana la incetarea executarii silite a creantei
care a justificat pronuntarea ei; daca totusi bunul este instrainat
de catre tertul dobanditor, actul astfel incheiat este lovit de
nulitate, la cererea creditorului; tertul dobanditor va putea pastra
bunul, daca va plati creditorului o suma de bani egala cu
prejudiciul suferit de acesta prin incheierea actului atacat.
-atunci cand bunul a fost instrainat de catre tert unui
subdobanditor cu titlu oneros de buna-credinta sau cand bunul a
pierit din culpa tertului, acesta poate fi obligat la plata unor
despagubiri.
B.Raporturile dintre partile actului fraudulos
-admiterea actiunii are ca efect inopozabilitatea actului fraudulos
fata de creditorul reclamant; actul atacat isi mentine valabilitatea
si continua sa produca efecte intre partile care au participat la
incheierea lui.
-tertul dobanditor cu titlu oneros are un drept de regres impotriva
debitorului, intemeiat de cele mai multe ori pe garantia de
evictiune ce cade in sarcina acestuia; tertul dobanditor cu titlu
gratuit nu are un drept de regres impotriva debitorului.
C.Raporturile dintre creditorul
creditori ai debitorului

130

reclamant

si

ceilalti

-actiunea are un efect relativ numai cu privire la creditorul care a


declansat-o si fata de creditorii care au intervenit in procesul
declansat de reclamant.
D.Raporturile dintre
proprii ai tertului

creditorul

urmaritor

si

creditorii

a. in ceea ce priveste creditorii chirografari


-atunci cand creditorul urmareste in natura bunul instrainat prin
actul fraudulos, el nu va intra in conflict cu creditorii chirografari,
deoarece d.p.d.v. al creditorului urmaritor bunul nu a iesit din
patrimoniul debitorului si nu a intrat in cel al tertului
-creditorul urmaritor va intra in conflict cu creditorii chirografari,
ori de cate ori el detine un dr de creanta impotriva tertului ce
consta in plata unei sume de bani.

b. in ceea ce priveste creditorii proprii


-cand asupra bunului instrainat tertul a contituit garantii reale in
favoarea unor creditori ai sai, acestia au statutul juridic al
subdobanditorului cu titlu oneros in raporturile cu creditorul
urmaritor.
-daca creditorul nu dovedeste complicitatea lor la frauda
pauliana, lui ii vor fi opozabile garantiile reale astfel constituite,
iar acesti creditori, in temeiul dreptului de preferinta, vor fi platiti
cu prioritate.

GARANTIILE PERSONALE
FIDEIUSIUNEA
=contractul prin care o parte, fideiusorul, se obliga fata de
cealalta parte, care are intr-un alt raport obligational calitatea de
131

creditor, sa execute, cu titlu gratuit sau in schimbul unei


remuneratii, obligatia debitorului daca acesta din urma nu o
executa.
-se poate realiza fara stiinta sau acordul debitorului.
Caracterele fideiusiunii
a. este un contract solemn, intrucat trebuie intocmit in forma unui
inscris autentic sau sub semnatura privata, sub sanctiunea
nulitatii absolute; fidiusiunea nu se prezuma si nu poate fi extinsa
peste limitele in care a fost contractata.
b. este un contract unilateral, pt ca numai fideiusorul se obliga; in
masura in care contr prevede si obligatii in sarcina creditorului, el
devine sinalagmatic; doar acele obligatii care reprezinta o reala
compensatie pentru obligatia fideiusorului.
c. este un contract cu titlu gratuit sau oneros( daca fide. pretinde
o remuneratie)
d.este un contract accesoriu, intrucat insoteste si garanteaza o
obligatie principala

Din caracterul accesoriu decurg urmatoarele:


-fideiusiunea nu poate exista decat pentru o obligatie valabila;
intr-un sg caz fideiusinea ramane valabila, chiar daca obligatia
principala este lovita de nulitatem atunci cand motivul anularii
consta in incapacitatea debitorului principal, iar fideiusorul
cunostea aceasta imprjurare.
-intinderea fideiusiunii nu o poate depasi pe aceea a datoriei
debitorului si nici nu poate fi contractata in conditii mai oneroase.

132

-insa nimic nu impiedica fideiusiunea sa garanteze numai o parte


a obligatiei principale sau sa fie contractata in conditii mai putin
oneroase.
-fideiusiunea garanteaza atat obligatia principala, cat si toate
accesoriile acesteia(diferite cheltuieli)
-amanarea termenului obligatiei principale si decaderea din
termen a debitorului produc efecte si fata de fideiusor.
-fideiusorul care s-a obligat cu acordul debitorului, are un dr la
actiune in regresimpotriva acestuia de la momentul implinirii
scadentei initiale, chiar inainte de a fi platit creditorului.
-stingerea obligatiei principale atrage si incetarea fideiusiunii.
Efectele fideiusiunii
a.in raporturile dintre creditor si fideiusor
-in situatia in care debitorul nu isi achita datoria, creditorul poate
cere plata datoriei direct de la fideiusor, fara sa fie obligat sa il
urmareasca in prealabil pe debitor.
-in apararea sa, fideiusorul poate invoca exceptiile ce decurg
nemijlocit din raportul juridic de fideiusiune, de asemenea poate
apela la mijloacele de aparare pe care le putea opune si
debitorului, afara de cele care ii sunt strict personale.
Fideiusorul are la indemana doua exceptii specifice:
i. Beneficiul de discutiune= consta in facultatea fideiusorului de a
cere creditorului, care a pornit urmarirea impotria sa, sa
urmareasca mai intai bunurile debitorului principal.
Conditii:
-fideiusorul trebuie sa il invoce inainte de judecarea fondului
procesului
133

-fideiusorul trebuie sa indice creditorului bunurile urmaribile ale


debitorului si sa avanseze acestuia sumele de bani necesare
urmarii lor.
Atunci cand urmarirea nu conduce la realizarea creantei sau
bunurile urmarite nu acopera decat in parte valoarea ei,
urmarirea va continua impotriva fidiusorului, in limita in care
dreptul creditorului a ramas neacoperit.
Acest beneficiu nu poate fi invocat de catre fideiusorul care a
renuntat in mod expres la aceasta facultate, de catre fideiusorul
judiciar si nici de catre cel care s-a obligat in solidar cu debitorul.
Urmarirea fideiusorului care a dat fideiusiune unui alt fideiusor nu
poate avea loc decat in cazul cand debitorul principal si toti
fideiusorii sai sunt insolvabili ori sunt liberati prin efectul unor
exceptii personale debitorului principal sau fideiusorilor sai.
ii. Beneficiul de diviziune= este facultatea recunoscuta
cofideiusorului, in ipoteza existentei mai multor fideiusori ai
aceluiasi debitor, pt aceeasi datorie, de a solicita creditorului sa
isi divida actiunea si sa o reduca la partea fiecaruia.
-este o exceptie deoarece NCC prevede ca in situatia mai multor
cofideiusori, fiecare dintre ei este obligat la intreaga datorie, ca si
cand ar fi singurul fideiusor.
-riscul insolvabilitatii unuia dintre cofideiusori, survenita inainte de
invocarea beneficiului de diviziune este suportat de catre ceilalti
in mod proportional.
-daca insolvabilitatea survine ulterior invocarii beneficiului de
diviziune, riscul insolvabilitatii cofideiusorului este suportat de
catre creditor.
-daca insusi creditorul a divizat urmarirea, el nu mai poate reveni
asupra diviziunii; ca o consecinta, insolvabilitatea oricaruia dintre
134

fideiusori, survenita chiar anterior diviziunii este suportata de


catre creditor.
-beneficiul de diviziune nu poate fi invocat de cel care a renuntat
la el si nici atunci cand se obliga impreuna cu debitorul principal
cu titlu de fideiusor solidar sau de codebitor solidar; totusi
beneficiul de diviziune nu se pierde in toate situatiile de
fideiusiune solidara: atunci cand fideiusorii sunt fiecare, separat,
solidari cu debitorul, nu si intre ei.
b. efectele in raportul dintre debitor si fideiusor
i.Regresul fideiusorului
debitorului principal

dupa

efectuarea

platii

impotriva

-are la indemana doua actiuni: o actiune personala, intemeiata pe


mandat sau gestiunea de afaceri si actiunea subrogatorie, in locul
creditorului platit.
Actiunea personala- cand fideiusorul s-a obligat cu acordul
debitorului, el este indreptatit sa pretinda restituirea a ceea ce a
platit, capitalul, dobanzile, cheltuileile, precum si daune-intere;
daca fideiusorul s-a obligat fara acordul debitorului, el poate
solicita in regres numai ceea ce debitorul ar fi trebuit sa plateasca
faca fideiusiunea nu ar fi avut loc, inclusiv posibilele dauneinterese. Daca debitorul principal se libereaza de obligatie
invocand incapacitatea sa, fideiusorul are regres impotriva
debitorului principal numai in limita imbogatirii sale.
Actiunea subrogatorie- se fundamenteaza pe faptul subrogarii in
drepturile creditorului platit; fideiusorul nu poate solicita
debitorului decat ceea ce a platit efectiv creditorului; prin efectul
subrogatiei, el beneficiaza de toate garantiile care apartineau
creditorului platit; atunci cand fideiusorul a garantat mai multi
debitori solidari, el poate solicita de la oricare dintre ei intreaga
suma.
135

-atunci cand obligatia de garantie a fost asumata impotriva


vointei debitorului, regresul fideiusorului poate imbraca doar
forma actiunii subrogatorii.
-fideiusorul poate cumula avantajele celor doua actiuni.
Dreptul de regres se pierde atunci cand:
-fideiusorul plateste datoria fara a-l incunostiinta pe debitor,iar
acesta plateste a doua oara
-fideiusorul plateste datoria fara a-l inccunostinta pe debitor, iar
acesta face dovada ca la momentul platii avea mijloacele
necesare pentru a declara stinsa datoria
-totusi, in toate situatiile, fideiusorul este indreptatit sa solicite
creditorului sa-i restituie plata facuta.
-daca datoria este achitata de catre debitorul principal, el are
obligatia, atunci cand cunoaste existenta unei fideiusiuni, sa il
instiinteze pe fideiusor despre plata efectuata. In absenta acestei
instiintari, daca fideiusorul plateste a doua oara, fideiusorul are un
drept de restituire atat impotriva creditorului, cat si impotriva
debitorului.
ii.Regresul fideiusorului inainte de efectuarea platii
-fideiusorul urmareste sa obtina o garantie pentru creanta sa in
regres impotriva debitorului sau consemnarea sumei datorate de
catre debitor.
-este recunoscut numai fideiusorului care s-a obligat cu acordul
debitorului si poate fi exercitat numai in urmatoarele situatii:
fidesiusorul este urmarit in justitie pentru plata; debitorul este
insolvabil; debitorul s-a obligat a-l libera de garantie intr-un
anumit termen care a expirat; cand datoria a ajuns la termen,
chiar daca creditorul, fara consimtamantul fideiusorului, i-a
acordat debitorului un nou termen de plata; cand, din cauza
136

pierderilor suferite de debitor ori a unei culpe a acestuia,


fideiusorul suporta riscuri semnificativ mai mari decat in
momentul in care s-a obligat.
c. efectele fideiusiunii intre cofideiusori.
-daca obligatia e garantata de mai multi cofideiusori si ea a fost
achitata doar de unul dintre ei, acesta are un drept de regres
impotriva celorlalti.
-are la indemana doua actiuni: cea personala si actiunea
subrogatorie
-actiunea personala este intemeiata pe gestiunea de afaceri
-daca unul dintre fideiusori este insolvabil, partea ce revine
acestuia se divide proportional intre ceilalti fideiusori si cel care a
platit.
-atunci cand fideiusorul intelege sa recurga la actiunea
subrogatorie beneficiaza de eventualele garantii suplimentare pe
care creditorul le detinea in raport cu ceilalti cofideiusori.
-pentru situatia in care cofideiusorii s-au obligat in solidar la plata
datoriei, fideiusorul care a achitat creanta nu ii poate actiona pe
ceilalti, invocand beneficiul subrogatiei, decat pentru partea ce
revine fiecaruia, si nu pentru intreaga datorie.

PRIVILEGIILE
=cauze de preferinta acordate de lege unui creditor in
considerarea calitatii creantei sale; prin calitatea creantei se
intelege cauza sau faptul juridic din care ea s-a nascut.
-privilegiile sunt simple cauze de preferinta; ele acorda
creditorului privilegiat numai dreptul de a fi platit cu prioritate din
137

pretul obtinut in urma vanzarii bunului grevat si nu ofera un drept


de urmarire a bunului.
-privilegiile sunt garantii legale, izvorul lor fiind numai legea.
-privilegiile sunt indivizibile; spre exemplu, daca bunul este
instrainat partial, portiunea ramasa continua sa fie afectata
intregii creante privilegiate.
-privilegiile au un caracter accesoriu; existenta acestuia are ca
singura finalitate realizarea creantei garantate.
Privilegiile pot fi:
-generale, asupra
debitorului

tuturor

bunurilor

mobile

si

imobile

-speciale, care poarta asupra unor bunuri mobile sau imobile

138

ale