Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
SINTEZA
( dupa Tratat Elementar de Drept Civil- Obligatii, de Liviu
Pop)
c.f. N.C.C
fi
simplu(
donatia)
sau
Sanctiunea obligatiilor
= consta, din perspective creditorului, in totalitatea mijloacelor
juridice ofensive si defensive pe care le poate exercita, de regula,
cu ajutorul fortei de constrangere a statului, pentru a obtine sau
pastra prestatia care I se datoreaza de catre debitor si, din
perspective debitorului, in mijloacele juridice pe care legea le
pune la indemana lui pentru a se libera de datorie,prin executarea
prestatiei datorate, atunci cand creditorul refuza ori nu poate sa o
primeasca, debitorul avand interes sa stinga raportul obligational
prin executare.
A.Mijloacele juridice ofensive
dispozitia creditorului
si
defensive
aflate
la
CLASIFICAREA IZVOARELOR
A. Actele juridice civile
=sunt acorduri de vointa sau manifestari unilaterale de
vointa ale diferitelor persoane facute cu respectarea sau in
executarea legii, cu intentia de a produce efecte juridice.
a. Contractul= acordul de vointa intre doua sau mai multe
persoane, cu intentia de a da nastere, modifica, transforma,
stramuta sau stinge raporturi juridice, efecte care altfel nu s-ar
produce.
b. Actul juridic unilateral= manifestarea de vointa a unei singure
persoane, cu intentia de a produce efecte juridice, adica a da
nastere, a modifica sau stinge raporturi juridice civile.
B. Faptele juridice civile stricto sensu
= toate acele imprejurari, cu exceptia acordurilor si manifestarilor
unilaterale de vointa, indiferent ca sunt sau nu conduit umane, de
savarsirea sau producerea carora legea leaga nasterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice.
a. Faptele juridice-conduite umane= actiuni sau inactiuni a
oamenilor, licite( gestiunea de afaceri, plata nedatorata si
imbogatirea fara justa cauza) si ilicite( incalca normele juridice
imperative), care dau nastere, modifica sau sting rapoturi juridice
de obligatii.
b. Alte fapte juridice, care nu sunt conduite umane= manifestari
exterioare vointei omului, ale unui lucru sau ale unei finite, care
potrivit legii imperative produc effecte juridice: fenomenele
naturii, sperietura unui animal, ruina unui zid, etc.
10
CONTRACTUL CIVIL
=este un acord de vointa realizat intre doua sau mai multe
persoane in scopul de a crea, modifica sau stinge un raport juridic
preexistent.
-acordul de vointe reprezinta intalnirea concordant a doua sau
mai multe vointe individuale, cu intentia partilor de a produce
efecte juridice.
Principiul libertatii contractuale- partile sunt libere sa incheie orice
contract sis a determine continutul acestora, in limitele impuse de
lege, de ordinea publica si de bunele moravuri; consecinta
imediata este forta obligatory a contractului.
Limitele libertatii contractual
a. Ordinea publica= totalitatea reglementarilor care alcatuiesc
dreptul public.
Clasificare:
a.ordinea publica expresa= normele de ordine publica in cadrul
carora se prevede expres exigent unei anumite conduit, precum si
sanctiunea nerespectarii acesteia
b.ordinea publica implicita= norme in cadrul carora se prevede
soar ca nu se poate deroga de la ele prin vointa partilor, fara sa
se prevada vreo sanctiune expresa; se bazeaza pe procesul de
interpretare judiciara a judecatorilor.
11
ocrotesc interesele
organizareaanumitor
reciproce
si
oneroase
fac
parte
din
cadrul
contr
simple,
contracte
complexe
si
grupuri
de
A.Contractele simple
=contracte prin care se realizeaza o singura operatiune juridica:
vanzarea, mandate, schimb, etc.
B.Contractele complexe
13
formarii
16
ACCEPTAREA
=consta in manifestarea vointei juridice a unei persoane de a
incheia un contract in conditiile stabilite in oferta ce i-a fost
adresata in acest scop.
Conditiile acceptarii
a. sa fie pura si simpla- destinatarul trebuie sa accepte integral
oferta, fara a formula reserve sau a propune modificari privitoare
la clauzele esentiale ale viitorului contract.
b. sa fie neindoielnica- adica sa ateste in mod neechivoc
intentia destinatarului ofertei de a accepta aceasta oferta.
c. sa nu fie tardiva- sa fie facuta in interiorul termenului de
acceptare, adica in interiorul termenului in care oferta se
considera a fi irevocabila.
d. sa fie emisa in forma ceruta de lege pentru valabilitatea
contractului proiectat- lipsa formei cerute atrage nulitatea
absoluta a acceptarii.
MOMENTUL SI LOCUL INCHEIERII CONTRACTULUI
-momentul incheierii contractului coincide cu momentul
realizarii acordului de vointe; exceptie fac contractele
solemne.
-din momentul inchierii contractului opereaza principiul fortei sale
obligatorii, iar oferta si acceptarea nu mai poate fi revocate.
-in general toate elementele de validitate a contractului se
apreciaza in functie de momentul incheierii acestuia.
-in caz de conflict de legi in timp, momentul incheierii contractului
determina legea aplicabila
-momentul inchierii contractului constituie momentul din care
incep sa curga anumite termene legale si conventionale
20
criteriul
de
determinare
locului
incheierii
incheierii
contractului
prin
acceptarea
unilaterala
contractului-
denuntarea
24
25
26
29
32
Efecte :
- In sarcina debitorului se naste o obligatie de a face si, in
acelasi timp, de
rezultat.
-Promitentul are posibilitatea de a garanta executarea obligatiei
tertului fara a se produce astfel vreun prejudiciu
creditorului.
Aceasta
optiune
deschide
posibilitatea
promitentului de a executa el insusi obligatia asumata de
tert sau de a face sa fie executata aceasta obligatie prin
intermediul unei alte persoane (un alt tert).
STIPULATIA PENTRU ALTUL
33
D
e cele mai multe ori, stipulatia pentru altul este, in realitate, o
clauza intr-un contract care, prevazand nasterea unui drept direct
in patrimoniul unui tert, are ca efect adaugarea, la raportul de
obligatii nascut intre stipulant si promitent, a unui al doilea raport
de obligatii, intre promitent si tertul beneficiar.
C
onditii de validitate:
S
tipulatia pentru altul, fiind o clauza intr-un contract sau, uneori, un
contract in favoarea unui tert, incheiat intre stipulant si promitent,
trebuie sa indeplineasca toate conditiile generale de validitate cu
privire la : capacitatea de a contracta, consimtamantul partilor, un
obiect determinat si licit, o cauza licita si morala, iar daca este
cazul si conditiile de forma.
A
laturi de conditiile generale de validitate, mai trebuie
intrunite urmatoarele conditii speciale:
a)
t
ertul beneficiar sa fie o persoana determinata sau, cel
putin, determinabila la data incheierii stipulatiei
b)
T
ertul beneficiar al stipulatiei trebuie sa existe la momentul
la care promitentul trebuie sa isi execute prestatia
c)
S
tipulatia sa fie certa si neindoielnica.
In cazul in care nu se respecta conditiile a) si b), sanctiunea
34
35
Conditiile simulatiei
1. Existenta actului secret - presupune ca actul real sa fie
incheiat astfel incat existenta si cuprinsul
sau
sa
fie
necunoscute tertilor
- nu trebuie supus publicitatilor, precum: transcrierea actului,
intabularea, inscrierea
in arhiva electronica, existenta lui nu
trebuie mentionata in actul public.
- primirea de data certa, incheierea lui in forma autentica
notariala, inregistrarea actului la organele financiare si
indeplinirea
altor
formalitati
fiscale
nu
inlatura
caracterul secret al actului
a) actul secret trebuie sa existe in sens de negotium (adica de
operatiune juridica reala care
produce
adevaratele
efecte intre partile contractante), insa poate sa lipseasca
daca este privit ca instrumentum
b) contemporaneitatea actului secret cu actul public - actul
secret, incheiat anterior actului public, sa se afle in
vigoare la momentul incheierii actului public si sa ramana
in vigoare si in continuare
c) indeplinirea conditiilor de validitate de fond: capacitatea,
consimtamantul, obiectul si cauza; in ceea ce priveste forma, nu
este necesar ca actul secret sa fie incheiat in forma ceruta
de lege pentru validitatea operatiunii juridice pe care o
40
Efectele simulatiei
A.Efectele
simulatiei
in
raporturile
dintre
partile
contractante
Atunci cand simulatia este valabila, intre partile contractante si
succesorii universali si cu titlu universal ai partilor, produce
efecte actul secret.
Daca intre vointa interna reala si declaratia de vointa a partilor
contractante exista neconcordanta, are prioritate intotdeauna
vointa reala, adica vointa concordanta - cea care se regaseste in
actul secret.
Efectele actului secret se produc si fata de succesorii
universali si cu titlu universal ai partilor, Codul civil
restrangand astfel sfera avanzilor-cauza in orice simulatie.
Succesorii universali si cu titlu universal pot deveni terti
propriu-zisi, fata de actul secret, atunci cand prin simulatie,
autorul lor - parte contractanta- a urmarit sa le fraudeze
interesele.
Daca una din parti refuza sa execute prestatiile pe care si le-a
asumat prin actul secret, cealalta parte poate sa ceara
executarea prestatiilor celeilalte parti sau sa invoce actiunea in
simulatie.
42
Proba simulatiei:
44
executarea
Proba neexecutarii:
- dificila in cazul obligatiilor de a face
- in cazul obligatiilor de rezultat, faptul neexecutarii se
dovedeste indirect probandu-se ca rezultatul la care
debitorul s-a indatorat nu a fost obtinut
46
Conditii:
a) obligatia contractuala a debitorului sa se execute prin
altul
b) tertul interpus in executarea contractului sa fie
desemnat voluntar de catre creditor (putem sa avem in
vedere prepusii propriu-zisi ai debitorului, simpli auxiliari ai
acestuia care nu au totusi calitatea de prepusi, subcontractantii
sau substituitii in executarea contractului)
c) absenta de scutire de raspundere a debitorului de catre
creditorul sau contractual
d) neexecutarea obligatiilor contractuale ale debitorului
principal sa constituie o fapta ilicita si culpabila a tertului
interpus in executare (neexecutare nejustificata din partea
debitorului principal, culpa persoanei de care debitorul se
foloseste pentru executarea obligatiilor contractuale)
-raspunderea contractuala pentru fapta altuia este consacrata si
de cateva texte legale speciale: in cazul locatiunii, in cazul
48
de
antrepriza,
in
cazul
51
Exceptia de neexecutare
Regula simultaneitatii executarii prestatiilor - daca din conventia
partilor sau din imprejurari nu rezulta contrariul, in masura in
care obligatiile pot fi executate simultan, partile sunt
tinute sa le execute in acest fel.
Exceptia de neexecutare - atunci cand obligatiile nascute
dintr-un contract sinalagmatic sunt exigibile, iar una
dintre parti nu executa sau nu ofera executarea obligatiei,
cealalta parte poate, intr-o masura corespunzatoare, sa
refuze executarea propriei obligatii, afara de cazul in care
din lege, din vointa partilor sau din uzante rezulta ca
cealalta parte este obligata sa execute mai intai.
Pentru a putea invoca exceptia de neexecutare a contractului,
trebuie sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
1. Referitor la natura obligatiilor neexecutate: obligatiile
reciproce ale partilor trebuie sa isi aiba temeiul in acelasi
contract sinalagmatic
2. Conditiile neexecutarii - trebuie sa existe o neexecutare
a obligatiilor, chiar partiala, dar suficient de importanta,
din partea celuilalt contractant.
3. Obligatiile reciproce trebuie sa fie ambele exigibile
4. Neexecutarea sa nu se datoreze faptei celui care
invoca exceptia de neexecutare
5. Raportul contractual prin natura sa trebuie sa presupuna
regula executarii simultane a obligatiilor celor doua parti.
Exceptia de neexecutare functioneaza exclusiv in puterea
partii care o invoca.
Exceptia anticipata de neexecutare = anticiparea riscului unei
neexecutari din partea celeilalte parti. Are caracter preventiv.
Pentru invocarea exceptiei de neexecutare nu este necesara
indeplinirea niciunei conditii de forma
52
Rezolutiunea
- rezolutiunea reprezinta o cauza de
contractului asociata chestiunii executarii
incetare
Rezolutiunea
comisorii
conventionala
55
intemeiata
pe
pactele
Exceptii:
a) daca restituirea in natura nu mai este posibila, atunci se va
face prin echivalent, adica in bani
b) incapabilul va fi tinut la restituirea prestatiilor doar in
limita imbogatirii sale, apreciata la data cererii de restituire;
prin exceptie, persoana incapabila poate fi tinuta la
restituirea integrala atunci cand, cu intentie sau din culpa
grava, a facut ca restituirea sa fie imposibila
c) cumulul restituirii cu executarea prin echivalent
Efectele in raporturile fata de terti
Regula de baza este cea a desfiintarii drepturilor tertilor
constituite de catre dobanditorul initial intre momentul
incheierii contractului si cel al desfiintarii acestuia.
Actiunea in restituire poate fi exercitata si impotriva
tertului dobanditor.
Exceptii:
a) actiunea in restituire nu poate fi formulata fata de tertul
dobanditor daca regulile de carte funciara il impiedica
sa o faca
b) actiunea in restituire nu poate fi utilizata nici impotriva
dobanditorului de buna-credinta a unui bun mobil,
daca acesta dovedeste intrunirea tuturor conditiilor
pentru dobandirea proprietatii asupra bunurilor
mobile prin posesie de buna-credinta
c) Restituirea nu va putea fi solicitata nici tertului care a
uzucapat bunul ce face obiectul actiunii in restituire
d) Toate actele juridice, cu exceptia celor de dispozitie si celor
cu executare succesiva, vor fi mentinute, daca au fost facute
in favoarea unui tert de buna-credinta.
Executarea prin echivalent
57
Evaluarea daunelor-interese
Evaluarea judiciara. Aceasta se face prin hotarare
judecatoreasca, cu respectarea principiului repararii integrale a
prejudiciului, in scopul repunerii creditorului in situatia in care s-ar
afla daca debitorul ar fi executat intocmai prestatiile la care s-a
indatorat.
58
daunelor-interese
59
in
materie
de
obligatii
A. Chestiunea cumulului.
-atunci cand clauza penala a fost prevazuta pentru
neexecutarea obligatiilor, nu poate fi cumulata cu executarea
lor in natura si nici cu eventualele daune-interese
compensatorii
- atunci cand clauza penala a fost prevazuta pentru
executarea necorespunzatoare, aceasta se poate cumula cu
remediul executarii silite in natura
- daca clauza penala a fost prevazuta pentru neexecutare,
ea nu poate fi cumulata cu daunele-interese compensatorii,
dar poate fi cumulata cu cele moratorii daca exista si intarziere
in executarea obligatiilor. Daca clauza penala a fost prevazuta
pentru executare necorespunzatoare, atunci ea se poate
cumula cu daunele-interese compensatorii.
B. Chestiunea mutabilitatii.
- in principiu, instanta nu poate modifica in niciun fel
cuantumul clauzei penale
- prin exceptie, clauza penala poate fi modificata de
61
63
imbogatitului
RASPUNDEREA DELICTUALA SAU EXTRACONTRACTUALA
Raspunderea civila este acel raport juridic de obligatii in care o
persoana, numita raspunzatoare, este indatoratasa repare
prejudiciul injust suferit de catre o alta persoana; prejudiciul poate
fi cauzat printr-o fapta ilicita a omului sau de un fapt juridic care
nu consta intr-o conduita umana, cum ar fi prejudiciul cauzat de
un anumal sau de un lucru, de un defect produs, etc.
Principiul precautiunii = obligatia juridica de a preintampina si
reduce riscurile care pun in pericol viata, sanatatea oamenilor si
mediul inconjurator
-in toate cazurile, raspunderea civila este fundamentata pe ideea
de garantie obiectiva, care are ca support riscul de activitate,ori,
dupa caz, riscul de autoritate
-prezumtia de culpa in sarcina debitorului opereaza exclusive in
ceea ce priveste categoria obligatiilor de rezultat; in cazul
obligatiilor de mijloace sau de diligent, culpa debitorului trebuie
sa fie probata de creditor pt a obtine condamnarea lui la
reparatie.
Felurile raspunderii civile delictuale si clasificarea lor
1.in functie de clasificarea dupa sediul legal
A.Ipotezele de raspundere civila delictuala reglementate
in NCC
a.raspunderea pt prejudiciul cauzat prin fapta proprie
-autorul unei fapte ilicite savarsite cu vinovatie care cauzeaza un
prejudiciu altei persoane are obligatia de a repara acest prejudiciu
b.raspunderea pt prejudiciul cauzat prin fapta altuia
73
proprietari etc).
d. Prejudiciul sa rezulte din incalcarea sau atingerea unui drept
ori a unui interes legitim
-rasp civila se angajeaza tot timpul cand e vb de incalcarea unor
dr subiective patrimoniale sau extrapatrimoniale.
-atingerea unui simplu interes rezultat dintr-o situatie de fapt da
dreptul la repararea prejudiciului cauzat daca sunt intrunite doua
conditii:
i. situatia de fapt sa fi avut caracter de stabilitate, incat sa
se poata deduce ca ar fi continuat si in viitor
ii. sa fie vorba de vatamarea unui interes licit si moral.
FAPTA ILICITA
-o fapta este ilicita atunci cand este contrara legilor imperative si
bunelor moravuri; acea actiune sau inactiune contrara legii care
are ca efect atingerea unui drept subiectiv sau a unui interes
legitim al unei persoane.
-in cele mai frecvente situatii, faptele ilicite ale oamenilor sunt
pozitive, adica fapte de comisiune sau actiuni (sustragerea,
deteriorarea sau distrugerea unui bun etc)
-inactiunea este fapta ilicita in toate cazurile cand legea prevede
imperativ obligatia unei persoane de a actiona intr-un anumit fel,
adica de a avea o conduita pozitiva, obligatie care insa nu a fost
respectata (parasirea locului accidentului, neluarea masurilor
medicale de urgenta etc).
Abuzul de drept este o fapta ilicita civila. Exercitarea
drepturilor prin depasirea limitelor lor juridice ori cu rea-credinta,
contrar ordinii publice si exigentelor ce rezulta din continutul
bunelor moravuri constituie o conduita ilicita sau un abuz de
drept. Daca printr-o astfel de conduita ilicita sau abuziva se
79
care
reparat
88
91
93
Conditiile raspunderii:
-existenta prejudiciului
-existenta raportului de cauzalitate dintre "comportamentul"
animalului si prejudiciu
- animalul sa se afle in paza juridica a unei persoane.
98
2.Efectele secundare:
a.obligatia devine imposibil de executat din cauza faptei
unuia sau mai multor debitori solidari- toti sunt obligati la
plata datoriei, iar cel vinovat si la daune-interese; sau in care
obligatia devine imposibil de executat din cause obiective(
forta majora, caz fortuit), insa dupa momentul punerii in
intarziere a debitorilor- toti debitorii sunt obligati la plata de
daune-interese.
b.hot jud obtinuta impotriva unui codebitor nu are autoritate de
lucru judecat fata de ceilalti; hot jud pronuntata in favoarea
unuia dintre debitori profita si celorlalti( cu exceptia cazului in
care s-a intemeiat pe o cauza ce putea fi invocate numai de acel
debitor)
CESIUNEA DE CREANTA-creditorul ii
ofera locul lui unui cesionar care va incasa de la debitor
respectiva creanta
Def: Cesiunea de creanta este conventia prin care creditorul
cedent transmite cesionarului o creanta impotriva unui
tert( debitor cedat).
Ea trebuie sa indeplineasca conditiile generale legale impuse
oricarui contract: capacitatea, consimtamantul, obiect determinat
si licit, o cauza licita si morala si forma, in masura in care este
ceruta de lege.
Consimtamantul debitorului cedat nu se cere, deoarece nu este
parte la contract.
In cazul cesiunii cu titlu gratuit se aplica regulile de la
donatie( forma autentica), iar in cazul cesiunii cu titlu oneros se
aplica regulile de la contractual de vanzare( e de ajuns simplul
accord al partilor).
Exceptie: daca se transfera o creanta ce este legata in mod
esential
de
persoana
creditorului
se
cere
obligatoriu
consimtamantul debitorului.
Precizare: Pentru efectivitatea cesiunii de creanta este necesar sa
fie facuta opozabila debitorului cedat.
100
101
C. Cesionari succesivi
a. daca s-au facut mai multe cesiuni ale aceleasi creante, va
dobandi creanta acela dintre cesionari care a facut primul
notificarea cesinii catre debitor sau celui caruia a obtinut primul
acceptarea cesiunii prin inscris cu data certa.
b. este preferat cel care si-a inscris mai intai cesiunea la arhiva,
indiferent de pct a
c. creditorii cedentului, pana la notificare sau acceptare sunt
considerate terti, deci pot urmari creanta cedentului fata de
debitorul cedat. Dupa realizarea publicitatii au doar dr la actiunea
pauliana daca le-au fost fraudate interesele.
Subrogatia
creantei
in
drepturile
creditorului
prin
plata
104
Efectele subrogatiei
-subrogatul ia locul creditorului platit si poate exercita toate
drepturile si actiunile acestuia impotriva debitorului, de asemenea
beneficiaza si de toate garantiile care insotesc creanta.
-debitorul si cei care au garantat garantia pot opune creditorului
toate mijloacele de aparare pe care le aveau impotriva
creditorului initial.
-subrogatul are la indemana si o actiune proprie contra debitorului
prin care poate obtine si alte cheltuieli sau daune suferite cu
aceasta ocazie.
-conditii speciale:
a. sa existe o obligatie veche valabila; obl lovita de nulitatea
absoluta nu poate fi novata, prin exceptie cea lovita de nulitatea
relative poate fi novata deoarece obligatiile anulabile pot fi
108
Efectele novatiei
a. Prin novatie se stinge obligatia veche impreuna cu toate
garantiile si accesoriile sale. Asadar:
-ipotecile constituite de debitor se sting in cazul in care avem o
novatie prin schimbare de debitor(si acesta cu consimte la
mentinerea lor), in cazul celorlalte tipuri de novatie se mentin, iar
celelalte garantii se mentin indiferent de tipul de novatie.
109
110
111
Situatii de exceptie:
a. cand creditorul a ratificat plata facuta unui accipiens fara drept
de a o primi, tertul devenind retroactiv mandatarul creditorului.
b. cand cel care a primit plata fara drept devine ulterior titularul
creantei.
c. cand plata a fost facuta celui care a pretins plata in baza unei
chitante liberatorii semnate de creditor
d. plata poate fi primita de oricine cand plata a profitat
creditorului(ex de un creditor al creditorului)
e. cand plata s-a facut cu buna credinta unui creditor aparent
Plata nevalabila trebuie restituita in temeiul platii nedatorate, a
imbogatirii fara justa cauza ori a raspunderii delictuale.
Conditiile platii. Obiectul platii.
Debitorul nu se poate libera executand o alta prestatie decat cea
datorata, chiar daca valoarea prestatiei oferite ar fie gala sau mai
mare decat daca creditorul consimte la aceasta.
a. in cazul obligatiilor de rezultat debitorul este tinut sa procure
creditorului rezultatul promis, iar in cel al obligatiilor de mijloace,
debitorul este tinut sa foloseasca toate mijloacele necesare pt
atingerea rezultatului promis.
b. daca obiectul obl este prestatia de a preda un bun cert
debitorul trebuie remita in stare in care se gaseste in momentul
platii. El nu raspunde de pieirea totala sau partiala a bunului
datorata fortei majore sau cazului fortuit.(exceptie face cazul in
care se afla in intarziere)
c. cand obiectul obligatiei este stramutarea proprietatii, debitorul
are obligatiile complementare de a preda bunul si de a-l conserva
panalla predare.
112
Imputatia platii
-exista situatii in care un debitor are mai multe datorii, avand ca
obiect prestatii de aceeasi natura fata de unul si acelasi creditor.
Imputatia platii determina care dintre datorii este platita de catre
debitorul care face o plata insuficienta pt a le stinge pe toate.
-poate fi de 3 feluri: conventional, unilateral si legala.
Imputatia conventional si unilateral
-de regula se face prin acordul partilor, necunoscand vreo limita,
insa fiind vorba de un acord patrimonial,in ipoteza in care este
incheiat in frauda unor creditori poate fi atacat printr-o actiune
pauliana.
-cand se face de catre debitor exista urmatoarele limite:
113
COMPENSATIA
=un mijloc de stingere a doua obligatii reciproce si de aceeasi
natura existente intre doua persoane, astfel incat feicare este
concomitent, creditor si debitor al celeilalte.
117
119
DAREA IN PLATA
=este acel contract si totodata un mijloc de stingere a obligatiilor
care consta in acceptarea de catre creditor la propunerea
debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care
debitorul era obligat initial sa o execute. Asadar aceasta se poate
face numai cu consimtamantul creditorului.
Conditii:
a. acceptarea de catre creditor trebuie sa fie concomitenta cu
plata, altfel daca acordul sau a intervenit inainte de momentul
executarii se realizeaza novatia prin schimbare de obiect.
b. intre prestatia datorata si cea oferita in schimb trebuie sa
existe o echivalenta valorica relativa.
c. trebuie sa indeplineasca toate conditiile de fond pt validitatea
contractului(Art 1179(1)) sau daca e vb de un imobil, trebuie
indeplinite conditiile de forma necesare transferului de
proprietate.
120
REMITEREA DE DATORIE
=un mod voluntar de stingere a obligatiei care consta in
renuntarea creditorului, cu consimtamantul debitorului, la dreptul
sau de creanta.
Felurile remiterii de datorie
-poate fi totala sau partiala; daca nu exista stipulatii contrare se
prezuma totala.
- de regula e un contract cu titlu gratuit
-in cazul in care este cu titlu oneros, in realitate este de fapt o
novatie prin schimbarea obiectului obligatiei sau o tranzactie.
-poate fi expresa sau tacita.
Conditiile remiterii de datorie
121
-ea poate fi facuta prin acte intre vii- donatie sau prin acte mortis
causa- legat.
-cand se face prin acte intre vii, ea reprezinta o donatie indirecta
si poate fi realizata in orice forma scrisa sau verbala, expresa sau
tacita; nu este nevoie de inscris autentic;
-cand remiterea de datorie se realizeaza printr-un act juridic cu
titlu oneros, in schimbul remiterii de datorie, creditorul initial
primeste o alta prestatie.
-cand remiterea se face prin acte mortis causa, trebuie sa
indeplineasca toate conditiile de fond si de forma pt validitatea
testamentului.
ACTIUNEA OBLICA
=este mijlocul juridic prin care creditorul exercita drepturile si
actiunile debitorului, atunci cand acesta refuza sau neglijeaza sa
le exercite in prejudiciul creditorului.
-ex: daca debitorul a suferit un prejudiciu cauzat de o alta
persoana printr-o fapta ilicita si nu cere repararea lui, creditorul
va putea sa actioneze pe cel responsabil, in locul victimei, pe cale
oblica.
-este o masura de conservare a gajului general al creditorilor si nu
o masura de executare, deoarece nu conduce la realizarea
creantei.
Domeniul de aplicare
-domeniul actiunii oblice trebuie circumscris numai actiunilor si
drepturilor patrimoniale, cum ar fi: dreptul la actiunea in
revendicarea unui bun proprietatea debitorului; dreptul de a cere
plata unei creante apartinand debitorului; dr de a cere restituirea
unei plati nedatorate.
122
124
ACTIUNEA PAULIANA
=acea actiune prin care creditorul solicita sa fie inopozabile fata
de el actele juridice incheiate de catre debitor in frauda
intereselor sale, cum sunt cele prin care debitorul isi creeaza sau
isi mareste o stare de insolvabilitate; este un instrument juridic
prevazut de lege pt protectia intereselor creditorilor impotriva
fraudei debitorilor.
Deosebiri fata de actiunea oblica:
-actiunea oblica se exercita in numele debitorului, in timp ce
actiunea pauliana este exercitata de catre creditor in numele sau
propriu.
-actiunea oblica sanctioneaza inactiunea debitorului, actiunea
pauliana se declanseaza ca urmare a actiunilor frauduloase ale
acestuia.
-daca actiunea oblica profita tuturor debitorilor, actiunea pauliana
foloseste numai creditorului care a promovat-o.
Domeniul de aplicare
Regula: presupune cu necesitate existenta fraudei si poate fi
exercitata numai impotriva actelor juridice pe care le incheie
debitorul; se exclud faptele juridice.
125
c.Hotararea judecatoreasca
-se poate solicita constatarea inopozabilitatii unei hot
judecatoresti pronuntate pe baza intelegerii frauduloase
intervenite intre debitor si adversarul sau; o astfel de tranzactie
poate fi atacata pe cale pauliana.
Exeptii. NU pot fi revocate pe cale pauliana urmatoarele
acte:
126
128
130
reclamant
si
ceilalti
creditorul
urmaritor
si
creditorii
GARANTIILE PERSONALE
FIDEIUSIUNEA
=contractul prin care o parte, fideiusorul, se obliga fata de
cealalta parte, care are intr-un alt raport obligational calitatea de
131
132
dupa
efectuarea
platii
impotriva
PRIVILEGIILE
=cauze de preferinta acordate de lege unui creditor in
considerarea calitatii creantei sale; prin calitatea creantei se
intelege cauza sau faptul juridic din care ea s-a nascut.
-privilegiile sunt simple cauze de preferinta; ele acorda
creditorului privilegiat numai dreptul de a fi platit cu prioritate din
137
tuturor
bunurilor
mobile
si
imobile
138
ale