Aparatul cardiovascular este alcatuit din inima si sistemul de vase prin care circula

sangele si limfa. Functional, prin rolul de transport pe care il indeplineste, el contribuie, alaturi
de sistemul nervos, la realizarea unitatii functionale a intregului organism. In cadrul sau se
disting sistemul circulator, sistemul sanguin si sistemul limfatic.
Sistemul circulator sanguin este format din inima, artere, capilare si vene. El trasporta
prin artere sange incarcat cu oxigen si substate necesare metabolismului celular, care ajunse in
reteaua capilara din tesuturi strabat peretele acestora, integrandu-se in lichidul interstitial, de
unde sunt incorporate in celule. In acelasi timp, bioxidul de carbon si alti produsi rezultati din
metabolism trec din celule in lichidul interstitial si de aici in capilare, de unde, prin vene, sunt
transportati la inima si trimisi mai departe spre organele de excretie. Prin sange sunt vehiculati,
dupa cum se stie, hormonii produsii de secretie a gladelor endocrine, cu o mare influenta
asupra metabolismului celular si functiilor viscerale, realizand astfel legatura intre sistemul
endocrin si organele corpului uman. In cadrul sistemului circulator sanguine se deosebesc, din
punct de vedere anatomofunctional, doua circuite ale sangelui, strans legate intre ele si denumite
marea circulatie sau circulatia sistemica si mica circulatie sau circulatia pulmonara. In marea
circulatie, un loc deosebit il ocupa circulatia porta hepatica.
Sistemul limfatic transporta partea mediului intern al organismului numita limfa. Aceasta
incepe sa se formeze din lichidul interstitial si este trasnportata prin capilare limfatice, vase si
ganglioni limfatici, ajungand in doua trunchiuri colectoare limfatice, prin care se varsa in
sistemul venos al marii circulatii.

Inima
(Cord)

Inima este aparatul central al aparatului cardiovascular care se aseamana, din punct de
vedere structural, cu vasele sanguine, fiind alcatuita, ca si acestea, din trei straturi concentrice.
Dar prin marea dezvoltare a stratului sau mijlociu, respective a miocardului, ea devine un muchi
cavitar, cu activitate ritmica si rol de pompa aspiratoare-respingatoare pentru circulatia sanguina.

Inima este asezata in cavitatea toracica, in etajul inferior sau cardiac al mediastinului
anterior. In aceasta regiune este adapostita intr-un sac fibroseros numit pericard, fixat in partea
inferioara de muschiul diafragm. Fata de planul mediosagital al corpului, care trece prin linia de
mijloc a sternului, doua treimi din inima se afla la stanga acestui plan si o treime in dreapta.
Varful inimii se proiecteaza in spatial al inimii se proiecteaza in spatiul al V-lea intercostal stang,
putin inauntrul liniei medioclaviculare. Proiectata pe coloana vertebrala T4-T8 (vertebre
cardiace).
Ca alcatuire generala, inima este formata din doua atrii unul drept si altul stang ,
fiecare prezetand cate o prelungire numita auricul sau urechiusa, si din doua ventricule: drept si
stang. Atriile sunt separate intre ele prin septul interatrial, iar ventriculele prin septul
interventricular. Atriile comunica prin orificiile atrioventriculare cu ventriculul de aceeasi parte,
fapt pentru care inima a fost subimpartita in inima dreapta si inima stanga. Inima dreapta,
formata din atriul si ventriculul drept, este inima venoasa, deoarece prin atriu primeste sangele
venos din circulatia mare si prin ventricul il trimite in circulatia pulmonara. Inima stanga,
formata din atritul si ventriculul stang este inima ateriala, care, prin atriu, primeste sangele
arterial din circulatia pulmonara si, prin ventricul, il trimite in marea circulatie. Capacitatea totala
a inimii este in medie de 500-600 cm3, iar greutatea aproximativa 300g.
Configuratia exterioara. Inima are forma unui con turtit, cu axul longitudinal dispus oblic
in torace. O extremitate a axului corespunde bazei inimii, care priveste posterior, la dreapta si in
sus, iar cealalta, varful inimii si priveste anterior, la stanga si in jos. Pe langa baza si varf, inima
prezinta fete si margini.