Sunteți pe pagina 1din 37

1.

Matricele Progresive Raven

1.1. Consideratii generale


Matricele progresive Raven formeaza o proba perceptiva neverbala utilizata pentru examinarea inteligentei
generale.
Cercetarile factoriale arata ca anumite functii mintale sunt n strnsa legatura cu inteligenta generala, adica
sunt foarte "saturate" n inteligenta. Prin "masurarea" performantelor unor astfel de functii puternic
saturate n inteligenta, se poate determina nivelul inteligentei generale, adica se pot construi teste de
inteligenta, care sa nu fie compuse din sarcini psihometrice eterogene, ci sa cuprinda probe omogene.
Testul "Matricelor Progresive Standard" (Standard Progresive Matrices), setul A, B, C, D si E,elaborat
n 1938 de J.C. Raven n colaborare cu L.S. Penrose, revizuit n 1947 si 1956, este un test omogen de
inteligenta generala. Matricele Progresive Standard (sau Matricele Progresive Raven sau Raven
necolorat, seriile A, B, C, D si E) sunt construite astfel nct sa "acopere" nivele variate (slab - mijlociu bun) ale abilitatilor mintale si sa fie aplicabile la toate vrstele (copii, adulti, batrni), indiferent de nivelul
de scolarizare, nationalitate sau conditie fizica.
n 1947 J.C. Raven construieste "Matricele Progresive Colorate" (The Coloured Progresive Matrices,
set A, Ab and B), publicate n 1949, revizuite n 1956, destinate examinarii inteligentei generale a copiilor
(ntre 5 ani si jumatate si 11 ani) si batrnilor (ntre 65 si 85 de ani).
n practica examinarii inteligentei generale a aparut nsa necesitatea elaborarii unui test fidel si sensibil de
eficienta mintala, aplicabil la persoanele cu capacitati intelectuale bune si foarte bune, n vederea stabilirii
diferentelor interindividuale ntre persoane cu aptitudini superioare. Testul "Matricele Progresive
Avansate" (Advanced Progresive Matrices, set I, II) elaborat de catre Raven (1941-1943, revizuit n
colaborare cu G.A. Foulds, ambele serii n 1947 si numai seria a II-a n 1962), serveste acestui scop practic
si poate fi aplicat ncepnd de la vrsta de 11 ani.

1.2. Notiunea de inteligenta generala (factorul "g")


Inteligenta generala, sugerata de catre F. Galton (1869), masurata si teoretizata pentru prima data n 1904
de catre Ch. Spearman (teoria factorului central, 1904-1914; teoria celor doi factori, 1914-1931), este
contestata de L.L. Thurstone (1938) care n urma identificarii "abilitatilor mintale primare"postuleaza
structura multipla (multifactoriala) a inteligentei, negnd existenta factorului "g" si implicit structura unitara
a inteligentei.
Confruntarile teoretice dintre Spearman si Thurstone, n aparenta contradictorii, se completeaza mai
degraba reciproc. Ele ofera o imagine mai reala n legatura cu structura inteligentei si cu variatele ei forme
(verbala, practica, matematica etc.) de manifestare.
Introducerea metodei multifactoriala cu axe oblice, spre deosebire de cea cu axe ortogonale i permite lui
Thurstone intercorelarea factorilor de grup (a "abilitatilor mintale primare") si explicarea corelatiilor gasite
printr-un factor general de gradul II. Thurstone, spre deosebire de conceptia lui Spearman, admite
multiplicitatea factorului general de ordinul al doilea.
O asemenea "multiplicitate" a factorului "g" (inteligenta generala) apare n teoria inteligentei fluide si
cristalizate a lui R.B. Cattell (1941, 1963, 1967). Autorul sustine existenta inteligentei generale
fluide ("gf"), adica a potentiabilitatilor mintale latente, neinfluentate de cultura (sau inteligenta de tip
"A" dupa D.O. Hebb) si a inteligentei generale cristalizate ("gc"), care este produsul interactiunii aptitudinii
fluide cu influentele culturale formative, modelatoare (inteligenta "B" dupa Hebb).
Aptitudinea fluida atinge nivelul maxim de dezvoltare la 14-15 ani, ramne la acest nivel pna la circa 20
de ani si scade n mod treptat de la 20 la 65 de ani. Spre deosebire de "gf", "gc" are un punct de urcare
mai tardiv (de la 14 la 20 de ani), variind dupa esantioanele culturale, si ramne la nivelul atins pe toata
durata vrstei adulte (chiar si pna la 65 de ani).

Performantele la testul Raven se schimba foarte mult n functie de vrsta subiectului, ntruct reusita la
testul Raven este conditionata n primul rnd de inteligenta generala fluida.
Teoria ierarhica a structurii aptitudinilor, elaborata de P.E. Vernon (1950), sub influenta lui Ch.
Spearman si C. Burt, ne sugereaza, pe de alta parte, ca testul Raven abordeaza inteligenta generala
plecnd mai ales de la factorul major de grup "K:m". Din acest motiv examinarea unei persoane numai cu
testul Raven nu ofera imaginea "totala" a inteligentei generale a subiectulu 20220v2122u i. Aceasta este
cauza pentru care J.C. Raven recomanda asocierea Matricelor Progresive Standard (seriile A, B, C, D si
E) cu scara de vocabular Mill Hill si a Matricelor Progresive Colorate (seriile A, Ab si B) cu scara de
vocabular Crichten. Scarile Mill Hill si Crichten fiind teste verbale de inteligenta generala abordeaza

[1] (figura 1)

factorul "g" plecnd mai ales de la factorul major de grup "V:ed"


Figura 1.

Inteligenta generala si "masurarea" ei din punct de vedere al teoriilor lui C. Spearman, P.E. Vernon
si R.B. Cattell

1.3. Natura psihologica a factorului "g"


Primele tentative de interpretare psihologica a factorului "g" sunt cuprinse n teoria energiei mintale (Ch.
Spearman). Factorul specific ("s") corespunde astfel dezvoltarii organizarii unui grup particular de neuroni,
iar factorul general ("g") este datorat energiei provenite din ntregul cortex.
Mai trziu aceasta interpretare fiziologica, patrunsa de un realism naiv, este nlocuita de Spearman
prin teoria proceselor neogenetice bazata pe: legea ntelegerii (trairii) experientei proprii; a educatiei
(stabilirii) relatiilor (figura 2 A) si a educatiei corelatelor (figura 2 B). "G" masoara neogeneza.
Figura 2
Ilustrarea grafica a conceptiei neogenetice a lui Ch. Spearman: Educatia relatiilor (Proba A) si a
corelatelor (Proba B)

M. Reuchlin (1964) ncearca sa clarifice natura psihologica a factorului "g" prin teoria operatorie a
inteligentei (elaborata de J. Piaget). Ipoteza lui M. Reuchlin - dupa care teoria operatorie a lui J. Piaget ar
explica natura psihologica a factorului "g" a fost verificata si confirmata de F. Langeat (1969). Astfel
conduitele preoperatorii si operatorii inferioare ignora aproape total coerenta logica a testului Raven.
Reluarea clinica a probei Raven n aceste cazuri nu duce la ameliorarea performantei. Efectele pozitive ale
nvatarii la proba Raven sunt mai evidente la conduitele operatorii mai dezvoltate (mai ales la cele formale).
Capacitatea de transfer pare sa fie n strnsa legatura cu nivelul de dezvoltare si cu eficienta inteligentei.
Rezolvarea corecta a celor 36 de itemi (Raven colorat), a celor 60 de itemi (Raven necolorat) si a celor 48
de itemi (Raven avansat) cuprinsi n variantele Matricelor Progresive presupune ntelegerea structurii
modelului (a Gestaltului), descoperirea principiilor de aranjare a figurilor n interiorul modelului si evaluarea
gradului n care una dintre cele 6, respectiv 8 figuri particulare, asezate sub model, ar putea completa
lacune din model. Acest ansamblu de operatii mintale ar corespunde cu inteligenta generala, adica cu
educatia relatiilor si educatia corelatiilor, definitie data de catre Ch. Spearman
factorului "g". Factorul "g" (deci si inteligenta generala, adica analiza), de integrare (sinteza unui
ansamblu de impresii) si totodata de inventie (sau variabilitate combinatorie).
Testul Raven examineaza deci spiritul de observatie, capacitatea de a desprinde, dintr-o structura,
relatiile implicite, capacitatea de a mentine pe plan mintal informatiile descoperite (memoria de
scurta durata) si abilitatea de a opera cu ele, n mod simultan, pe mai multe planuri. Proba Raven,
deci, este prin excelenta intelectuala, evidentiind si trasaturi dinamice, temperamentale si
motivationale ale personalitatii.

2.

Matricele Progresive Colorate MP (c) - seriile A, Ab si B

Testul Raven colorat, construit pentru examinarea copiilor (51/2-11 ani), poate contribui la evaluarea
gradului de maturitate scolara, la descifrarea etiologiei insucceselor scolare, la diagnosticarea timpurie a
deficientei mintale, la cunoasterea abilitatii mintale a deficientilor auditivi (surzi si hipoacuzici), la
examinarea persoanelor cu tulburari grave de vorbire (afazie, blbiala, etc.) precum si a strainilor care nu
cunosc limba tarii respective. De asemenea, se utilizeaza la vrstele mai naintate (65-85 ani) n scopuri
clinice (de exemplu, stabilirea determinarii mintale) si antropologice (studii de antropologie comparata).
MP (c) examineaza, n general, potentialul intelectual si mai putin volumul de cunostinte.

2.1. Prezentarea testului


Testul MP (c) consta din trei serii (A, Ab si B) de cte 12 matrici. Seriile A si B din proba MP colorat si
necolorat sunt identice, cu exceptia ca seriile A si B din MP (c)sunt prezentate pe un fond colorat. Seria Ab
nu are corespondent n testul MP Standard. Fiecare matrice este formata dintr-o figura sau o succesiune

de figuri abstracte. n coltul din dreapta jos lipseste un fragment, sau unul din elementele componente ale
matricei. Segmentul care lipseste este dat, ntre alte desene, mai mult sau mai putin asemanatoare, n
partea de jos a foii, subiectul trebuind sa-l indice.
Probele din cadrul unei serii sunt de dificultate crescnda, dar ele se rezolva pe baza aceluiasi principiu
(acelorasi principii), pe care subiectul trebuie sa-l (sa le) descopere.
Datorita faptului ca rezolvarea primelor probe este deosebit de usoara, subiectul ntelege sarcina cu o
instructie prealabila minima si-si exerseaza tehnica de rezolvare n nsusi cursul parcurgerii probelor.
Pentru ca proba sa fie mai atractiva si sa mentina atentia copiilor, figurile sunt desenate pe un fond viu
colorat. n plus, n afara de prezentarea testului sub forma de caiet (obiectul studiului de fata) s-a creat o
varianta n care sarcina apare mai clara, deoarece matricea este data sub forma unei plansete, iar
piesele, ntre care se gaseste cea adevarata, sunt mobile, completarea avnd loc n mod practic.

2.2. Principiile care stau la baza construirii testului


n dezvoltarea activitatii intelectuale, J.C. Raven identifica, n urma unor studii experimentale
premergatoare construirii testului, 5 stadii sau momente cruciale:
a) copilul devine capabil, nainte de toate, sa distinga figurile identice de cele diferite (nonidentice) si apoi
pe cele similare de cele nesimilare;
b) ceva mai trziu, el apreciaza corect orientarea figurii att n raport cu propria persoana, ct si fata de
obiectele din cmpul perceptiv;
c) mai trziu reuseste sa perceapa ca formnd un ntreg (o cantitate organizata) doua sau mai multe
figuri distincte, izolate;
d) apoi copilul poate sa analizeze elementele, caracteristicile ntregului perceput si sa faca distinctie ntre
ceea ce este dat n test si ceea ce trebuie sa adauge el nsusi;
e) n cele din urma copilul ajunge sa compare schimbarile similare n caracteristicile percepute si sa
adopte comparatia ca metoda logica de gndire (rationare).
Matricele lacunare (3 x 12) si figurile eligibile (6 x 12) pentru "ntregirea" matricelor, sunt construite n
scopuri diagnostice diferite. Acestea pot fi ntelese prinanaliza calitativa a itemilor (3 x 12), respectiv
a alegerilor corecte si gresite (tabelul 1, 2 si 3) n raport cu momentele cruciale ale dezvoltarii
intelectuale la copii.
n partea de sus, n stnga fiecarui tabel (1, 2 si 3) sunt prezentate, n ordinea importantei (de la stnga la
dreapta), acele operatii mintale fundamentale care conditioneaza ntelegerea si rezolvarea problemelor
prezentate n mod succesiv. Operatia esentiala este subliniata prin majuscule. n partea de jos (n stnga) a
fiecarui tabel sunt grupate dupa tipul de greseala comisa, toate figurile care pot fi alese de subiect pentru
completarea matricelor. Figurile sunt ordonate n 5 grupe (tipuri), iar n interiorul primelor patru se
analizeaza mai nuantat alegerile gresite (notate cu literele "A - J"), alegerile concrete (notate cu
"X") formeaza cea de-a cincia categorie.
n partea de sus (n dreapta) a fiecarui tabel sunt calificate (cu litere) cele 6 figuri eligibile si prin aceasta se
arata si greseala de rationare, de gndire n cazul alegerilor inadecvate. Din partea de jos (n dreapta) a
fiecarui tabel se poate afla frecventa celor 11 tipuri de alegeri ("A - X") n fiecare serie (A, Ab si B).

Tabelul numarul 1
Seria A - ntelegerea identitatii si a schimbarilor produse n interiorul matricelor continue
Succesiunea
matricelor

Ordinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie rezolvate


1

Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, asemanarii si identitatii

Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea DEOSEBIRII si identitatii

Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, ASEMNRII, identitatii

Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, ASEMNRII, identitatii

Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, ASEMNRII, identitatii

Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, asemanarii, orientarii, identitatii

Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, asemanarii, formarii Gestaltului, tendintei de
nchidere

Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, asemanarii, formarii Gestaltului,

Completarea matricelor ntr-o singura directie cu schimbari progresive n doua directii prin ntelegerea deosebirii,
asemanarii, orientarii, identitatii

10

Completarea matricelor ntr-o singura directie cu schimbari progresive n doua directii prin ntelegerea deosebirii,
asemanarii, orientarii

11

Completarea matricelor ntr-o singura directie cu schimbari progresive n doua directii prin ntelegerea deosebirii,
asemanarii, formarii Gestaltului, tendinte de nchidere

12

Completarea matricelor ntr-o singura directie cu schimbari progresive n doua directii prin ntelegerea asemanarii,
orientarii si educatiei de corelate

Felul alegerilor

Tipul si natura figurilor eligibile

Frecv

Deosebire

Figura nu contine nici un fel de model

Deosebire

Figura aleasa este total inadecvata

Identificarea neadecvata Figura cuprinde elemente inadecvate si distorsiuni

Identificarea neadecvata Figura combina (uneste) elementele n mod inadecvat

Identificarea neadecvata Figura este nsusi modelul sau jumatatea din el cu care se completeaza lacuna

Repetarea matricei

Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra si n


stnga lacunei

Repetarea matricei

Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra lacunei

Repetarea matricei

Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste la stnga lacunei

Corelatie incompleta

Figura are orientare gresita

Corelatie incompleta

Figura se ncadreaza corect n matrice, dar completarea este partiala

Figura adecvata

Figura completeaza matricea att pe orizontala, ct si pe verticala

Tabelul numarul 2
Seria Ab - ntelegerea figurilor discontinue (separate) ca si ntreguri legate spatial
Succesiunea
matricelor

Ordinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie rezolvate


1

Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea deosebirii, ASEMNRII, identitatii

Completarea
matricelor
ORIENTRII, identitatii

discontinue

(separate)

implica

perceperea

deosebirii,

Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea asemanarii, orientarii, identitatii

ASEMNRII,

Completarea matricelor discontinue (separate) implica ntelegerea faptului ca cele trei figuri sunt elemente independente ale unui ntreg care se comp
element prin sesizarea:

deosebirii, SIMETRIEI NCHISE si orientarii partii care lipseste

deosebirii, SIMETRIEI NCHISE si orientarii partii care lipseste

ASIMETRIEI nchise si orientarii partii care lipseste

deosebirii, simetriei DESCHISE si orientarii partii care lipseste

asimetriei nchise, SCHIMBRII si orientarii partii care lipseste

simetriei deschise, SCHIMBRII si orientarii partii care lipseste

10

simetriei deschise si orientarii partii care lipseste

cb

11

simetriei nchise si orientarii OBLICE a partii care lipseste

12

ASIMETRIEI DESCHISE, schimbarii si orientarii partii care lipseste

Felul alegerilor

Tipul si natura figurilor eligibile

Fr

Deosebire

Figura nu contine nici un fel de model

Deosebire

Figura aleasa este total inadecvata

Identificarea neadecvata Figura cuprinde elemente inadecvate si distorsiuni

Identificarea neadecvata Figura combina (uneste) elementele n mod inadecvat

Identificarea neadecvata Figura este nsusi modelul sau jumatatea din el cu care se completeaza lacuna

Repetarea matricei

Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra si n stnga lacunei

Repetarea matricei

Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra lacunei

Repetarea matricei

Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste la stnga lacunei

Corelatie incompleta

Figura are orientare gresita

Corelatie incompleta

Figura adecvata

Figura se ncadreaza corect n matrice, dar completarea este partiala

Figura completeaza matricea att pe orizontala, ct si pe verticala

Tabelul numarul 3
Seria B - ntelegerea schimbarilor asemanatoare (analoge) ale figurilor legate n mod spatial si logic
Succesiunea
matricelor

Ordinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie rezolvate


1

Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea deosebirii, asemanarii, identitatii

Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea deosebirii, asemanarii, identitatii

Perceperea celor trei figuri ca si un ntreg care se completeaza prin ntelegerea asemanarii, SIMETRIEI sI
ORIENTRII partii care lipseste
x

Perceperea celor trei figuri ca si un ntreg care se completeaza prin ntelegerea asemanarii, SIMETRIEI sI
ORIENTRII partii care lipseste
j

Perceperea celor trei figuri ca si un ntreg care se completeaza prin ntelegerea asemanarii, ASIMETRIEI sI
ORIENTRII partii care lipseste
x

Gndirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor spatiale prin ntelegerea SCHIMBRII ASIMETRICE si
h
orientarii oblice a figurii care lipseste

Gndirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor spatiale prin ntelegerea SCHIMBRII ASIMETRICE si
h
orientarii oblice a figurii care lipseste

Gndirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor spatiale prin ntelegerea schimbarii asimetrice n figura
ch
MODIFICAT

Gndirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor spatiale prin ntelegerea SCHIMBRII ASIMETRICE si
g
orientarii oblice a figurii care lipseste

10

Gndirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica ntelegerea analogiilor logice prin perceperea ADUGRII
unei caracteristici date la o figura modificata
g

11

Gndirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica ntelegerea analogiilor logice prin perceperea SCDERII unei
d
caracteristici date dintr-o figura modificata

12

Gndirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica ntelegerea analogiilor logice prin perceperea DUBLEI j
SCDERI din caracteristicile date ale figurii

Felul alegerilor

Tipul si natura figurilor eligibile

Fre

Deosebire

Figura nu contine nici un fel de model

Deosebire

Figura aleasa este total inadecvata

Identificarea neadecvata

Figura cuprinde elemente inadecvate si distorsiuni

Identificarea neadecvata

Figura combina (uneste) elementele n mod inadecvat

Identificarea neadecvata

Figura este nsusi modelul sau jumatatea din el cu care se completeaza lacuna

Repetarea matricei

Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra si n stnga
lacunei

Repetarea matricei

Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra lacunei

Repetarea matricei

Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste la stnga lacunei

Corelatie incompleta

Figura are orientare gresita

Corelatie incompleta

Figura se ncadreaza corect n matrice, dar completarea este partiala

Figura adecvata

Figura completeaza matricea att pe orizontala, ct si pe verticala

Testul MP (c) este destinat sa evalueze, n primul rnd claritatea capacitatii de observatie, gndirea clara
si nivelul dezvoltarii intelectuale a persoanei. Raspunsurile gresite nu pot fi utilizate n mod satisfacator
n vederea evaluarii cantitative a disfunctiei mintale. Ele indica doar unde, n ce si eventual de ce esueaza
subiectul. Gradul de ncredere al concluziilor desprinse n urma analizei greselilor depinde, pe de o parte,
de natura greselilor si pe de alta parte de numarul lor. Analiza greselilor are o semnificatie psihologica mai
redusa n cazurile n care se greseste n prea putine sau n prea multe alegeri, fata de acele cazuri n care
circa jumatate din raspunsuri ntr-un fel sau altul sunt gresite, adica cota totala variaza ntre 15 si 27 de
puncte.

2.3. Instructiunile de aplicare


Dupa cum afirma I. Holban, n aplicarea matricelor colorate, ca si a oricarei alte probe psihologice de
durata, psihologului nu trebuie sa-i scape din vedere o caracteristica a copiilor, si anume aceea de a fi
grabiti, de multe ori superficiali sau neglijenti. Dealtfel, n aceste manifestari comportamentale pe care
poate gresim daca le catalogam ntr-un fel sau altul, este implicata si o anumita caracteristica a atentiei
copilului. Acest fapt presupune prezenta activa a psihologului n sustinerea atentiei copilului, a interesului
sau pentru proba.

Interventiile psihologului vor prezenta un ajutor dat copilului pe linia mobilizarii atentiei acestuia asupra
temei. Este necesara obtinerea asigurarii ca modelul a fost privit cu atentie si ca figura indicata este
considerata de copil cu satisfactie ca fiind figura care completeaza n mod corect modelul.
Aplicarea testului este precedata de o pregatire dispozitionala a copilului prin care se urmareste nu numai
cstigarea copilului pentru test, dar si crearea unei anumite ambiante psihologice (normalizarea relatiei
psiholog - copil, scaderea starii tensionale, atenuarea emotivitatii sau invers, crearea unei anumite stari de
seriozitate etc.)
n cazul aplicarii formei de caiet a testului MP (c), copiii nu au posibilitatea "sa vada" rezultatul ncadrarii
figurii alese n matricea lacunara. Din acest motiv ei pierd usor interesul pentru sarcina si devin neatenti.
Examinatorul trebuie sa asigure mentinerea (stabilitatea) atentiei subiectului, adica sa-l incite pe copil la
perceperea atenta a materialului.
Copilul trebuie sa se convinga singur ca figura indicata de el este unica figura adecvata pentru completarea
lacunei din matrice.
Seria A. Dupa o scurta discutie introductiva (stabilirea contactului) psihologul aseaza n fata subiectului
caietul deschis la itemul A1. "Uita-te aici"! (i se arata modelul de sus) Acesta este un model, din care
lipseste o bucata. (s-a taiat o bucata). Una din aceste bucati (i se arata cu degetul fiecare dintre cele 6
figuri asezate sub model) completeaza exact acest gol (i se arata lacuna din model), se potriveste aici.
Aceasta, care are numarul 1 are aceeasi forma, dar desenul nu este potrivit. n figura 2, nu este
desen de loc. Cea de-a treia este gresita de tot. Figura a 6-a este aproape potrivita, dar aici (i se
arata partea alba a figurii) este gresita. Numai una este corecta. Arata care este cea corecta.
Daca subiectul nu indica figura adecvata, psihologul continua sa explice sarcina pna cnd subiectul va
ntelege natura problemei care trebuie sa fie rezolvata.
A2 - A3: "Dar din acesta, care lipseste ? Arata-mi" n cazul n care subiectul greseste, psihologul poate
relua A1 demonstrnd din nou sarcina, dupa care revine laA2. Daca subiectul rezolva corect A2 se trece
la A3, cu aceleasi instructiuni ca si la A2.
A4 - A5: Fara a-i lasa timp pentru alegere, i se spune subiectului: "Priveste foarte atent modelul" (i se
arata tragnd degetul mare peste model). Numai una se potriveste total. Mai nti sa te uiti atent la
fiecare (i se arata cu degetul fiecare dintre cele 10 figuri). Numai dupa aceea sa-mi arati acea figura
unica, care se potriveste aici (i se arata lacuna din model). Dupa ce copilul a ales una, indiferent daca
este corecta sau gresita, i se spune: Aceasta este corecta ? Se potriveste aici ? (i se arata figura
indicata si lacuna din model). Daca subiectul raspunde afirmativ ("da"), psihologul aproba alegerea,
indiferent de caracterul ei adecvat sau neadecvat. Daca copilul doreste sa-si schimbe alegerea, psihologul
va spune: "Bine, arata-mi acea figura unica pe care o socotesti corecta."
Dupa o noua alegere facuta de catre subiect, indiferent daca este corecta sau nu, psihologul
ntreaba: "Aceasta este figura corecta ?" Daca copilul raspunde afirmativ, examinatorul accepta
alegerea. Daca nsa subiectul are ndoieli si de data aceasta, psihologul continua: "Dar care este cea
corecta ?" Figura indicata la aceasta ntrebare se considera decizia finala a subiectului.
La itemul A5 se procedeaza ntocmai ca si la A4.
De la A1 la A5 psihologul poate reveni oricnd, daca este necesar, pentru a ilustra din nou sarcina,
stimulndu-l pe subiect la o noua ncercare. Daca copilul este incapabil sa rezolve corect itemii A1 A5, examinarea se ntrerupe pentru a fi reluata cu forma de planseta (cu piese mobile) a testului Raven
colorat. Daca nsa subiectul rezolva usor si corect primele sarcini, examinarea se continua cu A6.
A6 - A12: "Priveste atent modelul ! Care se potriveste aici (i se arata lacuna din model) din aceste
figuri (i se arata cele 6 figuri) ? Fii atent, numai una este corecta. Care este aceea ? S-o arati numai
atunci cnd esti sigur ca ai gasit-o pe cea corecta.".

La itemii urmatori se da aceeasi instructie, n masura n care ea este necesara. Daca examinatorul repeta
prea mult instructia, subiectul nu va mai fi atent la ea. Din acest motiv, instructia, n cazurile n care copilul
este atent si ntelege ceea ce are de facut, poate fi prescurtata.
Seriile Ab si B.
Ab1 - Ab5: La Ab1, psihologul arata pe rnd cele trei figuri ale modelului si n cele din urma lacuna: "Vezi
cum merg ? Aceasta, aceasta, aceasta ...... Care va fi aceea ? Fii atent ! Uita-te pe rnd la fiecare.
Numai una se potriveste. Care este aceea ?"
De la Ab1 la AB5, dupa ce subiectul indica una din cele 6 figuri, indiferent daca alegerea este corecta sau
nu, psihologul ntreaba: "Aceasta este figura care ncheie bine ? (corect) modelul (i se arata figura
aleasa si lacuna din model) ? Ca si mai nainte, daca copilul raspunde prin "da", psihologul aprobnd
raspunsul, accepta alegerea indicata. Daca nsa copilul doreste sa-si schimbe parerea, psihologul
procedeaza ntocmai ca si la seriile A. El va accepta drept corecta alegerea la care tine copilul n cele din
urma.
Ab6 - Ab12: Dupa a 5-a matrice, copilul nu mai trebuie ntrebat asupra corectitudinii alegerii. Psihologul va
spune doar urmatoarele: "Priveste atent modelul (i se arata pe rnd figurile modelului, apoi lacuna care
urmeaza sa fie completata). Fii atent, numai o singura figura completeaza corect modelul (i se arata
pe rnd fiecare figura). Care este aceea ? Aceasta instructie se va da si la sarcinile urmatoare, n masura
n care ea este necesara.
La seria B, se da aceeasi instructie ca si la A6. Atentia copilului trebuie orientata asupra modelului
( matricei) care urmeaza sa fie completata. Se subliniaza ca din cele 6 figuri prezentate sub model, doar
una singura este adecvata, invitndu-l sa examineze atent fiecare figura si sa indice alegerea dupa care sa convins ca a gasit-o pe cea corecta.
Cei 36 de itemi se rezolva fara ntrerupere n ordinea prevazuta n test, de la nceputul seriei A pna la
sfrsitul seriei B. Instructia standardizata este dirijarea maxima de care poate beneficia subiectul. Nu
se acorda nici un fel de ajutor care sa depaseasca limitele instructiei standardizate. Deciziile,
alegerile subiectului nu se comenteaza.
Alegerea corecta, chiar daca subiectul nu o poate argumenta verbal, se considera raspuns corect.
Psihologul noteaza n fisa de raspuns, la fiecare model, numarul figurii indicate de catre subiect. Este
recomandat sa se noteze si manifestarile comportamentale ale subiectului n situatia de examinare
(inclusiv cele verbale).
Copiii mai dotati, sunt invitati sa-si consemneze ei nsisi alegerile n fisa de raspuns. n aceste cazuri,
examinatorul supravegheaza succesiunea corecta a itemilor (subiectul sa nu ntoarca doua sau mai multe
pagini, "sarind" peste itemi) si corectitudinea nsemnarii alegerilor (numarul figurii alese sa fie introdus la
locul potrivit n fisa de cotare. Majoritatea copiilor cu VC > 8 ani realizeaza corect aceasta sarcina. Astfel,
de la VC > 8 ani testul poate fi aplicat colectiv, n conditiile unei supravegheri atente.
Daca testul MP (c) este rezolvat corect si usor de catre subiectul examinat n mod individual, la vrsta de 8
ani, se poate trece n continuare la seriile C, D, iar ncepnd de la 9 ani la seriile C, D, E ale Matricelor
Progresive Standard. n aceste cazuri, performanta (cota partiala) de la seria Ab nu se considera n
calcularea celei totale. Cota totala astfel obtinuta se interpreteaza dupa etalonul Ravenului necolorat.
Pentru examinarea colectiva a copiilor cu VC > 10 ani, se recomanda aplicarea Matricelor Progresive
Standard. Daca subiectul nscrie mai multe cifre ntr-o singura rubrica a fisei de raspuns, n cazul
administrarii sau aplicarii colective a testului, i se atrage atentia sa "stearga" (sa taie cu creionul) si sa
ramna doar o singura cifra n rubrica. Daca notarea mai multor cifre se observa numai dupa ncheierea
examenului, se considera ca si raspuns corect ultima cifra (cifra de la extrema dreapta), indiferent
daca celelalte cifre mentionate sunt sau nu corecte.

2.4. Cotarea raspunsurilor

Raspunsurile (alegerile) corecte sunt indicate n tabelul numarul 4.


Tabelul numarul 4
Grila de corectie a Matricelor Progresive Color

10

11

12

Ab

Itemul
Seria

Cotarea raspunsurilor este facilitata prin aplicarea grilei de cotare peste foaia de raspunsuri (n care sunt
consemnate alegerile facute de catre subiect). Se acorda 1 punct pentru fiecare raspuns corect. Prin
adunarea tuturor punctelor realizate de subiect se obtine cota totala. Ea serveste ca punct de plecare
pentru interpretarea performantei subiectului, adica pentru cunoasterea nivelului de dezvoltare si de
eficienta a inteligentei generale.
Se observa deci ca performanta subiectului la MP (c), ca si la majoritatea testelor, este exprimata numeric
si direct, sub forma de cota bruta (numarul raspunsurilor corecte). O cota bruta nsa, obtinuta la un test
psihologic, prin ea nsasi nu are semnificatie. Ea trebuie interpretata n comparatie cu un
standard (etalon) al rezultatelor. Diferentele si scorurile brute, n general, nu reprezinta "distante reale"
(distante adevarate) ntre subiecti. Din acest motiv, cota bruta obtinuta de un subiect la MP (c)trebuie
comparata prin intermediul etalonului, cu scorul mediu al grupului de referinta (grupul de vrsta din care
face parte subiectul) examinat n vederea etalonarii testului.

2.5. Interpretarea rezultatelor


2.5.1. Interpretarea cantitativa
Interpretarea cantitativa este primul pas, care consta n raportarea performantei individuale la
performanta etalon (tabelul numarul 5) pentru stabilirea gradului de inteligenta a subiectului.
Tabelul numarul 5
MP (c) Raven - Etalon I (Romnia) realizat de catre C. Zaharnic si colaboratorii n 1974

Scoruri (cote)
Centile

100

6 ani

7 ani

8 ani

9 ani

10 ani

23

26

28

28

33

90

20

24

26

27

29

80

18

21

24

24

28

70

17

19

22

23

26

60

16

17

20

22

25

50

15

16

18

21

24

40

15

15

17

19

22

30

14

14

16

17

20

20

12

13

15

16

17

10

11

12

14

15

16

Tabelul numarul 6
MP (c) Raven - Etalon (Anglia)

Scoruri (cote)
Centile
51/2 an
i

6 ani

61/2 an
i

7 ani

71/2 an
i

8 ani

81/2 an
i

9 ani

91/2 an
i

10
ani

101/2a
ni

11
ani

95

19

21

23

24

25

26

28

30

32

32

33

35

90

17

20

21

22

23

24

26

28

31

31

31

34

75

15

17

18

19

20

21

23

26

28

28

29

31

50

14

15

15

16

17

18

20

22

24

24

26

28

25

12

13

14

14

15

16

17

19

21

22

22

24

10

12

12

13

14

15

15

16

18

20

20

21

12

12

13

14

15

16

17

17

17

Prezentam n continuare alte doua etaloane, pentru vrstele de 5 ani si jumatate - 11 ani (tabelul numarul
6) si 65 - 85 ani (tabelul numarul 7) elaborate de catre J. C. Raven pentru populatia engleza. Aceste
etaloane straine nu pot fi utilizate dect n mod orientativ, pentru populatia din Romnia.
Tabelul numarul 7
MP (c) Raven - Etalon (Anglia)

Scoruri (n cote) la vrsta medie (n ani) de:


Centile
65

70

75

80

85

95

33

31

30

29

28

90

30

29

28

26

25

75

28

26

24

23

21

50

24

22

20

18

16

25

18

17

16

14

12

10

14

13

12

11

10

12

11

11

10

Performantele intelectuale astfel "masurate" (prin raportare la etalon) pot fi ierarhizate n 5 grade (nivele)
diferite de inteligenta:
Gradul I: Inteligenta superioara. Performanta subiectului, raportata la performanta medie a grupului de
vrsta din care face parte, atinge sau depaseste centilul 95.
Gradul II: Inteligenta peste nivelul mediu. Performanta atinge sau depaseste centilul 75.
Gradul II +: performanta atinge sau depaseste centilul 90.

Gradul III: Inteligenta de nivel mediu. Performanta se situeaza ntre centilele 25 si 75.
Gradul III +: performanta depaseste centilul 50.
Gradul III -: performanta se situeaza sub centilul 50.
Gradul IV: Inteligenta sub nivelul mediu. Performanta nu depaseste centilul 25.
Gradul IV -: performanta nu depaseste centilul 10.
Gradul V: Deficienta mintala. Performanta nu depaseste centilul 5.
ntruct reusita la MP (c) este sensibila fata de fluctuatiile functionale ale activitatii mintale, J.C. Raven
recomanda studierea eventualelor discrepante "abateri" care pot sa apara, la cele trei cote partiale obtinute
la seriile A, Ab si B. Cu ajutorul tabelului numarul 8, elaborat de J.C. Raven, se pot calcula discrepantele
interne ale cotei totale (a scorului total) fata de scorurile asteptate.
De exemplu daca cota totala (= 24 puncte) este compusa din cotele partiale: A = 9; Ab = 8; B = 7,
atunci discrepantele sunt: -1; 0; +1. Sau, daca cota totala (= 25 puncte) este compusa din A = 12, Ab =
8, B = 5, discrepantele sunt: +2; -1;
Tabelul numarul 8
Compozitia normala a scorului

Scorul

la scorul total de:

Partial

asteptat

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

10

10

10

11

11

11

11

Ab

10

10

10

10

2.5.2. Interpretarea calitativa a performantei


Rezultatul obtinut la MP (c) (cota totala) desi depinde n primul rnd de operatiile mintale, de calitatile
inteligentei, reusita este conditionata si de factorii nonintelectuali de personalitate (emotivitate, anxietate,
stabilitate - instabilitate emotionala, angajarea eu-lui n rezolvarea sarcinii, trasaturi temperamentale etc.) Pe
de alta parte, diferiti subiecti pot realiza aceeasi performanta prin mecanisme intelectuale diferite, ceea ce
pentru psiholog nu este indiferent. Semnificatia psihologica a scorului total se desprinde numai cu conditia
relevarii mecanismelor psihice prin care s-a ajuns la rezultatul respectiv. Ceea ce este posibil
prin interpretarea rezultatului final n raport cu comportamentul global al subiectului (manifestat n
situatia de examinare).

Prezentam n continuare, pentru ilustrare, rezultatele examinarii subiectului T.I. (Cl. I, Sc. gen., EC = 8 ani si
11 luni, sex femeiesc). Subiectul cu insuccese scolare accentuate este examinat la cererea nvatatoarei.
n timpul examinarii se observa la T.I.: privire obtuza; incapacitate de concentrare; activitate nestructurata; stil
de lucru difuz; abandonarea frecventa a sarcinii; ntelege greu instructia pe care de cele mai multe ori nu si-o
poate transforma n autoinstructie, datorita functiei reglatoare insuficient dezvoltate a limbajului. Nu
interiorizeaza sarcina, se abate usor de la ea prin asociatii spontane, ntmplatoare, nu constientizeaza si nu
traieste insuccesul.
Cota totala = 11 puncte (A = 7, Ab = 2, B = 2);
Discrepantele = +1, -1, 0;
Subiectul totalizeaza 25 de alegeri gresite, dintre care n cele mai multe cazuri: repeta n mod stereotip figura
gresita; identifica n mod inadecvat, nu sesizeaza distorsiunile, orientarea gresita si elementele neadecvate;
greseste n mod sistematic la acele sarcini care se rezolva prin operare simultana cu doua sau mai multe
criterii etc.
Pe baza acestor rezultate se poate formula un diagnostic ipotetic de deficienta mintala. Informatiile
diagnostice furnizate de MP (c) desi sunt confirmate de nereusita scolara, diagnosticul ramne ipotetic pna la
confirmarea (sau infirmarea) lui de alte probe de inteligenta. Pe de alta parte, diagnosticul trebuie precizat
(Debilitate mintala ? Imbecilitate ? etc.), ceea ce devine posibil tot prin largirea metodelor diagnostice.
n continuare, subiectul a fost examinat cu scara metrica de masurare a inteligentei Binet - Simon si cu probe
piagetiene (de conservare a cantitatii).
Datele cantitative (VMBinet = 5 ani; QIBinet = 55; CotaPiaget =Q1) concordante atesta debilitatea mintala
accentuata, la limita imbecilitatii a subiectului. Greselile la MP (c) sunt generate de repetarea stereotipa a
figurii neadecvate, de neanalizare a modelului, nesesizarea elementelor care se abat de la model. Dificultatile
cele mai mari le ntmpina n sesizarea asemanarilor perceptive. Subprobele cuprinse n scara Binet - Simon
la VM de 5 si 6 ani, sunt sarcini care depasesc capacitatile mintale ale subiectului.T.I. nu conserva cantitatile;
nu poate compara doua multimi concrete compuse din cte 6 elemente; utilizeaza doar izolat termenii "mult" si
"putin"; nu poseda relatia cantitativa "mai mult-mai putin".
Debilitatea mintala a lui T.I. este incontestabila. Se recomanda transferarea elevei la scoala ajutatoare.

2.6. Calitati psihometrice ale MP (c)


n urma studierii fidelitatii, prin procedeul retestarii (coeficient de constanta), si a validitatii concurente
(comparate), autorul testului ajunge la rezultate bune (tabelul numarul 9),care pledeaza pentru valoarea
diagnostica a probei MP (colorat).
Tabelul numarul 9
Comparatii ntre MP (c), Terman - Merrill si testul Crichton la copii de 9 ani

Testul

MP(c)

Terman - Merrill

MP(c)

Terman - Merrill

Crichton

0,80 0,5

0,66 0,06

0,65 0,07

0,90 0,02

0,83 0,04

Crichton

3.

Matricele Progresive Standard

0,95 0,02

M.P. (s) - seriile A, B, C, D si E

3.1. Consideratii generale


J.C. Raven formuleaza n 1936 principiul "matricelor progresive", care sta la baza constituirii testului M.P
(s). n 1938 apare prima forma a testului (revizuita pe baza rezultatelor experimentale, n 1937 si n 1956).
Testul si are originea n gndirea psihologica a lui C.H. Spearman, C. Burt s.a. si n teoria psihologiei
configurationiste (Gestaltpsychologie). Desi datele asupra validitatii conceptuale prezinta unele discordante,
majoritatea psihologilor gasesc ca testul M.P. standard este puternic saturat n factorul "g"si "K:m". J.C.
Raven accentueaza ca testul propus de el nu masoara pur si simplu o performanta intelectuala, ci o
capacitate generala de organizare a Gestaltului si de integrare a relatiilor. Faptul ca rezolvarea corecta a
M.P. Raven presupune o buna performanta la testul Bender - Gestalt (Bender - Santucci) - proba de
structurare perceptiv - motrica a spatiului -, arata ca perceperea figurilor structurate, adica performantele
vizual-motrice joaca un rol important n reusitele la testul Raven. S-ar putea spune ca daca testul M.P.
(s) "masoara functia intelectuala", atunci realizeaza acest lucru bazndu-se pe performantele vizual-motrice.
Scorul total la M.P (s) este influentat pe lnga factorii amintiti, de capacitatea inductiva, de
ntelegerea relatiilor spatiale etc. si de factori nonintelectuali de personalitate (temperament, afectivitate,
motivatie etc.)
n cursul celui de-al doilea razboi mondial M.P. (s) a fost utilizat pe scara larga n Anglia (fiind aplicat la cca.3
milioane recruti). De atunci si pna n prezent matricele progresive Raven (necolorat) si-au dovedit validitatea
att n orientarea scolara si profesionala a normalilor, devenind un test de inteligenta aproape "international",
ct si n examinarea surzilor, a deficientilor mintali si a bolnavilor psihici.

3.2. Prezentarea testului


Testul M.P. (s) cuprinde 60 de itemi sau probe elementare. Fiecare item consta dintr-un desen abstract,
adesea dintr-un grupaj de figuri ("matrice"), din care lipseste o parte (un element). n urma examinarii matricei,
subiectul trebuie sa decida care este figura unica (din cele 6 sau 8 oferite pe aceeasi plansa sub matrice)
potrivita pentru "ncheierea" corecta a matricei. Probele simple sunt grupate n serii de cte 12 matrici, seriile
fiind notate de la "A" la "E". Fiecare serie dezvolta o tema diferita ("A" - stabilitatea de relatii n structura
matricei continue; "B" - analogii ntre perechile de figuri ale matricei, "C" - schimbari progresive n figurile
matricei; "D" - permutari, adica grupari de figuri n interiorul matricei; "E" - descompuneri n elemente ale
figurilor matricei). Testul M.P. (s) desi cuprinde un singur gen de sarcini, prin varietatea temelor sale poate
evidentia, n strnsa legatura cu inteligenta generala, capacitatea de restructurare (mobilitatea - rigiditatea
mintala) si de transfer ntruct subiectul si exerseaza tehnica de rezolvare n cursul parcurgerii probelor.
Fiecare proba ncepe cu o sarcina usoara (a carei rezolvare pare "de la sine"), urmata apoi de 11 probleme de
dificultate crescnda. Unele cercetari arata nsa, ca ordinea de dificultate a itemilor nu este riguros progresiva
si se propune reordonarea itemilor n interiorul testului. Seriile se succed tot n ordinea dificultatii gradate, ceea
ce favorizeaza o nvatare reala pe parcursul problemelor.

3.2.1. Seria A
Cuprinde matrici statice cu modele omogene. Subiectul poate sa gaseasca figura unica necesara pentru
completarea matricei din cele 6 figuri asezate sub matrice prin: analiza si diferentierea perceptiva fina a
elementelor matricei, ntelegerea relatiilor ntre elementele structurii, identificarea partii lacunare, completarea
marginilor partii lacunare (a "cmpului") cu fiecare figura din cele 6, date sub matrice si prin sinteza marginilor.

3.2.2. Seria B
n seria B fiecare matrice se compune din 4 elemente dintre care cel de-al IV-lea lipseste. n itemii B1 si B2,
cele 4 parti ale matricei sunt identice. n itemii urmatori elementele difera si formeaza un ntreg cu o structura
relationala logica. Sarcina subiectului consta n descoperirea analogiei ntre doua figuri (stabilirea relatiilor),
prin diferentierea treptata a elementelor (capacitatea de a concepe simetria ntre figuri). Elementul potrivit
pentru completarea matricei se alege din 6 figuri.

3.2.3. Seria C
Seria C este formata din matrici de cte 9 elemente ordonate (3 x 3) din care unul lipseste. Probele seriei se
rezolva prin descoperirea schimbarilor progresive ale figurilor n interiorul matricei. Figurile prezinta modificari
continue de pozitie si schimbari spatiale dinamice, care determina mbogatirea figurilor att n plan orizontal,
ct si n plan vertical (totalizarea elementelor noi n figura care lipseste). Raspunsul corect se alege din 8
posibilitati.

3.2.4. Seriile D si E
Seriile D si E cuprind cte 12 matrici, fiecare fiind compusa din cte 9 elemente (dar unul lipseste).
Partea care lipseste se alege din 8 figuri prezentate sub matrice.Probele din seriile D sunt repartizate dupa
principiul restructurarii figurilor pe plan orizontal si vertical. Rezolvarea corecta presupune urmarirea
regularitatii consecutive a figurilor si alternarea lor n structura matricei (descoperirea criteriilor schimbarii
complexe).
Probele din seria E se rezolva prin operatii de abstractizare si sinteza dinamica ce au loc n procesul gndirii
superioare. Se cere observarea evolutiei complexe, cantitative si calitative, a sirurilor cinetice (dinamice).
Elementul care lipseste poate fi completat pe baza de operatii algebrice (adunare, scadere) efectuate asupra
elementelor matricei.

3.3. Desfasurarea examinarii


Testul poate fi aplicat individual sau n grup (ncepnd de la 8 ani), fie cu timp limitat, fie cu rezolvarea n ritm
propriu (n care caz se rezolva n maximum o ora). J.C. Raven este de parere ca n scopul cercetarilor cu
caracter genetic sau n studiile clinice, este de preferat sa nu se fixeze un timp limita de rezolvare,
deoarece "capacitatea maxima de gndire clara" variaza mai putin n functie de sanatate si se perfectioneaza
mai putin prin practica dect viteza unei activitati intelectuale de precizie. n acest caz testulM.P (s) "masoara"
n primul rnd capacitatea maxima de observatie si de gndire clara. Examinatorul poate sa nregistreze n
aplicarea individuala a testului, timpul scurs de la nceperea si pna la terminarea rezolvarii
problemelor. Timpul mediu necesar rezolvarii celor 60 de itemi este de 40-50 minute; ritmul de activitate
al subiectului poate fi considerat normal pna la timpul maxim de 60 de minute. Se stie nsa ca sub 30
de ani ritmul rezolvarii testului este mult mai rapid, timpul mediu fiind de 30-35 minute.
n cazurile n care testul M.P (s) se aplica n scopul ierarhizarii membrilor unui anumit grup cum ar fi selectia
profesionala a candidatilor, este preferabila respectarea unui timp limita (se recomanda timpul maxim de 30
minute), ceea ce se comunica subiectilor. Testul "masoara" n acest caz capacitatea efectiva de rezolvare a
subiectului n timpul dat. Datorita faptului ca rezolvarea primelor probe este deosebit de usoara, subiectul
ntelege sarcina cu o instructie prealabila minima. Vom prezenta totusi, n cele ce urmeaza, o instructie mai
detaliata, destinata examinarii colective, care poate fi utilizata cu schimbari minime si n testarea individuala.
n situatia de examinare colectiva, se distribuie fiecarui subiect un exemplar din test tiparit (sub forma de
caiet) si o fisa personala de cotare pentru nregistrarea raspunsurilor. Caietul test ramne nchis (n fata
subiectilor) pna la semnalul dat pentru nceperea probei. Subiectii completeaza nti cu datele personale
(numele, vrsta, locul de munca (scoala), ocupatia, data examinarii, data nasterii) n rubricile corespunzatoare
ale fisei de cotare, dupa care toate creioanele se pun pe masa. Cerem atentie sporita si avertizam sa nu se
scrie nimic pe caietul test.

Consemnul: "Aveti n fata un caiet cu 60 de planse (desene). Ele sunt aranjate n 5 grupe, notate cu
literele A,B,C,D si E. n fiecare serie (grupa) sunt 12 probleme, aranjate n asa fel nct la nceputul
fiecarei serii sunt probe mai usoare, iar la sfrsitul lor probele sunt mai grele. Deschideti caietele la
prima pagina. n partea de sus a paginii (li se arata matricea A1) se afla un desen notat cu A1, din care
lipseste o parte (li se arata pata ramasa alba). Sub aceasta imagine mare se afla 6 figuri, asemanatoare
ca forma cu portiunea goala ramasa alba din desenul mare. Numai una din aceste figuri completeaza
n mod corect, ca forma si ca desen, imaginea mare (li se arata matricea A 1). Care este acea figura
unica ? Daca cineva raspunde corect spunem: "Foarte bine". Daca cineva raspunde gresit spunem:
"Mai gnditi-va!". Apoi, indiferent daca au gasit sau nu figura adecvata, continuam: "Daca alegem
figura nr.1, observam ca ea completeaza desenul ca forma, dar n interior nu are acelasi desen. Acelasi
lucru l constatam si n cazul figurilor 3 si 5. Figura nr.2 este nepotrivita fiindca nu cuprinde nici un
desen. Limitele din interiorul figurilor nr.4 si 6 sunt la fel cu cele din imaginea mare, care trebuie
completata. Care se potriveste dintre 4 si 6 ? Figura nr.6 nu, deoarece are o parte alba, incompleta (li
se arata). Deci figura nr.4 este cea corecta, fiindca primele 2 liniute orizontale din interiorul ei (li se
arata) si cele 4 liniute verticale de la marginea interioara (li se arata) continua exact liniutele ncepute,
dar neterminate ale imaginii mari (li se arata din A1).
si acum, scrieti n rubrica corespunzatoare (A1) a fisei primite de fiecare numarul 4, adica numarul
figurii corecte. Aveti grija sa scrieti raspunsul vostru n rubricile care poarta seria si numarul
problemei.
Ati nteles cum trebuie sa lucrati?
n cazul n care subiectii (sau unii dintre ei) nu au nteles sarcina, examinatorul va repeta explicatiile. Daca toti
subiectii au nteles, examinatorul continua: "n fiecare proba, ntr-un cadru mare se afla o imagine
compusa din anumite figuri. Aceste figuri sau desene nu sunt alcatuite la ntmplare, ci dupa o
anumita regula. Aceasta regula trebuie sa o descoperiti la fiecare proba, ca sa puteti completa partea
ramasa alba, cu una din cele 6 sau 8 figuri care se afla sub imaginea mare.
Treceti succesiv de la o proba la alta. Sa nu omiteti si sa nu sariti peste nici o plansa. Respectati
neaparat ordinea lor. Chiar daca aveti impresia ca ati rezolvat gresit o proba, sa nu va ntoarceti la ea.
Raspunsul vostru, adica numarul figurii alese, l scrieti cu atentie n rubrica corespunzatoare a fisei
personale. Eventualele greseli le corectati prin taiere (cu creionul) numarul gresit si nu cu guma.
Dupa ce examinatorul s-a convins (pe baza probelor exercitiu: A 1 - A5 la care este indicat sa se dea ajutor) ca
toti subiectii nteleg sarcina, li se precizeaza timpul de rezolvare si se da comanda: "ncepeti sa lucrati ct
mai corect si ct mai repede posibil" - fiind vorba de o examinare cu limitarea timpului. Sau: "Lucrati atent.
Sa nu va grabiti prea mult. ncepeti." - atunci cnd timpul este nelimitat (maximum o ora).
Instructia de fata poate fi prescurtata n functie de nivelul de ntelegere al subiectilor (subiectului). Examinatorul
nu va oferi celor examinati nici un fel de ajutor care depaseste limitele instructiei.
n cazul examinarii individuale, nsusi examinatorul noteaza raspunsurile subiectului n fisa de cotare. si n
acest caz se respecta instructia (cu mici modificari impuse de aplicarea individuala a testului si cu prescurtari
posibile). Daca subiectul si modifica raspunsul ales, examinatorul noteaza "corectarea" prin taierea
raspunsului anterior si nscrierea celui nou n aceeasi rubrica. La evaluarea rezultatelor, raspunsurile se
coteaza ca si n cazul evaluarii colective, adica ultimul raspuns indicat de subiect.

3.4. Cotarea raspunsurilor


Se acorda 1 punct pentru fiecare raspuns corect. Raspunsurile corecte la cei 60 de itemi sunt date
n tabelul 1.
Punctajul obtinut prin numararea raspunsurilor corecte se calculeaza att pentru fiecare serie (cote
partiale), ct si pentru testul ntreg (cota totala). Subiectul poate realiza cel mult 60 de puncte (cota maxima).
Pentru numararea si cotarea rapida a raspunsurilor corecte se recomanda folosirea grilei de corectie (care
se va aseza peste fisa personala a subiectului).

Tabelul numarul 1
Grila Matricelor Progresive Raven - Standard
A

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

Seria
Itemul

3.5. Interpretarea rezultatelor


Cota bruta, adica numarul total de raspunsuri corecte obtinute de catre subiect, nu are semnificatie psihologica luata
izolat. Ea primeste valoare diagnostica n raport cu rezultatele standardizate (etalon) si comportamentul
subiectului n situatia de examen. Datele adunate formeaza un "limbaj al sistemelor", care contine si vehiculeaza n
forma codificata informatii, sensuri psihologice. ntelegerea semnificatiei psihologice cuprinse n conduite si n
performante presupune "interpretarea" (decodificarea) lor, pe baza cunoasterii codului.

3.5.1. Interpretarea cantitativa


Raportarea performantei la etalon permite stabilirea (n Centile sau n coeficient de inteligenta) nivelul de inteligenta
generala al subiectului. Acest prim pas reprezinta momentul interpretarii cantitative a rezultatelor examenului
psihologic. Prezentam n continuare cteva etaloane (tabelele numarul 2, 3 si 4, elaborate de catre I. Holban
(Romnia), J.C. Raven (Anglia) si L. Rapen (Cehoslovacia) - pentru interpretarea rezultatelor adunate prin
administrarea colectiva (folosite si n caz de autoadministrare) sau individuala a testului M.P(s). Mentionam nsa ca
etaloanele straine prezentate nu au dect valoare orientativa pentru populatia romneasca.
Tabelul numarul 2
Test colectiv - Etalon pentru elevi (Romnia)

Vrsta cronologica (ani)


Centile
14

15

16

17

18

19

20

90

49

53

53

53

56

54

52

80

46

50

51

50

53

53

49

75

45

49

50

49

52

51

48

70

43

48

49

48

51

50

46

60

41

45

46

46

49

48

44

50

38

42

44

43

47

45

42

40

35

39

41

40

45

44

40

30

32

35

38

37

42

41

37

25

29

32

35

32

41

38

36

20

27

29

32

28

38

37

33

10

15

16

21

15

31

28

24

Tabelul numarul 3
Test colectiv - Etalon pentru copii (Anglia)

Vrsta cronologica (n ani)


Centile
8

81/2

91/2

10

101/2

11

111/2

12

121/2

13

131/2

14

95

38

39

41

43

45

48

50

51

52

52

52

53

53

90

34

36

38

41

43

45

47

49

49

50

50

51

52

75

24

29

32

34

37

39

41

45

45

46

47

48

48

50

18

21

24

38

30

33

35

37

39

41

43

44

44

25

14

16

18

20

23

26

29

32

34

35

37

38

10

13

13

15

16

18

22

25

27

28

28

13

14

15

16

17

19

21

23

Tabelul numarul 4
Test colectiv - Etalon pentru adulti (Anglia)

Vrsta cronologica adulti (Anglia)


Centile

95

20

25

30

35

40

45

50

55

60

65

55

55

54

53

52

50

48

46

44

42

90

54

54

53

51

49

47

45

43

41

39

75

49

49

47

45

43

41

39

37

35

33

50

44

44

42

40

38

35

33

30

27

24

25

37

37

34

30

27

24

21

18

15

13

10

28

28

25

23

23

19

Tabelul numarul 5
Test individual - Etalonul pentru copii (Anglia)

Vrsta cronologica (n ani)


Centile
6

61/2

71/2

81/2

91/2

10

101/2

11

111/2

12

121/2

95

19

22

25

28

33

37

39

40

42

44

47

50

52

53

90

17

20

22

24

28

33

35

36

38

41

44

48

49

49

75

15

17

19

21

23

26

29

31

33

35

38

42

43

45

50

13

14

16

17

19

21

22

24

26

29

31

35

37

38

25

13

14

14

16

17

18

20

23

26

28

30

31

10

13

13

14

14

15

20

21

23

24

13

14

16

18

19

20

Tabelul numarul 6
Test colectiv (30 minute) - Etalon realizat pe populatie generala (Romnia)

Note brute

Nota standard

Calificativ

56 - 60

Foarte bine

53 - 55

Bine

50 - 52

Bine

46 - 49

Mediu superior

44 - 45

Mediu

40 - 43

Mediu inferior

35 - 39

Slab

29 - 34

Slab

0 - 28

Foarte slab

Fixarea nivelelor de reusita la MP (s) n intervale Centile, corespunzatoare gradelor diferite ale inteligentei,
permite clasificarea persoanei examinate n functie de scorul realizat. Performanta intelectuala astfel
"masurata" permite includerea subiectului n unul dintre cele cinci grade (nivele) diferite de inteligenta.
Gradul I: Inteligenta superioara. Performanta subiectului, raportata la performanta medie a grupului de
vrsta din care face parte, atinge sau depaseste centilul 95.
Gradul II: Inteligenta deasupra nivelului mediu. Performanta atinge sau depaseste centilul 75.
Gradul II +: Performanta atinge sau depaseste centilul 90.
Gradul III: Inteligenta de nivel mediu. Performanta se situeaza ntre centilele 25-75.
Gradul III +: Performanta depaseste centilul 50.
Gradul III -: Performanta se situeaza sub centilul 50.
Gradul IV: Inteligenta sub medie. Performanta nu depaseste centilul 10.
Gradul IV -: Performanta nu depaseste centilul 10.
Gradul V: Deficienta mintala. Performanta nu depaseste centilul 5.
Cota totala realizata de catre subiect poate fi interpretata si n termeni ce coeficient de inteligenta
(QI), ntruct fiecare performanta corespunde unei valori definiteQI. Prezentam n continuare - dupa L.

Repan - valorile QI care corespund scorurilor realizate de subiectii ntre 8 si 30 de ani. (tabelul numarul
7).

Tabelul numarul 7 - Transformarea rezultatelor n QI


Vrsta cronologica (n ani)

Cota
totala

81/2

91/2

10

101/2

11

111/2

12

121/2

13

131/2

16-30

1.

73

68

65

59

57

54

53

50

48

48

46

46

2.

74

70

67

61

58

56

54

51

49

49

48

47

3.

76

72

68

62

60

57

55

53

51

50

49

49

4.

77

73

70

64

61

59

57

54

52

51

50

50

5.

79

75

71

65

63

60

58

55

53

53

52

51

6.

81

76

83

67

64

61

59

57

55

54

53

52

7.

82

78

74

68

66

63

61

58

56

55

54

54

8.

84

79

76

70

67

64

62

60

57

57

55

55

9.

85

81

77

71

69

66

64

61

59

58

57

56

10.

87

83

79

73

70

67

65

62

60

59

58

57

55

11.

89

84

80

74

72

69

66

64

61

61

59

59

57

12.

90

86

82

76

73

70

68

65

64

62

60

60

58

13.

92

87

83

77

75

71

69

67

64

63

62

61

59

14.

93

89

79

76

73

71

68

65

65

65

63

62

61

15.

95

90

86

80

78

74

72

69

67

66

64

64

62

16.

97

92

88

82

79

76

73

71

68

67

66

65

65

17.

98

94

89

83

81

77

75

72

69

69

67

66

65

18.

100

95

91

85

82

79

76

74

71

70

68

67

66

19.

101

97

92

86

84

80

78

75

72

71

69

69

67

20.

103

98

94

88

85

81

79

76

73

72

71

70

69

21.

104

100

95

89

87

83

80

78

75

74

72

71

70

22.

105

101

97

91

88

84

82

79

76

75

73

72

71

23.

107

103

98

92

90

86

83

81

77

76

74

74

72

24.

108

104

100

94

91

87

85

82

79

78

76

75

74

25.

109

106

101

95

93

89

86

83

80

79

77

76

75

26.

110

107

103

97

94

90

87

85

81

80

78

77

76

27.

112

108

104

98

96

91

89

86

83

82

80

79

78

28.

113

110

106

100

97

93

90

88

83

83

81

80

79

29.

115

111

107

102

99

94

92

89

85

84

82

81

80

30.

116

113

109

103

100

96

93

90

87

86

83

82

82

31.

117

114

110

105

102

97

94

92

88

87

85

84

83

32.

118

115

112

106

103

99

96

93

89

88

86

85

84

33.

120

117

113

108

104

100

97

95

91

90

87

86

86

34.

121

118

115

103

105

102

99

96

92

91

88

87

87

35.

122

120

116

111

107

103

100

97

93

92

90

89

88

36.

123

121

118

112

109

105

102

99

95

93

91

90

90

37.

125

122

119

114

110

107

104

100

96

95

92

91

91

38.

126

124

121

115

112

108

105

102

97

96

94

92

92

39.

127

125

122

117

113

110

107

104

99

97

95

94

94

40.

129

127

124

118

115

112

109

106

100

99

96

95

95

41.

130

128

125

120

117

113

111

108

102

100

97

96

96

42.

131

129

127

121

118

115

112

109

104

102

99

97

98

43.

132

131

128

123

120

117

114

111

106

104

100

99

99

44.

134

132

130

125

121

118

116

113

108

106

102

100

100

45.

135

134

131

126

123

120

118

115

110

109

105

102

102

46.

136

135

133

127

125

122

120

117

112

111

107

105

104

47.

138

136

134

129

126

123

121

118

114

113

109

107

106

48.

139

138

136

130

128

125

123

121

116

115

111

110

108

49.

140

139

137

132

129

127

125

123

118

117

114

112

110

50.

142

141

139

133

131

128

127

124

120

119

116

115

112

51.

143

142

140

135

133

130

128

126

122

121

118

117

114

52.

144

143

142

136

134

132

130

128

124

123

121

120

116

53.

146

144

143

138

136

133

132

130

126

126

123

122

118

54.

147

146

145

139

137

135

134

132

128

128

125

123

120

55.

148

148

146

141

139

137

136

134

130

130

127

127

122

56.

149

149

148

142

144

138

137

136

132

132

130

130

124

57.

151

150

149

144

142

140

139

138

134

134

132

132

126

58.

152

152

151

145

144

142

141

139

136

136

134

134

128

59.

153

153

152

147

145

143

143

141

141

138

138

137

130

60.

155

155

154

148

147

144

143

140

140

140

139

139

130

Pentru subiectii de la 35 la 60 de ani, QI se calculeaza cu ajutorul unei formule de corectie (reusita fiind
sensibila la factorul vrsta):

Tabelul numarul 8
Performanta asteptata (n %) la:

Vrsta cronologica

16-30

100

35

97

40

93

45

88

50

82

55

76

60

70

De exemplu, T.B. (VC = 50 ani), Cotat totala = 33 puncte. Scorului de 33 de puncte la vrstele
cronologice de 16-30 de ani i corespunde un QI = 86 (tabelul 6).nmultim 86 cu 100 si mpartim rezultatul
la 82 (performanta asteptata la 50 de ani, dupa tabelul 7). Deci,

, adica 105 rotunjit.

Pe baza coeficientului de inteligenta, subiectul este inclus n unul din nivelele de inteligenta din tabelul
numarul 9.
Tabelul numarul 9
Clasificarea intelectuala

QI

Nivel de inteligenta

Peste 140

inteligenta extrem de ridicata

120 - 140

inteligenta superioara

110 - 119

inteligenta deasupra nivelului mediu

100 - 109

inteligenta de nivel mediu (buna)

90 - 99

inteligenta de nivel mediu (slaba)

80 - 89

inteligenta sub medie

70 - 79

inteligenta de limita

50 - 69

deficienta
mintala)

20 - 49

deficienta mintala medie (imbecilitate)

0 - 19

deficienta mintala grava (idiotie)

mintala

usoara

(debilitate

Persoana examinata poate "rezolva" (corect sau gresit) prin ghicire, unele din cele 60 de probleme
cuprinse n MP (s). Numarul alegerilor ghicite este proportional cu totalul raspunsurilor gresite. Persoanele
cu performante scazute rezolva corect, n general, mai multe probleme prin ghicire dect subiectii cu cote
ridicate. Din aceasta cauza, un scor total scazut este ntotdeauna mai putin valid si mai putin fidel dect
unul ridicat.
Pentru majoritatea cotelor totale s-au stabilit scorurile partiale asteptate la fiecare serie (tabelele 9 si 10).
Prin scaderea scorului partial asteptat din cota partiala realizata se obtine discrepanta fiecarei serii. Aceste
discrepante se exprima numeric (de exemplu, 0, -1, +2, -2, +1) si constituie de asemenea un indice al
validitatii si fidelitatii rezultatelor. Scorul total compus din cote partiale care prezinta discrepante de peste
doua puncte nu poate fi acceptat la valoarea lui normala ca fiind o estimare precisa a capacitatii
intelectuale generale. Totusi, n scopuri mai generale se accepta si un scor total ca fiind relativ valid, chiar
daca prezinta discrepante interne mai mari de doua puncte.
Totaliznd valorile absolute ale discrepantelor (indiferent de faptul ca sunt + sau -), obtinem indicele de
variabilitate a rezultatelor (stabilitate - fluctuatie n activitatea subiectului). Daca indicele de variabilitate
este mai mare sau egal cu 7, se acorda o ncredere redusa rezultatului examinarii, subiectul fiind
retestat cu o alta metoda.
Tabelul numarul 10
Compozitia normala a scorului

Scorul partial
asteptat

la scorul total de:

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

10

10

10

10

11

12

12

10

11

11

10

10

11

10

11

10

3.5.2. Interpretarea calitativa


Inteligenta nu poate fi "masurata" n stare pura. n diagnosticarea ei, pe lnga criteriul procesualitatii
mbinat cu aspectul de performanta (de efect), trebuie sa tinem seama de ntreaga personalitate a
subiectului examinat. Existenta interdependentelor ntre inteligenta si celelalte aspecte ale personalitatii nu
face nsa imposibila masurarea inteligentei. Dar neglijarea legilor interactiunii constituie o sursa sigura a
diagnosticarii incorecte. Chiar n rezolvarea aceleiasi sarcini - cotidiene sau experimentale - contributiile
factorilor de personalitate variaza de la un om la altul. La unii, de exemplu, functiile psihice implicate se
structureaza ntr-un mod adecvat sarcinii, asigurnd astfel reusita chiar n conditiile unor aptitudini
intelectuale mai modeste. La altii, dimpotriva, insuccesul - n pofida factorilor intelectuali mai dezvoltati - de
datoreaza absentei autocontrolului, a organizarii si planificarii, a nivelului motivatiei. Tocmai acesti factori
fundamentali ai adaptabilitatii la situatiile problematice, care contribuie la individualizarea personalitatii,
scapa n mare masura probelor de inteligenta, ceea ce nu nseamna ca examinatorul care dispune de o
intuitie (insight) psihologica dezvoltata nu le poate sesiza.
Tabelul numarul 11
Compozitia normala a scorului (testare colectiva sau autoadministrare)

Scorul
partial
asteptat

la scorul total de:

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

10

10

10

10

10

10

10

10

la scorul total de:

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

11

11

11

11

11

11

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

10

10

10

10

10

10

10

10

11

11

11

11

11

11

12

12

10

10

10

10

10

11

11

11

11

11

10

10

10

10

11

11

11

Sarcina examinatorului, n cursul diagnosticarii, nu se reduce numai la includerea subiectului n diverse tipuri de
inteligenta sau de afectivitate, temperament etc. definite n mod teoretic. Gratie caracterului lor general, definitiile
teoretice nu se potrivesc ntocmai cazului particular. Pornind de la tipologie, psihodiagnosticianul cauta sa evidentieze
individualitatea, unicitatea cazului studiat.
Concretizarea principiilor metodologice enuntate se realizeaza prin "arta profesionala" a psihologului. Prin formularea
diagnozei individuale se urmareste ntelegerea, cunoasterea "amanuntelor" importante. Examinarea psihologica va fi
astfel conceputa si realizata, nct sa permita - pe baza interpretarii calitative a datelor - conturarea profilului
intelectual al subiectului.
Ilustram cele spuse prin prezentarea cazului L.S. (Cl. a VIII-a, Sc. gen.,

VC = 15 ani si 9 luni, sex barbatesc):

Cota totala = 22 puncte;


Discrepanta: -2; -1; +2; -2; 0;
Gradul: IV ;
QI = 71;
Timp = 30 minute.
Datele psihometrice prezentate indica subdezvoltarea mintala generala a subiectului. Performantele sale l situeaza la
limita superioara a debilitatii mintale. Potentialitatile intelectuale ale lui L. S. sunt foarte limitate. Ignorarea aproape
totala a coerentei logice la MP (s), care ne indica inteligenta generala slaba, se datoreaza capacitatii reduse de a
stabili relatii, datorita cantonarii n conduite operatorii inferioare vrstei cronologice a subiectului.
n continuare subiectul este examinat - att pentru verificarea informatiilor furnizate de proba Raven, ct si pentru
cunoasterea inteligentei verbale - cu probe piagetiene (teste operatorii formale de: combinare; logica propozitiilor si
proportii-probabilitati), BINET-SIMON si WISC. Rezultatele: CotaPiaget = Qi; VNBinet = 11 ani si 9 luni; QIBinet=74;
QIVWISC=70 - 74; QIPWISC=70 - 74; QITWISC=70 - 74.
Performanta slaba la testul Raven este confirmata de nereusita subiectului la probe piagetiene (T.O.F.C., T.O.F.L.P. si
T.O.F.P.). Subiectului i sunt inaccesibile problemele formale. Capacitatea de inventie, de gndire asociativa si de
organizare sunt nedezvoltate. Factorul de planificare fiind deficitar, subiectul trebuie condus, dirijat n ntelegerea si
rezolvarea problemelor. Astfel, la proba cuburilor si la aranjarea de imagini (din WISC), fara reglare externa, subiectul
nregistreaza o reusita inferioara celeia realizate n conditiile acordarii ajutoarelor externe. Capacitatea lui de utilizare
eficienta a ajutoarelor programate ne permite sa-l diferentiem, prin efectul factorului educabilitate, de ntrziatii
mintali.

Coeficientii de validitate, cuprinsi n tabelele 11 si 12 sunt puternic semnificativi (p = 0,01). n urma verificarii fidelitatii
testului MP (s) (procedeul retestarii) J.C. Raven gaseste coeficientii de constanta (stabilitate) ntre 0,83 si 0,93 la subiectii
ntre 13 si 50 ani.
Dispersia mare a performantelor la WISC (Scara verbala: ntelegere +; aritmetica - -; Asemanari +; Vocabular -;
Scara de performanta; Completare de imagini ++; Aranjare de imagini - -; Cuburi -; Cod B 0) indica eterogenitatea
mare a performantelor. Subiectul stapneste insuficient limbajul, ceea ce i mpiedica accesul la formele superioare ale
gndirii verbale, la operatiile formale, fapt constant si la probele operatorii (piagetiene). La probele de analiza si
reconstructie L.S. prezinta dificultati de analiza, sinteza, generalizare si abstractizare chiar si la nivel concret. Aranjarea
de imagini n vederea reconstituirii unei istorioare evidentiaza dificultati in ntelegerea, n cautarea dirijata, n desprinderea
ideii directoare din context, n controlul critic al ipotezelor. Rezultatele slabe la rationamentul matematic, corelat cu
performanta la proba Raven si la probele de calcul din scara Binet - Simon indica un ritm lent si o nesiguranta mare n
gndire, alaturi de dificultatea de a opera cu continuturi (informatii) abstracte si absenta deprinderilor elementare de calcul
mintal. Datorita capacitatii reduse de a organiza materialul, L.S. pierde frecvent informatii esentiale. Subiectul
memoreaza mai bine materiale verbale nestructurate. Fidelitatea nsa, chiar si n acest caz lasa de dorit.
L.S. este timid si anxios n situatii de examen, prezinta frecvent inhibitii emotionale. Subiectul apartine tipului slab, cu
reactivitate emotionala mare si cu rezistenta redusa la efort. Aceste trasaturi se accentueaza la acele sarcini verbale care
implica cu precadere operatii formale. Subiectul n aceste situatii, contrar asteptarilor devine pripit si superficial. L.S.se
simte degajat la probele mai usoare, predominant practice, desi performantele sale nici la acestea nu depasesc nivelul
operator concret.
n concluzie, subiectul prezinta ntrziere n dezvoltarea mintala, apropiata de constructia genetica neterminata proprie
debililor mintali. Totusi prin capacitatea sa de nvatare, superioara debilitatii mintale, L.S. se diferentiaza de categoria
ntrziatilor mintali. Diagnostic: inteligenta de limita.

3.6. Calitati psihometrice ale testului MP (s)


Tabelul numarul 12
Validitatea concurenta si de continut a MP (s)

Subiecti

MP(s)
Variabile corelate

Autor
Scor
total

Nr.

V.C. (n ani)

QI

150

6 - 13

Termen - Merril

EM

0,86

J.C. Raven (1948)

sub 30

Mill Hill

Scor total

0,60

J.C. Raven (1948)

70

9 -10

QIT

QIP

0,75

E.S. Barrett (1956)

70

9 - 10

WISC

QIP

0,69

E.S. Barrett (1956)

70

9 - 10

QIV

QIP

0,70

E.S. Barrett (1956)

37

11 - 12

WISC

QIT

0,66

T. Kulcsar (1974)

37

11 - 12

WISC

QIV

0,58

T. Kulcsar (1974)

37

11 - 12

WISC

QIP

0,62

T. Kulcsar (1974)

37

11 - 12

Binet - Simon

QI

0,72

T. Kulcsar (1974)

37

11 - 12

Bender-Santucci

Scor total

0,42

T. Kulcsar (1974)

37

11 - 12

Probe piagetiene

Scor total

0,72

T. Kulcsar (1974)

Tabelul numarul 13
Validitatea predictiva a MP (s)

Variabile corelate

Subiecti (elevi)

Autor

4.

Testul

Reusita scolara

Cl. a V-a
(N=37)

Cl. a VIII-a
(N=39)

MP (s)

Romna

0,50

0,061

T. Kulcsar (1974)

MP (s)

Matematica

0,59

0,67

T. Kulcsar (1974)

MP (s)

Biologie

0,60

0,68

T. Kulcsar (1974)

Matricele Progresive Avansate - MP(a)

n vederea unei testari rapide a inteligentei generale, J.C. Raven propune proba MP (a) - forma
experimentala n 1941, iar versiunea pentru testarea de rutina n 1943. Testul urmeaza sa indice nivelul
intelectual - "scazut" (deficienta mintala), "mediu" (inteligenta normala) sau "ridicat" (inteligenta superioara)
- ntr-un rastimp scurt de examinare. Se urmareste, de asemenea, obtinerea unui test mai fidel, sensibil
pentru diferentierea persoanelor cu inteligenta deasupra mediei si de nivel superior.
Fata de forma din 1943, folosita n selectia personalului de conducere din armata, prima revizuire
completa a probei realizata n colaborare cu G.A. Foulds (1947) - capata o utilizare generala, ca proba
neverbala de deficienta intelectuala. Subiectul compara figuri si dezvolta o metoda rationala de gndire n
timpul rezolvarii sarcinilor. Spre deosebire de testele verbale, MP (a) evalueaza potentialul intelectual,
mai mult sau mai putin independent de factorii educationali; de asemenea, n raport cu testele de
performanta, MP(a) ofera informatii diagnostice mai exacte si mai valoroase.
Experimentele efectuate cu MP (a) - versiunea din 1947 sub conducerea lui G.A. Foulds - precum si
analiza de itemi realizata de A.R. Forbes si H.G. Bevans (pe baza de protocoale adunate n scop de
orientare si selectie profesionala) au permis reordonarea optima a probelor elementare incluse n MP
(s). Astfel, n 1962 se renunta la acei itemi din seria a II-a care nu diferentiaza ndeajuns scorurile adultilor
cu inteligenta deasupra mediei. Probele elementare mentinute sunt rearanjate dupa frecventa rezolvarii lor
corecte.
MP (a) versiunea din 1962 este astfel construita nct proba sa poata fi la fel de bine utilizata cu sau fara
limitarea timpului de aplicare.
Testul Raven avansat (1962) cuprinde doua serii de subteste (total 60 de itemi). Seria I consta din 12
matrici, care acopera toate procesele intelectuale solicitate la MP (s) si la seria a II-a a MP (a). Seria a II-a
cuprinde 48 de itemi, ai caror complexitate si dificultate creste continuu.
Seria I este destinata familiarizarii persoanei cu tehnica de lucru (dupa care se introduce examinarea cu
seria a II-a).
Totodata, ea serveste la examinarea rapida a inteligentei, cnd se utilizeaza independent de seria a II-a.
Subiectului i se prezinta matricea numarul 1 cu instructiunile necesare. Este recomandabil ca n ncheierea
exercitiului sa i se spuna: "ncearca sa rezolvi fiecare problema. nainte de a trece la plansa (matricea)
urmatoare care cuprinde o sarcina mai dificila. Cauta sa te convingi ca ai gasit figura potrivita
pentru completarea corecta a matricei. Controleaza exactitatea alegerii facute". Apoi subiectul este
invitat sa rezolve n continuare itemii 2 - 12. Astfel, n cteva minute (circa 10) se poate stabili daca

subiectul prezinta deficiente mintale (cota sub 6 puncte), inteligenta medie sau superioara (face o singura
greseala).
Seria a II-a se administreaza persoanelor care rezolva fara dificultate mai mult de jumatate din probele
seriei I. De mentionat faptul ca, n pofida asemanarii itemilor din cele doua serii, probele din seria a doua
sunt mai dificile. Dificultatea lor creste continuu. n vederea evaluarii capacitatii intelectuale - att de
observatie ct si de gndire - seria a II-a se administreaza fara ntrerupere si n timp nelimitat (maximum o
ora). Pentru evaluarea eficientei intelectuale seria a II-a se aplica cu timp limitat ca orice test de viteza
(durata optima este de 40 de minute).

S-ar putea să vă placă și