VIATA FAMILIEI DE ALBINE

VIATA FAMILIEI DE ALBINE

" mplinirea datoriei "

Zborul de curtire

n familiile puternice , cu suficiente rezerve de miere si pstur , la sfrsitul lunii

ianuarie se declanseaz nlocuirea albinelor de iernare prin nceputul pontei
mtcii ( 20 -100 ou / zi ) . nlocuire care se va desvrsi la sfrsitul lunii aprilie .

Zborul de curtire reprezint iesirea n mas a albinelor pe o raz de 60 - 80 m ,

cnd temperatura depseste + 8C , pentru eliminarea resturilor alimentare
acumulate n punga rectal n timpul iernii . Eliberarea de aceste reziduri are ca
efect mrirea capacittii de prelucrare a hranei ceea ce duce la mrirea
capacittii de hrnire a puietului si implicit la cresterea pontei mtcii ( 300 - 800
ou / zi ) .

Cnd temperatura aerului urca la +12C acest zbor va fi stimulat prin ridicarea
blocurilor de urdinis si a capacelor stupilor . Dup terminarea zborului urdinisurile
vor fi reduse la 5 mm / interval de albine .

n apropierea stupilor se instaleaz adptoare cu ap n care se poate aduga

sare 1 g / l ( 1 lingurit NaCl = 5 - 8 g ) sau acid citric ( sare de lmie ) 1 g / l .

Revizia sumar

Revizia sumar este controlul fcut familiei de albine cnd temperatura trece de
+13C , vremea este nsorit si fr vnt . Se verific numrul intervalelor
ocupate de albine , prezenta mierii n faguri ocupati , prezenta mtcii care rezult
din starea albinelor si prezenta puietului si cantitatea de umiditate din stup .

Verificnd prima ram din marginea cuibului se aprecieaz rezerva de hran .

Distantnd la 2 cm dou rame din centrul cuibului si introducnd dalta ntre ele
ndeprtm albinele prin lipirea daltei cu blndete de fagure putem observa
puietul de pe portiunea respectiv .

Dac este necesar centrm cuibul astfel nct s acoperim puietul din ambele
prti ale cuibului cu faguri cu hran . De altfel reorganizarea si strmtorarea
cuibului asigur regimul termic optim pentru stimularea cresterii puietului la
familiile slabe si mijlocii . Fagurii cu puiet se grupeaz n mijloc si se ncadreaz
cu rame cu 1 - 1,5 kg ( 1/3 - 1/2 sau 6 - 9 dm ) miere si pstur . n total 4 - 6
faguri iar restul se trece dup diafragm . Se lucreaz repede si cu grij pentru a
evita rcirea excesiv a cuibului ( sunt necesare 3 zile pentru restabilizarea
temperaturii ) , pierderea mtcii ( care n aceast perioada este stresat de
iluminarea stupului ) sau iscarea furtisagului .

Se usuc saltelutele de mpachetaj iar dac este nevoie se administreaz turte de

zahr si miere si turte cu polen .

Revizia de fond

Revizia de fond este prima interventie strict necesar care se face dup iesirea
din iarn cnd temperatura depseste +15C . Se face clasificarea familiilor dup
putere : familiile bune ocup 6 - 7 intervale iar familiile mijlocii si slabe ocup mai
putin de 6 - 4 intervale - fiecare interval reprezentnd 300 g albine . Familiile
slabe se unific cte 2 sau cte 3 ( pentru fiecare 2 intervale n minus fat de o
familie cu 6 intervale se nregistreaz o ntrziere n dezvoltare de 3 sptmni ) .

Se verific calitatea mtcii prin : cantitatea puietului prezent pe cel putin 2 - 3

faguri din cei 5 - 6 ocupati ( 1 dm = 10 x 10 cm = 400 celule ; o fat a fagurelui
~ 10 dm ) ; aspectul puietului : compact , uniform n spiral ( o matc tnr are
ponta cu 20 % mai mare ca matc de 2 ani ) , dac puietul este dispersat si
neuniform cu cpcire bombat nseamn c matca este prea btrn sau este
matc trntorit si trebuie nlocuit . Lipsa puietului poate fi cauzat de
ntrzierea nceperii ouatului mtcii ntr-o familie slab , de insuficienta hranei
sau de pierderea mtcii ( n care caz apar botci la introducerea unui fagure cu
puiet tnr ) ; dac pe fagure se gseste un numr mare trntori atunci reiese c
familia este bezmetic nc din toamn si e irecuperabil . Mai multe ou ntr-o
celul pot fi depuse de o matc de calitate superioar ntr-o familie slab care nu
poate asigura suficient spatiu nclzit ; n cazul supraextinderii pontei albinele vor
ndeprta ori mnca surplusul de ou .

n cuibul fiecrei familii trebuie s se afle 6 - 8 kg ( 35 - 45 dm ) miere si 1,5 kg

( 25 dm ) pstur .

Fagurii defecti si cei cu prea multe celule de trntor se elimin ( dac nu au fost
nlturati nc toamn ) .

Fundul stupilor se curt de albine moarte si resturi sau si mai bine odat cu
examinarea familia se trece ntr-un stup dezinfectat .

Ajutarea familiei slabe - este rentabil cnd familia are o matc tnr de calitate
. n zile nsorite , cnd majoritatea culegtoarelor sunt plecate la cules , se ia cte
o ram cu puiet si albin acoperitoare din familii puternice si se introduce pentru
1 - 2 ore dup diafragm la familia slab . O introducem n cuib dup
uniformizarea mirosului prin pulverizarea ramei si familiei cu sirop cu extract de
ment sau anason , suc de ceap sau tuic diluat . Se administreaz hrniri de
ntretinere .

Recuperarea familiei orfane

n familia orfan se las 2 - 3 rame ( de pe care au fost nlturate eventuale

botci ) distantate ntre ele si ntre peretii stupului . Dup ncetarea zborului se
deschide larg urdinisul si se rresc scndurelele podisorului producndu-se astfel
un curent de aer care va determina concentrarea albinelor pe ramele rmase .
Dimineata , nainte de nceperea zborurilor , se face uniformizarea mirosurilor
familiei orfane si al unei familii cu matc prin asezarea deasupra ramelor ambelor
familii a unei bucti de vat mbibat cu esent de roinit ori parfum de lmit
sau a unei jumtti de ceap decojit . Dup 20 - 30 minute albinele orfane vor fi
mutate n spatiul pregtit din ajun n stupul primitor , intercalnd ntre cele 2
familii o ram cu miere cpcit . Peste 2 - 3 zile se reorganizeaz cuibul .

Unirea a dou familii din acelasi stup

Unificarea se face la temperaturi mai mari de +12C treptat prin schimb de

feromoni . ntre cele 2 familii se introduce n locul diafragmei "oarbe" o diafragm
separatoare cu fereastr ( 50 x 200 mm ) acoperit pe ambele prti cu plas de
srm ( orificii 2 - 3 mm ) sau cu gratie Hanemann . Unificarea se mai
realizeaz si acoperind cuibul familiei mai puternice pe spetezele superioare si
dup o diafragm reductoare cu un ziar gurit cu acul . Unirea este facil n
timpul unui cules intens cnd mtcile pot chiar coexista oarecare timp .

Dezvoltarea familiei de albine

Pregtirea pentru cules

Odat cu nflorirea vegetatiei datorit culesului de polen si nectar ponta mtcii si

puterea familiei creste vertiginos . La 10 - 15 zile dup revizia de fond se face un
nou control si dac toti fagurii sunt ocupati cu puiet se introduce un fagure bine
cldit ntre fagurele de acoperire si ultimul fagure cu puiet. Pulveriznd fagurele
introdus cu sirop de zahr sau de miere acesta va fi mai repede pregtit de albine
pentru depunerea oulelor - n consecint ponta mtcii crescnd cu 30 - 60 % . Pe
msur ce fagurele va fi "nsmntat" lrgim cuibul cu alti faguri ( 1 /
sptmn ) .

Cnd ncep s nfloreasc pomii fructiferi se descpcesc fagurii lsnd o coroan

de miere de 5 cm . Dac ramele din cuib sunt bine "nsmntate" se "sparge"
cuibul introducnd n mijlocul lui un fagure cldit cu celule de lucrtoare de
culoare ( asemntoare celorlalti din cuib ) maro deschis , preferabil cu coroan
de miere si stropit cu sirop . Este necesar ca familia s aib capacitatea de a
acoperi aceast ram altfel ea devine ram-depozit diviznd cuibul precum un
fagure nou ( deschis la culoare ) care este ignorat de matc ( desi pn la culesul
de la floarea-soarelui albinele previn spargerea cuibului dirijnd matca s "
nsmnteze" mai nti fagurele introdus n mijlocul cuibului ) .

Familiei care nu se dezvolt i se nlocuieste matca ; dac dup aceasta nu se

amelioreaz se uneste ( dup verificarea strii de sntate ) cu o familie
asemntoare si se nlocuieste din nou matca .

nnoirea cuibului cu faguri clditi este cea de-a doua interventie strict necesar n
familia de albine . ncepnd cu nflorirea pomilor fructiferi ( cnd se observa
alungirea si albirea prtii superioare a celulelor fagurilor ) si continund pe
parcursul culesurilor principale n familiile care au mai mult de 7 intervale de
albin putem introduce faguri artificiali la cldit .

Dup nflorirea pomilor fructiferi la marginea cuibului se introduce o ram cu

fagure artificial apoi la 3 - 4 zile se adaug nc una . n acest ritm faguri
incomplet clditi se nlocuiesc cu altii noi pn la obtinerea a 6 - 12 faguri care se
vor introduce n stup la nceputul culesurilor principale .

O familie normal poate cldi anual 11 - 17 faguri artificiali . Fagurii artificiali sunt
clditi corect dac sunt intercalati cu faguri bine clditi . Primvara se vor
introduce ntre ultima ram cu puiet si rama de acoperire , niciodat n centrul
cuibului cci ar provoca rcirea puietului . n schimb vara dac sunt introdusi la
marginea cuibului vor fi clditi cu celule de trntor .

Roiurile si nucleele au tendinta de a cldi faguri cu celule de lucrtoare iar

familiile puternice faguri cu multe celule de trntor . n ondulatiile fagurilor

artificiali se construiesc celule de trntor . Prezenta ramei clditoare amelioreaz

cldirea corect a fagurilor artificiali . ncetarea cldirii fagurilor indic lipsa
culesului sau pregtirea pentru roire ( n timpul existentei evidente a culesului ) .
Albinele unei familii orfane nu cldesc faguri .

nlocuirea fagurilor mai vechi de 3 ani ( de culoare cafenie ) este obligatorie

ntruct nltimea si diametrul celulelor se reduc prin cptusirea lor cu cmsi
nimfale si resturi alimentare ducnd la degenerarea albinelor si la mbolnvirea
familiei .

nsrmarea ramelor se face cu srm galvanizat 0,3 - 0,4 mm , prima srm

ntinzndu-se la 10 - 20 mm de leatul superior . Fixarea fagurilor artificiali la 3 - 4
mm de leatul superior , 5 mm de spetezele laterale si 0 - 10 mm de leatul inferior
se poate face cu pintenul apicol nclzit la circa +70C .

Adugarea corpului suplimentar la stupii verticali se face la familiile ce ocup 12 (

10 ) rame dintre care 8 ( 6 ) cu puiet , cu 30 - 50 de zile naintea culesului
principal ( dup nflorirea ppdiei ) . n acest corp se amplaseaz 2 rame cu
miere si pstur , 3 faguri cu puiet cpcit si o ram cu puiet de toate vrstele ,
luate din corpul de baz , un fagure cldit , o ram cu fagure artificial si o
diafragm . n spatiul creat n corpul de baz se introduc rame cu faguri artificiali
iar corpul secundar se completeaz dup 7 - 10 zile cu nc 3 rame cu faguri
clditi si 3 rame cu faguri artificiali puse intercalat .

n lipsa culesului se fac hrniri de ntretinere iar n prezenta culesului hrniri

stimulente ( ambele se fac cu sirop de zahr cu sau fr nlocuitori de polen )
care se ntrerup cu 10 zile naintea culesului principal .

Culesul de polen se constat n starea populatiei de trntori a familiei :

1) exist trntori adulti , nimfe , larve si ou de trntor = culesul de polen este

abundent ;

2) exist trntori , nimfe si ou = n ultimele 2 zile culesul a sczut ;

3) exist numai trntori adulti = de 7 zile nu exist cules de polen ;

4) absenta trntorilor = deficient de polen de 14 - 18 zile .

Matca va urca n cel de-al doilea corp doar dac spatiul dintre corpuri este ocupat
de un strat compact de albine ( si distanta ntre faguri n corp se mentine la 12 13 mm ) .

Pn cnd temperaturile nocturne nu depsesc +12C se mentine mpachetajul

stupului . Urdinisul se mreste treptat pe msura dezvoltrii familiei asigurnd
ptrunderea aerului proaspt la toti fagurii cu puiet .

Frigurile roitului

Prevenirea frigurilor roitului este cea de-a treia interventie strict necesar n
familia de albine . Frigurile roitului se manifest la nceputul verii cnd familia
depseste 2,5 kg de albine ( 1 interval = 150 - 200 g albine ) crora le lipseste un
cules suficient de puternic sau o cantitate suficient de puiet pentru crestere
( numr mic de puiet necpcit , cantitate mare de puiet cpcit si un numr
mare de doici - mai mult de 1300 pe rama de puiet ) .

Conditii care favorizeaz intrarea n frigurile roitului : matca mai vrstnic de 1 2 ani , predispozitia ereditar , cldura si lipsa de spatiu din cuib , blocarea
fagurilor din cuib cu miere si polen , cules ndelungat de intensitate mic , cules
ntrerupt frecvent de ploi , ...

Prevenirea :

1) nlocuirea fagurilor cu puiet cpcit cu faguri cu puiet necpcit din familii mai
slabe sau cu rame cu faguri clditi ;

2) Transportarea familiilor la un cules puternic ;

3) ntretinerea familiilor n stupi de capacitate mare ;

4) Lrgirea cuibului si folosirea ramelor clditoare ;

5) Umbrirea stupilor si ndreptarea urdinisului spre nord ;

6) Intensificarea ventilatiei stupului prin nlocuirea a 1 - 2 scndurele din podisor

cu plas de srm si deschiderea la maxim a urdinisului ;

7) Divizarea temporar a familiei : se ridic din cuib fagurele pe care se afl

matca , o ram de puiet necpcit cu albina acoperitoare si 2 faguri cu provizii si
cu acestea se formeaz o familie nou n care se introduc si 4 - 5 rame cu faguri
artificiali . Stupul familiei noi se aseaz pe locul familiei n "friguri" primind
ntregul efectiv de culegtoare . Stupul cu restul familiei se aseaz alturi , cu
urdinisul ndreptat lateral , lsnd acestei familii 1 - 2 botci mature dintre cele
mai mari si apoi se va urmri eclozionarea si mperecherea tinerei mtci . Dup
trecerea perioadei roitului cele 2 familii se unesc fr a ne preocupa de matc
ntruct de obicei rmne cea tnr ( mai vioaie ) ;

8) Schimbarea locului familiei n "friguri" cu o familie mai slab ;

9) nlocuirea mtcii : se nltur botcile si matca familiei apoi dup 10 zile se

distrug noile botci si se introduce o matc tnr mperecheat . Numai
distrugerea botcilor este eficace pentru prevenirea roirii doar cu 1 - 2 zile naintea
culesului principal iar distrugerea repetat a botcilor duce la nfometarea sau la
lichidarea mtcii , familia rmne n expectativ - divizarea fiind deja acceptat
de albine . Dac se gsesc 3 - 6 botci amplasate n mijlocul marginii inferioare a
ramei acestea sunt botci de nlocuire si nu trebuie "atinse" ;

10) Formarea familiei ajuttoare : 1 -2 rame cu puiet cpcit la eclozionare , 1

ram cu puiet de toate vrstele , 1 ram cu hran si 1 matc se aseaz ntr-un
stup separat , n "buzunarul" stupului orizontal sau ntr-un corp de stup vertical
deasupra familiei de baz separate cu o diafragm sau un podisor cu "fereastr" (
60 x 140 mm ) acoperit pe ambele prti cu plas de srm . Se fac doar hrniri
incipiente si apoi de ntretinere n lipsa culesului , familia ajuttoare dezvoltnduse prin activitatea propriei mtci . Familiile ajuttoare pot fi utilizate pentru
schimbarea mtcii si ntrirea familiilor de albine naintea culesului si iernrii .

Roirea natural

Roirea este modul natural de nmultire a familiilor de albine dar si de asigurare a

supravietuirii lor . Astfel se distinge "roirea de foamete" din cauza lipsei culesului
si a rezervelor de hran si "roirea de mizerie" din cauza unui cuib alctuit din
faguri vechi sau a supraproliferrii bolilor n familie : intoxicatii chimice ,
suprainfestare cu varroa , ...

Pregtirile pentru roire ncep cu cldirea a 15 - 45 botci n marginea de jos si

laterala a fagurilor . Albinele care vor alctui roiul devin indiferente fat de
activittile familiei , culesul se demobilizeaz cci culegtoarele gsesc cu greu
prelucrtoare crora s le predea nectarul - afluxul de hran scznd , o mare
parte din doici se ocup cu hrnirea larvelor din botci iar matca , aproape fr

suit , nu mai este hrnit adecvat - greutatea corpului si ponta ei se reduc . Un

numr mare de albine "vegeteaz" stnd ciorchine sub scndurica de zbor .

Roirea se produce dup culesul de salcm sau dup cel de fneat ntre orele 11
si 16 , la 1 - 3 zile dup cpcirea primei botci , dansul n zigzag al cercetaselor
indic pozitia unui nou adpost , roirea ncepnd prin dansuri de desprindere miscri si zumzete particulare ale albinelor . Aproape jumtate din albinele
familei , cu gusile pline cu miere , ies n siruri pe urdinis . Dac matca este apt
de zbor ajunge n vrtejul roiului si mpreun cu acesta se aseaz pe creanga
unui copac ; dac matca nu poate s zboare cade lng stup si albinele roiului se
strng n jurul ei .

Particular pentru albinele din roi este c le lipseste agresivitatea , nu nteap .

n familia din care a plecat roiul , dup ~ 7 zile , eclozioneaz primele mtci .
Dac familia este nc n "friguri" mtcile nu pot iesi din botci cci albinele refac
cpcelul pe msur ce matca il roade , lsnd doar un orificiu pentru hrnire ;
seara din stupi se aude " cntecul mtcilor " ( un sunet nfundat " cvua - cvua "
sau " tua - tua " ) ; datorit acestei retineri fortate mtcile sunt capabile s
zboare cu roiul imediat dup "eliberarea" din botci . Matca eclozionat are o
singur preocupare : distrugerea rivalelor prezente sau potentiale ; ns aceasta
este posibil doar dac albinele o permit - dac "doresc" s pstreze mtcile
pentru un roi secundar aceast actiune este mpiedicat . Cnd albinele scap de
sub supraveghere mtcile din botci acestea pleac toate cu roiul secundar - n
cuibul familiei nu rmne nici o matc si familia va pieri .

La ~ 8 zile dup roiul primar poate pleca al doilea roi cu una sau mai multe mtci
nemperecheate ( care va zbura mult mai departe de familia-mam ) apoi dup
una sau dou zile si al treilea roi . De altfel roiul primar poate produce si el un roi
( denumit paroi ) . Starea de roire repetat nceteaz la 15 - 17 zile dup iesirea
primului roi .

Uneori cnd n timpul pregtirilor de roire matca este omort sau cnd conditiile
meteorologice sunt nefavorabile iesirea primului roi ntrzie pn la eclozionarea
mtcilor - roiul plecnd cu o matc tnr .

Familia nu se las s roiasc necontrolat , pn la epuizare , dup cel mult dou

roiuri se va suprima posibilitatea de roire lsnd familiei doar o matc sau o
botc si se verific ulterior mperecherea si ponta mtcii .

Un roi aflat n zbor poate fi determinat s se aseze prin pulverizarea lui cu ap

sau prin proiectarea asupra lui a unui spot luminos cu ajutorul unei oglinzi .

Dup asezare roiul va fi recoltat folosind roinita . Se stropeste roiul cu putin

ap , ceea ce va determina albinele s se strng n jurul mtcii . Cu o lovitur
puternic n ramura pe care este fixat se scutur si apoi se periaz albinele n
roinit care va fi asezat la umbr n apropiere pn cnd majoritatea albinelor
se adun n ea . Dup linistirea albinelor roinita se duce ntr-o ncpere rcoroas
pn seara ( timp n care , dac roiul a plecat cu mai multe mtci , rmne doar o
singur matc ) cnd roiul se instaleaz ntr-un stup n care s-au introdus 1 fagure
cldit , 6 - 8 rame cu faguri artificiali si n lipsa culesului un fagure cu miere . Nu
se recomand folosirea fagurilor clditi la roiurile naturale ntruct acestea au o
energie mare de lucru .

Roiul prins poate prsi stupul deoarece instalarea lui a fost direct , fortat .
Pentru a evita aceasta roiul se scutur pe o bucat de 1 - 2 m de pnz sau
plastic la marginea creia se se aseaz stupul iar albinele se "ademenesc"
( melisa , propolis , ram cu puiet necpcit ) si ndrum ( cu afumtorul ) spre
noul adpost . Acceptarea stupului va fi semnalat de albine care ventileaz la
urdinis expunndu-si glanda Nasonov .

Un roi se poate colecta si cu ajutorul unei rame cu puiet necpcit fixate pe o

prjin .

Exist si metode "neortodoxe" de prevenire a pierderii roiurilor :

1) scurtarea ltimii aripilor mtcii care neputnd s mai zboare va cdea n

apropierea stupului . Dar exist riscul ca albinele s "considere" matca infirm si
s-o nlture ;

2) montarea unei gratii Hanemann la urdinis care ns are ca efecte adverse

mprstierea albinelor ce vor roi la alte familii sau rentoarcerea lor si lichidarea
mtcii deoarece albinele percep neparticiparea mtcii la roire ca invaliditate incapacitate de zbor .

Perioada de criz a roiului primar se situeaz la 3 sptmni de la instalare ca

urmare a mortii unei prti din albinele roite si a lipsei de albine tinere . Roiul
secundar fiind dezavantajat ( de ntrzierea de 7 - 8 zile fat de roiul primar si
cea de 10 - 15 zile necesare pentru mperecherea si nceperea ouatului mtcii )
are nevoie de ajutorarea cu 1,5 kg de albin . Este necesar si controlul la fiecare
2 - 3 zile pentru a urmri mperecherea mtcii ( eventuale pierderi n timpul
zborului de mperechere ) si nceputul ouatului apoi dup 10 - 12 zile verificarea
calittii mperecherii prin observarea modului de cpcire a puietului .

Criterii de selectie a albinelor

1) Productivitatea de miere : 1 dm = 175 g miere cpcit ; 1dm = 100 g miere

necpcit .

2) Productivitate de cear : la un fagure artificial albinele adaug ~ 70 g de cear

.

3) Harnicia albinelor pe timp nefavorabil sau normal .

4) Dezvoltarea timpurie n primvar a familiei .

5) Depozitarea mierii n "coroan" si acumularea rezervelor de hran n luna

august fr blocarea cuibului .

6) Cresterea intens de puiet toamna .

7) Rezistenta la iernare , consumul de hran si mortalitatea n timpul iernii .

8) Rezistenta la mbolnviri .

9) Blndetea albinelor - comportamentul lor n timpul interventiei n familie .

10) Predispozitia la roire :

La familiile roitoare roirea artificial este foarte dificil din cauza revenirii
albinelor din roiul artificial la familia-mam sau dispersrii lor la familiile cu matc
. Si nlocuirea mtcii ( acceptarea unei mtci noi ) este dificil . Albinele sunt mai
irascibile si mai agresive .

11) Calitatea mtcii si calitatea mperecherii ei : Mtcile transmit trntorilor

genomul lor [ caracteristici genetice ( = mostenite ) ] . Mtcile de alt calitate
mperecheate cu acesti trntori vor da albine ( si mtci ) hibride . Datorit
poliandriei mtcii ( mperecherii cu mai multi trntori a cror spermatozoizi sunt
"pstrati" n pachete n spermatec ) rezult deosebiri prin ereditate ca :
indicatori ai productivittii , vitalittii si rezistentei la boli , predispozitia la
roire , ... Oul detine propriettile ereditare ale mtcii si ale unuia din trntori .

Ovulul - oul nefecundat - prin ( partenogeneza facultativ ) hemizigotia genelor

sexuale detine o singura alel : xa , xb sau xc si devine un trntor haploid
( obisnuit ) . Oul fecundat , prin heterozigotie : xa - xb sau xa - xc va deveni o
matca sau o albin lucrtoare . Dar cnd , n urma mperecherilor consangvine ,
apare alela homozigot : xa - xa pe gena sexual oul fecundat devine trntor
diploid . n urma ncrucisrii artificiale a unei mtci cu un trntor - fiu din 50 % din
oule depuse de matc n celulele de lucrtoare s-au dezvoltat larve de trntori
diploizi care sunt distinse si distruse de albine nc din stadiul incipient de
dezvoltare . Astfel apare puietul dispersat , din procentajul cruia se deduce
gradul de nrudire . Pentru a preveni consangvinitatea din 3 n 3 ani se aduc
mtci de la stupine deprtate cel putin 15 km .

O caracteristic foarte valoroas a unor familii de albine este anecbalia schimbarea linistit a mtcii . Cresterea a 3 - 6 botci de nlocuire n mijlocul
marginii de jos a fagurelui se produce ca urmare a epuizrii capacittii de
ovulatie a mtcii - mbtrnire , mperechere deficitar sau ponta intens
conditionat de un cules continuu . Mtcile eclozionate din botcile de nlocuire se
"suport" pn la mperechere iar n unele familii matca tnr si cea veche pot
coexista si activa n familie pn n primvar .

Schimbarea linistit a mtcii se poate provoca prin mutilarea ei intentionat

amputndu-i una din aripile anterioare sau un picior anterior . Matca va continua
ouatul dar deteriorarea integrittii corporale a mtcii poate fi perceput de albine
ca infirmitate si acestea vor ncepe cldirea a 2 - 3 botci de nlocuire .

Orfanizarea este consecinta pierderii mtcii n timpul zborului de remperechere ,

a cderii sau zborului ei de pe ram n timpul controlului sau a mortii ei . La 20 40 minute dup disparitia ei din stup lucrtoarele devin nelinistite , cuprinse de
panic ( sufer un dezechilibru biologic ) iar dup 10 ore cldesc 8 -20 botci de
salvare n centrul fagurelui transformnd unele celule de lucrtoare n care se
afl ou sau larve tinere n celule cilindroide verticale . ns se poate ntmpla ca
larvele s fie dizlocate si plasate n botci . Organismul larvelor femele odat cu
naintarea n vrst sufer modificri ireversibile . Astfel dintr-o larva de 1 zi
eclozioneaz o matc de calitate bun dar din larvele de 2 si 3 zile vor ecloziona
mtci cu greutatea corporal redus cu 10 % respectiv 20 % si cu numrul de
ovariole redus . n plus cpcirea botcilor si eclozionarea mtcilor din larve de 2
sau 3 zile se petrece cu 1 zi respectiv cu 2 zile mai devreme iar prima actiune le
va fi lichidarea mtcilor neeclozionate - probabil mtci de calitate mai bun .

Cresterea mtcilor

A patra interventie strict necesar o reprezint asigurarea familiilor cu mtci de

calitate . Numrul mtcilor necesare , utilizate pentru nlocuirea mtcilor mai

vrstnice de 2 ani ori a celor neproductive , pentru formarea roiurilor artificiale adugnd pierderile din timpul zborului de mperechere si cazurile de
neacceptare a mtcilor introduse , este direct proportional cu 80 % din efectivul
familiilor de albine .

Cresterea primei serii de mtci se face la nceputul lunii mai , cu 15 zile mai
trziu dect cresterea trntorilor . Cea de-a doua serie poate fi crescut la
nceputul lunii iunie , dup culesul de la salcm . Conditiile esentiale pentru
obtinerea mtcilor de calitate superioar : familie cresctoare puternic si
productiv - numr mare de doici si 6 - 8 rame cu puiet , cu mai mult de 7 -9 kg
( 40 - 50 dm ) miere si 2 kg ( 35 dm ) pstur , existenta unui cules ( sau hrniri
stimulente ) , tratamente antivarroa si folosirea larvelor n vrst de 1 zi .

1) Folosirea botcilor de schimbare linistit : 2 - 3 rame cu puiet cpcit la

eclozionare , 1 ram cu 2 - 3 botci de nlocuire si 2 rame acoperitoare cu rezerve
de hran . Se pot lua botci de schimbare linistit chiar de dou ori de la aceeasi
familie .

2) Folosirea botcilor crescute ntr-o familie fortat s intre n frigurile roitului .

Pentru aceasta dup nflorirea pomilor fructiferi n cuibul familiei de prsil se
introduc 2 rame cu cpcit si albina acoperitoare iar apoi la fiecare 7 zile pn la
aparitia botcilor de roire se introduc 1 - 2 rame cu puiet cpcit fr albina
acoperitoare . Se utilizeaz n acelasi mod ca botcile de schimbare linistit .

3) " Metoda Miller "

Din familia de prsil se ridic ramele cu puiet lsnd albina acoperitoare , matca
, 2 rame cu puiet cpcit la eclozionare si 2 rame acoperitoare cu hran . Se
strmtoreaz cuibul cu diafragma si se fac hrniri stimulente . ntre ramele cu
puiet introducem o ram pe care s-au lipit 3 bucti de fagure artificial ( cu form
"pentagonal" cu nltimea de 120 mm si ltimea de 60 mm ) . Cnd aceste fasii
de fagure sunt cldite si ouate se ridic si se introduc n mijlocul unei familii din
care cu 3 - 6 ore nainte s-a ndeprtat matca si fagurii cu puiet si n care au fost
adugate 4 rame cu hran . Dup 48 de ore se distrug botcile de pe suprafata
"fagurelui" lsnd cte 1 din 3 dintre cele de pe margini . Dup 9 - 10 zile botcile
se recolteaz sau se izoleaz .

4) " Tietura n arc "

O familie se orfanizeaz si i se las doar albina acoperitoare de pe 4 rame , 2

rame cu puiet cpcit la eclozionare si 2 rame cu hran . Dup 6 ore n mijlocul
cuibului se introduce un fagure deschis la culoare dintr-o familie bun ( prima
generatie de puiet ) tiat n arc ( de cerc ) de-a lungul zonei cu larve foarte

tinere . Dup 2 zile se rresc botcile lsnd numai 1 din 3 dintre cele de pe
marginea fagurelui .

5) Pregtirea larvelor

Introducem n mijlocul cuibului familiei de prsil un fagure bine cldit n care au

crescut 1 - 2 generatii de albine pulverizndu-l cu sirop de zahr sau de miere ,
Pentru a mri eficienta izolm matca cu gratie Hanemann pe aceast ram . ntra 4-a zi de la nceputul ouatului ( cnd cele mai vrstnice larve nu au mai mult de
o zi ) rama se poate folosi pentru formarea botcilor sau pentru transvazarea
larvelor ( transferul lor n botci artificiale ) . Cel mai simplu procedeu const n
introducerea acestei rame direct n mijlocul unei famili orfanizate sau n folosirea
" tieturii n arc " . Pentru cellalte procedee rama , acoperit cu o pnza umed ,
se duce ntr-o ncpere unde se execut restul operatiunilor la temperatura de 20
- 25C si lumina nu foarte puternic .

a) Cu un cutit nclzit se taie o fsie de fagure cu larve foarte tinere , se

ndeprteaz celulele de pe o fat a fsiei de fagure , celulele rmase se
scurteaz la o treime si se nltur 2 larve din 3 rmnnd maxim 14 . Aceast
fsie cu celule se lipeste cu cear pe unul din cele dou leaturi ale ramei portbotci . Fiecare celul poate fi lrgit , fr a atinge larva , la 6 mm cu ajutorul
creionului apicol .

b) Transvazarea larvelor n botci artificiale

Ustensile :

Rama port-botci cuprinde 2 sipci paralele cu leatul superior late de 25 mm ,

groase de 5 - 10 mm , cu 13 - 15 orificii 15 mm n care se introduc dopuri 14
mm care au o mic cavitate pentru cear pe care se prinde botca artificial si un
guler 18 mm si nltime 2 mm .

Sablonul pentru botci artificiale este confectionat dintr-o bucat de lemn de tei
lung de 10 cm care are un capt 8 - 8.8 mm cu vrful rotunjit si putin conic .
Sablonul tinut n prealabil n ap se sterge si se introduce 8 - 10 mm n cear
nclzit ntr-un vas emailat n baie de ap ; se scoate si dup solidificarea cerii
pe sablon se reintroduce de 3 - 4 ori n cear micsornd de fiecare dat nltimea
cu 1 mm . Dup ce se tine n ap rece botca artificial se scoate printr-o usoar
rsucire de pe sablon .

Lanteta pentru transvazare este realizat din srm de inox 2 mm , lungimea

150 - 200 mm , un capt cu form de crlig folosit la nlturarea larvelor iar
cellalt capt este aplatizat si subtiat , ngustat pn la ltimea de 1 mm usor
rotunjit si curbat cu ~ 75 la 2 - 2,5 mm de vrf . Se coboar spatula sprijinind-o
pe unul din peretii celulei si se plaseaz vrful acesteia urmrind fundul celulei
pn sub larva ...

6) Familia cresctoare poate fi creat izolnd o parte a doicilor de matc simularea orfanizrii - cu ajutorul diafragmei separatoare ( sau podisorului ) cu
fereastr 50 x 300 mm acoperit cu gratie Hanemann , n " buzunarul stupului
orizontal ( sau ntr-un corp deasupra corpului de baz al stupului vertical ) . n
acest compartiment ( corp ) se pun 2 rame acoperitoare cu miere si pstur , 1
fagure cu puiet cpcit , 1 ram port-botci si 1 fagure cu puiet tnr - care va
atrage albinele-doici . n stupul orizontal separarea se poate face prin
interpunerea a 3 - 5 faguri plini cu miere .

Familia starter ( pornitoare ) se formeaz din 1,2 - 1,5 kg albine tinere luate de pe
faguri cu puiet necpcit si 2 rame cu miere si pstur . Li se d un hrnitor cu
ap si se tin ntr-o ncpere rcoroas . Dup 12 ore se introduce rama cu botci
artificiale cu larve iar dup 24 ore aceste larve se nlocuiesc cu larve de 12 ore si
albinele se retrocedeaz familiei . A doua transvazare a larvelor - pe lptisorul
acumulat - asigur ca ele s nu sufere datorit ntreruperii hrnirii ca primele
larve .

Deoarece larvele au fost " luate n crestere " se introduc ntr-o familie cu matc
unde , fr dificultti , vor fi ngrijite n continuare . Pn la cpcire aceste botci
sunt ignorate de matca familiei cresctoare . Rama port-botci va fi distantat de
cele vecine , spatiul astfel creat va fi aglomerat de albine care vor acoperi botcile
si le vor lua n crestere mai repede . Familiile de albine nu accept ou strine ,
acestea sunt nlturate de albine . Se pot utiliza doar ou din care vor ecloziona
larve pn la 1 - 2 ore dup introducere . n primele 5 zile se fac hrniri
suplimentare .

Dup 1 zi se verifica acceptarea botcilor ( luarea n crestere = 80% ) ; dup 2 zile

de la introducere se mentin n crestere numai botcile corespunztoare ca mrime
, form , dezvoltare si hran a larvelor iar dup 4 zile de la introducere se
izoleaz botcile de matca familiei si ntre ele cu gratie Hanemann sau n colivii de
eclozionare . La 9 - 10 zile de la introducerea botcilor acestea se recolteaz si se
introduc n nuclee de mperechere , n roiuri artificiale , n familii orfane sau se
folosesc pentru nlocuirea mtcilor necorespunztoare .

Matca = Ou : 1 ... a 3-a zi

Larv : a 4-a ... a 10-a zi

Cpcirea botcii : a 8,5-a zi

Nimf : a 11-a ... a 16-a zi

Eclozionare : a 16-a zi ( dac larva a avut vrsta de 1 zi - matca eclozioneaz

peste 13 zile ; dac larva a fost mai vrstnic de 2- zile - matca eclozioneaz
peste 11 zile , cu 2- zile mai devreme , lichidnd mtci neeclozionate de calitate
bun )

Maturare sexual : a 17-a ... a 20-a zi

Zboruri de orientare : a 20-a ... a 22-a zi

Zboruri de mperechere : a 22-a ... a 25-a zi

Pregtire pentru ouat : a 25-a ... a 28-a zi

Ponta : a 28-a ... a 30-a zi

mperecherea mtcilor

La 6 - 9 zile dup eclozionare , cnd se matureaz sexual si face zborurile de

orientare , matca efectueaz 1 sau 2- zboruri de mperechere . Dac nu se va
mperechea n 20 - 30 zile - va deveni matc arenotoc ( trntorit ) depunnd
numai ou nefecundate ( de trntori ) .

Pn la mperechere matca este " tratat " de albine destul de brutal ; cu ct

ntrzie mai mult mperecherea - cu att creste probabilitatea ca matca s fie
molestat .

Zborul de mperechere dureaz 15 - 30 minute si este fcut n zile senine , ntre

orele 13 - 16 , la temperaturi de 20 - 25C cnd viteza vntului nu depseste 30
km/h . mperecherea mtcii cu 5 - 8 trntori are loc n " hore " de 100 - 300
trntori la 12 - 18 m nltime si la distanta de pn la 2 km de stup ( n locuri
prestabilite particulare prin intensitatea cmpului geomagnetic ) .

Dup ntoarcerea n stup , ngrijit si hrnit cu lptisor , matca si pregteste

ovulatia ncepnd depunerea oulelor la 2 - 3 zile de la mperechere .

Nucleele de mperechere se formeaz cu 1 ram cu hran , 1 - 2 faguri cu puiet

cpcit si albine tinere , acoperitoare , luate din familii puternice n orele cnd
majoritatea culegtoarelor sunt plecate la cules . Spre sear , la 3 - 6 ore dup
formare , se introduce o botc sau o matc nemperecheat iar a doua zi se
verific acceptarea ei constatnd integritatea botcii ( dac nu este roas ) si
comportamentul albinelor ( dac nu au o atitudine dusmnoas , agresiv ) fat
de matc .

Din cauza lipsei albinelor orientate ( culegtoare ) este necesar aprovizionarea

nucleului cu ap n primele zile dup formare .

mperecherea este confirmat de nceputul ouatului n cel mult 15 zile pentru

matca nemperecheat sau n cel mult 25 zile pentru botca cpcit . Lipsa
oulelor poate indica pierderea mtcii n timpul zborului de mperechere si
implicit iminenta aparitiei albinelor outoare . Mtcile mperecheate la nceputul
toamnei ncep ouatul dar albinele nu mai cresc acest puiet - oule sunt
ndeprtate sau consumate de albine - prioritare fiind acumularea rezervelor de
miere n cuib si formarea corpului gras .

Marcarea mtcilor

Culori : 2003 = rosu , 2004 = verde , 2005 = albastru , 2006 = alb , 2007
galben , 2008 = rosu , ...

Se pot folosi plcute de opalit ( sau foite de staniol ) si lacuri realizate din solutie
20% serlac n alcool sau solutie de 20 % celuloid n acetona la care se adaug
vopsele ( se pot folosi si Duco sau lacul de unghii ) . Pentru marcare matca se
imobilizeaz sub un cadru - capac 30 - 40 mm acoperit cu tul la nltimea de
4,5 - 4,9 mm . Apoi matca se izoleaz 2 - 3 ore sub o colivie pentru evaporarea
diluantului ( mirosul "strin" poate provoca agresarea ei de albine ) . Mtcile nu
se prind cu degetele de abdomen cci intr n stare de soc sau lezate chiar mor n plus li se transfer mirosul de pe degete ...

Introducerea mtcilor

Factorii favorizanti pentru acceptarea mtcii

1) Conditii de mediu : timp frumos , cald si fr vnt ; existenta culesului ( sau

interventia cu hrniri stimulente 2 - 3 zile naintea introducerii ) ; la nceputul lui
aprilie si sfrsitul lui septembrie ; seara dup terminarea zborurilor .

2) Starea mtcii : matca de bun calitate , bine ntretinut , linistit , cu

integritate corporal intact ; matca mperecheat care ncepe sau continu
ouatul ( mtcile nemperecheate sunt agitate ceea ce irit albinele ; matca
nemperecheat poate fi acceptat dar prezenta sau introducerea oulelor si
larvelor tinere va duce la nlturarea ei si cresterea botcilor proprii ) .

3) Starea familiei de albine : familia n timpul unui cules puternic sau n timpul
frigurilor roitului ( matca si cresterea puietului sunt neglijate ) ; starea de agitatie
si panic aprut la 40 - 50 minute de la disparitia mtcii din stup care continu
timp de 4 -5 ore ( dup aceast perioad acceptarea este mai dificil devenind
aproape imposibil odat cu cresterea botcilor de salvare sau odat cu aparitia
albinelor outoare ) ; lipsa oulelor si larvelor ( puiet necpcit ) ; preponderenta
n familie a albinelor tinere ; hrnirea cu sirop , hrana lichid devenind pentru
albine obiect de atractie si aproape c nu sesizeaz schimbarea mtcii .

Pn dup a 21-a zi de la introducere ( eclozionarea propriei progenituri )

acceptarea mtcii nu este sigur , familia se deranjeaz ct mai putin .

Metode de introducere a mtcii

Se acord familiei timp ( ntre 40 minute si 5 ore ) s perceap situatia de a fi

orfan naintea introducerii mtcii .

1) Folosirea botcii cpcite : la 9 - 10 zile de la orfanizare , cnd albinele pierd

instinctul cresterii propriilor botci , se nltur toate botcile de salvare si se "
implanteaz " cea dorit . Botca este acceptat usor de familie dar matca va
ncepe ouatul abia peste 13 - 18 zile .

2) Introducere mtcii libere : [ majoritatea procedeelor se bazeaz pe utilizarea

unor substante care dizolv ( alcool etilic ) , absorb ( extracte de plante aromate )
sau deformeaz ( extracte apoase ale mtcii schimbate sau ale trntorilor )
feromonul mtcii ]

a) " anestezierea " albinelor prin evaporarea a 8 ml ( / corp de stup vertical )

alcool etilic cu 30 minute nainte de amplasarea mtcii pe un fagure din centrul
cuibului ; vaporii de alcool se combin cu componentele feromonului mtcii
nlocuite iar albinele ventilnd cuibul vor elimina o parte din vechiul miros .

b) pulverizarea fagurilor , albinelor si mtcii introduse cu sirop din miere si

extract de plante aromatice .

c) nclirea mtcii n lptisor de matc sau n miere .

d) " anestezierea " albinelor prin fumigatia cu 4 - 5 rafale de fum cu ( 2- linguri )

azotat ( nitrat ) de amoniu .

e) fumigatia cu fumigene apicole = 10 -12 fumuri date pe urdinis care apoi se

nchide si dup 15 minute se introduce matca pe urdinis dnd din nou 10 - 12
fumuri .

f) matca se oboseste fiind lsat s se miste ntr-un pahar apoi se pune pe un

fagure .

g) introducerea n mijlocul familiei orfanizate a nucleului de mperechere ( +

uniformizarea mirosului ) , matca fiind protejat de suita sa .

3) Introducerea cu ajutorul coliviilor :

a) colivia Miller : plas de srm cu orificii 2 - 3 mm 60x20x15 mm , la un capt

un orificiu 11x11 mm placat cu 2 plcute cositorite 20x20 mm formnd
compartimentul pentru serbet , cellalt capt este nchis cu o sipc de lemn
50x20x15 mm care culiseaz .

b) colivia din testur de srm ( ochiuri 2 - 3 mm ) : cilindric 20 mm , h 60

mm nchis cu un dop de lemn .

c) colivia Titov : plas de srm ncadrat de tabl 60x32x18 mm , fund de lemn

32x18x9 mm rabatabil si cu o cavitate pentru miere , capac de tabl 36x26 mm cu dou orificii = unul 15 mm , altul 14x4,2 mm - acoperit cu un subr metalic
26x26 mm .

a) , b) si c) se fixeaz n pozitie oblic cu dopul de lemn n jos n mijlocul cuibului

pe o portiune a fagurelui cu miere descpcit , fr a ncli matca ; dac
albinele sunt linistite , hrnesc matca si nu ncearc s-o atace , atunci dup 24 48 ore se nlocuieste dopul de lemn cu o bucat de fagure artificial perforat cu
un ac ; dup alte 48 - 72 ore se ndeprteaz colivia si se verific ponta mtcii .

Colivia Titov se poate utiliza si pentru eclozionarea mtcilor : botca se fixeaz n

orificiul cu 15 mm , dup 48 ore se deschide orificiul 14x4,2 mm .

d) colivia capac : cadru circular sau ptrat de tabl , cu nltimea 15 mm ,

acoperit cu 100 cm plas de srm , 4 - 6 " picioare " de 10 mm , un orificiu
lateral 9 mm prevzut cu un tub lung de 30 mm care va fi umplut cu past de
miere si zahr ( consumat de albinele din interiorul si exteriorul coliviei
asigurnd eliberarea mtcii n 3 - 4 zile ) ; colivia se aplic mpreun cu matca pe
o portiune cu puiet cpcit la eclozionare si miere ; matca este protejat din
lateral de cadrul de tabl , se gseste n conditii naturale - pe fagure , are
posibilitatea de a-si continua ouatul , si formeaz suita - obisnuindu-se cu
atingerea albinelor nu intr n panic la eliberare .

e) colivia Zander : cadru de lemn , metal sau plastic 50x30x20 mm , cu 1 - 2

pereti din gratie Hanemann ( orificii 26x4,2 mm ) , un spatiu pentru cteva
picturi de miere si un orificiu 15 mm pentru dopul cu botc ; se foloseste
pentru izolarea botcii si eclozionarea mtcii .

f) colivia Benthon : corp de lemn 120x40x20 mm cu 3 compartimente excavate

( 30 mm , adncime 9 - 15 mm ) unite si acoperite cu plas de srm ; se
utilizeaz pentru transportarea mtcii ( nsotit de 15 - 20 albine , se
aprovizioneaz cu o pictur de ap la fiecare 6 ore ) dar poate fi folosit si
pentru introducerea mtcii prin realizarea unui orificiu 9 mm n partea
compartimentului cu hran , colivia fixndu-se cu acesta nspre jos ; eliberarea
mtcii se produce dup ~ 8 zile .

g) pentru introducerea mtcii se poate utiliza si o bucat 80x80 mm de fagure

artificial care se ruleaz n jurul unui sablon 18 mm cu un capt rotunjit , apoi
cu un ac se perforeaz de 5 - 6 ori captul rotunjit al " botcii " , se introduce
matca si se comprim captul " deschis " iar " botca " obtinut se suspend cu un
bt de chibrit pe un fagure din mijlocul cuibului .

" Mascarea " mtcii noi cu nirosul mtcii btrne prin introducerea mtcii tinere
cu colivia n care a fost tinut o vreme matca btrn are un efect limitat ntruct
nu contribuie la "instaurarea" noului miros .

Izolarea mtcii n colivie mai mult de 2 - 3 zile , fr suit ( = fr hrnirea cu

lptisor ) , duce la involutia ei reducndu-i capacitatea de ouat .

Roirea artificial

Minim necesar pentru formarea roiului artificial :

* 1 botc sau 1 matc de calitate

* 2 - 3 faguri cu puiet cpcit

* albine tinere de pe 2 - 3 rame

* 1 ram cu miere si pstur

* 1 hrnitor cu ap

* se ajut periodic cu hran

* se ntresc de cel putin 3 ori , la fiecare 7 zile cu cte 1 fagure cu puiet cpcit
la eclozionare .

Pentru a preveni ca albinele orientate s declanseze prdarea roiului , care nu are

nc definit cuibul si teritoriul familiei , dup 2 ore de la formare se schimb
pozitia stupului si orientarea urdinisului .

1) Divizarea

Dup culesul de salcm - lng familia de prsil se aduce un stup n care se

trece jumtate din fagurii cu puiet si rezerve de hran . Se completeaz ambii
stupi cu faguri artificiali si se aseaz astfel nct urdinisurile s fie n pozitia n
care a fost urdinisul familiei de prsil ; pentru divizarea egal a culegtoarelor
stupul familiei cu matc va fi asezat cu 0,5 m mai departe . Dup 2 - 5 ore de la
formare diviziunii orfane i se d o matc sau o botc .

2) Fortarea roitului

Dup ce familia de prsil a fost fortat s intre n frigurile roitului si au aprut

botcile - cu matca familiei , 2 - 3 rame cu puiet si albine acoperitoare si 1 - 2
rame cu hran se formeaz primul roi . Odat cu cpcirea botcilor familia

orfanizat se divide n 2 roiuri , n fiecare lsnd doar 2 - 3 botci dintre cele mai
mari si " frumoase " ( din mijlocul prtii inferioare a ramei ) .

3) Stolonarea ( roirea colectiv )

Ridicnd din 3 - 4 familii puternice cte 1 - 2 ( deci 3 -8 ) faguri cu puiet si albine

tinere acoperitoare si 2 -3 rame cu hran ( n total ) se formeaz un roi care
primeste spre sear ( dup 2 - 5 ore ) o matc .

4) Dezvoltarea nucleului

Dup mperecherea mtcii - la fiecare 5 - 6 zile se adaug nucleului cte 1 - 2

rame cu puiet cpcit transformndu-l n roi .

5) Familiile pereche

naintea culesului principal se altur 2 familii de prsil iar cnd ncepe culesul
se mut n alte locuri din stupin si n locul lor se amplaseaz un stup n care se
trece jumtate din fagurii cu puiet , provizii si albina acoperitoare de la fiecare
familie-mam . Primind ntreaga populatie de culegtoare roiului i se va asigur
spatiul necesar pentru colectarea nectarului si n cel mult 10 ore i se d o botc
matur .

6) Mutarea familiei

n locul familiei-mam se pune un stup cu faguri clditi si faguri artificiali n care

se trece matca si 2 - 3 faguri cu puiet cpcit . Culegtoarele populeaz acest
stup folosind ntreaga energie pentru valorificarea culesului . Familia mutat
rmnnd cu puietul de toate vrstele si albina tnr primeste o matc si se va
reface n cel mai scurt timp . ( Necesar aprovizionarea cu ap !) ... ! Pentru
valorificarea activittii culegtoarelor este necesar un numr corespunztor de
albine receptoare si prelucrtoare ( o familie cu albine de toate vrstele
realizeaz o productie mai mare cu 50% dect o familie cu albine majoritar
culegatoare ) .

Roiurile marf se compun din 3 - 10 rame , fiecare ram avnd 200 g albin , 3 4 dm puiet si 10 dm miere .

Roiurile pachet se compun din 1 matc mperecheat si 1,2 - 1,5 kg albin .

ntotdeauna stii ce vinzi dar niciodat nu stii ce cumperi !

Dac roiul este adus dintr-un loc mai apropiat de 3 km - va fi tinut 1 - 2 zile ntr-o
ncpere rcoroas ; dup asezarea pe vatr pentru 2 - 3 ore se pun peste urdinis
crengute nfrunzite sau fire de iarb . Iesirea fiindu-le ngreunat albinele vor iesi
mai lent la zbor si nu se rtcesc .

Amplasarea stupilor

Stupul sau nucleul se aseaz ntr-un loc protejat de vnt si umiditate , ndreptat
spre sud sau sud-vest , cu sol neted si uscat ( pnza freatic la minim 2 m
adncime ) . Stupul se nclin nainte cu 6 - 8 ceea ce usureaz albinelor
ndeprtarea cadavrelor si resturilor si mbuntteste ventilatia cuibului .

Urdinisul se va afla la 20 - 30 cm de sol si se va orienta iarna , primvara si

toamna spre sud-est sau sud iar vara spre nord dar astfel ca razele soarelui s nu
cad niciodat frontal pe urdinis . Albinele tolereaz o deplasare a urdinisului
( punctul lor de reper ) de 25 cm pe zi n stnga sau dreapta , de 50 cm / zi
nainte sau napoi si o rotire a lui mai mic de 45 .

Distanta ntre stupi va fi de 0,5 - 2 m iar ntre rndurile de stupi 1 - 8 m . Spatiul

mai mare ntre stupi si diferentierea stupilor si nucleelor prin culoarea
scndurelelor de zbor si fetei lor ( sau prin diverse repere ) reducnd rtcirea
albinelor sau a mtcilor previne mrirea agresivittii , aparitia furtisagului si
pierderea mtcilor iesite la mperechere .

Cnd timpul este ploios majoritatea culegtoarelor care se ntorc de la cules intr
n primii stupi ntlniti n cale .

Dac sursa de cules se afl peste o suprafata de ap - un numr mare de

culegtoare , ngreunate de nectar , cade n ap cnd bate vntul .

Dac ntoarcerea de la cules se face peste sau de-a lungul cii ferate - multe
culegtoare vor fi distruse de suflul provocat de miscarea trenului .

Albinele care zboar pe sub liniile de nalt tensiune sunt cuprinse de panic , se
atac reciproc fr motiv si uneori si ucid matca ; modificri majore de
comportament apar dac stupul este expus direct radiatiilor electromagnetice
fiind amplasat sub liniile de nalt tensiune . De altfel un cmp magnetic de 5

gauss ( de 10 ori superior celui natural , terestru ) induce modificarea orientrii

celulelor fagurilor construiti si deregleaz perceptia temporal a albinelor
( magnet de difuzor 57 mm = 9500 gauss ) .

Culesul

" Mella fluant " - S curg miere ! ( latin )

Pentru perioada culesului se asigur spatiul necesar cldirii fagurilor si depozitrii

nectarului si se intensific ventilatia stupului deschiznd urdinisul la maxim - de
suprafata fagurilor pe care este depus nectarul si de ventilatie depinde viteza
evaporrii apei din nectar si transformrii acestuia n miere . Acumularea
dioxidului de carbon , cldura si lipsa apei duc la aparitia " puietului oprit " , la
nnegrirea si asfixierea albinelor .

Cnd fagurii au cpcit cel putin o treime din suprafat , maturarea mierii fiind
acceptabil , se face extractia mierii cu conditia ca n cuibul familiei s rmn
cel putin 1 kg ( 6 dm ) miere pentru fiecare interval cu albin . De asemenea se
aleg si se opresc ramele de rezerv cu pstur si miere cpcit . Dup
recoltarea mierii fagurii se restituie familiilor pulverizndu-i cu ap pentru a usura
albinelor curtarea lor .

Un cules bogat determin la familiile slabe intensificarea cresterii puietului ,

majoritatea albinelor particip la hrnirea si ngrijirea puietului - recolta de miere
fiind neglijabil . La familiile puternice culesul bogat determin reducerea
cresterii puietului , majoritatea albinelor sunt ocupate cu recoltarea si prelucrarea
nectarului - instinctul de acumulare a rezervelor de hran devine prevalent .

Pe tot parcursul sezonului activ trebuie asigurate mtcii conditiile si spatiul

pentru ouat . Dac matca si nceteaz ouatul este foarte greu s fie determinat
toamna s-si reia ouatul . Diminuarea pontei mtcii n luna iulie este un fenomen
natural datorat ritmului de viat a familiei de albine dar poate fi provocat si de
lipsa culesului sau de canicul . Ca atare mentinerea puterii familiei se realizeaz
prin interventia cu hrniri suplimentare n perioadele lipsite de cules , prin
intensificarea aerisirii si prin umbrirea stupilor expusi n plin soare . Alt conditie
pentru ca matca s-si continue ouatul este mentinerea distantei dintre fagurii
cuibului la 12 - 13 mm . Pentru ramele-depozit distanta se mreste la 18 mm ,
albinele vor nlta celulele fagurilor , matca nu " nsmnteaz " celule mai
adnci de 11 - 13 mm .

Cnd culesul s-a sfrsit pentru prevenirea furtisagului se micsoreaz urdinisul ( n

functie de densitatea "circulatiei" albinelor si numrul de ventilatoare ) si se
restrnge cuibul lsnd numai ramele acoperite de albine pe care acestea le vor
"controla" si apra .

Furtisagul

Furtisagul este o manifestare molipsitoare a albinelor decurs din instinctul de

colectare a rezervelor de hran care apare n perioadele lipsite de cules . De
asemenea familiile spoliate de rezervele de miere si neglijate sau familiile cu
albine subdezvoltate ( crescute n faguri foarte vechi , neputnd colecta si
prelucra nectarul datorit atrofierii aparatului bucal si sistemului digestiv ) se vor
deprinde s realizeze provizii prin jefuirea altor familii .

"Familiile-pirat" se recunosc prin activitatea intens desfasurat pn seara trziu

si prin numrul mic de albine care aduc polen .

Albinele hoate se identific dup zborul lor n jurul stupului cutnd s ptrund
prin orice crptur sau pe sub capacul stupului ; cnd nu reusesc ncearc s
intre pe urdinis atacnd paznicele ; hoatele si iau zborul de pe fata stupului
lsndu-se mai nti n jos ngreunate de miere si apoi se ridic n aer .

Cel mai frecvent furtisagul este initiat de culegtore uzate ( nnegrite , cu

dimensiuni corporale mici ) care vor mobiliza alte "profitoare" , actiunea relativ
linistit si izolat degenernd ntr-un atac masiv , violent ( n timpul cruia poate
fi omort matca ) . Familia prdat va face apoi un zbor intens pentru eliminarea
resturilor de cpceal si faguri distrusi .

Prevenirea :

1) extractia mierii se face cu cteva zile naintea sfrsitului culesului sau se

amn pn la aparitia unui cules de ntretinere ;

2) fagurii cu miere se ridic din stup spre sear urmrind ca pe capacele stupilor
sau pe jos s nu rmn nici o urm de miere ;

3) n preajma stupilor nu se vor lsa faguri (goi) , hrnitoare sau vase care au
miros de miere si cear ;

4) hrnirile cu sirop se fac numai seara - dup linistirea zborurilor albinelor - n

cantitti care s fie consumate pn dimineata ;

5) stupii nu se vor deshide la rnd ci alternativ n prti diferite ale stupinei

( rndurilor de stupi ) ntruct albinele hoate urmresc apicultorul ( identificndu-l
dup culoarea mbrcmintei ) ;

6) n perioadele lipsite de cules urdinisurile se reduc ( ntre 5 mm / interval de

albin si necesarul apreciat observnd activitatea la urdinis ) ;

7) fundul , peretii si capacul stupului nu trebuie s lase locuri de trecere ( mai

mari de 3 mm ) ;

8) n stupin nu se tin familii slabe sau familii fr matc care sunt primele
atacate ;

9) tratamentul cu Varachet se face seara pentru ca pn dimineata s se anuleze

uniformizarea mirosului .

Combaterea :

1) protejarea urdinisului familiei atacate cu iarb sau pelin strivit pn cnd

hoatele renunt la atac ;

2) pulverizarea cu ap a albinelor hoate ;

3) ungerea fetei stupului atacat cu petrol , motorin sau cu alte substante

repulsive albinelor ca : acidul fenic , creolina , fenolul , benzaldehida , anhidrida
propionic ...

4) asezarea unei oglinzi la urdinis ;

5) acoperirea stupului cu un cearsaf ;

6) presrarea scndurei de zbor cu cenus , sare ... sau udarea ei cu ap ;

7) mutarea stupului , dar hoatele rmase n interiorul stupului mutat se pot

orienta asupra noii pozitii si continu furtisagul ;

8) fumigatie intens n fata stupului atacat , dar familia poate intra n panic din
cauza fumului ;

9) se introduce un creion pe urdinis peste care se aseaz un bulgre de lut moale

obturnd urdinisul apoi creionul se extrage - rmne un "tunel" lung de 5 - 6 cm
prin care albinele stupului si " dau rnd " la intrare si iesire dar hoatele se "simt"
claustrate si ies afar , altele nu mai intr desi persist n jurul stupului nc 20 30 minute - este necesar suplimentarea aerisirii prin podisor ;

10) instalarea unei sicane la urdinis care combate furtisagul , atacul viespiilor si
atenueaz curentul de aer format ntre urdinis si podisor ;

sectiune 25 mm

| | |

| | |

| | |

8 mm | urdinis

11) nchiderea urdinisului inferior si deschiderea urdinisului superior ( la tipurile

de stupii care-l au ) care fiind situat n dreptul puietului este mai bine pzit ;

12) familia atacat se duce cu urdinisul nchis ntr-o ncpere ntunecoas pentru
2 - 3 zile aprovizionnd-o cu ap si asigurndu-i aerisirea prin podisor , n locul
stupului ridicat se aseaz un stup n care se introduc crpe mbibate cu substante
repulsive pentru albine ( petrol , acid fenic ... ) sau cu apifuge ( ftalat de metil ) .

Albinele outoare - familia bezmetic

n urma strivirii mtcii ntre rame ( cnd substanta de matc este dispersat n
familie nc cteva zile ) sau pierderii ei n timpul zborului de mperechere devine
imposibil cresterea botcilor de salvare . Lipsa substantei de matc si absenta
larvelor tinere determin dezvoltarea ovarelor la lucrtoare si hrnirea albinelor
tinere cu lptisor de matc , 60 - 80 % din albinele familiei devenind albine
outoare ( "surogate" prezentnd elemente de comportament specifice mtcii ) .
Oule acestora sunt depuse la ntmplare , mai multe ntr-o celul , pe peretii
celulelor si n celule cu pstur . Din aceste ou eclozioneaz trntori
subdezvoltati dar apti pentru mperechere .

Redresarea familiei bezmetice se poate realiza prin nfometarea albinelor ( ceea

ce le provoac resorbtia ovarelor ) . Albinele se scutur de pe rame si se tin
nchise 24 de ore la umbr sau ntr-o ncpere rcoroas . Apoi li se dau 1 - 2
faguri goi , 1 rama cu puiet cpcit , 1 fagure cu miere si 1 botc la eclozionare conditia pentru acceptarea unei mtci este ca vrst ei s nu depseasc 30
minute .

Deoarece si dup acceptarea mtcii albinele outoare continu s depun ou

este indicat doar recuperarea culegtoarelor . Pentru aceasta familia bezmetic
cu urdinisul nchis se duce seara la 100 - 200 m de stupin se afum intens si
timp de cteva minute se ciocneste n peretii stupului pentru a determina
albinele s se "ndoape" cu miere . Albinele se scutur pe pmnt de unde
negsindu-si stupul la vechiul loc se vor mprstia la alte familii n care fiind
ncrcate cu miere vor fi primite .

Nu se vor scutura albinele familiei bezmetice n incinta stupinei ntruct vor

"nvli" n cellalte familii si le vor ataca mtcile . Este preferabil scuturarea
albinelor de pe rame n stup lsndu-le s se mprstie lent la alte familii si apoi ,
pentru c albinele outoare nu-si prsesc stupul , s moar .

Se poate ncerca recuperarea familiei puternice care s-a bezmeticit prin

introducerea unei mtci cu ajutorul coliviei pulveriznd peretii stupului si fiecare
ram cu 25 - 30 ml solutie apoas cu 0,3% suspensie de valerian .

Pregtirea pentru iernare

La sfrsitul lunii iulie puterea familiilor este diminuat la jumtate fat de puterea
avut n luna iunie , mortalitatea albinelor ajungnd la 500 - 1000 / zi datorit
uzurii din timpul culesului iar ponta mtcii scznd la 600 - 800 ou / zi .

n cursul lunii august se mreste ouatul mtcii ncepnd cresterea albinelor de

iernare . O matc tnr si prelungeste ouatul cu 10 zile fat de matca de 2 ani
depunnd cu 30 % mai multe ou . Mortalitatea n iarn este de 12 - 18 % pentru
albinele eclozionate n august si la nceputul lunii septembrie si de 60 % pentru
cele eclozionate pn la 20 iulie , longevitatea albinelor depinznd de numrul de
puiet crescut si de hrnirea cu polen . Prin consumul de polen se acumuleaz
rezerve de proteine si lipide n corpii grasi ai albinelor necesare pentru
ntretinerea functiilor vitale , hrnirea mtcii si cresterea puietului n primvar .

Initierea pregtirilor pentru iernare este indicat de izgonirea trntorilor , de

propolizarea crpturilor stupului si de acumularea mierii n fagurii cuibului .

La +18...+13C se formeaz grupri de 20 - 100 albine , albinele efectueaz

zboruri n timpul crora elimin resturile alimentare din intestine .

La +13...+10C se unesc grupurile de albine ncepnd constituirea ghemului de

iernare ; la +12,8C matca si nceteaz ouatul .

La +8...+6C albinele se adun strns n jurul mtcii formnd ghemul de iernare .

Ghemul are form de sfer sau de elipsoid ( 150 - 300 mm ) si 75% din el se
formeaz n si pe celulele din care a eclozionat ultimul puiet . Cnd ghemul se
formeaz numai pe miere - i se mreste volumul si se divizeaz - pierderile de
cldur sunt de 3 ori mai mari , albinele irosindu-si energia pentru nclzirea
straturilor de miere . n general "familiile" cu 2 - 3 intervale de albine nu pot
forma un ghem unitar . Ghemul de iernare este un sistem cu surs intern de
cldur ( asemenea cpitelor de fn sau grmezilor de cereale ) - n orice loc din
ghem corpul albinei cedeaz cldur care se produce prin microvibratiile
muschilor toracici .

Coaja ghemului este alctuit dintr-un strat de 25 - 70 mm de albine care la

+13,9... +8C stau linistite deplasndu-se temporar n miez pentru a se hrni . n
miezul ghemului temperatura este mentinut ntre +13,9C si +20C cnd
temperatura exterioar depseste 0C si ntre +13,9C si +27C cnd
temperatura exterioar coboar sub 0C ; cnd ncepe cresterea puietului
temperatura n miez este mentinut la +34...+36C . La -3,5C volumul ghemului

se reduce la maxim ( cldura mentinndu-se exclusiv pe seama consumului de

miere ) iar la +8C ghemul se afneaz .

Deoarece temperatura n interiorul stupului este mai mare doar cu 1 - 2 C fat

de temperatura exterioar se acord mai mult important puterii familiei si
asigurrii ei cu hran suficient de bun calitate dect mpachetajului cuibului si
grosimii peretilor stupului . O familie cu 8 - 10 intervale de albine consum cu
50% mai putin miere dect o familie cu 4 - 5 intervale de albin .

Dac n perioadele cu temperaturi mai mici de +14C albinele termin rezervele

de miere de pe fagurii ( n " pat rece " ) ocupati de ghem - nu pot trece lateral pe
fagurii cu miere nvecinati , ghemul putndu-se deplasa doar de jos n sus si din
fat n spate ; pentru desfacerea si mutarea ghemului sunt necesare temperaturi
mai mari de +14C .

Strnse n ghem albinele nu ventileaz cuibul fiind necesar asigurarea aerisirii

corespunztoare pentru ca umiditatea s se mentin la 65% , acumularea
dioxidului de carbon s fie sub 10% si aportul de oxigen s fie peste 7% .

Asigurarea rezervelor de hran

Colectarea rezervelor de miere si pstur pentru iernare va ncepe din luna mai
sau iunie nsumnd cel putin 12 kg miere si 1,5 kg pstur pentru fiecare familie
bun . Se aleg fagurii bine clditi de culoare brun care au cel putin 1,5 kg - o
coroan de 8 cm - de miere cpcit . Se evit fagurii cu multe celule de trntor (
ignorati toamna si primvara de matc sau "nsmntati" determin reducerea
numrului de puiet de lucrtoare si uzura inutil a doicilor ) , fagurii proaspt
clditi ( de culoare alb care pstreaz mai ru cldura ) si fagurii vechi ( de
culoare cafenie care pot declansa mbolnvirea familiei n timpul iernii ) .

Se exclude mierea de man , mierea din suc de struguri , mierea de crucifere

( varza , mustar , ridichi ) si altele care cristalizeaz rapid ( si se fac hrniri de
nlocuire ) . Cnd n cuib sau la rezerva stupinei nu exista suficienti faguri cu 1/2 1/3 miere cpcit , cel mai trziu pn la mijlocul lunii august , se fac hrniri de
completare a rezervelor ( folosind siropul de zahr 2:1 sau 3:2 cte 1l/zi ) . Se
impune ca rezervele de hran ale familiei s nu contin mai mult de jumtate de
miere din zahr . Familiilor slabe li se reduce portia de sirop de zahr fiind
recomandabil folosirea siropului de miere 4:1 pentru hrnirile de completare .

Mierea de man este o miere vscoas , de culoare nchis ( verzuie sau brun ) ,
mai putin dulce , de obicei necpcit si care cristalizeaz greu . Se identific cu
ajutorul reactiei cu alcool ( miere si ap distilat n prti egale se amestec cu 8 10 prti alcool etilic 96 ) cnd solutia obtinut este tulbure sau cu ajutorul apei

de var [ miere si ap distilat n prti egale se amestec cu 2- prti ap de var

( lichid rezultat n urma dizolvrii a 100 g var nestins in 0,5 l ap ) si se nclzeste
pn la fierbere ] cnd n solutia obtinut apar flocoane brune . n zonele de
munte iernarea decurge n conditii bune cu 20 - 30 % miere de man n rezervele
de hran dar n zonele de deal si de cmpie prezenta a 10 - 20 % miere de man
n rezervele de hran produce intoxicatie , diaree si moarte . Mierea de man
blocnd eliminarea apei din resturile alimentare provoac suprancrcarea
intestinului posterior al albinelor si n consecint diareea .

ntrirea familiei de albine

Practic cu luna august ncepe sezonul apicol ntruct de puterea familiei si de

cantitatea si calitatea rezervelor de hran din toamn depind iesirea din iarn si
dezvoltarea familiei n primvar . Este necesar nlocuirea mtcilor
necorespunztoare si stimularea cresterii de albine tinere , familiile bune avnd
pn la 20 august cel putin 4 rame cu puiet si 7 - 10 intervale de albin .

Pentru a stimula cresterea puietului se deblocheaz cuibul introducnd n mijlocul

lui o dat la 6 zile un fagure "brun" , cu o mic coroan de miere , care va fi
pulverizat cu sirop de zahr . n acelasi timp seara se fac hrniri stimulente cu
cte 500 - 800 ml sirop de zahr 1:1 sau se descpcesc cte 3 dm faguri cu
miere dup diafragm la fiecare 3 zile . Eficienta acestor hrniri este conditionat
de existenta n cuib ( 7 - 10 rame ) a cel putin 12 kg miere si de existenta
culesului de polen ( necesar cresterii puietului , prelucrrii siropului si formrii
corpului gras ) - n lips se fac hrniri cu polen sau cu nlocuitori de polen .

Hrnirile se pot face si cu ajutorul unei pungi de plastic care se umple cu sirop ,
se nchide fr a lsa aer n interiorul ei , se aseaz pe spetezele superioare si se
perforeaz de 5 - 6 ori cu un ac partea ei superioar .

Continuarea hrnirilor stimulente dup 20 septembrie , mai ales cnd matca

familiei este tnr , provoac prelungirea pontei mtcii - albinele eclozionate
risc s nu aib timp s-si formeze corpul gras si s beneficieze de un zbor de
curtire ( ceea ce n primvar va cauza n rndul lor o mortalitate masiv ) .

Stimularea cresterii puietului impune si asigurarea regimului termic optim prin

restrngerea si mpachetarea cuibului cnd temperaturile nocturne coboar sub
+14C .

La sfrsitul lunii septembrie ntrirea familiei se mai poate face prin unirea cu 0,6
- 0,8 kg albine ale familiei ajutatoare .

Revizia general

Revizia general este ultima interventie strict necesar n cuibul unei familii
normale .

Ornduirea cuibului pentru iernare

Stabilirea numrului de faguri lsati n cuib se face constatnd , ntr-o dimineat

rcoroas ( +12C ) , numrul de intervale ocupate de albine . Pentru un ghem
de 8 ( 4... 11 ) intervale se las 9 ( 5... 12 ) rame cci fagurii neocupati de albine
mucegiesc putnd declansa ascosferoza .

Fagurii lsati vor avea cel putin ntre 1,5 si 2,5 kg miere cpcit si se
amplaseaz n 3 moduri :

1) bilateral ( modul natural ) - fagurii cu cele mai mari cantitti de miere se

aseaz la cele 2- margini ale cuibului urmati , pn la centru , de faguri cu
cantitti descrescnde de miere ;

2) unilateral ( modul folosit la stupii cu ramele asezate paralel cu urdinisul , n "

pat cald " sau pentru iernarea n acelasi stup a 2- familii mai slabe care separate
de diafragm vor forma un singur ghem ) - fagurii cu cantittile cele mai mari de
miere se aseaz la o margine a ghemului urmati , pn la diafragm , de faguri
cu cantitti descrescnde de miere .

3) central ( modul folosit pentru familii slabe sau pentru familii cu rezerve mici de
hran ) - fagurii cu cea mai mare cantitate de miere se aseaz n mijlocul cuibului
urmati pn la margini de faguri cu cantitti descrescnde de miere .

Fagurele cu pstur se amplaseaz la mijloc ntre fagurele din centrul cuibului si

fagurele mrginas .

Nu se las miere necpcit n cuib pentru iarn cci va fermenta din cauza
umidittii din stup . Mierea necpcit poate fi lsat strmtornd cuibul pentru a
fi acoperit de ghem numai dac proviziile de hran sunt insuficiente si exist
certitudinea c aceasta nu este miere de man .

Realizarea unui orificiu 12 mm n mijlocul fagurilor la 60 - 70 mm de speteaza

superioar asigur o oarecare circulatie a albinelor n ghem pentru hrnire si
rspndirea substantei de matc mbunttind iernarea .

mpachetajul se face cu saltelute umplute cu paie sau talas , cu plci de poliester

expandat , cu psla de 10 - 20 mm grosime sau cu saci de iut . Acestea se pun
deasupra podisorului si dup diafragme si protejeaz cuibul de schimbri bruste
ale temperaturii cnd ghemul nu este complet format sau este afnat .
Acoperirea podisorului cu 2 - 3 foi de hrtie este valabil numai primvara si
toamna dar iarna acestea absorb si pstreaz umiditatea mpiedicnd evacuarea
vaporilor de ap din stup .

Ventilatia cuibului

Ventilatia trebuie sa asigure aportul de oxigen ( necesitate care se mreste odat

cu nceputul cresterii puietului ) , evacuarea dioxidului de carbon si eliminarea
surplusului de umiditate rezultat n urma digestiei mierii . Surplusul de umiditate
provoac dezvoltarea populatiei de varroa , fermentarea mierii , mucegirea
psturei , aparitia si proliferarea ascosferozei ( " puiet vros " ) , nmultirea
aspergilelor ( " puiet pietrificat " ) n pstur si mucegirea ( pericistimicoza )
fagurilor neocupati de albine .

Ventilatia se asigur ndeprtnd cu 2 - 3 mm scndurelele de podisor de la

marginea cuibului , ridicnd ( scndurelele ) podisorul cu 5 mm n partea frontal
sau nlturnd cpcelul de la orificiul de hrnire . Orificiile astfel create se
acoper cu salteluta de mpachetaj . Urdinisul se reduce rmnnd 4 - 6 mm ( 36
- 54 mm ) pentru fiecare interval de albine ( 215 - 540 mm ) .

Cuiburile umede sunt reci , iernarea familiei de albine decurge mai bine cnd
urdinisul este mai mare de 5 mm / interval albin sau este deschis fanta de
aerisire din spatele podisorului . Urdinisurile mici las sa treac aerul rece ca si
cele mari cu deosebirea c aerul din stup se rceste mai lent ( dar si se inclzeste
mai lent odat cu nclzirea vremii ) . Deschiderea urdinisului superior si
reducerea urdinisului inferior la 90 mm prezint avantajul c ntre ele nu se
formeaz curent .

Ct timp zpada de la urdinis este afnat si nu este acoperit de o crust

nghetat - ea permite circulatia aerului .

Picturile de ap de la zpada topit care cad de pe capacul stupului pe scndura

de zbor ntretin umiditatea la urdinis . Stupul se nclin cu 6 - 8 n fat pentru
scurgerea apei de pe fundul stupului .

Zborul de curtire

La sfrsitul toamnei si oricnd n cursul iernii n zilele calde ( +14..+12C ) si

senine se deschid complet urdinisurile si se ridic capacele stupilor si saltelutele
de mpachetaj expunnd podisoarele razelor solare .

! n final trebuie verificat pozitionarea ghemulului .

Iernarea in adpost

n adpostul pentru iernarea familiilor de albine se mentine ntunericul ,

temperatura constant ntre 0C si +2C , +4C maxim si se asigur o aerisire
corespunztoare astfel nct umiditatea s nu depseasc 75% .

Familiile iernate in adposturi consum cu 37% mai putin miere dect familiile
iernate n aer liber dar efectueaz zborul de curtire cu 2 sptmni mai trziu ,
au n primvar cu 50% mai putin puiet si realizeaz o productie de miere si
cear cu 50% mai mic .

Iernarea nucleelor cu mtci de rezerv

1) Nucleului i se asigur 3 - 4 faguri , 400 - 700 g albin si 4 - 7 kg miere si se

amplaseaz , separat cu o diafragm oarb , alturi de o familie puternic .

Mortalitatea albinelor n cursul iernii este de 5 - 25 % . Iernarea intr-un stup a 2-

familii are ca rezultat un consum de hran cu 18% mai mic si , n primvar ,
mrirea cu 10% a cantittii de puiet fat de o familie iernat aparte .

2) Nucleul cu 2 - 3 faguri care contin 0,4 - 0,7 kg albin si 3 - 6 kg miere se

aseaz , izolat cu diafragme sepatatoare , ntre 2- familii puternice n acelasi
stup .

3) Nuclee cu 1 - 2 faguri cu 0,2 - 0,3 kg albin si 1,5 - 3 kg miere se introduc ,

desprtitii de diafragme cu ferestre 50x60 mm acoperite pe ambele prti cu

plas de srm cu orificii 2 - 3 mm si cu urdinisuri propri , n acelasi stup pentru a

forma un singur ghem de iernare .

4) Mtcile de rezerv pot fi iernate n baterii de custi ntr-o singur familie . n

primvar trebuie s fie "distribuite" cci dup zborul de curtire n familie va
supravietui o singur matc .

Supravegherea iernrii

n cursul iernii stupii se protejeaz de vnturi si se expun n plin soare , se previne

nelinistirea albinelor de psri , zgomote ... Dup o tulburare puternic familia se
linisteste abia peste 20 - 30 ore . Zumzetul familiei nelinistite poate nelinisti
familiile din imediata vecintate .

Pentru a preveni sufocarea familiei de albine si a asigura necesarul de aer cnd

ncepe cresterea puietului se nltur zpada si gheata depus la urdinis si la
fiecare 40 zile din spatele urdinisului se ndeprteaz albinele moarte pe o
adncime de 10 cm cu ajutorul unei srme cu 5 mm care are o portiune de 3,5
cm ndoit la 90 .

Pe fundul stupului se aseaz " foaia de control " pentru a putea cerceta mai bine
resturile care cad din ghemul de iernare .

Cnd temperatura o permite se efectueaz un control sumar al iernrii - ridicnd

putin podisorul se observ forma si asezarea ghemului .

Controlul auditiv

Ascultarea familiilor de albine se face o dat la 3 - 4 sptmni n novembrie si

decembrie apoi o dat la 2 - 3 sptmni n ianuarie si februarie .

1) zumzet moderat si continuu = familia este in stare bun ;

2) bzit puternic , prelung si cu ntreruperi ( plngtor ) = familia si-a pierdut

matca ;

3) zumzet slab si fosnet asemntor celui al frunzelor sau hrtiei = familia este
nfometat ;

4) bzit puternic fr ntreruperi = familia este bolnav sau are mult umiditate
n cuib ;

* cnd nu se aude nimic se loveste usor peretele din fat al stupului si dac
familia nu a murit - va produce pentru 15 - 20 secunde un zumzet uniform
descresctor .

Examinarea resturilor din stup

1) mortalitate exagerat ( dup o singur lun se gseste o cantitate de albine

moarte care ar umple un pahar de 250 ml , att ct moare ntr-o familie n timpul
ntregii iernrii ) = uzura organismului albinelor din cauza conditiilor de iernare
nefavorabile , bolilor sau intrrii n ghem a multor albine btrne ;

2) albine moarte si rosturi de cear umede sau mucegite = umezeal ,

ventilatie deficitar a stupului ;

3) abundenta rosturilor de cear = prezenta puietului sau nelinistirea albinelor ;

4) albine moarte cu trompa intins = lipsa hranei ;

5) albine cu abdomenul negru si umflat , pete castanii = diaree , mbolnvirea

familiei ;

6) albine moarte fr capete , albine roase = prezenta soarecilor n stup ;

7) aglomerarea albinelor ntre leaturile superioare ale ramelor si podisor ( sub

+8C ) = epuizarea rezervelor de hran ;

8) afnarea excesiv a ghemului = prezenta varroa n cuib ;

9) podisor cald = orfanizare , agitatia albinelor .

Redresarea familiilor cu probleme

Iarna interventiile n cuibul familiilor de albine se pot face cnd temperaturile

exterioare depsesc +10C sau ntr-o ncpere care se nclzeste treptat , nti
pn la +16C apoi la +26C . Interventiile sunt necesare n cazul orfanizrii unirea cu un nucleu sau cu alt familie , aparitiei diareei - efectuarea unui zbor de
curtire si nlocuirea fagurilor si epuizrii proviziilor de hran :

1) dup ce se nclzesc faguri cu miere se introduc lng ghem realiznd n

centrul lor un orificiu de 12 mm ;

2) n fagurii goi ai cuibului se toarn miere nclzit ;

3) pe leaturile superioare ale ramelor , deasupra ghemului , intercalnd sipci de 5

- 10 mm grosime se aseaz turte de miere cristalizat sau de zahr si miere
nvelite n tifon umezit ori n hrtie perforat .

Iarna hrnirile cu sirop de zahr uzeaz prematur albinele si mresc umiditatea n

stup .

Desi absenta psturei din cuib nelinisteste albinele - polenul introdus n turte
naintea zborului de curtire provoac diaree producnd suprancrcarea pungii
rectale .

Conectai-v|Activitatea recent pe site|Raportai un abuz|Printai pagina|Un

produs Site-uri Google