Sunteți pe pagina 1din 18

Capitolul I

1.1. Obiectivul proiectului


Realizarea unei linii tehnologice de fabricatie a serviciilor de cafea cu o capacitate de 1700 t/an.

1.2.

Prezentarea generala a produsului

Faiantele sunt mase ceramic poroase, permeabile la lichide si gaze; permeabilitatea lor este
inlaturata prin acoperire cu compozitii vitrifiabile.
Alegerea porozitatii ca o caracteristica specifica a faiantelor face posibila deosebirea acestora
de masele si produsele vitrificate neporoase, cat si de cele poroase cu textura gresiera.

Masele crude de faianta sunt constituite din component principali refractari si component
fondant. Componentii fondant ai maselor crude asigura formarea fazei lichide la tratament termic,
care sa lege fazele cristaline, consolidand masa de faianta arsa.
Utilizand drept criteriu de clasificare natura componentului principal de vitrificare se deosebesc
faiante: feldspatice, calcaroase, mixte, silicioase si argiloase.[1]
Proprietati
Proprietatile cele mai caracteristice ale faiantelor sunt: porozitatea, permeabilitatea, acordul
masa glazura, temperature de ardere, microstructura masei, culoarea masei, luciul si duritatea
glazurii.
Porozitatea faiantelor este mai mare de 8 %, limita sa maxima este de 25 %.
Permeabilitatea faiantelor este consecinta porozitatii lor. Pentru ca efectul de impermeabilizare
al glazurii sa fie efficient, se impune asigurarea continuitatii sale de acoperire, evitarea defectelor de
harisare si exfoliere a glazurii.
Temperature finala de ardere a produselor de faianta este inferioara aceleia a portelanurilor si a
gresiilor, nefiind necesara vitrificarea deplina. Arderea in biscuit se realizeaza la 900 - 1200C.
Culoarea masei de faianta fina este alba, cu nuanta galbuie, agreabila; in cazul faiantelor
commune culoarea cioburilor este rosietica de nuante diferite.
Rezistenta mecanica este cu atat mai redusa cu cat proportia de faza vitroasa este mai mica.[1]
Faianta argiloasa
Poate fi:
a) Calcaroasa
b) Feldspatica
c) Mixta [2]
Acest tip de faianta se poate caracteriza prin:
-

Continut ridicat de material argilor


Aspect neted
Glazura rezistenta. [2]

Cand componentul argilor al maselor crude de faianta contine o proportie ridicata de Fe 2O3 se
obtin:
a) Faiante comune cu ciobul roscat
b) Faiante fine cu ciobul alb. [2]

Capitolul II
2.1. Descrierea materilor prime
Pentru obinerea produselor ceramice se folosesc materii prime: principale, auxiliare i pentru
glazur i decor.
2

a) Materii prime principale


Aceste materii prime au rolul cel mai important n formarea proprietilor masei
ceramice.Pentru obinerea produsului ceramic brut se folosesc materiale plastice i neplastice.
Materialele plastice constituie partea principal a masei ceramice care realizeaz legturantre
toi constituenii acesteia. Din aceast grup fac parte: argila i caolinurile.
Plasticitatea, puterea liant, higroscopicitatea, contracia la uscare a materiilor plastice determin n
modhotrtor calitatea produselor finite.
Materiile prime neplastice au rolul de a diminua unele efecte negative ale
materialelor argiloase, de a mbunti proprietile produselor finite. Dintre acestea fac
parte: fondanii,materialele degresante i refractare
Fondantii au rolul de a micora temperatura de formare a fazei topite, formnd totodat
printopire
o compactizare
i conferind
transluciditate produselor finite. Ei sunt
foarte
importani i nfuncie de natura prim folosit, produsul ceramic i poart denumirea (ex: porelan
fosfatic, faianafeldspatic). Se utilizeaz feldspai (folosii in general la ceramica fin), fosfai,
dolomita, calcarul.
Materiale degresante i refractare confer o rezisten nalt (peste 1500C) i particip
laformarea ciobului ceramic. Ele au rolul de a mri plasticitatea masei ceramice i contracia lauscare.
In afar de aceste proprieti mresc rezistena mecanic, rezistena la uzur, rezistena fade agenii
corozivi a produselor ceramice tehnice si de menaj. Se utilizeaz cuarul, alumina,nisipurile
cuaroase.
b) Materiile secundare au rolul de a mbunti unele proprieti ale maselor ceramice.
Plastifianii (parafina, dextrina etc.) mbuntesc prelucrabilitatea i mresc rezistenamecanic
a produselor nearse.
Lubrifianii (motorina, stearaii de bariu, magneziu, zinc, petrolul lampant) faciliteazfasonarea
prin presarea masei ceramice datorit aciunilor de lubrifiere.
Fluidizanii (carbonatul de sodiu, silicatul de sodiu etc.) contribuie la stabilizarea barbotinelor
ceramice cu un coninut redus de ap.
c) Materiile prime pentru glazur i decor
Glazurile sunt sticle uor fuzibile, depuse n straturi subiri pe suprafaa produselor ceramice.
Rolul lor este de a asigura o impermeabilizare a produselor fa de lichide i gaze, de acontribui n
acelai timp la mbuntirea aspectului, conferind unele caracteristici de ordin
estetic,in special prin luciu, netezime, culoare. Glazurile pot fi transparente, opace sau colorate sicom
pozitia lor chimica este cea a unei sticle. Glazurile sunt obinute din silice combinat cu oxizialcalini,
alcalino-pmntoi, oxizi de plumb, alumin etc.Materiile prime pentru decorare sunt n special oxizi
sau combinaii ale metalelor grelenumii pigmeni ceramici . Aplicarea acestora se poate face pe
glazur i sub glazur. Pigmenii aplicai pe glazur trebuie s aib proprietatea de a ptrunde n
glazur fr a se descompune laardere i s-i pstreze nuana. Pigmenii folosii sub glazur (sunt
puini) trebuie s reziste latemperatura de ardere a produsului ceramic de pn la 1400C.
Se utilizeaz diferii compui n acest scop, pentru colorarea n: albastru - compui de
cobalt;verde - compui ai cromului; rou nchis i brun - compui ai fierului; brun-violet, violet compuide mangan; galben, negru, portocaliu: compui de uraniu. Se mai utilizeaz aurul si platina in
starecoloidal.
3

Opacizanii sunt substane care rmn sub form de particule fine, uniform dispersate nmasa
glazurii, pe care o opacizeaz sau pot produse bule de gaz nedizolvate n glazur, conferindu-i
acesteia un aspect lptos. Se utilizeaz n acest scop: oxizi de staniu, oxid de titan, oxid
de zirconiu,oxid de stibiu. [2]
Materii prime utilizate:
TALCUL
Talcul este un silicat hidratat de magneziu: Mg 3Si4O10(OH)2 sau H2Mg3(SiO3)4. Mai poate
conine, procentual: FeO 1.8%, MnO 1.5% i ZnO 6.0%.
Este lamelar, solzos moale i cu luciu gras. Are diverse culori: alb, alb-argintiu, gri, verdedeschis, maroniu. Cristalizeaz n sistem monoclinic, mai rar ortorombic. Are o duritate de 1-1.5 pe
scara Mohs, o densitate relativ de 2.7-2.8 i cliveaz foarte uor.
Talcul este un mineral foarte comun i se gsete n isturi cristaline mpreun cu serpentinita,
dolomita etc. Se gsete i n roci metamorfice, n forme granulare sau foliare, ca steatita, piatra de
spun etc.
Datorit rezistenei la temperatur, talcul a fost folosit din cele mai vechi timpuri la producerea
ceramicii i porelanului a fost numit i piatr de porelan. Astzi este folosit la fabricarea
spunului, lubrifianilor, coloranilor, cretei de croitorie, n cosmetic i dermatologie.
Aspectul talcului privit la microscop este redat n figura 1.a i 1.b; structura sa cristalin este
prezentat n figura 1.c. [3]

a)

b)

c)

Structura reticulara a talcului [4]


ARGILA
Argila este un grup de minerale pmntoase, granulare, care devin plastice dac sunt
amestecate cu puin ap sau devin tari i casante dac sunt arse.
4

Granularitatea argilelor presupune existena unor particule de la 0.02 mm la 0.04 mm.


Argila este format din silicai de aluminiu hidratai, la care se adaug o cantitate apreciabil de
alte elemente: magneziu, fier, calciu i potasiu.
Dup cum arat i analizele chimice, argilele sunt similare din punct de vedere structural, fiind
alctuite din cristale minuscule care tind s formeze pelicule subiri. Deoarece cristalele argilei sunt
att de mici nu se pot distinge la o analiz cu microscopul. Astfel pentru a se identifica cu precizie
tipul de mineral se folosesc razele X. Argila are o duritate de 2-3 pe scara Mohs.
Argilele sunt de origine sedimentar. Ele s-au format prin: aciunea apelor de suprafa asupra
rocilor feldspatice (granitice, gneissuri .a.); aciunea apelor din mlatini asupra rocilor din substrat;
aciunea fluidelor hidrotermale (CO2, H2SO4, H2S, F, .a.) asupra rocilor silicatice. Se gsesc n
depozite primare situate chiar la locul de genez i n depozite secundare rezultate din transportul i
depunerea argilelor n zone diferite de cele de formare.
Dup mineralele predominante argilele pot fi:
1.
uscat;

Alofonice, coninnd peste 60% Al2O3 i care prezint rezisten sczut n stare

2.
Caolinitice, care se clasific le rndul lor n: caolinuri constituite din cristale de
caolinit mari (mai mari de 10 m) i argile refractare cu cristale de caolinit mici;
3.
Montmorillonitice numite i bentonite, prezentnd suprafaa specific pn la 900
m /g, cretere de volum la umezire de peste 200% (figura 5);
2

4.

Ilitice cu plasticitate ridicat;

5.
Sepiolitice, care prezint suprafaa specific pn la 150 m 2/g, iar dup activare n
soluii acide diluate constituie pmntul decolorant.
Dup puritate (raportul de minerale argiloase i minerale accesorii) argilele pot fi:
1.
fuzibile (comune) care sunt puternic impurificate, avnd temperatur de topire sczut
(sub 1150C), constituind materiile prime pentru ceramica de construcii poroas;
2.
vitrifiabile, cu impuriti mai puine, temperatur de topire pn la 1580C i care pot
fi arse la vitrifiere (la 1200-1350C), utilizate pentru ceramica vitrifiat;
3.
refractare, ce conin foarte puini oxizi impuriti (alcalini, alcalino-pmntoi i de
fier), avnd de aceea temperatura de topire de peste 1580C, folosite la obinerea produselor
refractare silico-aluminoase. [3]
CAOLINUL
Caolinitul este o varietate de argil. El are formula chimic Al 4Si4O10(OH)2. Numele lui deriv
de la chinezescul kau ling (creast mare), o referin a dealului Jauchau Fu, unde a fost gsit prima
dat.
Caolinul este format prin degradarea feldspailor. El este compus n cea mai mare parte din
caolinit (alturi de dickit i nacrit), toate cu structur microcristalin
Caolinul are o densitate relativ de 2.6 i o duritate de numai 2-2.6 pe scara Mohs.
Caolinul este alb n stare pur, ns, adesea, este maroniu, roiatic sau gri din cauza
impuritilor. El are un luciu sidefiu i este translucid.
5

Caolinul este cel mai important mineral dintr-un grup care mai include: dickita, nacrita i
halozita. Toate acestea difer de caolin i ntre ele, prin modul de aranjare al straturilor de silicai.
Cele mai importante zcminte se gsesc n Statele Unite, Marea Britanie, Cehia, China,
Germania, Italia, Spania, Frana etc.
Caolinul este un produs mult utilizat n industrie. Formele pure sunt folosite pentru porelanuri fine.
Varietile mai puin pure sunt folosite pentru crmizi, ceramic sau ca material de umplutur n
industria coloranilor i a hrtiei.
De asemenea, caolinul este o materie prim important pentru obinerea aluminei (Al 2O3) i a
aluminiului.
Aspectul unei mostre de caolin, precum i structura sa cristalin (microfotografiat i schematizat)
sunt prezentate n figura 5. [3]

2.2. Descrierea fluxului tehnologic


Etapele fluxului:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
1.

Prepararea masei ceramice


Fasonarea masei ceramic
Uscarea produselor fasonate
Arderea I
Glazurarea
Arderea II
Decorarea
Arderea III
Prepararea masei ceramice.

Se dozeaz materialele prime conform reetei de fabricaie,se supun sitrii (cernerii), deferizrii
si omogenizrii (deoarece prezint importan proporia,granulaia i puritatea) dup care se amestec
cu apa. Granulaia componenilor determin calitatea produsului ceramic, de aceea sitarea se va
executa cu deosebit atenie.In urma amestecrii cu ap, masa ceramic poate fi:
- sub forma de past ceramic ce are pana la 20% apa;
- barbotin ceramica 24-35% apa. Daca nu are ap, masa se numete pulbere ceramic.
2.

Fasonarea masei ceramic este operaia care d form obiectului i poate fi:

a. Plastic (pentru pasta ceramica);


b. Prin turnare (pentru barbotin);
c. Prin presare (pentru pulberi).
Fasonarea plastic se realizeaz prin:
- Strunjire pentru obiectele cu forma unui corp de rotaie. Se poate face manual (roataolarului)
sau automat.
- Extrudere (tragere); masa ceramica este mpins in faa unui profil (orificiu). Se aplica la
produse ce au profil simplu.
- Presarea in forme de ipsos; se aplica pentru articole de manufactur comun (cni, oale)i
pentru obiectele artizanale.
3.
Uscarea produselor fasonate se realizeaz n scopul creterii rezistenei lor, a
nlturriifenomenului de deformare ca urmare a evaporrii brute a apei si a eliminrii
contracieidimensionale. Uscarea se realizeaz natural in oproane sau artificial in tuneluri de uscare.
In cazulin care este condus necorespunztor, apar defecte ca crpturi, deformri.
4.

Arderea I-a (arderea produsului uscat). Se realizeaz n cuptoare speciale cnd au locmodificri
ale proprietarilor: crete compactitatea, se modific culoarea, se mbuntete rezistenamecanic. Pe
la 500C produsul i pierde apa de cristalizare, devine poros si sfrmicios, dar prinamestecare cu
apa nu mai da un material fasonabil. La 750C produsul este tot poros, dar rezistent.La 1000C
porozitatea ncepe s scad din cauza unui fenomen de clincherizare, adic topire pariala ce acoper
porii reducnd porozitatea. Clincherizarea poate avansa pana la vitrifiere, cnd produsul este aproape
compact. Produsul rezultat se numete biscuit ceramic.
5.
Glazurarea consta in depunerea unui strat subire de glazura. Rezult un produs ceramiccu
proprieti mbuntite, privind: luciul, impermeabilitatea la ap i gaze, proprietile mecanicei
chimice. In condiiile n care glazurarea nu este corespunztor executata, apar multe defecte
careafecteaz calitatea, unele neadmise in comercializarea produselor.
6. Arderea II (arderea produselor glazurate). Se realizeaz la temperaturi mai sczutedect
prima ardere. In urma acestei arderi se realizeaz aderena stratului de glazur la suprafaa produsului
ceramic.
7. Decorareaeste operaia de mbuntire a aspectului exterior si se poate realiza peglazura si
sub glazura.Metode de decorare sunt:
-pictarea manual este o decorare ce confer valoare artistica deosebit;
-benzi i linii;
-pulverizare, pentru suprafee colorate i pentru fonduri cu degradeuri;

-decalcomanii sunt decoruri n culori ceramice depuse prin imprimare pe o hrtiespecial i


acoperit cu o pelicul suport, care face posibil transferarea i depunereadecorului pe produs;tampilare, pentru decoruri simple;
-serigrafie (sitografie) pentru desene simple, desene geometrice i pentru produse de seriemare,
folosindu-se site-ablon;
-imprimare cu plci de oel, cu cilindri pe care este gravat desenul;-gravur pentru inscripii de
aur;
-procedeul fotoceramic reproducerea unei fotografii cu culori vitrificabile.
8. Arderea a III-a (arderea decorului)
Se realizeaz la temperaturi i mai mici dect arderea a II-a i anume la 400-500C. n
urmaacesteia se confer rezisten decorului la aciuni mecanice i chimice.
Capitolul 3
3.1. Incadrarea in sistemul oxidic
Din calculul retetei de materii prime reiese ca faianta de menaj se incadreaza in sitemul termar
K2O-Al2O3-SiO2.
Ortoza feldspatul de potasiu K2O-Al2O3-6SiO2 este incongruent, disociindu-se la 1170C in
leucit si topitura.
Sanidinul, microclinul, adularul , sunt minerale care se intalnesc in natura si care au forma
chimica identica cu a ortozei, insa se prezinta in forme cristalografice deosebite.
Din studiile facute pana in prezent nu se poate confirma inca daca aceste minerale sunt forme
polimorfe ale ortozei, sau daca sunt feldspati potasici formati in conditii deosebite geoghimice de
presiune, eventual hidrotermal. Dupa unii cercetatori, ar proveni prin racirea brusca a topiturilor din
sistemul albit-ortoza, cand cristalele mixte albit-ortoza, initial formate la temperatura ridicata, nu au
avut timp sa se dezamestece (pertitizare).
Leucitul K2O-Al2O3-4SiO2 este congruent, cu punct de topire la 1686C. Prezinta doua
forme polimorfe : si a caror temperatura de transformare este de 620C. Forma cristalizeaza
tatragonal, forma cristalizeaza cubic.
Kaliofilitul K2O-Al2O3-2SiO2 este congruent, cu punct de topire la 1700C, cristalizeaza
hexagonal. Prezinta doua stari polimorfe, carnegieritul potasic, este forma de temperatura inalta,
cristalizeaza rombic, punctul de transformare este 1540C.
Relatiile de echilibru termic impart sistemul in portiunea studiata in 8 subsiteme ternare.
Sistemele I ,II, II trebuie interpretate impreuna: ele alcatuiesc un sistem ternar complex
avand doi compusi incongruienti, eutecticul E1 si peritecticele G2, G2 sunt situate in subsistemul I.
Subsistemele III si IV sunt sisteme ternare elementare cu eutecticele E3 si E6 cuprinse in
interiorul lor.
Subsistemele IV, IV si V trebuie interpretate impreuna din cauza ortozei care este un compus
incongruent, Aceste 3 triunghiuri alcatuiesc un sistem ternar complex cu doi compusi binari dintre
care unul KS4 este congruient si altul KAS6 este incongruient si eutecticele E4 si E4 si peritecticul
G5 sunt aferente fiecaruia din subsisteme.
In acest sistem cele mai coborate eutectice E4 la 695C si E4 la 710C apar in regiunea
topiturilor acide (silicioase), ele sunt cu circa 50C mai coborate decat la sistemul Na 2O-Al2O3 SiO2
, de unde se deduce si de data aceasta, caracterul mai puternic fondant al K 2O decat al Na2O, din
acest motiv in ceramica feldspatii potasici sunt preferati color sodici.

Un interes deosebit il prezinta subsistemul I : mulit- ortoza-silice in care sunt cuprinse masele
ceramice din categoria portelanului, faiantei etc. Aceste mase ceramice asculta de eutecticul ternar
E1 care se topeste la 985C ( cu circa 70C mai coborat decat la cele corespunzand subsistemului
mulit-albit-silice ).

3.1. Reprezentarea maseiin diagram ternara


67.62 % SiO2
24.35 % Al2O3
2.87 % K2O

Capitolul 4
4.1. Calculul retetei de materii prime

10

Reteta de fabricatie:
Caolin de Vadu Crisului 46%
Feldspat IIIC 30%
Argila Ineu Cristior 20%
Talc 4%
Materii
prime
Caolin
Feldspa
t
Argila
Talc

SiO2

Al2O3

Na2O

K2O

CaO

MgO

Fe2O3

TiO2

PC

52.99
79.03

31.35
12.02

0.09
3.76

1.09
3.61

0.66
0.45

0.53
0.36

1.43
0.33

0.4
-

11.46
0.44

63.39
63.37

21.26

0.51

5.82

0.17

0.83
31.82

3.12

0.59

4.31
4.71

Pt Caolin:
Ox = 88.64
88.54 . 100%
52.99 SiO2 x
x = 59.85
Pt Feldspat:
Ox = 99.56
99.56 100%
79.03 SiO2 x
x = 79.38
Pt Argila:
Ox = 95.69
95.69 100%
63.39 SiO2 x
x = 66.25
Pt talc:
Ox = 95.19
95.19 100%
63.37 SiO2 .. x
x = 66.57

Materii
prime
Caolin
Feldspa
t
Argila

SiO2

Al2O3

Na2O

K2O

CaO

MgO

Fe2O3

TiO2

59.85
79.38

35.41
12.07

0.1
3.77

1.23
3.63

0.76
0.45

0.6
0.36

1.61
0.33

0.45
-

46
30

66.25

22.22

0.53

6.07

0.18

0.87

3.26

0.62

20

11

Talc

66.57

33.43

SiO2 : 0.46*59.85+0.2*66.25+0.3*79.38+0.04*66.57 = 67.26


Al2O3 : 0.46*35.41+0.2*22.22+0.3*12.07 = 24.35
Na2O : 0.46*0.1+0.2*0.53+0.3*3.77 = 1.28
K2O : 0.46*1.23+0.2*6.07+0.3*3.63 = 2.87
CaO : 0.46*0.74+0.2*0.18+0.45*0.3 = 0.51
MgO : 0.46*0.6+0.2*0.87+0.3*0.36+0.04*33.43 = 1.90
Fe2O3: 0.46*1.61+0.2*3.26+0.3*0.33 = 1.50
TiO2: 0.46*0.45+0.2*0.62 = 0.33
Materii
prime
Caolin
Feldspat
Argila
Talc
Material

SiO2

Al2O3

59.85
35.41
79.38
12.07
66.25
22.22
66.57
24.35

Na2O

K2O

CaO

MgO

Fe2O3

TiO2

0.1
3.77
0.53

1.23
3.63
6.07

0.76
0.45
0.18

0.6
0.36
0.87
33.43

1.61
0.33
3.26

0.45
0.62

Mcaolin
Mfeldspat
Margila
Mtalc

4.2. Schema fluxului tehnologic

12

CAOLIN

ARGILA

DOZARE

DOZARE

FELDSPAT

TALC

DOZARE
F

MACINARE
SITARE-DEFERIZARE
FILTRU PRESA
PRESARA VACCUM
PRESARE PLASTICA
USCARE
ARDERE I
GLAZURA

GLAZURARE
ARDEREA II
DECORARE
ARDEREA III
DEPOZITARE

4.3. Bilantul de materiale


13

DOZARE

APA

DOZARE

CAOLIN

ARGILA

DOZARE

DOZARE

FELDSPAT

TALC

DOZARE
F

MACINARE
SITARE-DEFERIZARE
FILTRU PRESA
PRESARA VACCUM
PRESARE PLASTICA
USCARE
ARDERE I
GLAZURA

GLAZURARE
ARDEREA II
DECORARE
ARDEREA III
DEPOZITARE

a. Depozitarea
S = R = 4.86 t/zi
14

DOZARE

APA

DOZARE

b. Arderea III
Q = R + PC + U1 + P1
U1 = 0.005*Q
Q = 0.995*Q
PC = (PC/100)*Q
P1 = 0.01*Q
Q = 4.98 t/zi
U1 = 0.02 t/zi
PC = 0.05 t/zi
P1 = 0.05 t/zi
c. Decorare
P = Q = 4.98t/zi
d. Arderea II
O = P + PC + U2 + P2
U2 = 0.005*O = 0.02 t/zi
O = 0.995*O
PC = 0.015*O = 0.08 t/zi
P2 = 0.03*O = 0.16 t/zi
O = 5.24 t/zi
e. Glazurare
N = 0.05*N = 0.25
N + N = O
N = 4.99 t/zi
f. Arderea I
M = PC + N + U3 + P3
U3 = 0.005*M = 0.03 t/zi
PC = (PC/100)*M = (6.45/100)*0.995*M = 0.064*M
P3 = 0.05*M = 0.28 t/zi
M = 5.67 t/zi
PC = 0.37 t/zi
g. Uscarea
P4 = 0.02*L = 0.14 t/zi
U4 = 0.22*M 0.02*L = 1.11 t/zi
L = M + P4 + U4
L = 6.92 t/zi
h. Presare plastic
P5 = 0.03*K
K = L + 0.03*K
K = 7.13 t/zi
P5 = 0.21 t/zi
i. Presa vaccum
P6 = 0.015*J
J = K + 0.015*J
J = 7.27 t/zi
P6 = 0.11 t/zi
j. Filtru presa
P7 = 0.01*I = 0.09 t/zi
U7 = 0.4*J 0.22*I = 1.06 t/zi
I = J + U7 + P7
I = 8.41 t/zi
15

k. Sitare Deferizare
P8 = 0.005*G = 0.04 t/zi
G = I + 0.005*G
G = 8.45 t/zi
l. Macinare
P9 = 0.02*F = 0.17 t/zi
F = G + 0.02*F
F = 8.62 t/zi
Cantitatea de material este 8.62 t/zi
Cantiatea de apa din material (40/100)*8.54 = 3.448 t/zi
Cantitatea de material solid (60/100)*1.61 = 5.172 t/zi
5.172..x..y....z...v
100...46...30...20.4
x = 2.379 t/zi Caolin
y = 1.551 t/zi Argila
z = 1.034 t/zi Feldspat
v = 0.207 t/zi Talc
Continutul de apa: 3.448 t/zi
m. Dozare
A = A = 2.379 t/zi Caolin
B = B = 1.551 t/zi Argila
C = C = 1.034 t/zi Feldspat
D = D = 0.207 t/zi Talc
E = E =3.448 t/zi Apa

Operatie
Depozitare
Arderea III

Decorare
Arderea II

Glazurare

Iesiri
t/zi
4.86
4.86
U1 = 0.02
P1 = 0.05
PC = 0.05
4.98
4.98
U2 = 0.02
P2 = 0.16
PC = 0.08
5.24

Intrari
t/zi
4.86
4.98

4.98
5.24

4.99
16

Arderea I

Uscare
Presare
Presare vaccum
Filtru presa
Sitare - Deferizare
Macinare

Glazura = 0.25
5.67

4.99
U3 = 0.03
P3 = 0.28
PC = 0.37
5.67
U4 = 1.11
P4 = 0.14
6.92
P5 = 0.21
7.13
P6 = 0.11
7.27
U7 = 1.06
P7 = 0.09
8.41
P8 = 0.04
8.45
P9 = 0.17

6.92
7.13
7.27
8.41
8.45
8.62

Caolin
Argila
Feldspat
Talc
Apa

2.379
1.551
1.034
0.207
3.448

4.4. Descrierea utilajelor


Cuptoarele utilizate la arderea produselor ceramic
Cuptoarele pot fi incalzite ccu combustibili gazosi sau cu energie electrica si pot functina
intermittent sau continuu. Alegerea unui astfel de tip de cuptor se face tinand cont de tipul de produs,
de sortimentatia si volumul acestia.
Cuptoarele cu functionare intermitenta. Acestea realizeaza succesiv, in unul si acelasi spatiu de
lucru, intregul ciclu al tratamentului termic. Aceste tipuri de cuptoare se utilizeaza in special pentru
arderea produselor de dimensiuni mari si/sau de forma complicate si pentru care arderea necesita un
regim lung si complicat. Prezinta dezavantaje importante cum ar fi consumul mare de caldura,
existent unor variatii mari de temperature pe inaltimea cuptorului si in sectiunea transversal a lui in
special pentru cantitati mari, motiv pentru care aria lor de utilizare este destul de restransa.
Cuptoarele camera sunt cu vatra fixa sau mobile iar forma poate fi dreptunghiulara sau rotunda.
O variant constructive a cuptoarelor camera o constituie cuptoarele clopot.
Cuptoarele cu functionare continua. Cuptoarele cu functionare continua au tendinta de a inlocui
cuptoarele cu functionare intermitenta pentru a reduce consumul de caldura cu aproximativ 40 %.
Cuptoarele tunel sunt cuptoarele cele mai utilizate in arderea produselor ceramic datorita
avantajelor pe care le prezinta fata de alte tipuri de cuptoare: posibilitatea de mentinere constanta in
spatial de lucru a regimului termic stability, automatizarea usoara a procesului termic. Principalul
17

dezavantaj consta in costul prea ridicat al investitiei datorita sistemului de antrenare a produsului in
cuptor.
Cuptoarele tunel cu deplasare lineara a produselor sunt constituite dintr-un canal a carui
lungime stinge uneori 15 metri. Materialul parcurge succesiv urmatoarele trei zone distinctive:
1. Zona de preincalzire a cuptorului tunel trebuie se asigura incalzirea produselor in contracurent, in
mod uniform, la gradient termici cat mai mici posibil pe intreaga sectiune transversal a canalului si cu
respectarea vitezei de incalzire prescrisa prin diagram de ardere. Procesul de preincalzire se
realizeaza prin utilizarea entalpiei azelor de ardere care provin din zona de ardere.
2. Zona de ardere, in acesta zona tempreratura produselor se ridica pana la valorile maxime prevazute in
diagram de ardere. Incalzirea se poate face cu flacara directa, cu gazele de ardere provenite din
arderea combustibilului sau electric.
In cazul incalzirii cu combustibil, debitul necesar se repartizeaza pe un numar cat mai mare de
arzatoare dispuse de ambele parti ale zonei de ardere pe unul sau doua nivele. In cazul in care se
foloseste sistemul de ardre cu combustibil in camera separate, acestea sunt despartite de canalul
cuptorului printr-un perete.
3. Zona de racier este etapa importanta a procesului termotehnologic mai ales in cazul in care produsele
contin constituienti care sufera transformari cu modificarea volumului. Racirea se face cu aer din care
o parte see foloseste la arderea combustibilului iar restul se extrage din zona de racier si se recircula
in zona de preincalzire sau se poate utiliza ca agent de incalzire la alte operatii. Racirea se poate face
prin sisteme de racier sirecte sau indirecte. La racirea directa curentul de aer trece peste produse,
schimbul de caldura facandu-se convective. In cazul racirii indirecte schimbul de caldura se face prin
radiatie de la produsele fierbinti la peretii sau bolta cuptorului, raciti prin curentii de aer care trec prin
canalele amenajate in interiorul cuptorului, sau uneori, prin curenti de apa care circula prin
tevi.transportul produselor prin cuptor se poate face prin mai multe sisteme: cu vagoneti, transport pe
placi glisante, cu role, cu perna de gaz, pe lant cu role, pe sanii, banda transportoare din impletitura
de sarma.
Capitolul 5
Bibliografie
1. Ion Teoreanu, Nicolae Ciocea, Alin Barbulescu, Nicolae Ciontea, Tehnologia prooduselor
ceramice si refractare, Vol I, Editura Bucuresti, anul 1985
2. http://www.scribd.com/doc/32342980/Marfuri-Nealimentare
3. referate.rol.ro/download-referate/.../fabricarea_produselor_ceramice.doc
4. Suport de curs Chimia si tehnologia ceramicii si a refractarelor, prof. Gorea Maria
5. Lucia Gagea, Crina Suciu, Ghid pentru interpretarea diagramelor de faze in sisteme condensate,
Editura Casa Cartii de Stiinta, anul 2002

6. Serban Solacolu, Chimia fizica a silicatiilor tehnici, Editura Tehnica, anul 1968

18