Actul

juridic
civil
*consta
in
manifestarea de vointa a uneia sau mai
multor persoane, savarsita in scopul de a
produce efecte juridice (de drept civil),
adica in scopul de a crea, modifica sau
stinge raporturi juridice (civile)*.
Actele juridice pot fi clasificate dupa
(numarul partilor, modul lor de formare,
scopul, importanta, efectele, momentul,
rolul vointei)
Acte juridice unilaterale (o singua
parte),
bilateriale
(doua
parti),
multilaterale (mai multe parti).
Actul juridic cu titlu oneros ( prin
care partea care procura celeilalte part
un anumit folos urmareste ca, in schimb,
sa obtina un alt folos patrimonial, mai
mult sau mai putin echivalent); Actul
juridic cu titlu gratuit (prin care o
parte procura celeilalte parti un folos
patrimonial, fara a urmari sa primeasca
nimic
in
schimb).Acte
juridice
commutative (in care existent si
intinderea drepturilor si obligatiilor ce le
revin partilor sunt certe si sunt sau pot fi
cunoscute, din chiar momentul incheierii
lor, ex: contr. de vanzare-cumparare);
Acte juridice aleatorii (in existent sau
intinderea obligatiilor depinde de un
element

nesigur, ex: contr. de asigurare, renta

viagera, de intretinere, loterie)
Actele cu titlu gratuit se subclasifica
in liberalitati (adica acte prin care o
parte transmite celeilalte cu titlu grauit,
un bun sau o fractiune din patrimonial
sau, sau chiar intregul sau patrimoniu,
ex: donatiile, legatele testamentare);
acte dezinterasate (adica acte prin
care o parte procura celeilalte un folos,
cu titlu gratuit, dar fara a-si stirbi
propriul sau patrimoniu, ex: imprumutul,
mandatul gratuit)
Acte juridice intre vii (acte inter
vivios destinate, prin esenta lor, sa
produca efectele inca in timpul vietii
partilor); acte pentru cauza de
moarte (acte mortis causa destinate,
prin esenta lor, sa produca efecte
juridice doar la moartea partii, asa cum
este de pilda testamentul)

Acte juridice constitutive (adica acte

prin care se constituie intre parti rapoturi
juridice avand in continut drepturi si
obligatii corelative care iau astfel
nastere, neexistand anterior, ex: dr. de
uzufruct, casatoria, adoptia);
acte
translative (adica acte prin care
anumite drepturi se transmit, se
transfera din patrimoniul uneia dintre
parti in patrimoniul celeilalte, ex: contr.
de vanzare-cumparare, donatia); acte
declarative (adica acte juridice prin
care partile isi recunosc, sau isi
confirma, sau isi definitiveaza ori
consolideaza anumite drepturi care au
existat anterior momentului incheierii
actului, ex:
imparteala, tranzactia,
confirmarea)
Acte juridice de conservare (prin care
se urmareste pastrarea unui drept in
patrimoniul persoanei, preintampinarea
lui, ex: intreruperea unei prescriptii,
somatia); acte de amdministrare (prin
care se tinde la punerea in valoare, la
normala folosire si exploatare a unui bun
sau a unui patrimoniu, fara piederea
instrainarea
lor,
ex:
inchirierea,
asigurarea, efectuarea unor reparatii de
intretinere); acte de dispozitie (care au
ca rezultat iesirea unui bun din
patrimoniul partii care incheie actul ex.
vanzarea, donatia sau grevarea lui cu
sarcini reale ex. constituirea unei
ipoteci, a unui gaj, este, de asemenea,
un act de dispozitie si renuntarea
abdicativa la un drept.
Acte consensuale (care se pot incheia
valabil prin simpla manifestare a vointei
partilor, indiferent de forma ei de
exprimare); acte juridice solemne (a
caror valabilitate este conditionata de
exprimarea consimtamantului partilor
intr-o anumita forma

solemna, ceruta de lege ad validatem,

ex: donatia, testamentul); acte juridice
reale (pentru a caror incheiere valabila,
pe langa consimtamantul partilor, este
neaparat necesara si predarea efectiva a
lucrului la care actul se refera traditio
rei, ex: depozitul, gajul cu deposedare,
transportul de mafuri)

Acte juridice subiective (in care

partile subiectii de drept stabilesc ele
insele, in mod liber, continutul raportului
juridic care le leaga, determinand
drepturile si obligatiile lor reciproce);
acte juridice conditie (prin care partile
isi manifesta vointa de a incheia actul si
de a se supune astfel regulilor juridice
care formeaza o anumita institutie
juridica, cu un continut predeterminat,
fara a putea modifica aceste reguli sau
deroga de la ele, ex: casatoria, adoptia)
Acte juridice principale (care au o
existenta de sine statatoare, soarta lor
nedepinzand de vreun alt act juridice);
acte juridice accesorii ( care n-au o
existenta de sine statatoare, ci depind
de un alt act juridic, principal)
Acte cauzale (a caror valabilitate
implica neaparat valabilitatea cauzei
scopului lor, astfel incat daca actul are
o cauza ilicita, imorala sau fictiva
inexistenta, actul juridic va fi nul);
acte abstracte (a caror valabilitate este
detasata
de
valabilitatea
cauzei,
apreciindu-se numai in functie de
celelalte elemente structurale sau
conditii de valabilitate: consimtamantul,
capacitatea, obiectul)
Conditiile
esentiale
pentru
valabilitatea actului juridic sunt:
Capacitatea
de
a
contracta
(aptitudinea persoanei fizice sau juridice
de a fi subiect de drept, adica de a sta in
raporturi juridice civile si, prin urmare,
de a incheia acte juridice civile spre a
deveni astfel titular de drepturi si
obligatii civile, in principiu
toate
persoanele au capacitate civila de
exercitiu, cu exceptia celor pe care legea
le declara in mod expres ca fiind lipsite
sau restranse in aceasta capacitate sau
minorul care nu a implinit varsta de 14
ani, interzisul judecatoresc, alienatii );
Consimtamantul (este vointa partilor
de a incheia un act juridic, iar conditiile
consimtamantului sunt:
vointa sa fie declarata inscrisuri,
vorbele, actiunile, anumite atitudini,
tacerea; conditiile sunt: vointa sa fie
serioasa facuta cu intentia de a
produce
efecte
juridice;
sa
fie
exprimat in cunostiinta de cauza
adica provine de la o persoana cu
discernamant; consimtamantul

trebuie sa fie liber si neviciat ex:

Eroarea
este
o
falsa,
gresita
reprezentare a realitatii in constiinta
persoanei care delibereaza si adopta
hotararea de a incheia actul juridic, iar
aceasta
se
sublasifica
in
eroare
esentiala, eroare neesentiala, eroare de
fapt, eroare de drept, eroare scuzabila,
eroare nescuzabila
Dolul sau viclenia este inducerea in
eroare a unei persoane, prin mijloace
viclene, dolosive, in scopul de a o
determina sa incheie un act juridic,
conditiile: sa fie determinat pentru
incheierea actului juridic, adica sa
priveasca elemente hotaratoare pentru
partea al carei consimtamant este viciat,
dolul
sa
provina
de
la
celalalt
contractant, sa fie dovedit de partea
care-l invoca Violenta atunci cand
persoana in cauza este amenintata cu
un rau, in asa fel incat i se insufla o
temere de natura a o face sa incheie un
act juridic pe care altfel nu l-ar fi
incheiat, conditiile sunt: amenintare sa fi
fost injusta, sa fi fost determinata, iar in
actele
juridice
bilaterale
sau
multilaterale, amenintarea sa provina de
la cealalta parte a contractului sau, daca
amenintarea a fost exercitata de catre
un tert, cococntractantul cunostea sau
ar fi trebuit sa cunoasca violenta
savarsita de catre tert Leziunea
paguba materiala pe care o sufera una
din partile unui contract oneros si
comutativ, din cauza disproportiei vadite
de valoare dintre cele doua prestatii
reciproce privite ca echivalent valoric)
Obiectul
(prestatia,
actiunea
sau
inactiunea, pe care subiectul activ o
poate pretinde, iar subiectul pasiv este
obligat sa o savarseasca in temeiul
angajamentului luat prin incheierea
actului juridic, aceasta prestatie poate fi
una pozitiva, comisiva de a da ceva,
sau de a face ceva sau una negativa,
omisiva de a nu face ceva, Conditiile
Obiectului
actului
juridic
sunt:
Obiectul trebuie sa existe un act
juridic care nu s-ar referi la nici o
prestatie nu putea fi valabil, Obiectul
trebuie sa fie in circuitul civil,

Obiectul trebuie sa fie determinat

sau determinabil, Obiectul trebuie
sa fie posibil,
Obiectul trebuie sa fie licit, Obiectul
trebuie sa constea intr-un fapt
personal al celui ce se obliga)
Cauza (prin cauza se intelege scopul
concret in vederea caruia se incheie un
act
juridic, cauza cuprinde doua
elemente
si anume:
un
element
abstract, obiectiv, invariabil, si un
element concret, subiectiv si variabil;
Conditiile de valabilitate a cauzei sunt:
cauza trebuie sa existe, sa fie licita, sa

fie morala)
Forma actului juridic civil (modul in
care se exteriorizeaza vointa interna a
partii, partilor actului juridic, adica modul
in care se exprima consimtamantul,
haina exterioara in care aceasta este
imbracata)
Nulitatea actului juridic civil (este
sanctiunea civila care desfiinteaza,
inlatura, cu efect retroactiv, efectele
unui act juridic incheiat cu incalcarea
dispozitiilor legale privitoare la conditiile
sale
de
validitate
capacitate,
consimtamant, obiect, cauza sau forma,
nulitata poate fi: absoluta intervine in
cazul in care la incheierea actului s-au
incalcat norme juridice imperative care
au scop ocrotirea unor interese generale,
obsesteti, poate fi invocata de orice
persoana interesata, si chiar din oficiu de
catre instanta de judecata; relativa in
cazurile in care, la inchierea actului s-au
incalcat dispozitii legale care au ca scop
ocrotirea unor interese preponderent
personale, individuale poate fi invocata
numai de catre persoana ocrotita prin
dispozitia legala incalcata la incheierea
contractului Nulitatea totala care
desfiinteaza
actul
in
intregime,
nepermitand ca acest act sa produca nici
un efect, Nulitatea partiala care
desfiinteaza numai o parte din efectele
actului juridic sanctionat, Nulitata
expresa cand este anume prevazuta,
in mod expres, de un text de lege,
Nulitata virtuala cand sanctiunea nu
este prevazuta expres de lege, dar
nevalabilitatea
actului
rezulta

neindoielnic din caracterul imperativ al

dispozitiei legale incalcate sau din scopul
urmarit de legiuitor prin instituirea
anumitor conditii de validitate ale
actului, Nulitate amiabila daca prin
lege nu se prevede altfel, nulitatea
contractului poate fi constata sau
declarata
prin
acordul
partilor,
Nulitatea de drept care loveste actul
de plin drept, de la sine, ope legis,
instanta nefiind chemata decat sa o
constate in caz de litigiu intre parti,
Nulitatea judiciara care nu opereaza
de plin drept, ci numai daca este
pronuntata
printr-o
hotarare
judecatoreasca
Efectele
nulitatii
actului juridic sunt aceleasi, indiferent
daca este vorba de nulitate absoluta sau
nulitate relativa, ceea ce le deosebeste
este doar regimul lor juridic, exista trei
principii ale efectelor nulitatii: prinicipiul
retroactivitatii
efectelor
nulitatii
nulitatea desfiinteaza actul juridic
incheiat cu incalcarea cerintelor de
validitate prevazute de lege, cu efect
retroactiv, din chiar

momentul incheierii actului, ca si cand

acesta nici n-ar fi fost incheiat,
principiul
repunerii
partilor
in
situatia anterioara restituitio in
integram, impune ca tot ceea ce s-a
executat in temeiul unui act juridic lovit
de nulitate sa fie restituit, in cazul in
care contractul este desfiintat, fiecare
parte trebuie sa restituie celeilalte in
natura sau prin echivalent, prestatiile
primite, potrivit prevederilor, chiar daca
acestea au fost executate succesiv sau
au avut un caracter continuu Principiul
desfiintarii
actelor
subsecente
resoluto jure dantis resolvitur jus
accipientis, potrivit aceste principiu, din
moment ce s-a desfiintat actul juridic
prin care cineva a dobandit un bun, si
deci, dobanditorul este considerat a nu fi
fost niciodata proprietarul acelui bun,
este firesc sa se desfiinteze si actele
juridice ulterioare prin care acest
aparent dobanditor a dispus de acel bun,
caci el nu poate dispune valabil de un
bun care, juridiceste, nu devenise al
sau

Mentinerea efectelor actului lovit de

nulitate desi nulitatea unui act juridic
are ca urmare desfiintarea efectelor
acelui act, exista totusi situatia in care
nulitate
nu
produce
acest
efect
distructiv, ci permite mentinerea in
intregime a efectelor actului juridic
nevalabil, ca si cand el ar fi fost valabil,
insa exista si aici cateva principii:
principiul conversiunii actului juridic nul
intr-un alt act juridic, ale carui conditii de
validitate sunt integral indeplinite,
principiul raspunderii civile delictuale,
cel care cauzeaza altuia un prejudiciu
printr-o fapta ilicita, savarsita cu
vinovatie, este obligat sa-l repare,
princiul validitatii aparentei in drept,
error communis facit jus. Alte sanctiuni
civile: Rezolutiunea consta in
desfiintarea, cu efect retroactiv, a unui
contract sinalagmatic cu executare
imediata, dintr-odata, la cererea uneia
dintre parti, ca umare a neexecutarii
obligatiei celeilalte parti, din cauze
imputabile acesteia, Rezilierea consta
in desfacerea, pentru viitor, a unui
contract
sinalagmatic
cu
executie
succesiva in timp, ca urmare a
neexecutarii obligatiei uneia dintre parti,
din
cauze
imputabile
acesteia
Inopozabilitatea
este
sanctiunea
civila care face ca un act juridic sau
situatia juridica creata prin acest act sa
nu produca efecte si sa nu se impuna
respectului tertelor persoane, ca urmarein principal- a nerespectarii de catre
parti a formelor de publicitate ceruta de
lege pentru ca actul sa fie opozabil
tertilor Revocarea consta, dupa caz,
in

functie de domeniul in care se aplica, fie

in
retragerea
consimtamantului
la
incheierea unui act, fie in contestarea
oposabilitatii unui act de catre o terta
persoana, fie in rezolutiunea sau
rezilierea
unui
contract
prin
consimtamant,
fie
in
desfiintarea
judecatoreasca a unui act cu titlu gratuit,
insa in
toate cazurile, revocarea
presupune existenta unui act juridic
valabil incheiat Caducitatea este
sanctiunea civila care consta in lipsirea

de efecte a unui act juridic, datorita unui

eveniment independent de vointa sau de
culpa partilor, care survine ulterior
incheierii valabile a actului si care
impiedica, in mod obiectiv, producerea
efectelor
acestuia
Reductiunea
liberalitatilor excesive este sanctiunea
civila care consta in desfiintarea totala
sau partiala, cu efecte retroactive de la
data deschiderii succesiunii, a legatelor
si a donatiilor facute de defunct, la
cererea mostenitorilor rezervatari, in
masura necesara reintregirii rezervei lor
succesorale

Dreptul de proprietate este acel

drept real principal care confera
titularului sau o exclusivitate juridica
asupra unui bun
Dreptul de proprietate privata este
dreptul titularului de a poseda, folosi si
dispune de un buna in mod exclusiv,
absolut si perpetuu, in limitele stabilite
de lege Caracterele : este un drept
exclusiv, titularul dreptului este singurul
indreptatit sa exercite atributele de
posesie, folosinta, dispozitie; drept
absolut, erga omnes, opozabil tuturor;
drept perpetuu proprietate continua sa
existe in calitatea sa de drept real,
indiferent de schimbarea succesiva a
titularilor sai; drept deplinconfera
titularului toate cele trei atribute: jus
utendi dreptul de a se servi de un
lucru, jus fruendi dreptul de a percepe
frunctele, jus abutendi dreptul de a
dispunde de lucru. Subiectele dr. de
proprietate privata sunt: persoanele
fizice, persoanele juridice de drept
privat, persoanele juridice de drept
public, statul si unitatile administrativteritoriale. Obiectul dr. de proprietate
privata toate bunurile de uz sau de
interes privat care apartin subiectelor
dreptului
de
proprietate
privata
Continutul posesia,

folosinta, dispozitia
Dobandirea
dr.
de
proprietate
privata
se
poate
dobandi
prin

conventie,
mostenire
legala
sau
testamentara, accesiune, uzucapiune, ca
efect al posesiei de buna-credinta in
cazul bunurilor mobile si al fructelor, prin
ocupatiune, traditiune, precum si prin
hotararea judecatoreasca, atunci cand
ea este translativa de proprietate prin ea
insasi,
prin
efectul
unui
act
administrativ, in cazul bunurilor imobile
si prin alte moduri prevazute de lege
Limitele
juridice
ale
dr.
de
proprietate privata interzicerea
impiedicarii curgerii firesti a apelor;
-interzicerea
impiedicarii
curgerii
provocate
a
apelor;
-interzicerea
impiedicarii efectuarii lucrarilor pentru
irigarea
terenului;
-obligatia
proprietarului caruia ii prisoseste apa;
-intrebuintarea
izvoarelor;
-picatura
stresinii;
-distanta
si
lucrarile
intermediare cerute pentru anumite
lucrari, constructii, si plantatii, -vederea
asupra proprietatii vecinului; -dreptul de
trecere; Exproprierea reprezinta un
act de putere publica prin care se
realizeaza
trecerea
fortata
in
proprietatea publica a unor bunuri
imobile aflate in proprietate privata, in
schimbul unei despagubiri, pentru cauza
de utilitate publica
Dreptul de proprietate publica este
dreptul de proprietate ce apartine
statului sau unei unitati administrativteritoriale asupra bunurilor care, prin
natura lor sau prin declaratia legii, sunt
de uz ori de interes public, cu conditia sa
fie dobandite prin unul dintre modurile
prevazute de lege. Caracterele :
caracter inalienabil bunurile care fac
obiectul dr. de proprietate publica sunt
scoate din circuitul civil, neputand fi
instrainate caracter imprescriptibil
atat
extinctiv
cat
si
achizitiv,
proprietatea asupra acestor bunuri nu
se stinge prin neuz si nu poate fi
dobandit de terti prin uzucapiune sau,
dupa caz, prin posesia de buna-credinta
asupra bunurilor mobile caracter
insesizabil bunurile nu pot fi urmarite
de catre creditorii proprietarului sau ai
persoanelor care le poseda in temeiul
dreptului real de administrare sau cu
orice alt titlu. Subiectele dr. de
proprietate publica statul, unitatile
administrativ teritoriale. Obiectul dr.

de proprietate publica bunurile

declarate prin lege, in mod expres,
bunurile care prin natura lor sunt bunuri
de uz public, bunurile care sunt de
interes public

Proprietatea comuna este acea

modalitate a dreptului de proprietate
caracterizata prin faptul ca dreptul de
proprietate are doi sau mai multi titulari,
care
pot
exercita
concomitent
prerogativele
dreptului
formele
proprietatii comune sunt: proprietate pe
cote-parti
coproprietatea
si
proprietatea comuna in devalmasie.
Copropietatea
obisnuita
sau
temporara se caracterizeaza prin
faptul ca: nici unul dintre coproprietari
nu are un drept exclusiv asupra unei
parti materiale, determinata din bunul
aflat
in
coproprietate;
fiecare
coproprietar are un drept exclusiv numai
asupra unei parti ideale, abstracte,
matematice din dreptul de proprietate
asupra acelui bun, cotele-parti sun
prezumate a fi egale, pana la proba
contrara; si se exercita prin posesie,
folosinta si dispozitie Coproprietatea
fortata si perpetua se caracterizeaza
prin faptul ca are ca obiect un bun sau
mai multe bunuri care prin natura lor
sunt folosite in mod permanent de doi
sau mai multi proprietari, neputand fi
impartite, este fortata deoarece starea
de indiviziune se mentine independent
de vointa coproprietarilor, este perpetua
datorita
scopului
sau
destinatiei
permenente careia ii sunt afectate
bunurile respectivePartajul
este
operatiune juridice de incetare a
coproprietatii, poate fi cerut oricand,
afara de cazul in care a fost suspendat
prin lege, act juridic sau hotarare
judecatoreasca, subiectii de drept pot
insa conveni mentinerea starii de
indiviziune pe o durata de cel mult 5 ani,
cu posibilitatea de a reinnoi aceste
conventii, la expirarea acestui termen
suspensiv.
In
cazul
imobilelor,
conventiile trebuie incheiate in forma
autentica si supuse formalitatilor de
publicitate prevazute de lege Felurile

partajului: - partajul conventional

se
realizeaza
prin
conventia
coproprietarilo.
Pentru
validitatea
acestuia se cere participarea tuturor
coproprietarilor, sub sanctiunea nulitatii
absolute partajul judiciar intervine
ori de cate ori coproprietarii nu au ajuns
la un acord de vointa, printr-un partaj
conventional sau atunci cand legea
impune partajarea bunurilor in aceasta
modalitate Obiectul partajului sunt
bunuriel
detinute
in
coproprietate
obsinuita sau temporara, precum si cele
detinute
in
devalmasie
Efectele
partajului are efect translativ de
drepturi, producand efecte numai pentru
viior, de la data stabilita in actul de
partaj, dar nu mai devreme de data
inscrierii

actului, in cazul impartelii voluntare, sau,

dupa caz, de la data ramanerii definitive
a hotararii judecatoresti
Dezmembramintele
dreptului
de
proprietate
privata
sunt
acele
drepturi reale principale derivate asupra
bunurilor
altuia,
opozabile
tuturor,
inclusiv proprietarului, care se constituie
sau dobandesc prin desprinderea ori
limitarea unor atribute din continutul
juridic al dreptului de proprietate
Dreptul de superficie ( este dreptul
de a avea sau de a edifica o constructie
pe terenul altuia, deasupra ori in
subsolul acelui teren, asupra caruia
superficiarul dobandeste un drept de
folosinta Caracterele juridice real
imobiliar,
temporar,
imprescriptibil
extinctiv se constituie prin act
juridic: conventie sau testament; prin
uzucapiune;
prin
renuntarea
la
accesiune; cesiunea dreptului de a
invoca accesiunea; constituirea dreptului
de superficie intre soti) Dreptul de
uzufruct (este dreptul de a folosi bunul
alte persoane si de a culege fructele
acestuia, intocmai ca proprietarul, insa
cu
indatorirea
de
a-i
conserva
substanta beneficiarul are atributele de
posesie si folosinta, care la incetarea
uzufructului este obligat sa la restituie
proprietarului. Caractere juridice este
un drept asupra unui bun sau asupra

bunurilor apartinand altei persoane; este

un drept real opozabil erga omnes; este
un drept esentialmente temporar; este
un drept cesibil, adica poate fi cedat
Obiectul pot fi date in uzufruct orice
bunuri mobile sau imobile, corporale ori
incorporabile,
inclusiv
o
masa
patrimoniala, o universalitate de fapt ori
o cota-parte din acestea se constituie
prin conventie, testament) Dreptul
de uz (este dreptul unei persoane de a
se folosi de lucrul altuia si de a-i culege
fructele naturale si industriale numai
pentru nevoile proprii si ale familiei sale,
este
un
drept
real
principal,
esentialmente temporar, dezembramant
al dreptului de proprietate, care confera
titularuli sau atributele de posesie si
folosinta asupra unui bun aflat in
proprietate altuia, dar numai in limitele
necesare satisfacerii trebuintelor lui si
ale familiei sale Obiectul poate fi orice
bun mobile sau imobile, cu exceptia
locuinte particularitati si moduri de
dobandire are un caracter strict
personal, neputand fi cedat, iar bunul
care face obiectul sau nu poate fi
inchiriat sau arendat; titularul sau poate
fi numai o persoana fizica;

fructele bunului pot fi folosite exclusiv

pentru consumul uzuarului si familiei
sale, ele nu pot fi urmarite de creditorii
uzuarului;
intinderea
obligatiilor
uzuarului difera in functie de perceperea
in intregime sau in parte a fructelor
bunului care constituie obiect al
dreptului de uz) Dreptul de abitatie
(titularul dreptului de abitatie are
dreptul de a locui in locuinta nudului
proprietar impreuna cu sotul si copiii sai,
chiar daca nu a fost casatorit sau nu
avea copii la data la care s-a constituit
abitatia, precum si cu parintii ori alte
persoane aflate in intretinere Obiectul
casa de locuit apartinand nudului
proprietar Particularitati si moduri
de dobandire este un drept incesibil,
insesizabil, locuinta care face obiectul
abitatiei nu poate fi inchiriata) Dreptul
de servitute (servitutea este sarcina
care greveaza un imobil, pentru uzul sau
utilitatea imobilului unui alt proprietar,

este un drept real principal derivat,

perpetuu si indivizibil, constituit asupra
unui imobil, numit fond aservit sau
dominat, pentru uzul si utilitatea altui
imobil, numit fond dominant, imobilele
care apartin la proprietari diferiti
Caractere juridice drept imobiliar,
indivizibil,
perpetuu,
accesoriu
servitutea
se
constituie
prin
conventii, testament, uzucapiune
Moduri de dobandire a dreptului de
proprietate si a celorlalte drepturi
reale

desemneaza
totalitatea
mijloacelor juridice acte si fapte- prin
care se poate dobandi dreptul de
proprietate, se poate dobandi prin
coventie;
mostenire
legala
sau
testamentara; accesiune; uzucapiune; ca
efect al posesiei de buna-credinta in
cazul bunurilor mobile si al fructelor;
ocupatiune;
traditiune;
hotarare
judecatoreasca, atunci cand ea este
translativa de proprietate prin ea insasi;
acte administrative; inscrierea in cartea
funciara a bunurilor mobile.
Accesiunea este definita ca fiind
incorporarea sau unirea unui lucru cu alt
lucru, fiecare avand proprietari diferiti,
proprietarul lucrului mai important
devine si proprietar al lucrului mai putin
important sau accesoriu este de doua
feluri: accesiune imobiliara naturala
(consta in unirea a doua bunuri avand
proprietari diferiti, fara interventia
omului,
si
anume
prin
aluviune
adaugirile de teren la malurile apelor
curgatoare revin propritarului fondului
riveran, numai daca

ele se formeaza treptat avulsiunea

reprezinta ruperea unei bucati de
pamant, prin actiunea apelor curgatoare,
si alipirea ei la un teren riveran care este
proprietatea altei persoane albiile
raurilor, insulele si prundisurile, insulele
nou formate, albiile parasite de ape
curgatoare, accesiunea naturala asupra
animalelor)
accesiunea
imobiliara
artificiala
(presupune
interventia
omului si implica obligatia proprietarului
care beneficiaza de a plati despagubiri
celui in detrimetul caruia a operat, de
ex. constructiile, plantatiile si orice alte

lucrari efectuate asupra unui imobil,

denumite in continuare lucrari, revin
propritarului acelui imobil daca prin lege
sau act juridic nu se prevede altfel)
accesiunea mobiliara (intervine atunci
cand se unesc doua bunuri mobile
apartinand unor proprietari diferiti sau se
confectioneaza un bun de catre o
persoana, cu materialele alte persoane)
Uzucapiunea
este
un
mod
de
dobandire a dreptului de proprietate si a
altor drepturi reale asupra unui bun, prin
posesie
indelungata,
in
conditiile
prevazute de lege se pot dobandi prin
uzucapiune numai bunurile mobile si
imobile, precum si fructele produse de
acestea, insa nu pot fi dobandite
bunurile declarate de lege ca fiind
inalienabile.
Uzucapiunea imobiliara (este de
doua feluri: Extratabulara dr. de
proprietate asupra unui imobil si
dezemembramintele sale pot fi inscrise
in
cartea
funciara,
in
temeiul
uzucapiunii, in folosul celui care l-a
posedat
timp
de
10
ani
daca:
proprietarul inscris in cartea funciara a
decedat ori, dupa caz si-a incetat
existenta; a fost inscrisa in cartea
funciara declaratia de renuntare la
proprietate; imobilul nu era inscris in
nicio carte funciara; Conditiile sunt:
proprietarul intabulat in cartea funciara
sa fi decedat sau sa-si fi incetat
existenta sau sa fi renuntat la dreptul
sau printr-o declaratie inscrisa in cartea
funciara; o posesie utila; posesia sa fi
fost exercitata timp de 10 ani dupa
moartea,
incetarea
existentei
sau
inscrierea declaratiei de renuntare in
cartea funciara; nici o alta persoana sa
nu-si fi inscris dreptul sau de proprietate
in cartea funciara, in cursul sau dupa
implinirea termenului de uzucapiune, dar
inainte
de
inregistrarea
cererii
uzucapantului. Efectele : efect achizitiv,
in patrimoniul uzucapantului; efect
extinctiv, in patrimoniul succesorului
persoanei

fizice decedate sau al persoanei juridice

a care existenta a incetat. Tabulara dr.
celui care a fost inscris, fara cauza

legitima, in cartea funciara, ca proprietar

al unui imobil sau titular al unui alt drept
real, nu mai pot fi contestate cand cel
inscris cu buna-credinta a posedat
imobilul timp de 5 ani dupa Conditii
dreptul de proprietate sau un alt drept
real al uzucapantului sa fi fost inscris in
cartea funciara fara cauza legitima;
buna-credinta a uzucapantului, este
suficient ca buna-credinta sa existe in
momentul
inregistrarii
cererii
de
inscriere si in momentul intrarii in
posesie;
posesia
utila,
neviciabila;
posesia sa fi fost exercitata timp de 5
ani, din momentul inregistrarii cererii de
inscriere. Efect: dobandirea dreptului de
proprietate de catre uzucapant, din
momentul
inregistrarii
cererii
de
inscriere a dreptului in cartea funciara)
Uzucapiunea mobiliara (cel care
poseda bunul altuia timp de 10 ani,
poate dobandi dr. de proprietate, asupra
bunului, in termenul uzucapiunii. Viciile
posesiei suspenda cursul uzucapiunii)
Actiunea in revendicare este acea
actiune reala prin care reclamantul cere
instantei de judecata sa i se recunoasca
dreptul de proprietate asupra unui bun
determinat si sa-l oblige pe parat la
restituirea posesiei bunului conform
c.civ. proprietarul unui bun are dreptul
de a-l revendica de la posesor sau de la
o alta persoana care il detine fara drept.
El are, de asemenea, dreptul la
despagubiri, daca este cazul. Dreptul la
actiunea
in
revendicare
este
imprescriptibil, cu exceptia cazurilor in
care prin lege se dispune altfel. Dreptul
de proprietate dobandit cu bunacredinta, in conditiile legii, este pe deplin
cunoscut. Hotararea judecatoreasca prin
care s-a admis actiunea in revendicare
este opozabila si poate fi executata si
impotriva
tertului
dobanditor,
in
conditiile Codului de procedura civila
Caractere juridice: reala deoarece se
intemeiaza pe dr. de proprietate asupra
bunului revendicat, dr. de proprietate
fiind un drept real, opozabil erga omnes,
actiunea
in
revendicare
poate
fi
exercitata impotriva oricarei persoane
care incalca dreptul de proprietate;
petitorie punand in discutie dreptul de
proprietate
al
reclamantului;
imprescriptibila extinctiv aceasta

actiunea poate fi exercitata oricand, pe

perioada
existentei
dreptului
de
proprietate, odata cu stingerea dreptului
de proprietate pe care il apara,
stingandu-se si aceasta actiune, daca un
bun

imobil este dobandit prin uzucapiune sau

un bun mobil este dobandit prin posesia
de buna-credinta de o alta persoana
decat proprietarul initial, dreptul de
proprietate al acestuia din urma
se stinge, iar actiunea in revendicare
introdusa de acesta va fi respinsa
Conditiile pentru exercitarea actiunii in
revendicare sunt: partile partile actiunii
in revendicare sunt proprietarul si
posesorul
neproprietar
sau
orice
persoana care detine bunul revendicat
fara a avea un drept asupra lui; obiect
bunul
revendicat
si
dreptul
de
proprietate asupra acelui bun; cauza
detinerea abuziva a bunului de catre
parat
Actiunea in revendicare imobiliara
in cazul imobilelor inscrise in cartea
funciara, dovada dreptului de proprietate
se face cu extrasul de carte funciara
Actiunea in revendicarea bunurilor
imobile proprietate publica poate fi
introdusa impotriva oricarei persoane
care detine bunul, oricand, neputand fi
paralizata prin invocarea prescriptiei
achizitive de catre parat Actiunea in
revendicare mobiliara persoana care
cu
buna-credinta
incheie
cu
un
neproprietar un act translativ de
proprietate cu titlu oneros avand ca
obiect un bun mobil devine proprietarul
acelui bun din momentul luarii sale in
posesie efectiva
Efectele
admiterii
actiunii
in
revendicare : paratul este obligat la
restituirea lucrului care reclamant;
paratul este obligat si la restituirea
fructelor, in cazul in care aceasta a fost
de rea-credinta; paratul are dreptul sa
solicite restituirea cheltuielilor pe care
acesta le-a facut cu bunul revendicat,
pana la restituirea acestor cheltuieli,
paratul are un drept de retentie asupra
fructelor sau productelor, cu exceptia

cazului in care proprietarul furnizeaza

paratului o garantie indestulatoare
Actul juridic, Efectele contractului.
Obligativitatea
contractului
in
raporturile dintre parti contractul
valabil incheiat are putere de lege intre
partile
contractante,
contractul
se
modifica sau inceteaza numai prin
acordul partilor ori din cauze autorizate
de lege Impreviziunea in contracte
(consta in paguba pe care o sufera una
dintre partile contractante ca urmare a
dezechilibrului grav de valoare care
intervine
intre
prestatiile
sale
si
contraprestatiile celeilalte parti, in cursul
executarii contractului, determinat de
fluctuatiile monetare sau de alte
imprejurari; problema impreviziunii se
pune numai in cazul obligatiilor izvorate
din contractele cu titlu oneros conditiile

impreviziunii : schimbarea imprejurarilor

a
intervenit
dupa
incheierea
contractului; schimbarea imprejurarilor,
precum si intiderea acesteia nu au fost si
nici nu putea fi avute in vedere de catre
debitor, in mod rezonabil, in momentul
incheierii contractului; debitorul nu si-a
asumat riscul schimbarii imprejurarilor si
nici nu putea fi in mod rezonabil
considerat ca si-ar fi asumat acest risc;
debitorul a incercat, intr-un termen
rezonabil si cu buna-credinta, negocierea
adaptarii rezonabile si echitabile a
contractului.)

Efectele
contractului.
Obligativitatea
contractului
in
raporturile cu persoanele care nu au
calitate de parti contractul produce

efecte numai intre parti, daca prin lege

nu se prevede altfel, cu alte cuvinte, un
contract valabil incheiat da nastere la
drepturi si obligatii in sarcina, respectiv
favoarea
partilor
partile
sunt
persoanele fizice sau juridice care au
incheiat personal sau prin reprezentant
un act juridic; tertii sunt persoanele
care nu au participat nici direct nici prin
reprezentare la incheierea unui act
juridic;
avanzii-cauza
sunt
acele
persoane care nu au participat la
incheierea actului juridic, dar fata de
care se produc anumite efecte ale
acestuia, in temeiul unor raporturi in
care se gasesc acestia cu partile
Opozabilitatea fata de terti a
contractului. Exceptie simulatia
contractul este opozabil tuturor, care nu
pot aduce atingere drepturilor si
obligatiilor nascute din contract. Tertii se
pot prevala de efectele contractului, insa
fara a avea dreptul de a cere executarea
lui, cu exceptia cazurilor prevazute de
lege Simulatia ( este operatiunea
juridica complexa care consta in
incheierea si existenta concomitenta,
intre aceleasi parti contractante, a

doua contracte: unul aparent, public,

care da nastere unei aparente juridice
contrare realitatii si altul secret care da
nastere situatiei reale dintre parti,
anihiland sau modificand efectele actului
public simulat Conditiile simulatiei:
contrainscrisul sa fie un act secret, adica
existenta si continutul sau sa nu fie
cunoscute tertilor; contrainscrisul sa fie
incheiat concomitent sau inainte de
contractul aparent, public; sa existe
intentia comuna a partilor de a simula.
Formele simulatiei : contractul este
fictiv, este deghizat, interpunere de
persoane. Efectele simulatiei: fata de
partile
contractante
atunci
cand
simulatia este valabila, actul secret va
produce efecte intre partile contractante
si succesorii lor universali si cu titlu
universal. Aceasta dispozitie legala da
expresie si principiului prioritatii vointei
interne, reale, fata de vointa declarata a
partilor fata de terti actul secret nu

poate avea nici un efect in contra

tertelor pesoane
Efectele
specifice
contractelor
sinalagmatice

contractul
este
sinalagmatic atunci cand obligatiile
nascute din acesta sunt reciproce si
interdependente : obligatiile reciproce
ale partilor trebuie executate simultan
daca din conventia partilor sau din
imprejurari nu rezulta contrariul, in
masura in care obligatiile pot fi
executate simultan, partile sunt tinute sa
le execute in acest fel; in cazul in care
una dintre parti nu executa culpabil
obligatiile care ii revin, cealalta parte are
dreptul sa ceara in justitie rezolutionea
contractului; daca una dintre parti se
afla in imposibilitatea fortuita de
executare, contractul inceteaza, cealalta
parte fiind liberata de obligatiile care ii
revin.
Exceptia
de
neexecutare
a
contractului este expres reglementata
atunci cand obligatiile nascute dintr-un
contract sinalagmatic sunt exigibile, iar
una dintre parti nu executa sau nu ofera
executarea obligatiei, cealalta parte
poate, intr-o masura corespunzatoare, sa
refuze executarea propriei obligatii, afara
de cazul in care din lege, din vointa
partilor sau din uzante rezulta ca
cealalta parte este obligata sa execute
mai intai. Executarea nu poate fi
refuzata daca, potrivit imprejurarilor si
tinand seama de mica insemnatate a
prestatiei neexecutate, acest refuz ar fi
contrar bunei-credinte Conditiile :
obligatiile reciproce si interdependente
ale partilor sa-si aiba termeni in acelai
contract sinalagmatic; sa existe o

neexecutare, chiar partiala, dar suficient

de importanta, din partea celeilalte parti
contractante; neexecutare sa nu se
datoreze faptei celui care invoca
exceptia de neexecutare, fapta ce l-a
impiedicat pe celalat sa-si execute
obligatia; ambele obligatii trebuie sa fie
exigibile; raportul contractual, prin
natura sa, trebuie sa presupuna regula
executarii simultane a obligatiilor celor
doua
parti;
Efectele
invocarea
exceptiei suspenda executarea prestatiei

celui care o invoca pana cand cealalta

parte isi va indeplini obligatiile care ii
revin
Rezolutiunea este o modalitate de
desfiintare a unui contract sinalagmatic,
cu executare dintr-o data, datorita
neexecutarii obligatiilor contractuale de
catre una dintre parti conditia este
neexecutarea obligatiilor contractuale.
Rezolutiunea poate fi : Rezolutiunea
judiciara creditorul unei obligatii
contractuale neexecutate poate solicita
rezolutiunea contractului, adresandu-se
instantei judecatoresti, chiar daca ar
putea invoca o rezolutiune unilaterala
extrajudiciara sau chiar daca in contract
sunt inserate pacte comisorii, poate fi
introdusa numai de catre partea care a
executat sau este pe cale sa execute
propria obligatie
Rezolutiunea unilaterala creditorul
are posibilitatea de a desfiinta unilateral
contractul
datorita
neexecutarii
obligatiilor
contractuale
de
catre
debitor Rezolutiunea conventionala
contractele pot sa prevada anumite
clauze
exprese
prin
care
partile
stipuleaza
rezolutiunea
in
cazul
neexecutarii obligatiilor de catre una
dintre parti. Aceste clauze contractuale
poarta denumirea de pacte comisorii
exprese
Efectele
rezolutiunii
contractul desfiintat prin rezolutiune se
considera ca nu a fost niciodata incheiat.
Daca prin lege nu se prevede altfel,
fiecare parte este tinuta, in acest caz, sa
restituie
celeilalte
parti
prestatiile
primate Rezilierea reprezinta o forma
de rezolutiune ale carei efecte se produc
numai pentru viitor, rezilierea presupune
o neexecutare care poate fi si
neinsemnata, insa trebuie sa aiba un
caracter repetat
Faptul juridic ilicit, raspunderea
civila delictuala raspunderea a fost
definita ca fiind acel raport juridic de
obligatii in care o persoana, numita
raspunzatoare, este indatorata sa repare
prejudiciul injust suferit de catre o alta
persoana

Raspunderea
civila
delictuala
subiectiva. Pentru
fapta proprie cel care cauzeaza altuia
un prejudiciu printr-o fapta ilicita,
savarsita cu vinovatie, este obligat sa il
repare. Autorul prejudiciului raspunde
pentru cea mai usoara culpa Conditii:
sa existe un prejudiciu este definit ca
rezultatul
daunator
de
natura
patrimoniala sau nepatrimoniala, efect al
incalcarii drepturilor subiective sau
intereselor legitime ale unei persoane;
sa existe o fapta ilicita este definita ca
actiunea sau inactiunea care are ca
rezultat incalcarea drepturilor subiective
sau intereselor legitime ale unei
persoane; sa existe un raport de
cauzalitate intre prejudiciu si fapta ilicita;
existenta vinovatiei celui care a cauzat
prejudiciul,
constand
in
intentia,
neglijenta sau imprudenta in actiune.
Raspunderea
civila
delictuala
pentru fapta proprie a persoanei
juridice persoana juridica are o
raspundere patrimoniala, raspunderea
poate fi, dupa caz, o raspundere
contractuala
sau
o
raspundere
delictuala.
Raspunderea pentru fapta altei
persoane: raspunderea celor care au
obligata de supraveghere a unui minor
sau
interzi
judecatoresc
pentru
prejudiciul cauzat prin fapta ilicita
savarsita de cel aflat sub supraveghere
cel care in temeiul legii, al unui contract
sau al unei hotarari judecatoresti este
obligat sa supravegheze un minor sau o
persoana pusa sub interdictie raspunde
de prejudiciul cauzat altuia de catre
aceste din urma persoane. Raspunderea
subzista chiar in cazul in care faptuitorul,
fiind lipsit de discernamant, nu raspunde
pentru fapta proprie; raspunderea
concomitentilor pentru faptele prepusilor
concomitentul este obligat sa repare
prejudiciul cauzat de prepusii sai ori de
cate ori fapta savarsita de acestia are
legatura cu atributiile sau cu scopul
functiilor incredintate. Este concomitent
cel care, in virtutea unui contract sau in
temeiul
legii,
exercita
directia,
supravegherea si controlul asupra celui
care indeplineste anumite functii sau
insarcinari in interesul sau ori al altuia;
raspunderea pentru prejudiciile cauzate

de lucruri oricine este obligat sa repare,

independent de orice culpa, prejudiciul
cauzat de lucrul aflat sub paza sa;
raspunderea pentru prejudiciile cauzate
de animale proprietarul unui animal,
sau
cel care se serveste de el,
raspunde, independent de orice culpa,
de prejudiciul cauzat de animal, chiar
daca

acesta a scapat de sub paza sa;

raspunderea pentru prejudiciile cauzate
de ruina edificiului propriearul unui
edificiu sau al unei constructii de orice
fel este obligat sa repare prejudiciul
cauzat prin ruina lor prin desprinderea
unor parti din ele, daca aceasta este
urmarea lipsei de intretinere sau a unui
viciu de constructie Efectul raspunderii
civile delictuale este de reparare a
prejudiciului.
Actiunea oblica este acea actiune in
justitie pe care creditorul o exercita
pentru valorificarea unui drept care
apartine debitorului sau atunci cand
acesta, in prejudiciul creditorului, refuza
sau neglijeaza sa le exercite, se mai
numeste indirecta sau subrogatorie
deoarece este exercitata de creditor in
numele debitorului, dar va avea acelasi
rezultat ca si cum ar fi exercitata de
debitor Conditiile exercitarii : creanta
pe care o are creditorul trebuie sa fie
certa, lichida si exigibila; debitorul sa fie
inactiv, adica sa neglijeze sau sa refuze
exercitiul
dreptului
sau;
creditorul
trebuie sa aiba un interes serios si
legitim. Efectele actiunii oblice :
paratul actionat de creditor ii va putea
opune acestuia toate apararile pe care
le-ar fi opus debitorului; daca actiunea
creditorului este admisa, bunul asupra
caruia purta dreptul ce era amenintat cu
pierderea este redus in patrimoniul
debitorului; hotararea judecatoreasca de
admitere a actiunii va profita tuturor
creditorilor, fara nici o preferinta in
favoarea creditorului care a exercitat
actiunea
Actiunea pauliana este acea actiune
prin care creditorul solicita sa fie
declarate inopozabile fata de el actele
incheiate de debitor in frauda drepturilor

sale, cum sunt cele prin care debitorul isi

creeaza sau isi mareste o stare de
insolvalabilitate, prin actiunea pauliana
se poate cere desfiintarea oricarui act
juridic oneros sau gratuit prin care
debitorul a micorat gajul general al
creditorilor
Conditiile
exercitarii:
creditorul sa aiba o creanta certa, lichida
si exigibila si, in principiu, anterioara
actului atacat; actul respectiv trebuie sa
fi fost incheiat in frauda drepturilor
creditorului, cauzandu-i un prejudiciu,
care consta in faptul ca, prin actul
fraudulos, debitorul si-a cauzat sau si-a
agravat starea de insolvalabilitate;
frauda debitorului consta in faptul ca
debitorul a avut constiinta de rezultatul
pagubitor al actului fata de creditor;
complicitatea la frauda a tertului cu care
debitorula
incheiat
actul
atacat.
Efectele actiunii: fata de tertul
dobanditor, actul juridic

este
declarat
inopozabil
fata
de
creditorul care a exercitat actiune
revocatorie, dar si fata de creditorii care,
putand introduce actiunea, au intervenit
in cauza; fata de ceilalti creditori ai
debitorului,
actiunea
pauliana
nu
produce nici un efect, in privinta lor
considerandu-se ca actul este eficace,
valoarea
instrainata
trecand
in
patrimoniul tertului contractant; fata de
debitor, actul continua sa-si produca
efectele in raport cu tertul contractant;
Dinamica obligatiilor se refera la
modificarile care intervin in fiinta
obligatiilor, fara a avea ca efect
stingerea lor in mod definitiv si
ireversibil,
si
se
realizeaza
prin
transmiterea si transformarea lor
Cesiunea de creanta, mijloc de
transmitere a obligatiilor Cesiunea de
creanta este conventia prin care
creditorul cedent transmite cesionarului
o creanta impotriva unui tert cesiunea
de creanta trebuie sa indeplineasca
toate
conditiile
de
validitate
ale
contractului. Efectele: principalul efect
al cesiunii este transmiterea dreptului de
creanta de la cedent la cesionar, in plus
se produc si efectele actelor juridice care
se realizeaza prin intermediul ei; in al

doilea rand, cesiunea produce efecte

specifice: intre parti are ca efect
transferul dreptului de creanta, din
patrimoniul cedentului in patrimoniul
cesionarului; fata de parti produce
efecte numai din momentul notificarii
sau al acceptarii de catre debitorul
cedat
Subrogatia in drepturile creditorului
prin plata creantei, mijloc de transmitere
a obligatiilor Subrogatia consta in
inlocuirea creditorului dintr-un raport
juridic obligational cu o alta persoana
care, platind datoria debitorului, devine
creditor al acestuia din urma, dobandid
toate drepturile creditorului platit Exista
cateva forme a subrogatiei, si anume:
Subrogatia
conventionala
consimtita de creditor opereaza prin
acordul de vointa realizat expres intre
creditorul initial si tertul care plateste
datoria debitorului; sau consimtita de
debitor, care se efectueaza atunci cand
debitorul se imprumuta cu o suma de
bani spre a-si plati datoria si, pe aceasta
cale,
transmite
imprumutatorului
drepturile creditorului fata de care avea
datoria respectiva Subrogatia legala
opereaza de drept in urmatorele cazuri:
in
folosul
creditorului;
in
folosul
dobanditorului unui bun; in folosul celui
care, fiind obligat cu altii sau pentru altii
la plata datoriei, are interesul sa stinga
datoria

si-l plateste pe creditor; in folosul

mostenitorului
care
a
acceptat
succesiunea si plateste din propriul sau
patrimoniu pe un creditor al mostenirii;
in alte cazuri stabilite de lege Efectele
subrogatiei indiferent de felul
subrogatiei, efectul este acelasi, si
anume subrogatul ia locul creditorului
platit si poate exercita toate drepturiel si
actiunile acestuia impotriva debitorului.
Efectele se produc din momentul platii
Cesiunea de contract reprezinta
contractul
incheiat
intre
o
parte
(contractant cedent) a unui contract
aflat in curs de executare (contract
cedat) si un tert fata de acest contract
(contractant cesionar) prin care se
convine la transmiterea drepturilor si

obligatiilor contractuale asupra si fata de

contractantul
din
contractul
initial
(contractant cedat) si care are ca efect
atat transmiterea acestor drepturi si
obligatii, cat si libertatea contractantului
cedent,
sub
conditia
existentei
consimtamantului contractantului cedat
la aceasta operatiune Conditiile de
valitidate : conditii de fond capacitate,
consimtamant, obiect determinat si licit,
cauza licita si morala; conditii de forma
este un act juridic consensual,
cesiunea contractului si acceptarea
acesteia de catre contractantul cedat
trebuie incheiate in forma ceruta de lege
pentru validitatea contractului cedat
Conditiile de efectivitate pentru ca
cesiunea de contract sa-si produca
efectele, este necesar ca prestatiile
partilor sa nu fie integral executate
Efectele cesiunii de contract: intre
parti cesiunea de contract este valabila
si eficace, efectul translativ al raportului
obligational
operand
in
prezenta
indeplinirii
tuturor
conditiilor
de
validitate ale acesteia; contractantul
cedent este obligat sa garanteze
cesionarului validitatea contractului;
fata de contractantul cedat cesiunea de
contract nu produce niciun efect, in lipsa
acordului
acestuia;
momentul
consimtamantului contractantului cedat
coincide
cu
momentul
realizarii
opozabilitatii fata de contractantul cedat
a cesiunii de contract consimtamantul
trebuie sa imbrace forma ceruta de lege
pentru validitatea contractului; intre
contractantul cedat si contractantul
cesionar cesiunea de contract este
valabila si eficace,
operand efectul translativ al raportului
obligational;
intre
contractantul
cedat
si
contractantul cesionar cesiunea va
produce efect liberatoriu pentru

cesionar; intre cesionar si cedat

cedatul poate invoca toate exceptiile
care rezulta din contractul cedat; fata
de creditorii cedentului si ai cesionarului,
au la indemana actiunea pauliana, in
cazul in care cesiunea de contract a fost
facuta in frauda intereselor lor, in plus,

creditorii cesionarului se vor putea

indrepta si impotriva cedatului, in
temeiul actiunii oblice.
Novatia, ca mijloc de transfomare a
obligatiilor este operatia juridica prin
care partile sting o obligatie veche si o
inlocuiesc cu o obligatie noua, stingerea
obligatiei vechi si nasterea obligatiei noi
au loc concomitent Novatia este de
doua feluri: obiectiva se produce intre
creditorul si debitorul initial, dar in
raportul juridic obligational se schimba
obiectul sau cauza novatiei; subiectiva
presupune schimbarea creditorului sau
a debitorului raportului juridic de
obligatie Conditiile
novatiei: sa
indeplineasca conditiile de validitatea a
oricarui contract; sa existe o obligate
valabila care urmeaza sa stinga prin
novatie; sa se nasca o obligatie noua
valabila care o inlocuieste pe cea veche;
noua obligatie sa contina un element
nou fata de vechea obligatie; sa existe
intentia expresa a partilor de a nova, ea
nu se prezuma; partile sa aibe
capacitatea de a nova, creditorul trebuie
sa aiba capacitatea de a dispune de
drepturile sale, iar debitorul sa aiba
capacitatea de a se obliga. Efectele
novatiei, principalul efect al novatiei
consta in stingerea vechii obligatii si
inlocuirea ei cu o obligatie noua.

Contractul de vanzare cumparare

este o conventie prin care vanzatorul
transmite sau, dupa caz, se obliga sa
transmita cumparatorului proprietatea
unui bun in schimbul unui pret pe care
cumparatorul se obliga sa il plateasca.
Poate fi, de asemenea, transmis prin
vanzare un dezmembramant al dreptului
de proprietate sau orice alt drept real
sau de creanta Caracterele juridice :
este un contract bilateral si sinalagmatic
pentru ca el da nastere unor obligatii in
sarcina fiecareia dintre parti (obligatii
reciproce si interdependente); prestatia
fiecareia dintre parti este cauza juridica
a obligatiei asumate de cealalta parte;
este un contract oneros pentru ca
fiecare parte urmareste un interes si un
castig
patrimonial,
asumandu-si
obligatiile specifice in considerarea
obtinerii unei contraprestatii; este un
contract comutativ pentru ca existenta
si intinderea obligatiilor reciproce ale
partilor le este cunoscuta din chiar
momentul incheierii contractului si nu
depinde de vreun element viitor si incert,
iar prestatiile reciproce sunt considerate
de parti ca fiind echivalente este un
contract consensual se incheie valabil
prin consimtamantul partilor, indiferent
de forma exprimarii lui este un contract
translativ de drepturi transferand in
patrimoniul
cumparatorului,
dreptul
instrainat de vanzator, cand aceasta
poarta asupra unui bun individual
determinat Conditiile esentiale de
validitate sunt: consimtamant trebuie
sa fie serios, liber si exprimat in
cunostinta
de
cauza,
capacitate
vanzatorul si cumparatorul sa aibe
capacitatea de a contracta, obiect
obiectul contractului il reprezinta
operatiunea juridica, precum vanzarea,
locatiunea,
imprumutul
si
altele
asemenea, convenita de parti, altfel cum
aceasta reiese din ansamblul drepturilor
si obligatiilor contractuale si cauza
obligatiile fiecareia dintre parti trebuie
sa fie reala, trebuie sa fie licita si
morala
Forma
contractului
contractul se incheie prin simplul acord
de vointe al partilor daca legea nu
impune o anumita formalitate pentru
incheierea
sa
valabila
Efectele
contractului de vanzare-cumparare :

nasterea, transmiterea, modificarea sau

stingerea unui raport juridic, (vanzatorul
are obligatia sa transmita proprietatea
bunului sau, dupa caz, dreptul vandut,
sa predea bunul si sa il garanteze pe
cumparator contra evictiunii si viciilor
bunului);
( vanzatorul este de drept
obligat sa il garanteze

pe cumparator impotriva evictiunii care

l-ar impiedica total sau partial in
stapanirea netulburata a bunului vandut)
prin evictiunea se intelege: pierderea
de catre cumparator a posesiunii sau a
dreptului de proprietate asupra lucrului,
in tot sau in parte, prin inlaturarea,
impiedicarea lui de la execitarea
atributelor acestui drept, rezultand din
valorificarea de catre un tert a unui
drept asupra lucrului care ar exclude
total sau partial dreptul cumparatorului
Antecontractul de vanzare-cumparare
imobiliara antecontractul este un
acord de vointe contractual, o conventie
prin care partile isi asuma, reciproc,
obligatia de a incheia intre ele, in viitor,
un anumit contract, al carui continut
esential il determina
Contractul
de
donatie

este
contractul prin care, cu intentia de a
gratifica, o parte numita donator,
dispune in mod irevocabil de un bun in
favoarea
celeilalte
parti,
numita
donatar are un caracter traslativ,
Forma contractului de donatie :
donatia se incheie prin inscris autentic,
sub
sanctiunea
nulitatii
absolute.
Efectele
donatiei
:
obligatiile
donatorului de a preda donatarului
bunul sau dreptul donat si de a-l pastra
pana la predare, intocmai ca si la
contractul
de
vanzare-cumparare,
donatorul raspunzand fata de donatar de
pieirea sau deteriorarea bunului din
culpa sa si datorindu-i, cand e cazul,
despagubiri, Donatorul nu are insa
obligatia de a garanta pentru viciile
lucrului donat si nici pentru evictiune;
obligatiile donatarului are o obligate de
recunostinta fata de donator, are
obligatia de a executa sarcinile pe care
le-a acceptat odata cu acceptarea
donatiei

Contractul de locatiune este

conventia prin care o persoana, numita
locator, se obliga sa asigure unei alte
persoane, numita locatar, folosinta
temporara a unui bun in schimbul unui
pret,
denumita
chirie
felurile
locatiunii sunt : inchiererea adica
locatiunea are ca obiect bunuri imobile si
sau bunuri mobile; arendarea adica
locatiunea are ca obiect bunuri agricole;
locatiunea spatiilor destinate exercitarii
activitatii unui profesionist, toate aceste
contracte au in comun faptul ca sunt
contracte netraslative de proprietate, si
faptul ca, in toate aceste contracte,
contraprestatia datorata de locatar este
stabilita pe unitate de timp (chirie
lunara, arenda anuala, etc). Caractere
juridice : este un contract bilateral si
sinalagmatic pentru ca el da nastere
unor

obligatii in sarcina fiecareia dintre parti

(obligatii reciproce si interdependente);
prestatia fiecareia dintre parti este cauza
juridica a obligatiei asumate de cealalta
parte; este un contract cu titlu oneros
pentru ca fiecare dintre parti urmareste
un avantaj patrimonial propriu; este un
contract comutativ pentru ca intinderea
obligatiilor reciproce ale partilor este de
dinainte cunoscuta, nedepinzand de
hazard si este privita de parti ca
echivalent; este un contract consensual
incheiat valabil prin simplul acord de
vointa al partilor, indiferent de forma
exprimarii consimtamantului; este un
contract cu executare succesiva in timp
prin urmare, el nu este susceptibil de
rezolutiune, ci numai de reziliere; nu
este
un
contract
translativ
de
proprietate. Conditiile de validitate
ale contractului de locatiune :
capacitatea partilor, obiectul bunul
inchiriat,
pretul
(chiria)
Efectele
contractului de locatiune: obligatiile
locatorului consta in asigurarea
locatarului folosinta lucrului pe toata
durata
contractului,
sa
predea
locatarului bunul dat in locatiune, sa
mentina bunul in stare corespunzatoare
de folosinta pe toata durata locuintei, sa
asigure locatarului linistita si utila

folosinta a bunului pe tot timpul

locatiunii obligatiile locatarului sa ia in
primire bunul dat in locatiune, sa
plateasca chiria in cunatumul si la
termenul stabilit prin contract, sa
foloseasca
bunul
cu
prudenta
si
diligenta, sa restituie bunul la incetarea,
din orice cauza, a contractului de
locatiune
Contractul
de
mandat

este
conventia civila prin care o persoana,
numita
mandatar,
se
obliga
sa
indeplineasca anumite acte juridice pe
seama unei alte persoane, numita
mandant,
care
ii
da
aceasta
imputernicire si pe care o reprezinta
Caractere juridice: este un contract
consensual
valabil incheiat solo
consensu, intocmirea unui inscris neffind
necesara decat pentru necesitatile de
probatiune; este un contract cu titlu
gratuit sau cu titlu oneros; este un
contract unilatera, daca mandatul este
gratuit sau bilateral si sinalagmatic, daca
mandatul este oneros; este un contract
intuitue personae se considerandu-se
incheiat
in
considerarea
calitatilor
personale ale mandatarului; mandatul
nu are caracter translativ de proprietate.
Obiectul si intinderea mandatului
obiectul consta in incheierea de catre
mandatar in numele si pe seama
mandantului a unui, unor acte juridice.
Nu pot fi incheiate prin mandatar

anumite acte juridice cu caracter strict

personal:
testamentul,
casatoria
Contractul se poate incheia pe o
perioada determinata sau nederminata,
daca partile nu au prevazut un termen,
contractul de mandat inceteaza in 3 ani
de
la
incheierea
lui.
Efectele
contractului de mandat: intre partile
contractante : obligatiile mandatarului
obligatia de a executa mandatul;
obligatia de a da socoteala despre
executarea mandatului; obligatia de a da
raspundere pentru tertul caruia i-a
incredintat indeplinirea obligatiei ce-si
asumase fata de mandat obligatiile
mandantului obligatia de a dezdauna
pentru toate cheltuielile si platile
anticipate pe care acesta le-a facut

pentru indplinirea mandatului sau;

obligatia de a plati remuneratia, data
mandatul este cu titlu oneros; efectele
fata de terti mandatul va deveni
creditor si respectiv debitor al tertului cu
care mandatul a incheiat contractul in
limita
imputernicirilor
conferite;
mandatul ramane raspunzator fata de
tertul cocontractant si pentru actele
incheiate de mandatar dupa revocarea
mandatului, cata vreme revocarea nu i-a
fost comunicata tertului; mandatul nu
raspunde, fata de tertele persoane,
pentru eventualele pagube cauzate
acestora prin fapte ilicite savarsite prin
mandatar

Mostenirea

este
transmiterea
patrimoniului
unei
persoane
fizice
decedate (defunctul, decujus), catre una
sau mai multe persoane in fiinta
(persoane fizice, juridice ori statul)
Felurile
mostenirii
patrimoniul
defunctului se transmite prin mostenire,
in masura in care cel care lasa mostenire
nu
a
dipsus
prin
testament,
mostenirea poate fi : legala cand de
cujus n-a lasat testament, iar mostenirea
se transmite, in ordinea si cotele-parti
stabilite de lege, catre persoanele
desemnate de aceasta ca mostenitori

sau
erezi;
testamentara
cand
mostenirea se transmite, in temeiul
vointei testatorului catre persoanele
desemnate de el ca legatari Caractere
juridice, transmiterea succesorala este
o transmisiune : pentru cauza de
moarte, mortis causa caci produce
efecte numai la moartea persoanei
fizice;
universala
caci
priveste
totalitatea drepturilor si obligatiilor care
au apartinut defunctului, adica intregul
sau patrimoniu, privit ca universalitate
unitara pentru ca succesiunea este
guvernata de aceleasi norme, fata
distinctie dupa natura sau originea
bunurilor; indivizibila acceptarea sau
renuntarea nu se poate limita doar la o
partea a mostenirii, ci trebuie sa
priveasca totalitatea ei, mostenitorul nu
poate beneficia numai de drepturi, ci
acesta va
mosteni
si obligatiile
Deschiderea succesiunii mostenirea
unei persoane fizice se deschide in
momentul decesului acesteia asadar
data deschiderii mostenirii este clipa
mortii. Locul deschiderii mostenirii este
ultimul
domiciliu
al
defunctului.
Conditiile cerute pentru a mosteni :
sa aiba capacitatea succesorala o
persoana poate mosteni daca exista in
momentul
deschiderii
succesiunii,
aceasta capacitatea se refera la
existenta
in
viata
a
persoanei
succesorale,
sunt
considerate
si
persoanele
inca
nenascute,
dar
concepute la data deschiderii mostenirii
nu
au
capacitatea
succesorala
persoanale predecedate care au murit
inaintea
deschiderii
succesiunii,
persoanele fizice inca neconcepute la
data deschiderii succesiunii, persoanele
decedate in aceeasi data, fara a se
putea stabili ca vreuna ar fi supravietuit
celeilalte
Vocatia
(chemarea)
succesorala

este
determinarea
persoanelor indreptatite sa vina la
mostenire, aceasta determinarea se face
fie prin lege, fie prin testament
Nedemnitatea
succesorala
este
sanctiunea civila specifica dreptului
succesoral, ce

are ca efect decaderea din dreptul de a

mosteni a persoanei vinovata de o fapta
grava fata de cujus ori succesorii lui sau
in legatura cu succesiunea lasata de
aceasta, si se aplica numai faptelor
savarsite
cu
vinovatie.
Efectele
nedemnitatii constau in desfiintarea
retroactiva a titlului de mostenitor al
nedemnului care va fi inlaturat atat de la
mostenirea legala, cat si de la cea
testamentara, si acesta are obligatia sa
restituie toate fructele percepute precum
si contravaloarea acelora pe care a omis
sa le perceapa
Devolutiunea
succesorala
legala
daca de cujus n-a lasat testament
valabil, sau daca legatele testamentare
sunt ineficiente, legea cheama la
mostenire rudele defunctului pana la
gradul IV inclusiv, si in concurs cu ele ,
pe sotul supravietuitor
Clasele de
mostenitori sunt : Clasa I cuprinde
descendentii, adica rudele in linie
dreapta descendenta: copiii, nepotii,
stranepotii;
Clasa
II
cuprinde
ascendentii privilegiati, adica parintii
defunctului si colateralii privilegiati,
adica fratii si surorile defunctului Clasa
III cuprinde ascendentii ordinari, adica
bunicii, strabunicii, etc Clasa IV
cuprinde colateralii ordinari, adica
unchii si matusile, verii primari si
verisoarele primare
Principiile generale ale devolutiunii
succesorale : mostenitorii sunt chemati
la mostenire in ordinea claselor de
mostenire; in cadrul aceleiasi clase,
rudele de grad mai apropriat inlatura de
la mostenire pe cele de grad mai
indepartat; in cadrul aceleasi clase,
rudele de grad egal mostenesc in parti
egale; Reprezentarea succesorala

este procedeul tehnico-juridic prin care

un mostenitor legal de un grad mai
indeparat, numit reprezentant, urca, in
virtutea legii, in drepturile ascendentului
sau, numit reprezentat, pentru a culege
partea din mostenire ce i s-ar fi cuvenit
acestuia daca nu ar fi fost nedemn fata
de defunct sau decedat la data
deschiderii mostenirii efectul general al
reprezentarii succesorale consta in faptul
ca reprezentantul urca in locul si gradul
celui reprezentat si, deci, el va culege
din mostenire partea care s-ar fi cuvenit
acestuia.
Efectul
particular
al
reprezentarii succesorale este incident
exclusiv
in
situatia
in
care
cel
reprezentat a fost nedemn, iar la
succesiunea defunctului vin numai copiii
nedemnului aflati in viata, ori conceputi
la data deschiderii succesiunii.

Mostenirea vacanta daca nu sunt

mostenitori legali sau testamentari,
mostenirea este vacanta, iar daca prin
legat s-a atribuit numai o parte a
mostenirii si nu exista mostenitori legali
ori vocatia acestora a fost restransa ca
efect al testamentului lasat de defunct,
partea din mostenire ramasa neatribuita
este vacanta
Devolutiunea
succesorala
testamentara
actul
unilateral,
personal si revocabil prin care o
persoana, numita testator, dispune, in
una dintre formele cerute de lege,
pentru timpul cand nu va mai fi in viata
Caractere juridice : este un act juridic
adica o manifestare de vointa facuta
anume in scopul de a produce efecte

juridice, trebuie sa indeplineasca toate

conditiile de fond
cerute de lege este un act juridic
unilateral valabil prin exprimarea de
vointa a testatorului; este un act juridic
personal care nu poate fi incheiat prin
reprezentare; este un act juridic solemn
vointa testatorului trebuind sa fie
exprimata intr-una din formele prevazute
de lege; este un act juridic pentru
cauza de moarte produce efecte numai
la decesul testatorului; este un act
juridic revocabil testatorul putand
oricand sa revina in mod discretionar
asupra dispozitiilor testamentare, fie
modificiand sau inlocuind dispozitiile
testamentului anterior, fie inlaturandu-le
pur si simplu, fara a le incolui cu altele
noi
Cuprinsul
testamentului

testamentul
contine
dispozitii
referitoare la patrimoniul succesoral sau
la bunurile ce fac parte din acesta,
precum si la desemnarea directa sau
indirecta a legatarului. Alaturi de aceste
dispozitii sau chiar si in lipsa unor
asemenea dispoziti, testamentul poate
sa contina dispozitii referitoare la partaj,
revocarea
dispozitiilor
testamentare
anterioare, dezmostenire, numirea de
executori testamentari, sarcini impuse
legatarilor sau mostenitorilor legali si
alte dispozitii care produc efecte dupa
decesul
testatorului
Legatele
testamentare (legatele sunt universale
legatul
universal
este
dispozitia
testamentara care confera uneia sau mai
multor persoane vocatie la intreaga
mostenire, cu titlu universal legatul cu
titlu
universal
este
dispozitia
testamentara care confera uneia sau mai
multor persoane, vocatie asupra unei
fractiuni a mostenirii sau cu titlu

particular, legatul poate fi pur si simplu,

cu termen, sub conditie sau cu sarcina)
Testamentul olograf pentru a fi
valabil, aceste testament trebuie scris in
intregime, datat

si semnat de mana testatorului, este un

testament
simplu,
practic,
si
la
indemana
oricui,
oricand
si
fara
cheltuieli Testementul autentic este
autentic acel testament care este
autentificat de un notar public sau de o
alta persoana investita cu autoritatea
publica de catre stat, avantajul acestuia
este ca poate fi folosit si de cei nestiutori
de carte Testementele privilegiate

sunt
testemantele
care
sunt
autentificate in forme simplificate, atunci
cand intocmirea lor se face in anumite
imprejurari
deosebite,
fiind
instrumentate de persoane fara o
pregatire juridica speciala
Dezmostenirea

este
dispozitia
testamentara prin care testatorul ii
inlatura de la mostenire, in tot sau in
parte, pe unul sau mai multi dintre
mostenitorii sai legali
Executia testamentara testatorul
poate numi una sau mai multe persoane,
conferindu-le imputernicirea executarii
dispozitiilor testamentare. Executorul
testamentar poate fi desemnat si de
catre un tert determinat prin testament,
daca au fost desemnati mai mult
executori testamentari, oricare dintre ei
poate actiona fara concursul celorlati, cu
exceptia cazului in care testatorul a
dispus altfel sau le-a impartit atributiile