Fig.3.

Organigrama Unitatii centrale a Raifeisen Bank Romania

Unitatea Centrala este organizata in 5 Divizii (Corporate Banking, Retail Banking, Trezorerie i
Piete de Capital, Operatiuni i IT, Risc) i un Departament Special aflat in subordinea Preedintelui;
fiecare dintre cele cinci Divizii este condusa de catre un membru al Directoratului
Conducerea Raiffeisen Bank Romania este realizata, din 30 aprilie 2007 1, prin urmatoarele
organisme decizionale:
Consiliul de Supraveghere, ce reprezinta organul de control, i este compus din:

Herbert Stepic - Preedinte al Consiliului de Supraveghere;

Heinz Wiedner - Membru;

Martin Grull - Membru;

Aris Bogdaneris - Membru;

Peter Lennkh - MembruDirectoratul, ce indeplinete atributiile de conducere

propriu-zise ale Bancii; acesta este alcatuit din:

Steven van Groningen - Preedinte;

Marinel Burduja - Prim-Vicepreedinte, Corporate Banking;

James D. Stewart, Jr. - Vicepreedinte, Trezorerie i Piete de Capital;

Razvan Munteanu - Vicepreedinte, Retail Banking;

Carl Rossey - Vicepreedinte, Operatiuni i IT;

Vladimir Kalinov - Vicepreedinte, Rise;

Unitatea Centrala este organizata in 5 Divizii i un Departament Special aflat in subordinea

Preedintelui; fiecare dintre cele cinci Divizii este condusa de catre un membru al Directoratului, astfel:
Preedintele - are in subordine directa urmatoarele compartimente:
o Control Financiar i Contabilitate;
o Audit;
o Juridic i Conformitate;
o Secretariat General;
o Resurse Umane;
o Relatii Publice.
Atributiile acestui departament sunt strans legate de atributiile Preedintelui; astfel, acest
departament trebuie sa organizeze agenda de lucru a intrunirilor Conducerii; efectueaza actele de control
financiar i contabil; stabilete politica de personal pentru management; verifica legalitatea, oportunitatea
i eficienta operatiunilor strategice ale bancii, .a.

Divizia Corporate Banking, condusa de catre Prim Vicepreedinte, cuprinde urmatoarele

subdivizii:
o Clienti Corporativi;
o Produse pentru Corporatii i Know-How Management;
o Institutii financiare;
o Sector Public;
o Dezvoltari Imobiliare Rezidentiale.
Aceasta Divizie stabilete politica strategica a Bancii in ceea ce privete relatiile acesteia cu
intreprinderile mari i mijlocii, precum i cu entitatile publice, centrale sau locale; astfel, asigura servicii
de consultanta financiara i manageriala companiilor partenere; asigura, impreuna cu Divizia Trezorie i
Piete de Capital, negocierea i procesarea ofertelor de creditare obligatara a entitatilor publice; totodata,
efectueaza operatiuni de cooperare cu alte institutii financiare, publice sau private, nationale sau
international.

Divizia Retail Banking, condusa de un Vicepreedinte, cuprinde subdiviziile:

o Marketing i Comunicare;
o Carduri;
o Credite Persoane Fizice;
o Management Pasive;
o IMM;
o Proiecte Speciale Retail;
o Vanzari i distributie.
Aceasta Divizie are rolul de a stabili i consolida relatiile Bancii cu intreprinderile mici i mijlocii, precum
i cu clientii persoane fizice; efectueaza astfel operatiuni de marketing i promovare a produselor
financiare ale Bancii catre aceste segmente ale pietei. Asigura creditarea eficienta a intreprinderilor mici i
mijlocii, asigurandu-le totodata acestora i consultanta necesara in domeniul financiar. In acelai timp,
stabilete politica de emitere de carduri destinate persoanelor fizice, in colaborare cu Divizia Operatiuni i
IT, care asigura suportul logistic.

Divizia Trezorerie i Piete de Capital, condusa de un Vicepreedinte, cuprinde urmatoarele

subdivizii:
o Trezorerie i Arbitraj;
o Managementul Bilantului i Portofoliului;
o Servicii Titluri;
o Middle Office.

Aceasta Divizie gestioneaza depozitele negociate, tranzactiile de schimb valutar,

tranzactiile cu titluri de stat, depozitele pe piata interbancara i serviciile aferente pietei de capital.
Totodata, asigura un management strategic al bilantului in scopul optimizarii venitului net din
dobanzi i a valorii de piata a capitalului propriu.
Divizia Operatiuni i IT, condusa de asemeni de un Vicepreedinte, cuprinde subdiviziile:
o Operatiuni;
o Organizare, Dezvoltare i Management Procese;
o Informatica i Comunicatii;
o Logistica;
o Securitate Bancara.
Divizia OIT asigura dezvoltarea infrastructurii informatice a bancii, precum i
asigurarea i securizarea traficului de date care se desfaoara intre filiale i centrala, dezvoltarea i
diversificarea canalelor alternative de distributie, precum i punerea la dispozitie a materialelor i
serviciilor necesare desfaurarii unei bune activitati bancare, respectarea cerintelor de securitate
necesare tranzactionarii de fonduri, implementarea i asigurarea utilizarii eficiente a tehnologiilor
IT&C, in ceea ce privete transmiterea, prelucrarea i utilizarea informatiilor ce se manipuleaza in
Back Office, in relatiile de trezorerie ale bancii i in tranzactiile pe care banca le efectueaza pe
piata de capital.

Divizia Rise, condusa de un Chief Risk Officer, cuprinde subdiviziile:

o Credit Risc - Corporatii i IMM;
o Consumer Risk;
o Grup Risc Control i Managementul Portofoliului;
o Administrare, Control, Garantii;
o Restructurare i Recuperare Credite;
o Analiza financiara i Rating.
Operatiunile specifice acestei Divizii sunt cele privitoare la managementul eficient al
riscului bancar, avand atributii privitoare la verificarea activitatilor Bancii in ceea ce privete
acordarea de credite, gestiunea activelor, recuperarea creantelor exigibile i neonorate la scadenta
de catre clienii bancii; totodata, coopereaza cu Divizia Trezorerie i Piete de Capital pentru
minimizarea, in conditii de eficienta, a riscului bursier.

Raiffeisen Bank Romania este organizata intr-un mod similar celorlalte banci
comerciale din Romania; astfel, se pot distinge doua nivele:

Unitatea Centrala;

Sucursalele judetene i agentiile locale;

Comparatie intre Centrala Raiffeisen Zentralbank Osterreich i Centrala Raiffeisen Bank

Romania
In primul rand, asemanarile dintre acestea sunt date de poltica similara de organizare a structurilor
ierarhice de nivel inalt. Astfel, ambele unitati sunt conduse in sistem dualist, avand un Consiliu
Director, insarcinat cu conducerea efectiva a Bancii, precum i un Consiliu de Supraveghere, care
are atributii de control.
In acelai timp, Organigrama acestora este similara, fiecare avand Divizii functionale
destinate managementului IT, operatiunilor pe Piata de Capital, clientilor Corporate, operatiunilor
de Retail, .a.m.d., in acelai timp, Preedintele rezervandu-i un departament propriu, cu rol de
organizare a agendei de lucru ale organelor de conducere, sau de supraveghere a legalitatii i
oportunitatii deciziilor strategice ale Bancii.
Un alt punct comun este cel al nivelului deciziilor care se iau in aceste unitati; astfel,
caracterul de institutie centrala in sistemele din care fac parte impune ca deciziile care se iau aici
sa fie de nivel STRATEGIC, cele tactice fiind lasate in sarcina unitatilor ierarhic inferioare (Banci
din Grupul RZB, respectiv din sistemul Raiffeisen Bank Romania.)
Pe de alta parte, exista i deosebiri, mai ales prin prisma marimii acestora (marime data de
puterea decizionala a acestora). Astfel, RZB este o institutie de coordonare a unor banci
autonome, deciziile sale afectand operatiile Grupului in numeroase tari. Centrala Raiffeisen
Romania poate lua decizii ce au efect doar in interiorul Romaniei, in aria sa de putere decizionala.
Totodata, Raiffeisen Bank Romania este, la randu-i, subordonata RZB Austria; legatura
dintre aceste banci este astfel de la superior la inferior, Raiffeisen Romania coordonandu-i
politicile in acord cu Directivele sau Ordinele RZB.
2.4. Funcii, activiti i operaiuni bancare
Principalele funcii ale bncii Raiffeisen sunt urmtoarele:
Atragerea de disponibiliti de la populaie i de la agenii economici;
Creditarea persoanelor fizice i persoanelor juridice;
Funcia de transfer, prin care banca asigur plile ntre entitile economice din interiorul
rii sau pe plan internaional.
Raiffeisen Bank desfoar urmtoarele activiti:

Atragerea de disponibiliti de la populaie i de la agenii economici romni i

strini;

Deschiderea/ nchiderea conturilor de card pentru personae fizice i juridice;

Principalele operaiuni desfurate de ctre Raiffeisen Bank sunt:

Deschiderea de conturi pentru administrarea mai facil i mai eficient a banilor clienilor
bncii;
Efectuarea de ncasri i de pli;
Transferuri bancare n lei i n valut;
Serviciile ataate acestora sunt:
4

 my Banking, ofer informaii financiare privind contul banca personal i cursul valutar i
cu ajutorul su se pot efectua transferuri intra i inter bancare.
Raiffeisen Direct, 08008020202 banca este mai aproape de client, fr c acesta s fac cel
mai mic efort i fr s plteasc comisioane sau taxe suplimentare;
Sweep, ofer posibilitatea de a transfera automat sumele care depesc un nivel prestabilit
n alt cont indicat de ctre client
Smart Tel, ofer informaii despre cont, care sunt disponibile 24 de ore din 24, 7 zile pe
sptmn, direct pe ecranul telefonului mobil, sub forma unor mesaje text de tip SMS;
Programul Asigurarea ta n caz de incendiu, propune o asigurare de via titularilor de
conturi curente n lei, deschise la Raiffeisen Bank
Programul Asigurarea ta n caz de accident, care acoper decesul i invaliditatea total
permanent din accident, 24/24 ore, oriunde n lume iar n cazul n care unul din aceste
evenimente se produce, titularul de cont (sau motenitorii si dupa caz) va primi o despgubire de
6000 EUR.
Pli directe furnizor, Raiffeisen Bank va plti, din contul current, clientului toate facturile
pentru telefonul fix i mobil,la gaze, la lumina i altele;
Credite de prefinanare a exporturilor, finanarea comerului cu bunuri fungibile.
2.5 . Cadrul legislativ general i specific
n desfurarea activitii sale, Raiffeisen Bank se supune reglementrilor i ordinelor
emise de Banca Naional a Romniei (Legea nr.312/2004 privind Statutul BNR), de Ordonana
de Urgen a Guvernului nr.99/2006 (Legea bancar), de Ordonana de Urgen a Guvernului
nr.10/2004 (Legea falimentului bancar).
n conformitate cu Articolul 25 din Statutul BNR, aceasta are competena exclusiv de
autorizare a instituiilor de credit i rspunde de supravegherea prudenial a instituiilor de credit
pe care le-a autorizat s opereze n Romnia, n conformitate cu prevederile Legii nr.58/1998
privind activitatea bancar, cu modificrile i completrile ulterioare. n desfurarea activitii
sale, Raiffeisen Bank dispune de autorizaie de funcionare din partea BNR.
Ordonana de Urgen a Guvernului nr.99/2006 (legea bancar) reglementeaz condiiile
de acces la activitatea bancar i de desfurare a acesteia pe teritoriul Romaniei ( articolul 11 din
legea bancar: fiecare instituie de credit trebuie s dispun de autorizaie potrivit prezentei
ordonane), supravegherea prudeniala a instituiilor de credit i a societilor de servicii de
investiii financiare i supravegherea sistemelor de pli i a sistemelor de decontare a
operaiunilor cu instrumente financiare. Totodat, n ordonan este prevzut faptul c instituiile
de credit trebuie s-i organizeze ntreaga activitate n conformitate cu regulile unei practice
bancare prudente i sntoase, cu cerinele legii i ale reglementrilor emise n aplicarea acesteia.
n Ordonana de Urgen a Guvernului nr.10/2004, articolul 1, prevede ca procedura
falimentului, reglementat prin prezena ordonan, se aplic instituiilor de credit, persoane
juridice romne, inclusiv sucursalelor acestora cu sediul n strintate. Procedura falimentului se
aplic acelei bnci devenite insolvabil, atunci cnd aceasta nu a onorat integral creanele certe,
5

lichide i exigibile, pe o perioad de cel puin 30 de zile, sau cnd valoarea obligaiilor bncii
depete valoarea activului su.
2.6. Organismele de control i reglementare
Organismele de control i reglementare la nivel extern, care supervizeaz activitatea bncii
Raiffeisen sunt: Banca Naional a Romniei, Ministrul Finanelor Publice, Comisia Naional a
Valorilor Mobiliare, Agenia Naional pentru Protecia Consumatorului, iar la nivel intern sunt:
Adunarea General a Acionarilor, Consiliul de Administraie, Comitetul de Direcie, Comitetul de
Audit, Auditorul Financiar, Comitetul de Credit, Comitetul de Risc, Comitetul de Administrare a
Activelor i Pasivelor.
n scopul coordonrii politicii financiare, stabilit de Guvern i aprobat de Parlamentul
Romniei, privind politica valutar, monetar i de credit, Ministerul Finanelor Publice
colaboreaz cu Banca Naional a Romniei pentru elaborarea balanei de pli externe, a balanei
creanelor i angajamentelor externe, a reglementrilor din domeniul monetar i valutar.
Controlul bancar intern al Bncii Raiffeisen se exercit la nivelul fiecrei uniti bancare
fiind difereniat n funcie de modul de organizare a activitii i natura proprietii. Acest control
se exercit nu numai asupra operaiunilor efectuate pentru titularii de conturi ci i pentru operaiile
proprii n scopul descoperirii deficienelor existente n activitate, avnd un caracter complex i
viznd verificarea unor obiective ca:
desfurarea activitii privind operaiunile cu numerar;
pstrarea disponibilitilor n conturi;
respectarea cadrului legal al operaiunilor;
modul de efectuare al nregistrrilor n contabilitatea bancar;
activitatea de creditare bancar;
modul de gestionare a valorilor materiale i bneti;
Controlul bancar intern cuprinde urmtoarele forme:
a) Controlul bancar preventiv ce se realizeaz asupra operaiunilor proprii ale unitilor
solicitate a fi efectuate de ctre titularii de conturi. Acest tip de control se exercit de ctre
conductorul compartimentului financiar-contabil i lucrtorii mputernicii n acest scop.
Obiectivele din cadrul acestui tip de control urmrite de banca Raiffeisen sunt:

oportunitatea, necesitatea procurrii de materiale specifice activitii bancare;

respectarea legalitii efecturii cheltuielilor bancare proprii i a lucrrilor de

investiii proprii;
respectarea criteriilor privind angajarea personalului, modul de salarizare.
b) Controlul ierarhic operativ curent ce se execut la ghieu. Din punct de vedere al
coninutului economico-financiar se urmrete necesitatea, oportunitatea, economicitatea,
legalitatea operaiunilor cuprinse n documentele bancare. Aceast form de control are n vedere
modul de exercitare ce se manifest ca o activitate de autocontrol asupra tuturor operaiunilor
bancare;
6

c) Controlul bancar intern ulterior, acesta exercitndu-se periodic dup ce se efectueaz

operaiunile bancare. Acest control este de competena efului compartimentului de contabilitate,
directorului bncii, persoanelor cu astfel de atribuii, precum i a celor special angajai ca revizori
bancari. Ageniile, filialele, sucursalele bncii Raiffeisen sunt verificate n cadrul controlului
bancar ulterior de organele de specialitate. mbuntirea continu a documentaiei bancare din
punct de vedere a formei, coninutului circuitului acesteia, exercitarea unui control bancar
segmentat i la obiect, vor contribui la sporirea calitii activitii bancare, aceste aspecte
reflectndu-se direct n activitatea titularilor de cont.
2.7. Prezentarea centralei unitii bancare i reelei teritoriale a bncii
n prezent Raiffeisen Bank Administraia Central este organizat n 5 divizii principale:

Retail;

Trezorerie si piee de capital;

Corporaii;

Operaiuni i IT;

Risc.
ntre funciile i atribuiile principale deinute de ctre unitatea central a Raiffeisen Bank

sunt:
Stabilirea politicii de creditare;
Stabilirea politicii de dezvoltare att la nivel naional,ct i la nivel internaional;
Acordarea serviciilor de consultan, audit;
Iniierea unor colaborri cu bnci din ar i din strintate;
Asigur lichiditi i fonduri de creditare unitilor subordinate;
Stabilete nivelul dobnzilor i a comisioanelor;
Stabilete plafonul de creditare pentru unitile subordinate;
Asigur echilibrul ntre resurse i plasamente;
Elaboreaz norme pentru fiecare activitate i serviciu n parte
Angajeaz, promoveaz i concediaz personalul de conducere din unitile
subordonate;
Elaboreaz normele de lucru i urmrete aplicarea lor;
Elaboreaz bugetul de venituri i cheltuieli i urmrete ndeplinirea lor;
Organizeaz sistemul informaional, sistemul informatic i cel statistic al bncii;
Fiecare divizie este alctuit din mai multe direcii, care la rndul lor, pot fi alctuite din
mai multe departamente, fiecare dintre ele avnd competene i responsabiliti specifice.
La nivelul ageniei Raiffeisen Rebreanu:

Director
Agenie
(Analist
Credite PJ)

Casier

Casier

Consilier
Retail
Clieni PF

Figura nr.3 - Organigrama ageniei Raiffeisen Bank Rebreanu

Consilierii clieni i ofierii tranzacii clieni au rolul de a menine i dezvolta baza

existent de clieni.
Consilierii clieni efectueaz analiza financiar documentaiilor de credit pentru persoane
fizice n vederea eligibilitii acestora n conformitate cu criteriile de creditare retail, prezint
produsele Raiffeisen Bank clienilor/potenialilor clieni; identific nevoile clienilor,
recomandnd serviciile i produsele adecvate ; administrarea bazei de clieni; nrolarea clienilor
PF; deschidere de cont PF; intervievarea clienilor persoane fizice n scopul acordrii de credite
retail; verificarea veridicitii i corectitudinii ntocmirii documentaiei furnizate de ctre clieni,
dealeri sau retaileri dup caz.
Analistul de credite retail PF: asigur gestiunea creditelor din portofoliul de credite n
strns legatur cu consilierul de clientel, pe baza dosarului de credite; ntocmete i analizeaz
dosarul de descriere/ rennoire a angajamentelor bncii; analizeaz dosarele ntocmite
(oportunitate comercial, rentabilitate, risc); elaboreaz propunerilor de creditare, primirea
documentaiei necesare elaborrii propunerii de creditare, analiza financiar; elaboreaz
contractele de credit, redacteaz contractele de credit dup primirea notificrii; transmite
contractul ctre consilierul de clientele pentru a fi semnat de ctre client; verific semnturile i
mputernicirile; deschide i urmrete dosarele de credit valide, angajamentele (riscuri, nepltite,
rentabilitate) i garaniile din sfera de responsabilitate; constituirea i urmrirea garaniilor,
redactarea contractelor de ipotec, de amanetare, i a diverselor acte; nregistrarea n arhiva
electronic; primirea i verificarea polielor de asigurare; urmrirea conturilor fr micare;
studiul rentabilitii clienilor.
Activitatea ofierilor tranzacii clieni const n: administrarea bazei de clieni; verificarea
i administrarea contului; nchideri de cont; actualizare informaii despre clieni; eliberare extrase
i documente anexate; organizeaz distribuirea cardului ctre client, informare client asupra
modului de folosire a acestuia i a codului PIN, elibereaz extrase de cont card; promoveaza
serviciile de acceptare carduri de ctre comerciani; primete, verific i proceseaz operaiuni
8

non-cash pentru PF, IMM i PFA: pli, ncasri, servicii Smart-Tel, Western Union; primete i
proceseaz ordinele de schimb valutar n cont ale clienilor PF i PJ; verific rapoartele privind
tranzaciile zilnice efectuate, claseaz documentele la dosarele clienilor; efectueaz
corecia/reglarea eventualelor operaiuni eronate pentru conturile tranzitorii i de suspensie pentru
care este responsabil; execut orice alt sarcin legat de fluxul firesc al activitii i misiunii
postului.
2.8.

Sistemul informational bancar in Raiffeisen Bank Romania.

Aspecte speciale privind Agenia Rebreanu.
Sistemul informational bancar reprezinta totalitatea mijloacelor i metodelor prin care se
realizeaza colectarea, prelucrarea i transmiterea datelor i a informatiilor i reprezinta premisa
organizarii i desfaurarii eficiente a activitatilor de conducere, coordonare i control, cat i a
celor reprezentative.
In acelai timp, sistemul trebuie sa asigure:

depozitarea i pastrarea datelor i

a informatiilor;

realizarea de sinteze;

realizarea de rapoarte pentru fundamentarea deciziilor.

Datele care stau la baza sistemului informational bancar au ca surse atat evidenta
operativa, statistica i contabila, proprie bancii, cat i evidentele clientilor acestora, in calitate de
titulari de conturi.
Preluate in sistemul informational, datele se transforma in informatii bancare elementare
sau complexe, intermediare sau definitive, operative, postoperative sau previzionale.
Ca rezultat al prelucrarii datelor, informatiile bancare se constituie intr-un flux
informational care se manifesta atat in cadrul unitatilor bancare, cat i in afara lor (intre banca i
clienti).
Sistemele informational bancare sunt concepute pe doua niveluri: un nivel al aplicatiilor
bancare propriu-zise i altul al suportului de dezvoltare a acestor aplicatii.
Organizarea prelucrarilor informatice in cadrul sistemului informatic bancar consta in trei
categorii de proceduri:
procedura de inceput de zi - se executa automat i consta in initializarea fiierelor utilizate
in timpul zilei de catre sistem; dupa aceasta faza reteaua de echipamente este pusa la
dispozitia utilizatorului pentru a lucra prin intermediul terminalelor la diferite aplicatii ale
sistemului;
procedura destinata utilizatorilor in cursul unei zile - se deruleaza pe parcursul
programului de lucru cu clientii. Utilizatorul (lucratorul de la ghieu) poate inregistra
in timp real toate operatiunile bancare, care ii sunt repartizate. Aplicatiile efectueaza
toate controalele, asigurand consistenta datelor inregistrate, utilizatorul obtinand
astfel, in orice moment, starea operaiunii;
procedura de sfarit de zi - realizeaza toate prelucrarile determinate de operatiunile din
timpul zilei i editeaza rapoarte care reflecta influente in contabilitate (balante, jurnale de
activitate, extrase de cont, liste de solduri, liste de avertizare, situatia dobanzilor i a
comisioanelor). Se efectueaza controale asupra bazei de date ale sistemului i se salveaza
9

programele i datele pe suporti de arhivare.

Ca rezultat al prelucrarii datelor, informatiile se constituie intr-un flux informational
bancar care se desfaoara atat intre banca i agentii, filiale, sucursale, centrala cat i intre banca i
titularii de conturi.
Exista informatii reprezentate prin documente care fie reflecta rezultate finale, definitive,
fie prezinta informatii necesare prelucrarii pentru obtinerea altor informatii (informatii
elementare, informatii complexe).
Informatiile elementare se caracterizeaza prin aceea ca precizeaza aspectul direct
masurabil cum ar fi:

numerarul incasat sau plati;

cecurile de calatorie achitate etc.

Informatiile complexe sunt cele rezultate din prelucrarea datelor primare. In acest fel
putem exemplifica informatiile referitoare la:

creditele acordate;

executia de casa a bugetului satului;

activitatea de decontari.
Sistemul informational bancar lucreaza ca un sistem de interfata intre sistemul decizional
i cel operativ, avand la baza un mecanism de feed-back.
Este structurat pe doua trepte:
1.
subsistemul informational organizational care reflecta activitatile asociate
intregului organism financiar-bancar prin prisma informatiilor, a sarcinilor umane, a sarcinilor
informatice, inclusiv a modalitatilor de functionare (servicii, manageri, legaturi informational
directe i indirecte);
2.
subsistemul informational informatizat - transferul automat al datelor prin
intermediul sistemelor electronice de calcul i comunicatie.
In vederea organizarii activitatii de prelucrare electronica a datelor la nivelul unitatilor
bancare operative se impun urmatoarele masuri:

pregatirea bazei de date (identificarea i inscrierea atat a conturilor analitice la

soldul zilei, a conturilor analitice la care se calculeaza dobanzi, cu soldurile cumulate);

codificarea tuturor conturilor i stabilirea cifrei de control;

organizarea circuitului documentelor bancare.

Gestionarea optima a relatiei cu clientii i eficientizarea activitatilor, evidenta produselor
bancii utilizate de clientii sai, s-a realizat prin implementarea solutiei CRM Siveco Romania.
Solutia CRM implementata la Raifffeisen Bank Romania faciliteaza o serie de activitati
menite sa contribuie la gestionarea eficienta a relatiilor cu clientii:

furnizarea unei imagini de ansamblu asupra clientilor, din perspectiva vanzarilor i

achizitiilor,

gestionarea in profunzime a relatiilor cu clientii, contribuind astfel la consolidarea

relatiilor de afaceri existente i dezvoltarea de noi parteneriate de afaceri;

creterea eficientei echipei ;

definirea campaniilor de marketing i vanzari;

10

acces rapid la toate datele privind clientii;

acces rapid la oportunitatile de business development.

Functiile de baza ale sistemului informational sunt:

gestiunea conturilor in lei i in valuta,

a persoanelor fizice i juridice;

urmarirea creditelor in lei i in valuta acordate clientilor;

gestiunea certificatelor de depozit;

decontari intra i interbancare;

financiar-contabila i de personal.
Sistemul informational bancar indeplinete rolul de prelucrare normala/automata a
informatiilor transmise de catre sistemul operant, in scopul furnizarii datelor necesare controlului
activitatii globale asigurate de catre sistemul de conducere.
In sistemul actual de organizare a sistemelor financiar - bancare la nivel national i
international, exista patru tendinte de organizare a subsistemului informational informatizat:

Sistem Informatic Standard (SIS);

Sistem Expert (SE);

Sistem Interactiv de Asistare a Deciziei (SIAD) sau Sistem Executiv (ESS);

Sistem Informartic Mixt (SIM).

Fluxurile
informational ale celor mai importante departamente ale unei institutii
financiar bancare:

Serviciul creditare;

Serviciul informatic;

Serviciul tezaur/casierie.
Serviciul creditare
>
asigura indeplinirea sarcinilor rezultate din statutul bancii in domeniul acordarii de
imprumuturi pe termene scurte, mijlocii sau lungi, unitatile cooperatiste asociate i neasociate,
altor intreprinderi, societatilor comerciale cu capital de stat sau privat i persoanelor fizice i
juridice autorizate sa desfaoare activitate economica pentru realizarea activitatii prevazute in
autorizatia de constituire sau pentru activitatea de productie, precum i producatorilor agricoli,
meseriailor sau altor particulari care desfaoara activitate economica pe baza liberei initiative;
>
colaboreaza cu toate compartimentele din cadrul bancii i, indeosebi, cu
compartimentul tezaur - casierie, compartimentul contabilitate i cel informatic, cu unitatile
bancare din
judet, avand in principal, urmatoarele obligatii i sarcini
de munca:

stabilete limita trimestriala de credite in functie de

cifra de afaceri,
nivelul
mediu
al stocului de marfuri, materii prime sau produse finite;

negociaza cu agentii economici nevoile suplimentare

de credite peste
nivelul
trimestrial stabilit pe baza cererii de credite ale fiecarei unitati;

comunica cu inspectorii serviciului contabilitate i informatic, limita maxima a

11

creditului acordat, termenele, ratele scadente i destinatia creditului conform contractului de

credite;

verifica daca documentatia prezentata de agentii economici sau persoane fizice

contine toate documentele i instructiunile centralei bancii pentru acordarea creditelor;

verifica garantiile asiguratorii ale solicitantilor de credite;

solicita pentru creditele pe termen lung acordate agentilor economici privati i

persoanelor fizice aprobarea centralei bancii pentru fiecare caz, precum i pentru creditele care
depaesc plafonul de creditare.
Serviciul informatic
>
prelucreaza zilnic pe calculatoare electronice toate documentele contabile primite
de la operatorii de la ghieu i Compartimentul de Contabilitate, precum decontarile cu unitatile
cooperatiei de consum, cooperatiei de credit, agentilor economici i persoanelor fizice care au
deschise conturi la banca;
>
intocmete conform metodologiei stabilite extrasele de cont pentru agentii
economici i persoanele fizice cu conturi deschise la banca i le preda Compartimentului
Contabilitate pentru verificare i expediere beneficiarilor;
>
intocmete pe calculator, lunar sau ori de cate ori este nevoie, balanta de verificare
i actele contabile solicitate de Compartimentul Contabilitate in vederea realizarii Bugetului de
Venituri i Cheltuieli al bancii;
>
in limita disponibilitatilor, executa prestatii pe calculator, pentru agentii economici
i persoanele fizice, contra cost, in vederea utilizarii integrale a capacitatii calculatoarelor
electronice de care dispune;
>
raspunde de executarea lucrarilor proprii pe xerox i pentru persoanele fizice i
juridice, contra cost, in acest scop organizand evidenta lucrarilor executate pe beneficiari in
vederea recuperarii cheltuielilor ocazionate de executarea lucrarilor xeroxate.
Ca atributii comune Compartimentului Contabilitate i Compartimentului Informatic
putem mentiona:
>
asigura securitatea i secretul operatiunilor, documentelor intocmite de banca,
divulgarea secretelor bancii sau a unor operatiuni, fiind sanctionate potrivit prevederilor
contractului colectiv de munca;
>
fac propuneri de rationalizare i simplificare a evidentei operative i iau masuri
pentru realizarea lor.
Compartimentul Tezaur-Casierie
Acest serviciu organizeaza i asigura indeplinirea tuturor sarcinilor trasate de centrala
bancii i de catre Comitetul de Directie al sucursalei Raiffeisen Bank in domeniul operatiilor de
tezaur, casierie i operatii cu numerar i valuta, avand in principal urmatoarele atributii:
>
raspunde de organizarea, coordonarea i aplicarea justa a instructiunilor i
dispozitiilor centralei bancii in domeniul operatiilor de tezaur, casierie i operatii cu numerar, in
mod permanent imbunatatind i rationalizand lucrarile in conditiile creterii continue a
randamentului muncii;asigura conditiile necesare de munca pentru efectuarea operatiilor de
casierie;
12

>
organizeaza i controleaza ca pastrarea i transportul valorilor gestionate sa se
efectueze in conditii de deplina securitate, asigurand respectarea cu strictetea a instructiunilor i
dispozitiilor primite in acest sens;
>
gestioneaza numerarul din casa de circulatie, precum i celelalte valori din tezaur
i detine una dintre cheile din tezaurul bancii;
>
tine evidenta micarii imprimatelor destinate vanzarilor, pastrate in tezaur sau in
case de fier;
>
primete zilnic i gestioneaza, de la casierii, ghieele de incasari i plati, situatiile
operatiilor efectuate i verifica justetea i integritatea predarii catre controlul centralizator sau
catre casierul central;
>
centralizeaza in registrul de evidenta numerarul manipulat, operatiile efectuate
privind micarea numerarului i transcrierea in registrul de tezaur a valorilor ramase asupra
serviciului, controland concordanta intre primiri, ieiri i sold;
>
pastreaza in tezaur dosarele, documentele de casa i le elibereaza pentru consultare
conform dispozitiilor scrise in acest sens;
>
raspunde de incadrarea corespunzatoare cu personal, verificarea serviciului i de
buna pregatire din punct de vedere profesional.
n urma privatizarii, Raiffeisen Bank a trecut la un sistem informational modern i ales sa
lucreze cu o baza de date cu prelucrari on-line, inregistrari automate cu deplina securitate a
accesului i a operatiunilor, sistem care permite interfatari cu alte aplicatii sau institutii. Sistemul a
adus o reorganizare a activitatii i a procedurilor de lucru pe principii noi.

2.8.1. Tipuri de documente i programe informatice utilizate pentru circuitul

informational
Sistemul informational ales de banca este sistemul BASIS (sistem informatic prin satelit)
care urmarete:
automatizarea operatiunilor bancare;
obtinerea unei priviri de ansamblu asupra indicatorilor bancii in orice moment al
zilei de activitate;
corelarea diverselor compartimente bancare intr-un flux informational coerentcontinuu. Sistemul informational bancar presupune o serie de avantaje care permit asigurarea
flexibilitatii i economicitatii in activitatea bancara propriu-zisa. Printre principalele
avantaje putem
enumera:
existenta unei baze centralizate care este receptata favorabil de clienti prin
posibilitatea de a alege unitatea cea mai apropiata momentului tranzactiei i al efectuarii
tranzactiilor de oriunde s-ar afla in tara, indiferent de locul unde are deschis contul;
din cauza prelucrarii on-line, clientul percepe o situatie reala a disponibilitatilor in
cont, o utilizare eficienta a fondurilor proprii i transferarea lor in timp real;
inregistrarile automate
vor asigura clientilor
corectitudine i
consistenta
asupra contului,
administrarea eficienta
a fondurilor proprii, plati automate ale
facturilor i ale
altor obligatii fa de teri.
13

pentru a asigura securitatea operatiunilor, conturile clientilor sunt protejate prin

limitarea accesului la acest sistem; exista sisteme de securitate fizice i logice;
posibilitatea de dezvoltare care depinde de piata i de modul cum avanseaza
tehnologia;
- permite interfatarea cu
alte aplicatii i institutii;
- impun un mod de lucru
mai organizat, mai functional i mai flexibil.
Componentele informatice ale sistemului BASIS sunt:

Sistemul MIDAS - prelucrarea tranzactiilor valutare i interbancare la nivelul

central i sustine trezoreria valutara, contabilitatea generala valutara, tranzactiile interbancare in
lei prin BNR i raportarile catre conducere, interfata cu sistemul SWIFT ST 200;

Sistemul LEO - prelucrare a acreditivelor externe, de finantare a comertului,

sustine acreditivele i garantiile interne i externe;

Sistemul ICBS - componenta principala de con - banking i realizeaza sustinerea

functionalitatii bancii centrale, client, produs, tranzactii, contabilitate generala i rapoarte i este
format din urmatoarele subsisteme:
-Subsistemulde Securitate care ofera bancii un grad ridicat de control asupra
accesului angajatilor la functionarea sistemului; la nivelul acestui subsistem se realizeaza
inrolarea utilizarii ICBS i stabilirea formei de parolare a sistemului;
-Subsistemul POD - de prelucrare a batch-urilor de tranzactii i are ca functie principala
corelarea automata i gruparea, in timpul procesarii de noapte, a informatiilor de la toate
subsistemele; permite generarea in back-office a unor tranzactii off-line in scopul regularizarii
unor tranzactii eronate sau al transmiterii tranzactiilor catre conturi de contabilitate generala,
precum i prelucrarea pachetelor mari de documente;
-Subsistemul Contabilitate Generala - permite consultarea conturilor de contabilitate
generala definite in planul de conturi al bancii i este total integrat cu functiile sistemului ICBS,
precum i cu sistemul MIDAS;
-Subsistemul CIF - subsistem de gestionare fiier de informare clienti; este sursa
centralizatoare a informatiilor descriptive i financiare despre client i este folosit pentru a urmari
i corela toate relatiile clientului cu banca sau cu alti clienti ai bancii;
-Subsistemul Termen - permite gestionarea conturilor la termen ale clientilor inrolati in
functiile subsistemului CIF, iar in cadrul lui se pot realiza activitatile de: adaugari de conturi la
termen, intretinerea unor conturi deschise, modificarea informatiilor initiale, interogarea contului;
-Subsistemul Tranzactii - gestionarea conturilor curente i de economie, in cadrul
subsistemului, prin functiile specifice se pot realiza urmatoarele activitati, pe langa cele
traditionale: procesarea automata a operatiunilor la nivel de cont, se pot ataa linii de credit la
conturi care prin definitia de produs permit calcularea dobanzii debitoare i se pot ataa cecuri
barate la conturi care permit acest instrument de plata;
-Subsistemul Credite - deschiderea i administrarea unor conturi de imprumut pentru
clientii inrolati in sistemul ICBS, prin functiile subsistemului CIF; in cadrul acestui subsistem se
pot realiza: adaugari de conturi de imprumut, intretinerea de conturi deja deschise, inregistrarea
garantiei; stabilirea la nivelul contului a graficului de rambursare i a optiunilor de tragere,
procesare a comisionului, interogarea contului.

14

2.8.2.

Circuitul documentelor

Circuitul documentelor bancare presupune organizarea fluxului informational la nivelul

intregului sistem bancar, al fiecarei banci in parte, precum i al tuturor unitatilor subordonate lor.
In general, prin circuitul documentelor din cadrul sistemului bancar se intelege micarea
lor succesiva, din momentul intocmirii (documentele interne) sau prezentarii la ghieu de catre
titularii de conturi (documentele externe), in scopul efectuarii i inregistrarii operatiunilor in
conturi analitice i sintetice i pana in momentul arhivarii, in vederea pastrarii lor, sau expedierea
acestora clientilor bancii. Micarea succesiva a documentelor bancare se realizeaza in cadrul unui
circuit bine precizat, care presupune parcurgerea mai multor faze, astfel:
primirea documentelor la ghieu sau intocmirea acestora de catre personalul bancii
i efectuarea asupra lor a controlului bancar operativ curent, urmarindu-se atat indeplinirea
conditiilor de forma, cat i modul in care s-a respectat cadrul normativ i disciplina bancara
privind continutul operatiunilor solicitate;
contabilizarea documentelor, operatiune realizata fie prin transpunerea
inregistrarilor in note contabile, fie prin inscrierea directa, pe documentele respective, a conturilor
care urmeaza sa efectueze inregistrarea, corespunzator modului in care are loc prelucrarea
automata a datelor cu ajutorul echipamentelor electronice;
inregistrarea succesiva a documentelor bancare in evidenta contabila i sintetica;
confruntarea datelor din contabilitatea analitica cu cele din contabilitatea sintetica,
pentru a se urmari exactitatea operatiunilor efectuate. In acest scop, se folosete, ca instrument de
evidentiere: balanta de verificare zilnica;
clasarea i pastrarea documentelor, respectiv expedierea acestora titularilor de
conturi.
2.8.3.

Trecerea la decontarile in timp real prin intermediul Transfondului

Ceea ce este specific sistemului informational al Raiffeisen Bank este utilizarea

decontarilor prin tehnica electronica TransFond.
In acest moment, Raiffeisen Bank realizeaza on-line decontari intre clientii proprii. In
prezent, prin Transfond se extinde acest sistem i in relatia cu alte banci, ceea ce inseamna
automat un mare beneficiu pentru banca i pentru clientii sai.
Potrivit circularei, activitatile de compensare a platilor i incasarilor interbancare, de
transfer de fonduri intre Raiffeisen Bank i alte banci (inclusiv cele in regim special de decontare
i cele in faliment), intre Raiffeisen Bank i Banca Nationala a Romaniei (numai pentru platile i
incasarile administrative ale bancii centrale), intre banci i casele de compensatii interbancare
i/sau titularii conturilor de decontare autorizati de BNR, precum i de decontare a acestora, in
numele i pe contul BNR, se vor efectua de centrala i sucursalele TransFond.
Durata operatiunii
Transferul sumelor are loc in aceeai zi cu efectuarea operatiunii. Primirea sumei de catre
banca beneficiarului se face in urmatoarea zi bancara. Exceptie de la aceasta regula o fac sumele
transferate catre trezoreria statului, caz in care primirea sumelor de catre Trezorerie se face in
termen de 2 zile bancare de la depunerea OPTH-ului (ordin de plata pe hartie pentru Trezorerie).
15

Procedura
Transferurile se ordoneaza de catre titularii de cont Raiffeisen Bank pe baza completarii
unui ordin de plata care contine datele de identificare a platitorului i pe cele a beneficiarului
platii (pentru persoane fizice: nume i prenume, simbol cont, unitate bancara; pentru persoane
juridice: nume i prenume, simbol cont, unitate bancara), suma de plata i ce reprezinta plata.
Ordinele de plata depuse la banca intra in compensare la TransFond. In categoria platilor mari se
inscriu sumele de peste 500 de milioane lei vechi, iar platile mici sub aceasta valoare.
Avantaje
Serviciul are ca avantaje reducerea comisioanelor, reducerea timpului de procesare,
siguranta tranzactiilor i pregatirea sistemului pentru interconectarea cu sistemul european.
Comisioanele au scazut pentru platile de mare valoare de la 30 RON la 15 RON pe operatiune, iar
pentru platile de mica valoare de la 2,2 RON la 1,1 RON. De asemenea, platilede mare valoare
sunt efectuate in timp real, cele de mica valoare intr-un interval de la cateva minute la cateva ore,
iar sistemul este impenetrabil pentru cei care ar vrea sa profite de eventualele sale slabiciuni. Unul
dintre cele mai importante avantaje este acela ca sistemul este compatibil pentru interconectare cu
sistemul TARGET, utilizat de Uniunea Europeana.
Experienta extinsa i sistemele informatice performante permit Raiffeisen Bank sa
satisfaca atat cerintele generale ale mediului de afaceri din Romania, cat i pe cele specifice
companiei.
Raiffeisen International a recunoscut ca unul dintre atuurile Raiffeisen Bank Romania este
sistemul informatic. i in acest moment, Raiffeisen pastreaza avantajul unui sistem competitiv i
on-line.
Sunt banci in Romania de talie mica sau medie pentru care e foarte simplu sa aiba sisteme
on-line, dar la banci de dimensiune foarte mare apar probleme legate de infrastructura i de bani.
Prin utilizatori on-line se intelege ca tranzactiile clientilor sa fie inregistrate central, in
timp real, din toate punctele tarii i informatiile sa fie vizibile pe toate canalele de distributie. De
exemplu, in acest moment, Raiffeisen realizeaza on-line decontari intre clientii proprii. Prin
Transfond se extinde acest sistem i in relatia cu alte banci, ceea ce inseamna automat un mare
beneficiu pentru banca i pentru clientii sai.

16

Cap. III. Norme

3.1. Norma 17/2003 privind organizarea si controlul intern al activitatii institutiilor de credit
si administrarea riscurilor semnificative, precum si organizarea si desfasurarea activitatii de
audit intern a institutiilor de credit
Institutiile de credit sunt responsabile pentru organizarea si controlul intern al activitatii
lor, pentru administrarea riscurilor semnificative, precum si pentru organizarea si desfasurarea
activitatii de audit intern a acestora.
Institutiile de credit trebuie sa asigure aplicarea in mod corespunzator a prevederilor
prezentelor norme de catre entitatile cuprinse in perimetrul de consolidare al acestora, astfel incat
sa fie create conditiile pentru efectuarea supravegherii pe baza consolidata.
Control intern este un proces continuu la care participa consiliul de administratie,
conducatorii, precum si personalul institutiilor de credit, prin care se furnizeaza o asigurare
rezonabila asupra atingerii obiectivelor stabilite;
Conducere operativa resprezinta persoanele care asigura conducerea nemijlocita a
compartimentelor din cadrul institutiei de credit, al sucursalelor si al altor sedii secundare;
Sistem informational reprezinta ansamblul de fluxuri informationale organizate intr-o
conceptie unitara, care asigura legatura dintre nivelul de conducere (decizional) si nivelul de
executie (operational);
Administrarea riscurilor semnificative reprezinta un proces focalizat pe analiza profilului
de risc, in vederea maximizarii raportului dintre risc si profit in diferite domenii de activitate ale
unei institutii de credit;
Riscuri semnificative sunt acele riscuri cu impact insemnat asupra situatiei patrimoniale
si/sau reputationale a institutiilor de credit;
Risc de credit este riscul inregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate, ca
urmare a neindeplinirii de catre contrapartida a obligatiilor contractuale;
Risc de tara este riscul asociat riscului de credit, care este determinat de conditiile
economice, sociale si politice ale tarii de origine a imprumutatului;
Risc de transfer este o componenta a riscului de tara, care apare atunci cand obligatia
imprumutatului nu este exprimata in moneda locala a acestuia;
Risc de piata reprezinta riscul inregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor
estimate, care apare din fluctuatiile pe piata ale preturilor, ratei dobanzii si cursului valutar;
Risc de pret este componenta a riscului de piata, care apare din fluctuatiile pe piata ale
preturilor valorilor mobiliare, marfurilor si instrumentelor financiare derivate;

17

3.2. Regulamentul Nr. 8/1996 BNR privind cunoasterea clientelei in scopul prevenirii
spalarii banilor si finantarii terorismului
Institutiile trebuie sa adopte norme interne de cunoastere a clientelei care sa previna
folosirea institutiei pentru desfasurarea unor activitati ce au ca scop spalarea banilor sau finantarea
actelor de terorism.
Normele de cunoastere a clientelei, elaborate de fiecare institutie, trebuie sa corespunda
naturii, volumului, complexitatii si intinderii activitatii acesteia si sa fie adaptate la gradul de risc
asociat categoriilor de clienti pentru care aceasta presteaza servicii financiar-bancare si la gradul
de risc al produselor/serviciilor oferite.
Normele de cunoastere a clientelei trebuie sa fie aprobate la nivelul organelor de
conducere ale institutiei si supuse revizuirii ori de cate ori este necesar, dar cel putin anual.
Normele de cunoastere a clientelei trebuie sa fie cunoscute de intregul personal cu
responsabilitati in domeniul cunoasterii clientelei, in scopul prevenirii spalarii banilor si finantarii
terorismului.
Verificarea identitatii clientului se realizeaza pe baza documentelor din categoria celor mai
greu de falsificat sau de obtinut pe cale ilicita sub un nume fals, cum sunt documentele de
identitate, emise de o autoritate oficiala, care sa includa o fotografie a titularului.
In situatia in care un client este reprezentat in relatia cu institutia de o alta persoana, care
actioneaza ca imputernicit, curator, tutore sau in orice alta calitate, institutia trebuie sa obtina si sa
verifice si informatiile si documentele corespunzatoare cu privire la identitatea reprezentantului,
precum si, dupa caz, cele referitoare la natura si limitele imputernicirii.

18

Cap. IV. Produse i servicii

4.1. Persoane fizice
4.1.1. Credite
Raiffeisen ofera clientilor sai persoanle fizice urmatoarele categorii de credite:
Credit imobiliar
Creditul imobiliar-este o modalitate simpla si accesibila de a cumpara o casa dorite cu
ajutorul unei sume pe care o imprumuta o banca. La creditul imbiliar nu ai nevoie de nici o
garantie suplimentara.
Creditul se garanteaza doar cu casa pe care o cumperi (ipoteca de casa). Ratele se vor
returna lunar, pe o perioada cuprinsa intre 3 si 20 de ani.
Flexicredit
Este un credit pentru nevoi personale nenominalizate. Banii se acorda in numerar fara sa
fie nevoie sa faci dovada cumpararii unui anumit bun,Anexa nr. 18.
Valuta : Lei sau EURO
Valoare : intre 300 si 20.000 EURO (sau echivalent in Lei)
Perioada: intre 6 luni si 10 ani.
Garantii: nu este nevoie de garantie
Creditul Masina Ta
Este un credit pentru cumpararea de noi masini, romanesti sau straine, sau moto-scutere.
Valuta: Lei, EURO sau USD
Valoarea: intre 2.000 si 75.000 EURO (sau echivalent in USD sau Lei)
Perioada: intre 6 luni si 7 ani
Avans : minim 15% din valoarea masinii
Garantii: gaj pe masina si asigurare Casco cesionata in favoarea bancii, in cazul in care avansul
este mai mic de 25 % din valoarea masinii, se solicita un girant (veniturile acestuia trebuie sa fie
cel putin egale cu dublul ratei lunare)

Creditul pentru bunuri de consum

Este un credit pentru cumpararea de bunuri diverse (mobila, masini de spalat, aragazuri,
televizoare, calculatoare, ferestre cu geam termopan).Anexa nr. 19.
19

Valuta: Lei EURO sau USD

Valoare: intre 250 si 5.000 de EURO (sau echivalent in Lei /USD)
Perioada: intre 18 luni si 60 luni.
Avans: 0% sau orice suma din partea clientului
4.1.2. Depozite
Un depozit bancar reprezinta o suma de bani depusa la banca, pe o perioada definita pentru
are banca plateste depunatorului o dobanda.
TIPURI DE DEPOZITE
In functie de criteriile specifice exista mai multe tipuri de depozite:

in functie de moneda, depozitele pot fi in lei sau in valuta;

in functie de modalitatea de plata a dobanzii pot fi:

-depozite cu capitalizare: periodic, dobanda se adauga la suma depusa initial
-depozite fara capitalizare: lunar, dobanda este virata intr-un cont curent care ii asigura

titularului acces la aceasta;

in functie de optiunea de reinnoire a depozitului pe acelasi termen ca si cel initial:

-daca se opteaza pentru reinnoire automata la sfarsitul perioadei depozitului,

depozitul se prelungeste automat. In plus daca depozitul are optiunea de capitalizare a dobanzii,
dobanda se adauga la suma depusa initial. Pentru perioada urmatoare, rata dobanzii se va aplica la
suma initiala la care se adauga dobanda obtinuta in perioada precedenta. Nivelul real al dobanzii
este mai mare decat dobanda nominala.
-daca nu se doreste reinnoirea automata, depozitul va avea scadenta unica, adica
suma depozitului se va transfera in contul curent (pentru care se va calcula dobanda la vedere)
sau suma va ramane in acelasi cont, fara dobanda;

in functie de dobanda:
-depozite cu dobanda variabila: banca poate modifica rata dobanzii pe perioada

depozitului, in functie de evolutia pietei.

-depozite cu dobanda fixa: banca asigura o rata fixa a dobanzii pe perioada depozitului
indiferent de evolutia pietei
Contul eveniment- cea mai buna solutie de a economisi pentru un eveniment specific.
Caracteristici
-

cont in lei
20

termen de constituire a depozitului: intre 91 si 365 de zile;

suma minima de deschidere a contului este 50 lei;

depuneri ulterioare minim 150 lei

Contul Bonus- pentru maximum de profit

Caracteristici
-

depozit in lei pentru persoane fizice;

termen de constituire a depozitului: 1 luna. Depozitul se reinnoieste automat la scadenta

suma minima pentru deschiderea contului: 150 lei

Depozite la termen clasice- alege depozitul preferat
Caracteristici
-

depozite clasice, in lei, pe termene de 1, 3, 6, si 12 luni, cu sau fara capitalizare;

depozite in USD sau EURO, cu capitalizare;

- suma minima pentru deschiderea contului este accesibila

Contul de economii Acces Plus flexibilitate si profit
Caracteristici
- cont in lei pentru persoane fizice;
- termen nelimitat;

- suma minima de deschidere a contului: 400 de lei

- depuneri ulterioare: minim 5000 lei
4.1.3. Carduri
Cardul de credit Mastercard in LEI
Caracteristici:

card de debit in lei atasat contului curent, destinat

persoanelor fizice, cetateni romani, precum si pentru
cetatenii straini care lucreaza in cadrul ambasadelor,
consulatelor si reprezentantelor altor tari in Romania sau in
cadrul unor organizatii internationale cu sedii in Romania

cardul foloseste disponibilul din acest cont, inclusiv linia de overdraft

21

permite retrageri numerar la ATM ori POS si cumparaturi la comercianti, in Romania si

strainatate

card de debit embosat, in lei, pentru persoane fizice

utilizare domestica si internationala

utilizare in mediul electronic si manual

Visa Electron
Caracteristici:

card de debit, in lei, pentru persoane fizice

card de plata a salariilor pentru angajatori

utilizare domestica si internationala

suma minima de deschide de a contului pe card trebuie sa fie 5 lei

Maestro
Caracteristici:

card de debit, in lei, pentru persoane fizice

card de plata a salariilor pentru angajatori

utilizare domestica si internationala

suma minima de deschidere a contului este de 5 lei/cont

Cardul de credit Raiffeisen Bank Gold

Ce inseamna Gold de la Raiffeisen Bank?

Cumperi ce vrei, oriunde in lume

Clientii beneficiaza de statutul preferential al cardului

Gold, bucurandu-se de si mai mult de cumparaturile pe care
le doresc, oriunde este afisata sigla MasterCard, cu un commission de 0% pe tranzactie
pentru platile efectuate la comercianti in Romania sau strainatate.

22

Eurocard /Mastercard in USD

Caracteristici:

card de debit in USD, pentru persoane fizice cetateni romani,

precum si pentru cetatenii straini care lucreaza in cadrul ambasadelor,

consultantelor si reprezentantelor altor tari in Romania sau in cadrul altor organizatii
internationale cu sediul in Romania

utilizarea domestica si internationala

suma minima de deschidere a contului : 50 USD

Eurocard /Mastercard in EURO
Caracteristici:
card de debit, in EURO, pentru persoane fizice cetateni romani,

deosebit de util pentru calatoriile in tarile care utilizeaza ca moneda nationala Euro
utilizarea domestica si internationala
suma minima de deschidere a contului : 50 Euro

4.2.

Persoane juridice
4.2.1. Credite

Creditul Capital
Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR.)
Moneda RON, EUR, USD
Utilizare Finantarea nevoilor de capital circulant pentru scopuri productive, comerciale sau
prestari servicii
Creditul Comercial
Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR),
furnizori ai societatii cu reputatie buna;
Moneda RON
Utilizare pentru activitatile curente a agentilor economici din domeniul productiei, comertului
sau serviciilor

23

Avansul in cont curent

Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR).
Moneda RON, EUR, USD
Utilizare - pentru activitatile curente a agentilor economici din domeniul productiei, comertului
sau serviciilor
Factoring intern
Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR),
furnizori ai societatii cu reputatie buna;
Moneda RON
Utilizare acoperirea nevoii de capital circulant (termen scurt), avand la baza cesiunea de
creante, dovedite contractual si prin facturi.
Credit invest
Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR).
Moneda RON, EUR, USD
Utilizare finantarea proiectelor de investitii
4.2.2. Depozite
Cont eveniment

- Piata tinta Intreprinderi Mici si Mijlocii ( pana la 5.000.000. EUR cifra de

afaceri anuala.)

- Moneda RON
- Utilizare pentru fructificarea fondurilor disponibile prin dobanda bonificata
Contul Bonus: pentru maximum de profit
-

Caracteristici:
depozit in lei pentru persoane fizice
termen de constituire a depozitului: 1 luna. Depozitul se reinnoieste automat la
scadenta
suma minima pentru deschiderea contului: 100 lei

Depozite la termen

- Piata tinta Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la

5.000.000 EUR.)
24

- Moneda RON, EUR, USD

-

Utilizare pentru fructificarea fondurilor disponibile prin dobanda bonificata

4.2.3. Carduri
VISA Business Card in RON
Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR)
Moneda RON
Utilizare permite atat operatiuni non-cash, cat si retrageri de numerar, in Romania
VISA Business Card in USD
Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR)
Moneda USD
Utilizare permite atat operatiuni non-cash, cat si retrageri de numerar, in Romania cat si in
strainatate
VISA Business Card-RON International
Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR).
Moneda RON,
Utilizare permite atat operatiuni non-cash, cat si retrageri de numerar, in Romania cat si in
strainatate;
VISA Business Card EUR International
Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR)
Moneda RON
Utilizare permite atat operatiuni non-cash, cat si retrageri de numerar, in Romania cat si in
strainatate
Carduri de salarii MAESTRO RON
Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR).
Moneda RON, cu utilizare international

25

4.3.

Alte servicii

Pastrarea valorilor in grupuri sigilate sau in casete

Permite pastrarea in tezaurul cu casete al bancii, a titlurilor, hartiilor de valoare si a altor

valori posibil de tezaurizat. Se realizeaza in baza unui contract de depozit sau o conventie de
inventar si se percepe o taxa lunara.

Preschimbarea bancnotelor straine uzate, deteriorate sau scoase din circulatie

Permite preschimbarea la orice sediu BCR a bancnotelor straine uzate, rupte si

reconstituite prin lipire pe verso-ul acestora, mototolite, decolorate sau scoase din circulatie.
Pentru aceasta operatiune trebuie intocmita o cerere in 3 exemplare si se percepe un comision de
8-10% in functie de gradul de deteriorare a bancnotelor si 50% in cazul monedelor.

Plati facturi prin ATM

Ofera osibilitatea efectuarii platilor de la orice ATM al BCR, din orice localitate, in orice
moment, evitandu-se astfel aglomeratia de la ghisee. In cazul unor carduri in lei nu se percepe
comision, iar in cazul celor in valuta, un comision de 2% pentru conversie valutara.

Instrumente financiare derivate

Sunt destinate oricarui tip de clienti (persoane fizice sau juridice), chiar si altor banci.

Decontarea electronica a datoriei vamale

Serviciul este destinat clientilor persoane juridice cu activitate de import export si

realizeaza decontarea datoriei vamale prin mijloace informatice, la ghiseele bancii sau prin
utilizarea serviciilor MultiCash BCR sau e-BCR, in vederea acordarii de catre autoritatea vamala
a liberului de vama.

26

Cap. IV. Procedura de risc

Creditarea bancara este o operatiune a unei institutii autorizate, prin care aceasta incheie
un contract cu un client, obligandu-se sa ii puna la dispozitie pe o durata limitata de timp, suma
necesara, avand dreptul i beneficiind de contraprestatia dobanzii precum i de rambursarea
creditului, in conditiile prestabilite.
Produsele de creditare bancara Raiffeisen Bank pot fi structurate dupa mai multe criterii:
> perioada de rambursare (credite pe termen scurt, mediu sau lung);
> natura debitorului (persoane fizice, juridice, alte banci, statul);
> destinatia (productive - pentru activitate curenta sau investitii, pentru
> consum);
> calitatea creditului (performante, neperformante).
Alte criterii privind detalierea creditelor pot fi: moneda de acordare, numarul creditorilor
(sindicalizari, finantari structurate), sistemul de garantare (credit personal sau real), modalitatea
de acordare (scontare, leasing, factoring), transferabilitate .a.
Sursele de informatii utilizate in procesul de fundamentare a programelor de creditare
provin din:
> programele prioritare vizand dezvoltarea macroeconomica;
> prognozele institutiilor specializate i ale sistemului bancar;
> tendintele in materia solicitarilor de credit, bazate pe istoricul, structura i factorii
previzibili de influenta;
> politica autoritatii de reglementare i supraveghere in materie;
> strategia de dezvoltare i prioritatile institutiei de credit.
Aspecte privind creditarea bancara. Definirea termenilor
Prudenta bancara vizeaza, in primul rand, capacitatea de plata a solicitantilor de credit, in
stransa legatura cu dimensiunea i calitatea afacerilor pe care acetia le desfaoara.
Avantajul partilor in relatia de credit presupune dimensionarea parametrilor contractuali de
o maniera care sa permita derularea in conditii normale a raporturilor banca-client.
Angajamentul de restituire a creditului vizeaza un intreg set de proceduri referitoare la
acoperirea riscului i de evaluare, ante i post-factum, a sistemului de garantii de care dispune
debitorul. Posibilitatea de restituire a creditelor trebuie analizata i din perspectiva trendului de
evolutie a economiei, in ansamblul sau.
Garantiile pot fi reale (dreptul la retinere de catre creditor a bunurilor ce au facut obiectul
creditului, pana la rambursarea integrala ; gajul, cu sau fara deposedare ; ipoteca asupra bunului
imobiliar al debitorului ; privilegiul - general (mobiliar) sau special (imobiliar) - conferit prin lege
unor creditori, de a avea prioritate la plata, daca detin o garantie asupra patrimoniului debitorului)
sau personale (simple sau solidare), constand in angajamente de plata, in situatia de incapacitate a
debitorului, luate de catre terti.
Termenul de rambursare este nu doar un principiu de baza al creditarii, ci i un criteriu de
clasificare a creditelor i, in egala masura, un reper de analiza al serviciului datoriei. Mai mult,
bancile utilizeaza acest indicator in vederea asigurarii corespondentei dintre durata creditului i
termenele depunerilor pe seama carora se constituie resursele aferente.
27

Dobanda, numita i pretul creditului, este modalitatea de remunerare a fondurilor

plasate de banci sub forma de credit i reprezinta o prevedere obligatorie in orice contract de
imprumut. Negocierea dobanzii privete nivelul acesteia, periodicitatea (de obicei lunara) i data
platii, dar i modalitatea de stabilire (fixa, variabila)
4.1 . Decizia de creditare
Creditele acordate persoanelor fizice au o procedura relativ simpla de analiza, bazata pe
estimarea sigurantei veniturilor curente, de natura preponderent salariala i pe incadrarea
obligatiilor de plata aferente imprumutului solicitat intr-un cuantum de venituri prevazut de
normele bancare sau de reglementarile interne.
Creditele acordate persoanelor juridice sunt acordate pe baza analizei economicofinanciara a activitatii solicitantului de credit constituie o prima etapa de identificare a capacitatii
de rambursare, privita din punct de vedere istoric. Se vor avea in vedere, in acest sens, trei paliere
de evaluare i anume:
>
Analiza bilantului contabil presupune existenta unei serii de raportari financiare intinse
pe minim trei ani, de preferinta auditate i a balantelor de verificare din ultima sau ultimele luni,
in vederea obtinerii unor situatii comparative i a sesizarii tendintelor de evolutie a indicatorilor
relevanti.
Fac obiectul analizei urmatoarele categorii de indicatori:
- imobilizarile corporale i necorporale, in raport cu sursele lor de acoperire;
- decontarile, varsamintele, datoriile i obligatiile fata de terti;
- costurile i structura acestora pe categorii.
> Analiza profitabilitatii se realizeaza pe baza contului de profit i pierdere, care permite
detalierea veniturilor, cheltuielilor, in general a rezultatelor aferente celor trei fluxuri economice
de
baza:
- fluxurilede exploatare;
- fluxurilefinanciare;
- fluxurileextraordinare.
La nivel global, profitabilitatea se determina prin agregarea indicatorilor aferenti celor trei
categorii de activitati.
> Analiza bonitatii solicitantilor de credite se bazeaza tot pe informatii din situatiile
financiare, la care se adauga date privind investitiile in curs de realizare.
Structurarea analizei privind bonitatea se face pe trei categorii de indicatori:
- indicatori privind dimensiunea i structura afacerilor derulate;
- indicatori privind performantele economico-financiare;
- indicatori privind investitile solicitantului.

Indicatorii privind performantele economico-financiare, care stau la baza analizei i

evaluarii bonitatii clientilor se prezinta astfel:
Solvabilitatea are in vedere capacitatea firmei de a transforma in disponibilitati baneti in
termen de 90 zile stocurile de materii prime i productie neterminata, pentru a face fata platilor
28

devenite scadente in aceeai perioada (salarii, aprovizionari, obligatii financiare, rambursari de

credite, etc.)
Lichiditatea reprezinta capacitatea unui client de a face fata datoriilor sale, pe termen
scurt, prin transformarea rapida a activelor sale circulante in disponibilitati.
Gradul de indatorare exprima raportul intre datorii i capitaluri proprii, respectiv limita
pana la care agentul economic este finantat din alte surse decat fondurile sale proprii.
Rentabilitatea exprima eficienta activitatii unui agent economic, in sensul capacitatii
acestuia de a obtine profit din activitatea desfaurata.
Analiza planului de afaceri i a cash-flow-ului previzionat nu se rezuma la extrapolarea
trendurilor determinate in urma analizei istoricului firmei, ci ia in considerare i posibilitatile de
dezvoltare a afacerii pe seama creditului solicitat.
O prima informatie relevanta in acest sens privete necesarul de finantare, in orizontul de
timp ce va constitui perioada de rambursare a creditului:
Finantare totala = active/vanzari x modificarea vanzarlior (previzionata) - pasive/vanzari x x
modificarea vanzarlior (previzionata) - (marja de profit - vanzari previzionate) x (1 - indicele
dividendului platit)
Planul de afaceri trebuie sa contina o serie de elemente obligatorii, cum sunt: obiectivele
strategice ale afacerii, analiza SWOT a istoricului i planurilor de dezvoltare, detalierea
coordonatelor specifice: nia de piata, tehnologie, tehnici de marketing, modalitatea de acoperire
a necesarului de finantare, sistemul de monitorizare i de corectie a abaterilor.
El trebuie sa fie insotit de un buget previzionat de venituri i cheltuieli, pentru fiecare an din
orizontul de timp considerat.
Fluxul de numerar (cash-flow) este documentul sintetic de evidentiere a evolutiei incasarilor
i platilor, care au ca rezultat variatia soldului de lichiditati de la o perioada la alta. Analiza
fluxului de numerar se realizeaza pe urmatoarele coordonate principale:
- identificarea principalelor surse generatoare de lichiditati;
- identificarea factorilor de influenta a capacitatii activitatii clientului de a genera lichiditati;
evaluarea capacitatii de rambursare a creditului, de plata a dobazilor i comisioanelor
aferente;
elaborarea unor variante de previziune a fluxului de numerar, pornind de la ipoteze de
lucru diferite (pesimiste - optimiste - medii).
Analiza aspectelor nefinanciare privind solicitantii de credite, deseori ignorata in
fundamentarea deciziei de creditare, reprezinta o etapa complementara analizelor cantitative, prin
care se intregete viziunea bancii asupra riscurilor la care se expune in relatia cu clientii sai.
Componenta interna a factorilor de natura calitativa privete calitatea managementului
firmei, specificul activitatilor i modalitatea de abordare strategica a afacerilor derulate.
Componenta externa a factorilor calitativi are in vedere, in primul rand, segmentul de
piata vizat i nivelul de concurenta, dar i racordarea la circuitul economic extern. Nu pot fi omise
aspectele referitoare la politica generala a statului in domeniul specific de activitate sau in
privinta fiscalitatii, nivelul de reglementare al activitatilor desfaurate, influentele derivand din
pozitia geografica i alte repere de acest gen.
Decizia de creditare este o optiune unilaterala a bancii, bazata pe evaluarea multicriteriala
a clientului-solicitant in functie de o serie de parametri stabiliti de legislatia in vigoare, de
29

reglementarile bancii centrale i, in ultima instanta, de normele interne in materie.

Credit-scoring-ul, utilizat mai ales in creditarea persoanelor fizice, reprezinta un
instrument de evaluare automata, utilizat atat in aprecierea a cererilor de creditare, cat i a riscului
ce poate aparea in derularea creditelor in curs. Evaluarea i notarea creditului reprezinta un raport
detaliat asupra utilizarii fiecarui credit personal. Credit-scoring-ul se bazeaza pe date i statistici
reale i este, de obicei, mult mai de incredere decat alte metode subiective de judecata.

4.2.

Reperele procesului de creditare

In activitatea de acordare a creditului se iau in considerare urmatoarele repere:

1. Negocierea creditului
In aceasta etapa are loc o discutie cu caracter informativ, in care se va urmari obtinerea de
informatii cu privire la caracteristici ale clientului:
- generale (nivelul local, regional, national sau international al firmei ; daca este sau nu in
sistemul de cotare la bursa);
- financiare (auditare, cifra de afaceri, rentabilitate, solvabilitate);
- managementul (experienta i stabilitatea conducerii, obiectivele strategice);
- ramura de activitate (perspective, protectie).
Daca in urma discutiei se constata ca solicitantul are un plan de afaceri bun, ca prezinta
suficiente garantii asiguratorii, acesta se va putea prezenta cu documentatia necesara pentru
intocmirea dosarului de credit.
2. Intocmirea documentatiei de credit
Documentatia necesara contractarii unui credit de catre un agent economic cuprinde:
- Documente care atesta legalitatea infiintarii firmei;
- Cererea de credite semnata de persoanele autorizate din intreprindere;
- Contul de profit i pierderi;
- Ultimul bilant contabil;
- Balanta de verificare pe ultima luna
- Situatia stocurilor i cheltuielilor pentru care se solicita creditarea (cantitati, valori, cauze,
termene de valorificare);
- Situatia contractelor de livrare;
- Bugetul de venituri i cheltuieli pe anul in curs i/sau Planul de afaceri;
- Grafic de rambursare a creditului i de plata a dobanzilor;
- Lista bunurilor materiale i a valorilor ce constituie garantii asiguratorii pentru creditul
solicitat;
- Alte documente necesare analizei.
3. Analiza i evaluarea performantelor agentului economic
Pentru acceptarea cererii de credite, rolul hotarator il au performantele economice i
financiare realizate de intreprinderea solicitatoare in perioada imediat precedenta (uneori se cer
indicatori i pentru o perioada mai mare - de circa trei ani) i cele estimate pentru perioada de
30

angajare a creditului.
Luarea in calcul a cererii de credit presupune o analiza concreta a tututor indicatorilor privind
bonitatea agentului economic. In acest scop, banca prelucreaza datele din Bilantul inaintat de
client.
Ratingul de credit reprezinta un calificativ exprimat numeric, aferent calitatii portofoliului de
imprumutati al fiecarei unitati bancare teritoriale. A fost introdus pentru evitarea gruparii
creditelor cu risc major, determinarea trend-ului calitatii portofoliului i pentru asigurarea
managementului riscului de credite.
4. Analiza afacerii finantate
Urmarete analiza afacerii dupa acordarea creditului. Se au in vedere aspecte ca: posibilitatea
mentinerii pietei de desfacere, mentinerea solvabilitatii agentului economic.
5. Analiza garantiilor propuse i constituirea legala a acestora
La acordarea creditelor, ofiterii de credite solicita clientilor, in mod obligatoriu, constituirea
de garantii asiguratorii. Pentru aplicarea permanenta a prudentei bancare, banca accepta
constituirea uneia sau mai multor garantii:
- garantia bancara data de alta banca decat cea care da creditul negociat;
- depozitul bancar al firmei (cash-ul colateral);
- garantii reale mobiliare cu sau fara deposedare;
- contract de asigurare pentru rate si dobanzi;
- ipoteca;
- cesiunea de creante;
- fidejusiunea (cautiunea);
- garantia de firma ;
Garantia este supusa unei analize privind valoarea sa reala si autenticitatea dreptului
solicitantului de credit asupra bunului folosit drept gaj.
Astfel, garantia bancara data de o alta banca in favoarea bancii creditoare se verifica in
privinta valabilitatii documentului bancar, in privinta valorii, a valabilitatii in timp si a bonitatii
bancii emitente.
Ipoteca are in vedere bunurile imobiliare ale firmei, iar cesiunea creantele solicitantului de
credite asupra altor agenti economici.
Pentru a fi acceptate de banca, garantiile trebuie sa indeplineasca cumulativ mai multe
conditii:
> sa poata fi transformate rapid in lichiditati;
> bunurile sa fie in circuit civil;
> bunurile gajate sa fie in stare buna;
> sa existe piata pentru valorificarea bunurilor ce constituie garantie.
Pentru majoritatea garantiilor, banca incheie cu solicitantul de credite contracte de gaj, de
depozit bancar, de cesiune sau de garantie imobiliara, specificandu-se baza legala si obligatiile
firmelor creditate de a pastra in bune conditii bunurile gajate si de a le folosi, in caz de producerea
riscului, la rambursarea creditului primit. Contractele respective insotesc in final contractul de
credit ce se incheie cu agentul economic dupa adoptarea deciziei de creditare.
31

In scopul diminuarii riscului de nerambursare a creditului, bancile comerciale solicita

beneficiarului de credite si de scrisori de garantie bancara sau sa asigure la societati de asigurarereasigurare bunurile aduse drept garantie.
6. Intocmirea referatului cu rezulatele analizei efectuate
Referatul de credite este format din trei parti:
Partea I - elemente privind creditul;
Partea a II-a - detalii semnificative privind situatia economico-financiara, riscul bancii fata
de acestea;
Partea a III-a - riscul si distributia lui in cazul debitorului unic.
Dupa verificarea lui de catre seful compartimentelor de credite, referatulse prezinta spre
examinare comitetului director al unitatii bancare. In urma verificarii, rezultatul poate fi o Fisa de
analiza pentru aprobarea creditului sau un Referat cu prezentarea motivelor de respingere..
7. Aprobarea creditului
In aceasta etapa se incheie contractul de credit, care va fi intocmit
semnat pe fiecare foaie, de catre ambele parti (debitorul si creditorul).

4.3.

in exemplare

Principiile de creditare

Acestea permit reducerea gradului de incertitudine si prin urmare, a riscului implicat in

creditare.
Beneficiaza de credite persoanele fizice si juridice care au deschise conturi la unitatile bancii;

Sucursalele, filialele si agentiile acorda credite clientilor care au sediul social sau domiciliul,
dupa caz, pe raza teritoriala a judetului in care unitatea bancii isi desfasoara activitatea;

Banca verifica imprumutatii de la acordarea creditului i pana la rambursarea integrala a

acestuia, prin urmarirea situatiei patrimoniale, rezultatelor economico-financiare ale clientilor
i a altor elemente care sa permita evaluarea potentialului economic i financiar curent i in
perspectiva;

Creditele solicitate, indiferent de valoare i durata, se acorda cu destinatii precise pe baza de

contracte din care sa rezulte clar toti termenii i toate conditiile, i daca solicitantii prezinta
credibilitate pentru rambursarea creditului i a dobanzilor la termenele stabilite;
Cererile de credite, indiferent de competenta de aprobare, se analizeaza i se insuesc de catre
unitatile bancii, pe baza documentelor prezentate de solicitanti; creditele se aproba potrivit
competentelor stabilite de Consiliul de Administrate;

Volumul creditelor, destinatia, duratele de creditare, garantiile necesare, dobanzile, conditiile

de rambursare a creditelor, precum i alte clauze se stabilesc prin contractele de credit
incheiate in baza negocierii intre banca i clientii sai;
Volumul total al angajamentelor bancii (credite i scrisori de garantie) fata de un singur client
nu poate depai 20% din fondurile proprii ale bancii;
Dupa aprobare, creditele se pun la dispozitia clientilor in conditiile negociate prin contractele
de credit incheiate, inregistrand concomitent angajamentul in evidenta extrabilantiera a bancii,
la data, pe durata i valoarea prevazute in contract;
32

Pe masura utilizarii creditului, se diminueaza angajamentul din evidenta extrabilantiera i se

urmarete derularea acestuia, pana la rambursare;
Pentru a putea urmari destinatia creditului acordat, acesta nu se elibereaza in numerar decat in
cazuri foarte bine justificate cu aprobarea conducerii unitatii bancii;
Banca verifica la toti clientii utilizarea creditelor portivit destinatiei, existenta garantiilor i
respectarea celorlalte clauze din contractele de credit;
Dupa aprobarea unui credit, banca nu poate anula sau reduce cuantumul acestuia decat in
cazuri justificate, determinate de constatarea furnizarii de catre client a unor date nereale i
numai dupa expirarea unui termen de minimum cinci zile calendaristice, care va fi comunicat
in scris acestuia. Banca poate intrerupe imediat, fara preaviz, utilizarea de catre client a unui
credit aprobat, in cazul in care acesta a incalcat conditiile contractului de credit sau in cazul in
care acesta a incalcat conditiile contractului de credit sau in cazul in care situatia economica i
financiara a acestuia nu mai asigura conditii de garantie i rambursare;
Banca nu acorda credite pentru rambursarea altor credite scadente.

4.4.
Repere legislative
Activitatea de creditare este reglementata prin lege. Principalele repere legislative ale creditarii
bancare sunt:
Legea privind activitatea bancara nr.33/1991;
Legea privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome i societati
comerciale nr.15/1990;
Legea privind regimul investitiilor straine nr.35/1991;
Legea privind autorizarea executarii constructiilor i unele masuri pentru realizarea locuintelor
nr.50/1991;
Decret-Lege privind organizarea si desfaurarea unor activitati economice pe baza liberei
initiative nr.54/1990;
Norma BNR nr. 5/1992 privind imprumuturile mari acordate clientilor de catresocietatile
bancare;
Legea 289/2004 referitoare la afiarea dobanzii anuale efective (DAE). Legea permite un nivel
de informare minim necesar, pentru a alege creditul potrivit necesitatilor i exigentelor
proprii.

33